COLECÞIE COORDONATÃ DE

Vasile Dem. Zamfirescu

Bãrbatul de azi
explicat femeilor
Tot ce-aþi vrut sã ºtiþi despre sexul
tare fãrã sã îndrãzniþi sã întrebaþi

GÉRARD LELEU

Traducere din francezã de Corina Mihãilescu

EDITORI:
Silviu Dragomir
Vasile Dem. Zamfirescu

DIRECTOR EDITORIAL:
Magdalena Mãrculescu

DESIGN:
Faber Studio

DIRECTOR PRODUCÞIE:
Cristian Claudiu Coban
DTP:
Gabriela Chircea
CORECTURÃ:
Rodica Petcu

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României

Leleu, Gérard
Bãrbatul de azi explicat femeilor: tot ce-aþi vrut sã ºtiþi despre sexul tare
fãrã sã îndrãzniþi sã întrebaþi / Gérard Leleu; trad.: Corina Mihãilescu. -
Ed. a 2-a. - Bucureºti: Editura Trei, 2011
ISBN 978-973-707-571-0
I. Mihãilescu, Corina (trad.)
159.922.1

Titlul original: L’homme (nouveau) expliqué aux Femmes

Autor: Dr Gérard Leleu

Copyright © 2006 LEDUC.S Éditions

© Editura Trei, 2012

pentru prezenta ediþie

C.P. 27-0490, Bucureºti

Tel./Fax: +4 021 300 60 90
E-mail: comenzi@edituratrei.ro

www.edituratrei.ro
Cuprins
Prefaþã 7
Introducere 9

Partea întâi
Copilãria bãrbatului
1. Amprenta trecutului 15
2. Bãrbatul ºi mama 20
3. Spini în iubire 25
4. Adio, mamã! 28

Partea a doua
Ce este un bãrbat?
5. Bãrbatul biologic 41
6. Bãrbatul social 45
7. Bãrbatul în crizã 49
8. Bãrbatul de azi 54

Partea a treia
Bãrbatul, iubirea ºi sexul
9. Bãrbatul ºi sentimentele 63
10. Fascinaþia pentru nuditate 73
11. Le place, le-ar plãcea, nu le place 81
12. Bãrbatul ºi mângâierile 87
13. Geografie senzualã 97
 Bãrbatul de azi explicat femeilor
6
GÉRARD LELEU

Partea a patra
În jurul penisului
14. Mângâierile din „cercul al doilea“ 117
15. Bãrbatul ºi penisul lui 125
16. Penisul: o capodoperã 133
17. A avea sau a nu avea 144
18. Orgasmul masculin 151
19. Despre masturbare 158
20. Mângâieri, masturbare ºi sãrut penian 168

Partea a cincea
A face mai bine dragoste
21. Bucuriile mângâierii interioare 191
22. Poziþii ºi miºcãri 208
23. Erotismul anal 225
24. Bãrbatul ºi sãrutul vulvar 240
25. Erotismul în grup 252
26. Bãrbatul ºi sadismul 256
27. Bãrbatul ºi fantasmele lui 262

Partea a ºasea
Pene ºi depanaje
28. Panã de erecþie 275
29. Ejacularea precoce 292
30. Dorinþã, când ne pãrãseºti 298
31. Seniorul ºi sexul 313
32. Cuvântul este de aur 324

