Curs 8 ginecologie

PARTICULARITĂŢI PRIVIND PREGĂTIREA PREOPERATORIE

ŞI ÎNGRIJIRILE POSTOPERATORII ÎN AFECŢIUNI
ALE APARATULUI GENITAL FEMININ
PKEGATIREA PREOPERATORIE
Aspecte generale
Intervenţia chirurgicală reprezintă un eveniment deosebit în viaţa pacientului. în general, şi a
femeii, in special, cai ti va fi resimţită ca un şoc sau ca o agresiune, percepută conştient sau
inconştient.
, .Pacienta va manifesta sentimente pozitive (dispariţia durerii, ameliorarea sau disparitia
simptomelor, perspectiva de vindecare), sau sentimente generate de neadaptare (anxietate, frică
de suferinţă, de moarte, de a nu se mai trezi din anestezie sau de a se trezi în timpul intervenţiei,
teama de mutilare, de schimbare a imaginii corporale, de atentat la pudoare).
.Faţă de acest stres preoperator, persoana îsi construieşte mecanisme de apărare jn scopul de a-şi
menţine integritatea psihică, exprimate în următoarele comportamente:
a) regresia - bolnava se comportă ca un copil dependent, care se lasă în voia celor ce
o îngrijesc;
b) agresivitatea - bolnava este permanent nemulţumită, neîncrezătoare, i separe că nu este
la fel de bine îngrijită, consideră că are nevoie de mai multe îngrijiri şi atenţie;
c) negarea realităţii -întâlnită mai ales la bolnavele cu cancer, care refuză să creadă că „tocmai
lor li s-a întâmplat". Nu sunt capabile să recepţioneze mesajul; nu înţeleg informaţiile furnizate
(sentimentul poate fi răspândit la întreaga familie);
d) izolarea în sine ■ traduce o mare anxietate, o mare dificultate de a-şi exprima sentimentele,
uneori pare indiferentă şi privirea parcă ar spune „Faceţi ce vreţi cu mine, nu mă interesează,
scăpaţi-mă de asta, vă rog";
e) comportament hlperton - pare că ştie tot, că are foarte mult curaj, dar, în majoritatea
cazurilor, ascunde o mare nelinişte.
Este foarte important ca asistenta să cunoască toate aceste comportamente diferite, astfel încât să
nu judece greşit bolnava după reacţiile manifestate într-un anumit interval, dar şi pentru a face o
analiză pertinentă a informaţiilor, să stabilească problemele şi obiectivele de îngrijire, să aleagă
corespunzător intervenţiile de nursing.
Trebuie să existe totdeauna timp suficient pentru a putea culege informaţii complete, pacienta
simţindu-se mai apropiată de asistentă, care este tot femeie şi este capabilă să-i înţelegă gândurile
nerostite.
Asistenta trebuie să ajute pacienta să accepte operaţia, mai ales când este vorba de o operatie
mutilantă.
Reacţiile şi comportamentul soţului, familiei, şi prietenilor vor afecta percepţia şi
adaptarea psiho-socială a pacientei, ca şi durata convalescenţei. Trebuie respectată
dorinţa acesteia cu privire la diagnostic, să fie păstrat secretul profesional, întrucât nu -toate
femeile doresc să se ştie-că-sunt ameninţate de o boală necruţătoare, că au suferit sau vor suferi o
intervenţie care modifică schema corporală.

Probleme deosebite ridică femeile diagnosticate cu cancer, la care în afara intervenţiei exîstă şi
teama de moarte, dar şi la cele cu intervenţii mutilante, urmate de modificarea schemei şi
imaginii corporale, preocupate de modificarea comportamentulsexual (imposibilitatea raportului
sexual, lipsa libidoului, reactia partenerului ) de pierderea feminităţii şi atractivităţii, cu atât mai
mult, cu cât cancerul de col apare mai ales la femeia sexual activă.
1
în cazul cancerului, comportamentele prezentate pot fi manifestate şi în alte moduri, în funcţie de
percepţia proprie fiecărei femei şi uneori, de educaţia religioasă.

