CAPITOLUL 4

Calculul deplasărilor elastice la structuri static determinate

Capitolul 5
STRUCTURI SUPUSE ACŢIUNII SARCINILOR MOBILE

159
STATICA CONSTRUCŢIILOR – Aplicaţii

160
 CAPITOLUL 5
Structuri supuse acţiunii sarcinilor mobile

I. EXEMPLE DE CALCUL

EXEMPLUL DE CALCUL NR. 1

Să se traseze liniile de influenţă pentru mărimile statice indicate la grinda Gerber din figură.

Date numerice:
L= 4,0 [m]

1. Reacţiunea RV1

Se suprimă legătura corespunzătoare reacţiunii RV1 din încastrarea 1 (în secţiune rămân 2
reazeme simple orizontale), care se înlocuieşte cu mărimea statică respectivă.

Stabilirea scării:
δx
LMV = 0 ⇔ −RV1 ⋅ ∆1 + 1 ⋅δx = 0 ⇒ RV1 =
∆1
Pentru ca toate deplasările δx din diagrama de deplasări pe verticală să fie egale cu reacţiunea
RV1 ( RV1 = δ x ) este necesar ca ∆ 1 = 1 .
rV1k – valoarea reacţiunii RV1 când forţa mobilă egală cu 1 calcă în secţiunea k.
1
2. Reacţiunea RM
1
Se suprimă legătura corespunzătoare reacţiunii RM din încastrarea 1 (în secţiune rămâne o
articulaţie), care se înlocuieşte cu mărimea statică respectivă.

161
 STATICA CONSTRUCŢIILOR – Aplicaţii

Stabilirea scării:
δx
LMV = 0 ⇔ −RM
1
⋅θ1 − 1 ⋅δx = 0 ⇒ RM
1
=−
θ1

Pentru ca toate deplasările δx din diagrama de deplasări pe verticală să fie egale cu reacţiunea
1
RM 1
( RM = δ x ) este necesar ca θ1 = 1 .
1
rM1k – valoarea reacţiunii RM când forţa mobilă egală cu 1 calcă în secţiunea k.

3. Reacţiunea RV5

Se suprimă legătura corespunzătoare reacţiunii RV5 din reazemul simplu 5, care se înlocuieşte
cu mărimea statică respectivă.

Stabilirea scării:
δx
LMV = 0 ⇔ −RV5 ⋅ ∆5 ± 1 ⋅δx = 0 ⇒ RV5 = ±
∆5
Pentru ca toate deplasările δx din diagrama de deplasări pe verticală să fie egale cu reacţiunea
RV5 ( RV5 = ±δ x ) este necesar ca ∆ 5 = 1 .
rV5k – valoarea reacţiunii RV5 când forţa mobilă egală cu 1 calcă în secţiunea k.

4. Forţa tăietoare V45

Se suprimă legătura corespunzătoare efortului V45 (în secţiune rămânând 2 reazeme simple
orizontale), care se înlocuieşte cu mărimea statică respectivă.

162
 CAPITOLUL 5
Structuri supuse acţiunii sarcinilor mobile

Stabilirea scării:
δx
LMV = 0 ⇔ −V45 ⋅ ∆45 ± 1 ⋅δx = 0 ⇒ V45 = ±
∆45
Pentru ca toate deplasările δx din diagrama de deplasări pe verticală să fie egale cu efortul V45
( V45 = ±δ x ) este necesar ca ∆ 45 = 1 .
rV45k – valoarea efortului V45 când forţa mobilă egală cu 1 calcă în secţiunea k.

5. Forţa tăietoare V54

Se suprimă legătura corespunzătoare efortului V54 (în secţiune rămânând 2 reazeme simple
orizontale), care se înlocuieşte cu mărimea statică respectivă.

Stabilirea scării:
δx
LMV = 0 ⇔ −V54 ⋅ ∆54 ± 1 ⋅δx = 0 ⇒ V54 = ±
∆54
Pentru ca toate deplasările δx din diagrama de deplasări pe verticală să fie egale cu efortul V54
( V54 = ±δ x ) este necesar ca ∆ 54 = 1 .
rV54k – valoarea efortului V54 când forţa mobilă egală cu 1 calcă în secţiunea k.

163
 STATICA CONSTRUCŢIILOR – Aplicaţii

6. Momentul încovoietor M4
Se suprimă legătura corespunzătoare momentului încovoietor M4 din reazemul 4 care se
înlocuieşte cu mărimea statică respectivă.