Concluzii: În marº spre a treia civilizaþie 328

Bibliografie 330

Anexe 331
Prefaþã
Cum sunt extrem de sensibil (ºi sentimental), femeile m-au cople-
ºit întotdeauna îndeplinindu-mi dorinþele: este de ajuns ca feme-
ia iubitã sã mã mângâie uºor ca sã ating extazul. De aceea am
cântat atât de mult femeia în cãrþile mele precedente.
Totuºi, confidenþele tot mai numeroase ale confraþilor mei bãr-
baþi mi-au dat de gândit. Eliberându-ºi de curând sensibilitatea ºi
senzualitatea ºi devenind avizi de mângâieri ºi de alte rafinamen-
te erotice, se plâng cã foarte multe femei nu le rãspund aºteptãri-
lor. Câteodatã ele se dovedesc a fi pasive, chiar leneºe, ceea ce m-a
determinat sã-mi revãd parcursul amoros.
Astfel mi-am amintit de acea femeie pe care o adoram, admiram
ºi mângâiam cu fervoare ore întregi. Într-o zi, ajungând la ea aproa-
pe cocoºat din cauza unui nefericit lumbago (ar fi trebuit sã rãmân
în patul meu, nu sã mã strecor într-al ei), am rugat-o sã mã mângâ-
ie, chiar sã mã maseze puþin pe ºale, reacþia ei fiind urmãtoarea re-
plicã: „Nu sunt gheiºa ta, femeile emancipate nu mângâie!“. În
aceeaºi searã, ºi-a reconfirmat opinia telefonându-mi: „Mi-am sunat
toate prietenele. ºi ele sunt de aceeaºi pãrere, o femeie modernã nu
mângâie“. Odatã convorbirea încheiatã, m-am apucat sã-i scriu o
scrisoare pentru a-i demonstra importanþa mângâierilor, scrisoare
ce a ajuns la 384 de pagini ºi a devenit Tratatul de mângâieri.
Mi-am amintit de asemenea ºi despre câteva „pene“ de erec-
þie a cãror victimã am fost ºi de atitudinea ghinionistelor mele
 Bãrbatul de azi explicat femeilor
8
GÉRARD LELEU

partenere. Desigur, nu ºi-au bãtut joc de mine, chiar mi-au spus

câteva cuvinte de încurajare („nu-i nimic, o sã-þi revii“), încercând
chiar câteva manevre manuale ºi orale de reanimare a penisului
meu flasc. Dar nu pot spune cã au fost suficient de perseverente,
nici cã au demonstrat prea multã ºtiinþã înainte de a se declara
neputincioase. Dar înãuntrul meu eram extrem de nemulþumit,
gândindu-mã la comorile de tandreþe, rãbdare ºi ingeniozitate de
care eu dãdusem dovadã — fãrã a mai pune la socotealã de cât
timp avusesem nevoie pentru a trezi un clitoris leneº, cu reacþii
întârziate, sau o mucoasã vaginalã extrem de amorþitã. Era mult
prea nedrept. Deloc ranchiunos, drept urmare am scris, spre ma-
rea fericire a doamnelor, La caresse de Vénus ou les rêves secrets du
clitoris.
Dar astãzi simt nevoia sã strig: „Da, mi-ar plãcea niºte gheiºe,
ca acele profesioniste din Þara soarelui rãsare. Sau niºte «educa-
toare ale sexului» precum Sou Nu care l-a învãþat iubirea pe «Îm-
pãratul Galben», primul din China anticã, sau ca suratele care i-au
succedat timp de 6 000 de ani. Ori niºte Hierodule, aceste preo-
tese consacrate iubirii, care exersau în templele din Mesopotamia.
Da, am nevoie de femei active în locul acestor prea numeroase
occidentale care aºteaptã pasiv ca bãrbaþii sã-ºi asume totul fãrã
ca ele sã facã ceva“.
ªtiu foarte bine cã bãrbaþii culeg ceea ce-au semãnat: cuprinºi
de o nesãnãtoasã fricã specific masculinã, de-a lungul timpului,
au reprimat sexualitatea femeii ºi i-au impus o atitudine pasivã.
O femeie corectã nu face gesturi voluptuoase, nu cere nimic pen-
tru ea, nu manifestã plãcere. O femeie corectã nu simte plãcere.
Tot din acelaºi sentiment au supus femeia, au transformat-o în
servitoare. Astãzi, pe bunã dreptate, servitoarea este revoltatã. ªi
nici mãcar nu binevoieºte sã se aplece asupra durerii lui de ºale.
ªi dacã am face pace? De acum înainte, draga mea femeie, te
voi mângâia aºa cum ai visat întotdeauna sã o fac. Atunci, dacã ºi
tu m-ai mângâia aºa cum am fantasmat fãrã însã sã îndrãznesc sã
þi-o spun, paradisul se va deschide înaintea noastrã, nu?
Introducere
Nicio femeie nu va ºti vreodatã ceea ce simte un bãrbat atunci
când face dragoste ºi niciun bãrbat nu va ºti ceea ce trãieºte o fe-
meie în acele momente. În aceastã carte am vrut sã ridic vãlul
tensionat de pe sexualitatea masculinã, sã dezvãlui fantasmele
secrete ale bãrbaþilor ºi sã vã dãruiesc un altfel de „bon usage“,
de „mod de întrebuinþare“ al bãrbatului erotic. Acest tratat, care
se alãturã celorlalte tratate în care dezvãluiam modul de folosi-
re a femeii erotice, ar trebui sã vã permitã sã accedeþi la perfec-
þiunea eroticã ºi armonia absolutã cu partenerul sau partenera
dumneavoastrã.
Aºadar, vã voi vorbi despre bãrbat, dar, în aceste vremuri de tran-
ziþie, bãrbatul este multiplu. În funcþie de dozarea animus ºi anima,
putem întâlni, în prezent, bãrbaþi de modã veche, homo anticus, bãr-
baþi mutanþi, homo mutandis, bãrbaþi noi, hommo novalis, ºi, foarte
rari, bãrbaþi perfecþi, homo perfectus. În plus, în fiecare bãrbat se re-
gãsesc numeroase varietãþi. Astfel, când voi spune „bãrbaþii“ sau „fe-
meile“, adicã atunci când voi face generalizãri, unii vor risca sã nu
se recunoascã. Rãmâne sã constataþi dumneavoastrã înºivã.
Foarte multe credinþe deformeazã viziunea pe care fiecare o
are despre sexualitate. Dar sunt ele fondate?