Intervenţii chirurgicale pentru afecţiuni ginecologice

Afecţiunile ginecologice care pot fi tratate chirurgical sunt numeroase: tumori ale aparatului
genital, infecţii ginecologice, tulburări de statică uterină (prolaps uterin), malformaţii congenitale.
Intervenţiile asupra aparatului genital se pot efectua pe cale abdominală (în marea majoritate a
cazurilor), pe cale vaginală sau perineală (pentru perineu şi în alte leziuni jos situate) şi mixte
(abdominală şi vaginală).
Cele efectuate pe cale abdominală se împart în două categorii:
a) intervenţii conservatoare -în care organele se păstrează şi continuă să-şi
îndeplinească funcţia: • rezecţia parţială de ovare © restabilirea permeabilităţii trompei,
implantare sau reimplantare de trompă.
b) intervenţii mutilante -în care organele se elimină, funcţia este eliminată
sau grav afectată. Pentru organele pereche (ovare, trompe) îndepărtarea unilaterală lasă
posibilitatea reproducerii, dacă restul aparatului genital este sănătos. Dintre intervenţiile
mutilante amintim:
© extirparea ovarelor (ovarectomia unilaterală sau bilaterală) © extirparea trompelor
(salpingectomie unilaterală sau bilaterală) © extirparea anexelor (trompe şi ovare - anexec-tomie
unilaterală şi bilaterală) © îndepărtarea uterului (histerectomie), care poate fi subtotală (se
păstrează colul la tinere, dacă este sănătos): totală, când se suprimă numai uterul; sau lărgită
(Wertheim cu sacrificarea totală a uterului şi anexelor, indicată în cancerul de corp şi col uterin,
uneori ca măsură preventivă în cancerul de sân, fibromul uterin la femeile peste 40 de ani).
Intervenţiile pe cale joasă vaginală sau perineală sunt diverse si pot fi impartite in 'patru grupe
a) operaţii restauratoare (de refacere) pentru prolaps genital şi ruptură de perineu:
 colporafie anterioară (refacerea peretelui anterior pentru cistocel);
 colpoperineorafie (pentru refacerea peretelui posterior în rectocel şi a planşeului pelvin);
 ambele tehnici atunci când există cistorectocel.
b) intervenţii mutilante:
• histerectomie;
• colpectomie (suprimarea vaginului, cu imposibilitatea raporturilor sexuale).
c) chiuretajul uterin
d) intervenţii pe vagin şi vulvă.
Asistenta medicală trebuie să cunoască tipurile de intervenţii şi calea de abordare, deoarece
pregătirea pentru operaţie şi îngrijirile postoperatorii prezintă particularităţi de la caz la caz.

PREGĂTIREA PREOPERATORIE PENTRU INTERVENŢIILE PE CALE ABDOMINALĂ

a. Bilantul preoperator
-cuprinde examinări curente, aceleaşi ca în intervenţiile abdominale: hemoleucogramă,
hematocrit, grup sanguin, Rh, uree sanguină şi glicemie, VSH, TS. TC, timp Howell, timp Quick,
examen de urină, examen radiologie toracic, electrocardiogramă şi un examen al secreţiilor
genitale
- în funcţie de vârstă si de tarele biologice existente, medicul poate să solicite şi alte explorări:
fibrinegen în sânge, colesterol în sânge

2
-în cazul cancerL!ui genital, când se pune prcc!ema unei inte^/enţii lărgite, inevestigarea se face
amănunţit, pentru a aprecia corespunzător starea biologică a bolnavei şi pentru a obţine informaţii
cât de ex: nsă este boala
- ca şi in alte intervenţii pe abdomen, alimentaţia din ziua preoperaţiei es'e uşor digerabilă, seara
nu mai mănâncă, ever:ual primeşte o cană cu ceai,
.pâine prăjită şi brâ-ză de vaci. Se face o clismă seara şi dimineaţa.

b. Ingrijirile specifice urmaresc

— tratarea unei evsr.tiidîs infecţii cu antibiotice prescrise de medic după antibiogramă, înce-pând
cu mai multe zile înainte de intervenţie şi continuând după aceea
-corectarea anemiei, deoarece în muite afecţiuni ginecologice sângerarea este importantă şi
repetată, ceea ce predispune la complicaţii postoperatorii - şoc, tromboze. La nevoie se face
transfuzie
- în cancerul de col uterin este indicat ca înainte de operaţie bolnava să facă tratament cu cobalt
pentru securitatea oncologică, în scopul prevenirii diseminării bolii intra- şi postope-rator.
c. Pregatirea locala
- se face în funcţie de obiceiul secţiei, de regulă începând înainte cu o zi de operaţie
- cu o seară înainte, se îndepărtează pilozitatea pubiană, se face baie generală, se îmbracă bolnava
cu rufărie curată
-regiunea pe care se face incizia se dezinfectează cu alcool şi se acoperă cu comprese sterile
- dacă acest lucru nu a fost făcut, pregătirea se poate realiza şi în ziua intervenţiei, prin spălarea şi
uscarea regiunii urmată de dezinfecţia cu alcool sau tinctură de iod
- cu ocazia pregătirii regiunii se observă dacă în vecinătatea zonei nu există puncte de foliculită,
eczeme, intertrigo, deoarece sunt surse de infecţie postoperatorie
-în dimineaţa intervenţiei, se măsoară temperatura şi TA, se îndepărtează lacul de pe unghii, este
atenţionată să nu-şi dea cu ruj, explicându-i că astfel pot fi mai bine urmărite funcţiile circulatorii
si respiratorii a căroi tulburare intraoperatorie se evidenţiază prin cianoza buzelor şi unghiilor
- înainte de intrarea în sală, îşi goieşte vezica, se poate monta o sondă permanentă
- se face spălătură vaginală.

PREGĂTIREA PREOPERATORIE PENTRU INTERVENŢIILE PE CALE JOASĂ

(VAGINALA SAU PER1NEALA)
a) Bilanţul preoperator si îngrijirile specifice
-sunt aceleaşi cu cele din intervenţiile pe'cale abdominală
- atenţie deosebită se acordă tratării secreţiilor vaginale, din care se recoltează şi se face
antibiograma. De asemenea, se tratează leziunile cervicale şi vaginale, până la completa
vindecare
- se face spălarea repetată a cavităţii vaginale cu soluţii antiseptice (KMn04, cloramină: apă
oxigenată, Romazulan).

b) Toaleta locală
- îndepărtarea pilozităţii, spălarea regiunii trebuie realizată minuţios.