Stabilirea scării:
δx
LMV = 0 ⇔ −M4 ⋅θ4 − 1 ⋅δx = 0 ⇒ M4 = −
θ4
Pentru ca toate deplasările δx din diagrama de deplasări pe verticală să fie egale cu efortul M4
( M 4 = δ x ) este necesar ca θ4 = 1 .
rM4k – valoarea efortului M4 când forţa mobilă egală cu 1 calcă în secţiunea k.

7. Forţa tăietoare Vi
Se suprimă legătura corespunzătoare efortului Vi (în secţiune rămânând 2 reazeme simple
orizontale), care se înlocuieşte cu mărimea statică respectivă.

Stabilirea scării:
δx
LMV = 0 ⇔ −Vi ⋅ ∆i3 − Vi ⋅ ∆i4 ± 1 ⋅δx = 0 ⇒ Vi = ±
∆ + ∆i4
3
i

Pentru ca toate deplasările δx din diagrama de deplasări pe verticală să fie egale cu efortul Vi
( Vi = ±δ x ) este necesar ca ∆i + ∆i = 1 .
3 4

rVik – valoarea efortului Vi când forţa mobilă egală cu 1 calcă în secţiunea k.

164
 CAPITOLUL 5
Structuri supuse acţiunii sarcinilor mobile
8. Momentul încovoietor Mi
Se suprimă legătura corespunzătoare momentului încovoietor Mi (în secţiune rămânând o
articulaţie interioară), care se înlocuieşte cu mărimea statică respectivă.

Stabilirea scării:
δx
LMV = 0 ⇔ − Mi ⋅θ3 − Mi ⋅θ4 ± 1 ⋅δx = 0 ⇒ Mi = ±
θ3 + θ4
Pentru ca toate deplasările δx din diagrama de deplasări pe verticală să fie egale cu efortul Mi
( Mi = ±δx ) este necesar ca θ + θ = θi = 1 .
3 4 rel

rMik – valoarea efortului Mi când forţa mobilă egală cu 1 calcă în secţiunea k.

165
 STATICA CONSTRUCŢIILOR – Aplicaţii

EXEMPLUL DE CALCUL NR. 2

Să se calculeze momentele Mi,max, Mmax max la grinda simplu rezemată din figura 2 parcursă de
convoiul de sarcini mobile indicat.

Date numerice:
L= 32,0 [m] ai=2L/5=12,8 [m]

1. Calculul momentului maxim în secţiunea i

Forţa P1=45,5kN din convoi calcă în secţiunea i.

Coeficienţii (presiunile convenţionale) pa, p şi pb corespunzători sunt:

45, 5
pa = = 3,554
12,8
45, 5 + 123,5 + 39 + 91 299
p= = = 9,344 ⇒ pa < p < pb
32 32
45, 5 + 123,5 + 39 + 91 299
pb = = = 15,573
19,2 19,2
Se deplasează convoiul de sarcini către stânga astfel încât în secţiunea i să calce forţa
P2=123,5kN din convoi.

166
 CAPITOLUL 5
Structuri supuse acţiunii sarcinilor mobile
Coeficienţii (presiunile convenţionale) pa, p şi pb corespunzători sunt:
45,5 + 123, 5 169
pa = = = 13,203
12,8 12,8
45,5 + 123, 5 + 39 + 91 + 39 338
p= = = 10,562 ⇒ pa > p < pb
32 32
123,5 + 39 + 91 + 39 292,5
pb = = = 15,5234
19,2 19,2
Poziţia (criteriul) de maxim este îndeplinită.
Calculul momentului maxim în secţiunea i:

5
8,8 ⋅ 19,2 12,8 ⋅ 19,2 15, 2 ⋅ 19,2 11,2 ⋅ 19,2
Mi ,max = ∑ Pk ⋅ mik = 45,5 ⋅ + 123,5 ⋅ + 39 ⋅ + 91 ⋅ +
k =1 32 32 32 32
3,2 ⋅ 19,2
+ 39 ⋅ = 1883,44[kNm]
32

2. Calculul momentului maxim maximorum, Mmax max

Se consideră că Mmax max se produce la mijlocul deschiderii, în care scop se determină poziţia
convoiului de sarcini, pentru obţinerea acestui moment.

Coeficienţii (presiunile convenţionale) pa, p şi pb corespunzători sunt:

45, 5
pa = = 2,843
16
45, 5 + 123,5 + 39 + 91 299
p= = = 9,344 ⇒ pa < p < pb
32 32
45, 5 + 123,5 + 39 + 91 299
pb = = = 18,687
16 16

167
 STATICA CONSTRUCŢIILOR – Aplicaţii

Se deplasează convoiul de sarcini către stânga astfel încât forţa P2=123,5 kN din convoi să
calce la mijlocul grinzii.