Bãrbatul este centrat pe penis. Este foarte adevãrat cã în

acest loc bine delimitat bãrbatul simte teribila putere a dorinþei
 Bãrbatul de azi explicat femeilor
10
GÉRARD LELEU

ºi plãcerii, mai mult, o poate vedea ºi palpa. Este foarte adevãrat,

de asemenea, cã bãrbatul este narcisic centrat pe falus, pe care îl
afiºeazã drept simbol al masculinitãþii. Totuºi, bãrbatul de astãzi
este pe cale a se elibera de aceastã presiune ºi, având tot atât de
multe terminaþii senzoriale la nivelul pielii ºi gurii ca ºi partenera
sa, descoperã plãcerile erotice pe care i le oferã tot corpul ºi se do-
vedeºte ºi el avid de mângâieri, de sãruturi ºi de plãcere senzualã.

Bãrbatul are o sexualitate superficialã. Sexul bãrbatului fi-

ind extern, sexualitatea lui ar fi exterioarã ºi i-ar permite sã „tra-
gã salve“ fãrã a se implica, spre deosebire de femeie. Dar au existat
dintotdeauna femei capabile sã practice sexualitatea fãrã a se im-
plica ºi, odatã cu eliberarea moravurilor, vor exista din ce în ce
mai multe. Cât despre bãrbat, în mãsura în care acordã o impor-
tanþã atât de mare penisului sãu ºi se identificã cu el, poate face
dragoste cu întreaga sa fiinþã. În plus, plãcerea ce se naºte la ni-
velul sexului sãu se rãspândeºte în tot corpul. Astfel încât poate
resimþi o plãcere globalã, transcendentã, asemãnãtoare celei a fe-
meii. Mai ales atunci când practicã reþinerea ejaculãrii ºi „mângâ-
ierea interioarã“, aºa cum vom vedea mai încolo. În ceea ce
priveºte interioritatea, bãrbatul zilelor noastre o dobândeºte sã-
lãºluind împreunã cu femeia în aceastã nouã manierã de a face
dragoste; ºi deschizându-se sensibilitãþii pielii, cât de adevãrat
este aforismul lui Paul Valéry: „Lucrul cel mai profund în om este
pielea“.

Sexualitatea bãrbatului este simplã, chiar simplistã. S-ar

rezuma la miºcãri de du-te-vino ale penisului în vagin. Dar peni-
sul nu este un piston oarecare. Este un organ viu, care poate sã
adopte tot felul de ritmuri, sã-ºi modifice axa ºi profunzimea pe-
riplului, sã varieze punctele de impact, sã producã mici contrac-
þii în semn de complicitate, pe scurt, sã acþioneze cu inteligenþã
ºi chiar cu subtilitate. Pe de altã parte, penisul este prevãzut cu
o sensibilitate complexã graþie numeroaselor ºi rafinatelor punc-
te erogene.
 11

Ca ºi femeia, bãrbatul are gurã, limbã, douã mâini, 2 000 cm

pãtraþi de piele unde aºteaptã 1 500 000 de receptori ai plãcerii
etc. Ceea ce îi conferã posibilitãþi nelimitate de senzaþii de primit
ºi de dãruit. Mulþi se folosesc deja de aceste date. Din ce în ce mai
mulþi se vor servi. Dincolo de rezerva impusã de civilizaþia patriar-
halã, bãrbatul freamãtã de emoþii ºi în inconºtientul sãu dansea-
zã mii de dorinþe ºi de fantasme. Eliberându-se de povara pe care
o poartã de secole, bãrbatul zilelor noastre îºi va îmbogãþi sexua-
litatea. O sexualitate la fel de complexã ºi misterioasã ca ºi cea a
femeii.

Sexualitatea bãrbatului este ceva solid. Fãrã îndoialã, ar fi

de naturã animalã. Eroare! Dorinþa, erecþia ºi plãcerea bãrbatului
sunt fragile ºi vulnerabile. Devalorizãrile, umilinþele, suferinþa
sentimentalã, dificultãþile profesionale, ºomajul, depresia îi afec-
teazã profund libidoul ºi pot avea ca efect impotenþa erectilã. ªi
când erecþia lipseºte, virilitatea îºi dã duhul. Însãºi existenþa bãr-
batului este în pericol. Unii bãrbaþi merg pânã acolo încât se si-
nucid. Romain Gary ºi Ernest Hemingway sunt exemple ilustre.
Niciun bãrbat nu se poate sustrage dificultãþilor sexuale.

Bãrbaþii nu se gândesc decât la asta. Totuºi, dupã Raportul

despre sexualitatea masculinã întocmit de Pietropinto, doar 20%
dintre bãrbaþi declarã cã actul sexual este cea mai mare plãcere.
80% declarã cã este o plãcere mare, dar nu mai mare decât cea
produsã de afecþiunea femeii iubite, de copii, de reuºita profesio-
nalã sau de succesele sportive. Totuºi, copleºiþi de cantitatea ima-
ginilor pornografice, bãrbaþii se vor gândi din ce în ce mai mult
la asta, dar o vor face din ce în ce mai puþin, în afarã de „sexul vir-
tual“ sau în grup, cum se poate deja vedea.
Partea întâi
Copilãria bãrbatului
Bãrbatul este depozitarul trecutului sãu. ªi al trecutului umanitã-
þii care a fãcut din el un copulator rapid, apoi un mascul domi-
nant al patriarhatului. Dar în orice bãrbat dormiteazã un bebeluº,
un bãieþel („Inconºtientul nu are vârstã“ spunea Freud), a cãrui
primã iubire, absolutã, a fost mama. O mamã care pe cât de mult
iubea, pe atât de mult respingea, pentru cã ea iubea un altul, un
bãrbat, unul adevãrat!
Pentru a-ºi construi identitatea masculinã, bãrbatul trebuie sã
se smulgã din ghearele mamei, ale feminitãþii (lucru ce explicã
psihologia macho) ºi sã înveþe sã iubeascã femeile fãrã fricã, fãrã
teamã ºi fãrã mânie.
Când vedem de unde vine, putem înþelege cã nici iubirea unei
femei, nici sexualitatea în dimensiunea ei împlinitã ºi împãrtãºi-
tã nu sunt aºa de uºoare pentru el, aºa cum ºi-ar dori femeile.
1
Amprenta trecutului
„Cei mai mulþi dintre bãrbaþi au o sexualitate de primate“. Aceas-
tã frazã lapidarã figureazã într-o lucrare semnatã de douã „autoa-
re“. Auzisem fraze ºi mai concise din gura pacientelor mele: „Soþul
meu face dragoste ca un cocoº“ sau „ca un vrãbioi“.
Trebuie sã recunoaºtem cã mulþi bãrbaþi meritã sau au meri-
tat o astfel de sentinþã. Numeroºi sunt cei care executã actul se-
xual dupã o secvenþã pe cât de scurtã, pe atât de stereotipã:
erecþie-penetrare-ejaculare, punct.
Într-adevãr, ºi aºa cum vom vedea mai departe, structura sexu-
alã a bãrbatului nu este deloc elementarã, dimpotrivã. Din nefe-
ricire, bãrbatul a trãit de-a lungul istoriei evenimente care i-au
marcat dezvoltarea.