Coeficienţii (presiunile convenţionale) pa, p şi pb corespunzători sunt:

45,5 + 123, 5 169

pa = = = 10, 562
16 16
45,5 + 123, 5 + 39 + 91 + 39 338
p= = = 10,562 ⇒ pa = p < pb
32 32
123,5 + 39 + 91 + 39 292,5
pb = = = 18,281
16 16
Caz de incertitudine, se deplasează convoiul de sarcini către stânga astfel încât forţa P3=39 kN
din convoi să calce la mijlocul grinzii.

Coeficienţii (presiunile convenţionale) pa, p şi pb corespunzători sunt:

45, 5 + 123,5 + 39 208
pa = = = 13
16 16
45, 5 + 123,5 + 39 + 91 + 39 + 91 429
p= = = 13,406 ⇒ pa < p < pb
32 32
39 + 91 + 39 + 91 260
pb = = = 16, 25
16 16
Se deplasează convoiul de sarcini către stânga astfel încât forţa P4=91 kN din convoi să calce
la mijlocul grinzii.

168
 CAPITOLUL 5
Structuri supuse acţiunii sarcinilor mobile
Coeficienţii (presiunile convenţionale) pa, p şi pb corespunzători sunt:
45, 5 + 123,5 + 39 + 91 299
pa = = = 18,687
16 16
45, 5 + 123,5 + 39 + 91 + 39 + 91 429
p= = = 13,406 ⇒ pa > p < pb
32 32
91 + 39 + 91 221
pb = = = 13,812
16 16
Convoiul se află în poziţie de potenţial maxim.
Determinarea rezultantei R şi a poziţiei acesteia pentru forţele din convoi care îndeplinesc
criteriul de maxim la mijlocul grinzii.

R = 45,5 + 123,5 + 39 + 91 + 39 + 91 = 429[kN]

∑ M1 =123, 5 ⋅ 4 + 39 ⋅ 8 + 91 ⋅ 12 + 39 ⋅ 20 + 91 ⋅ 24 = R ⋅ x ⇒ x = 11, 333[m]
Poziţia rezultantei R în raport cu forţa vecină din stânga (c):
c = x − 8 = 3, 333[m]
Se poziţionează convoiul de sarcini pe grindă astfel încât mijlocul grinzii să împartă în două
distanţa c dintre rezultanta convoiului de sarcini R şi forţa cea mai apropiată de rezultantă
din stânga acesteia. (c/2 = 1,667 m)

Coeficienţii (presiunile convenţionale) pa, p şi pb corespunzători sunt:

45, 5 + 123,5 + 39 208
pa = = = 14,512
16 − 1,667 14,333
45, 5 + 123,5 + 39 + 91 + 39 + 91 429
p= = = 13,406 ⇒ pa > p < pb
32 32
39 + 91 + 39 + 91 260
pb = = = 14,716
16 + 1,667 17,667
Este îndeplinită poziţia convoiului pentru Mi,max. (criteriul de maxim)

169
 STATICA CONSTRUCŢIILOR – Aplicaţii

Se verifică dacă forţa tăietoare îşi schimbă semnul în secţiunea i:

∑M 2
= 0 ⇔ RV 1 ⋅ 32 + R ⋅ 14, 333 = 0 ⇒ RV 1 = 192,152[kN]

Vistg = RV 1 − 45, 5 − 123, 5 = 23,152[kN] > 0

Vidr = RV 1 − 45, 5 − 123, 5 − 39 = −15,848[kN] < 0

Este îndeplinită condiţia de Mmax max.

Mmax max
= Mi = RV 1 ⋅ 14, 333 − 45, 5 ⋅ 8 − 123, 5 ⋅ 4 = 1896,115[kNm]

(Se constată că Mmax max=1896,115[kNm] >Mi,max=1883,44[kNm].)

170
 CAPITOLUL 5
Structuri supuse acţiunii sarcinilor mobile

II. PROBLEME PROPUSE

Se vor aborda următoarele:

I. Trasarea liniilor de influenţă pentru mărimile statice indicate la grinda Gerber din
figura 1.
Date numerice:
L=....... [m]
II. Calculul momentelor Mi,max, Mmax max la grinda simplu rezemată din figura 2 parcursă de
convoiul de sarcini mobile indicat.
Date numerice:
L=l + αn [m]
l=.......... [m]
α = ….
n= nr. de ordine

171
STATICA CONSTRUCŢIILOR – Aplicaţii

172