AÞI SPUS „PRIMATÓ

Mai întâi, masculul a moºtenit de la strãmoºii sãi preistorici —
cei care au constituit lanþul comun al hominidelor ºi maimuþe-
lor superioare denumite primate — un comportament sexual ex-
peditiv: când coborau din copaci pentru a copula într-un
luminiº, trebuiau sã o facã repede pentru cã prãdãtorii cu cioc
tãios pândeau în împrejurimi. De aceea actul sexual dura 15 se-
cunde ºi 12 miºcãri de du-te-vino. Acest comportament poate fi
 Bãrbatul de azi explicat femeilor
16
GÉRARD LELEU

întâlnit ºi astãzi la cimpanzei, iar 99% din capitalul lor genetic

este asemãnãtor cu al nostru. Cei care suferã de ejaculare preco-
ce nu fac altceva decât sã aplice programul sexual masculin in-
staurat în zorii umanitãþii.
Dar umanizarea, care constã în prelungirea secvenþei sexuale,
în rafinarea ei, pe scurt, în ieºirea din programul preistoric pen-
tru a intra în erotism, ar fi trebuit sã îmbogãþeascã sexualitatea
omului. Din pãcate, un alt eveniment preistoric l-a împiedicat.

ªI BÃRBATUL A PRELUAT PUTEREA

Multã vreme — zeci de mii de ani înainte de Iisus Hristos — feme-
ia a fost cea care a dominat, sprijinindu-ºi autoritatea, de altmin-
teri pur moralã, pe capacitatea de a da viaþã (sã conceapã, sã
nascã, sã hrãneascã ºi sã creascã un copil) — în timp ce bãrbatul
îºi ignora rolul în a procrea — ºi pe puterea ei sexualã (sã atragã
bãrbatul, sã-i provoace cea mai mare dintre beþii ºi sã-l subjuge
prin aceastã stare). Datoritã acestor puteri, femeia a devenit ºeful
familiei (ea era cea care dãdea numele ei copilului), ºef de clan ºi
rãzboinicã, profetesã, zeiþã. Reprezenta fiinþa superioarã: zei-
þa-mamã. Era epoca matriarhatului.
Apoi bãrbatul a luat puterea din mai multe motive, printre al-
tele ºi pentru cã, într-o zi, ºi-a dat seama cã ºi sãmânþa lui era
importantã în conceperea unei alte fiinþe umane. De atunci a în-
ceput — cu 20 000 de ani înainte de Hristos — domnia falusu-
lui, denumitã patriarhat. Pentru a-ºi întãri dominaþia, bãrbatul
a organizat societatea astfel încât ºi-a arogat toate drepturile ci-
vile ºi religioase, supunând femeia, care a fost decãzutã la un
statut inferior. Dar tot aºa cum stãpânul se teme de revolta scla-
vilor, bãrbatul a trãit cu frica rebeliunii femeii care i-ar fi luat
conducerea societãþii. De aceea nu a încetat nicio clipã sã-ºi în-
tãreascã represiunea. Cãci femeia dispunea de aceleaºi atuuri na-
turale, în special capacitatea de a da naºtere unui copil ºi puterea
sexualã.
 17

Aceastã putere sexualã îl fascina pe bãrbat ºi, în acelaºi timp, îl

înspãimânta. Prin putere sexualã trebuie sã înþelegem irezistibila
atracþie pe care ea o exercita asupra lui, altfel spus, dorinþa cãreia
ea îi dãdea naºtere, plãcerea violentã ce o declanºa în bãrbat ºi pro-
fundul lui ataºament care rezultã din acestea. Trebuie sã luãm în
considerare ºi forþa propriei dorinþe a femeii, ºi imensa dimensiu-
ne a plãcerii ei, cu mult mai puternice decât cele ale bãrbatului.
În „Tao Tö King“, adevãrat manual de viaþã al taoiºtilor, vechi
de aproape 3 000 de ani, putem citi: „Femeia este mai puternicã de-
cât bãrbatul datoritã sexului ºi constituþiei, tot aºa cum apa este mai
puternicã decât focul. Forþa yang, specificã bãrbatului, este rapidã,
dar volatilã ºi precarã, în timp ce forþa yin, specificã femeii, este
lentã, dar durabilã ºi robustã.“ Aceastã putere sexualã femininã va
da naºtere unei serii întregi de spaime în sufletul masculului.

SPAIMELE MASCULULUI
Simpla vedere a sexului femeii face sã aparã o mulþime de fantas-
me în mintea bãrbatului, mai mult sau mai puþin terifiante, din-
tre care amintim faimosul vagin cu dinþi. Dar mai mult ca orice
prevaleazã frica de epuizare. Acelaºi „Tao Tö King“, idee prezen-
tã ºi în multe alte tratate, spune: „Sãmânþa este ceea ce el are mai
preþios, este sursa sãnãtãþii sale ºi chiar a vieþii. Orice pierdere îi
diminueazã vitalitatea“. Ceea ce ar fi grav în mult temuta epuiza-
re este cã dãuneazã rolurilor sociale ale masculului — rolul de ºef,
de rãzboinic, de vânãtor — ºi, mai presus de orice, autoritãþii sale
faþã de alþi bãrbaþi ºi faþã de femei.
O altã spaimã a bãrbatului era de a nu fi fragilizat, înmuiat
prin frecventarea femeilor. În contactul cu ele, bãrbatul devine
mai sensibil, mai senzual, într-un cuvânt i se activeazã propria fe-
minitate interioarã. Ceea ce ar fi de asemenea incompatibil cu ro-
lurile asumate. De aceea, în multe þãri era interzisã frecventarea
femeilor ºi actul sexual înaintea bãtãliilor sau înaintea marilor vâ-
nãtori, a partidelor de pescuit.
 Bãrbatul de azi explicat femeilor
18
GÉRARD LELEU

O altã spaimã ar fi cã bogãþia sexualã a femeii, puterea ei de a

suscita dorinþa, ar avea ca efect dezordinea socialã în organizarea
societãþii patriarhale, pofta masculilor antrenând gelozie, rivali-
tate, conflicte, rãzboaie — precum legendarul rãzboi din Troia —,
cãsãtorii destrãmate sau familii dezbinate. În prezent, consecin-
þã a emancipãrii femeilor ºi a dreptului lor la plãcere, bãrbaþii re-
simt o nouã fricã, aceea cã nu pot satisface nevoile feminine, cã
nu pot fi la înãlþime.
ªi peste toate aceste spaime, mai existã ºi frica de alienare,
bãrbatul temându-se ca pasiunea sexualã sã nu-l ataºeze de feme-
ie, sã nu-l facã dependent de ea, chiar sclavul ei, pierzându-ºi ast-
fel libertatea ºi frâiele propriului destin. Spaimã cuprinsã în
termenul maîtresse1, spaimã ilustratã de toate femeile fatale in-
ventate ºi puse în scenã de naratori: Circe, Elena, Cleopatra, Mar-
gareta, Carmen.

FERICITUL ORIENT
În faþa acestor spaime, civilizaþiile orientale au gãsit cãi sacre, care
sunt tot atâtea cãi de înþelepciune. Astfel, la taoiºti, arta eroticã
face din actul sexual o uniune sacrã, metafizicã, între forþa femi-
ninã, sau yin, ºi cea masculinã, sau yang, uniune ce constituie
chi-ul sau forþa cosmicã universalã. La tantrici, uniunea principiu-
lui masculin cu cel feminin reconstituie unitatea primordialã ºi
originile divine.
În toate artele erotice orientale, se recomandã reþinerea ejacu-
lãrii, ceea ce constituie cea mai bunã soluþie la frica de epuizare
ºi cea mai bunã modalitate de a anula programul de ejaculare ra-
pidã moºtenit din preistorie. Dar probabil cea mai înþeleaptã ho-
tãrâre a orientalilor este de a fi încredinþat femeilor iniþierea ºi
educaþia eroticã, educatoare ale sexului, pe linie matriarhalã. În
Orient, bãrbaþii ºi femeile au trãit în pace ºase milenii.

1
Stãpânã, învãþãtoare ºi amantã. (N.t.)
 19

CRUDUL OCCIDENT
În faþa acestor spaime, masculii din Occident au ales represiunea
sexualitãþii, cea proprie, ca ºi cea a femeii. Arsenalul antifemeie,
produsul societãþii patriarhale ºi al religiilor pe care aceasta le-a
secretat, este pe cât de bogat, pe atât de terifiant: mutilãri, seches-
trãri, execuþii de femei infidele, fãrã a uita de arme mai subtile dar
tot atât de eficiente precum culpabilizarea femeii prin inventarea
legendei pãcatului originar — ceea ce a permis ºi deturnarea se-
xualitãþii — ºi devalorizarea ei prin inventarea unei „naturi femi-
nine“ care are toate defectele. Represiunea sexualitãþii bãrbatului
a fost mai puþin crudã, dar la fel de eficace, pentru cã l-a deturnat
de la erotism. Inventarea pãcatului originar l-a îndepãrtat ºi pe
bãrbat de sexualitate. Ca ºi inventarea unei naturi masculine: în
numele virilitãþii, bãrbatului îi este interzis sã fie sensibil, senzu-
al, tandru, sã-ºi exprime emoþiile prin vorbe sau gesturi, toate
acestea fiind semne de slãbiciune, calificate a fi ruºinoase pentru
un bãrbat, nedemne de el.
Bãrbatul este fãcut pentru a-ºi domina adversarii ºi femeia. Edu-
caþia bãrbatului are drept scop sufocarea sensibilitãþii, reprimarea
emoþiilor, pe scurt, sã facã din el un dur. Femeile ºi bãrbaþii s-au ri-
dicat unul împotriva celuilalt. Rãzboiul sexelor a durat mii de ani.

ÎN DRUM SPRE ELIBERAREA BÃRBATULUI

În prezent, trãim o etapã capitalã din istoria omenirii, sfârºitul
patriarhatului. Mai întâi s-au revoltat femeile, dobândind aceeaºi
valoare ºi aceleaºi drepturi cu bãrbaþii. Detronat din statutul sãu
dominant, de fiinþã superioarã, bãrbatul trebuie sã-ºi regândeas-
cã valorile, locul în societate, relaþiile cu femeia. κi dã seama cã
ºi el este victima civilizaþiei patriarhale care i-a asasinat anima,
privându-l de partea cea mai bunã a vieþii. Pentru bãrbat a venit
ora emancipãrii de toate constrângerile care-l fac nefericit, nevro-
zat, ostil femeii, strãin copiilor, duºman al vieþii.
2
Bãrbatul ºi mama
O prietenã cãreia i-am mãrturisit cã pregãteam o carte despre bãr-
baþi declarã dintr-odatã: „Bãrbaþii, este atât de simplu, sunt toþi
niºte bãieþei“. Fãrã sã o ºtie, subscria pãrerii unei psihanaliste
americane, Nancy Friday: „Anii de cercetare mi-au confirmat cã
femeile, chiar ºi cele mai puþin cultivate, considerã ca pe un dat
cã orice bãrbat adult ascunde în sine un bãieþel care dormiteazã
ºi a cãrui existenþã o ignorã“.
Aceastã particularitate a bãieþelului, de a fi conceput, hrãnit,
crescut de o persoanã de sex opus, va atârna greu asupra destinu-
lui ºi viitoarelor sale relaþii. Amprenta lãsatã de mamã asupra bã-
iatului va fi profundã ºi eternã. Sunt foarte impresionat atunci
când întâlnesc o mamã cu bãieþelul în braþe, iubirea lor este tota-
lã, relaþia este carnalã ºi privirea atentã, chiar adoratoare, a ma-
mei nu are sens decât în ochii încrezãtori, uimiþi ai copilului. Cum
ar putea acesta din urmã sã iubeascã o altã femeie?

PRIMA FUZIUNE
Viaþa intrauterinã a bãiatului reprezintã experienþa supremei fu-
ziuni pe care o fiinþã omeneascã o poate cunoaºte. ªi aceasta du-
reazã luni bune, timp în care sângele mamei perfuzeazã corpul
foetusului. Fiecare celulã a micuþului este scãldatã, impregnatã
cu substanþe de la mamã: fiecare celulã rezoneazã la vibraþiile
 21

corpului mamei, vibraþii legate de voce, bãtãile inimii, respiraþie.

Celulele lui vor pãstra în memorie aceste momente de beatitudi-
ne, când plutea în imponderabilitate într-un lichid cãlduþ, în care
se afla la adãpost de foame sau luminã.

A DOUA FUZIUNE
Pãrãsind burta mamei, copilul se aflã în faþa altei fuziuni: în bra-
þele mamei, iatã cã se bucurã de aceeaºi cãldurã, de aceleaºi bãtãi
ale inimii, de aceeaºi voce blândã. O iubeºte cu atât mai mult cu
cât naºterea a fost un ºoc violent ºi cã îi este foame ºi frig. Cine îl
va salva? Mama! Cu ea regãseºte paradisul, fericirea. Atunci, în-
tre aceastã femeie ºi acest bãrbat în miniaturã se creeazã o relaþie
strânsã ºi intensã. Încã nu putem vorbi despre iubire. Acest ata-
ºament este legat de satisfacerea unor nevoi, este o dependenþã.
ªi sentimentele copilului sunt ambigue. O simte ca fiind „bunã“,
o „iubeºte“ când ea îi satisface nevoile. Dar o ºi detestã atunci când
îl abandoneazã singurãtãþii, foamei, durerilor. Vom vedea cã
aceastã ambiguitate a sentimentelor va caracteriza ºi relaþiile bãr-
batului cu femeia.

ÎNVÃÞAREA PLÃCERII ªI A FERICIRII

În braþele mamei, copilul va descoperi toate plãcerile existenþei,
în special plãcerea oralã (sã mãnânce), plãcerea tactilã (sã atin-
gã), plãcerea analã (satisfacþia din evacuarea resturilor) ºi plã-
cerea sexualã. Plãcerile tactile sunt cele mai copleºitoare ºi
prezente: toaletã, mângâieri, masaje, sãruturi, muºcãturi etc.
Aceste plãceri cutanate sunt însoþite de plãceri care vizeazã ºi
alte simþuri: auzul se bucurã de cuvintele tandre sau admirative
ale mamei. Gustul este simþit de limbã ºi vãlul palatin prin de-
gustarea laptelui matern. Mirosul îmbãtat de mozaicul de parfu-
muri materne. Vederea încântatã de zâmbete ºi mimicile cãrora