LICEUL TEHNOLOGIC ,,COSTACHE CONACHI” PECHEA

PROIECT
pentru obţinerea certificatului de calificare profesională
nivel 3

ÎNDRUMĂTOR,
Prof. RADU MONA

CANDIDAT,
Elev: CRĂCIUN MARIANA
Clasa a XI-a E

Pechea-Galaţi
2016
1
 LICEUL TEHNOLOGIC ,,COSTACHE CONACHI” PECHEA

Învăţământ profesional de 3 ani

Profil: tehnic
Domeniul pregătirii de bază: industrie textilă şi pielărie
Calificarea profesională: confecţioner produse textile
Nivel 3

TITLUL PROIECTULUI:

,,Tehnologia de confecţionare a produsului,

bluza pentru băieţi”

2
 CUPRINS

ARGUMENT

Cap I. Notiuni generale

I.1. Clasificarea imbracamintei
I.2.Functiile imbracamintei
Cap II. Prezentarea produsului
II.1. Descrierea produsului
II.2. Harta produsului
Cap III.Alegerea materialelor pentru confectionarea produsului
III.1. Materiale de baza
III.2. Materiale auxiliare
Cap IV. Tehnologia confectionarii produsului
IV.1. Tipuri de cusaturi folosite la confectionare
IV.2. Utilaje folosite la confectionare
IV.3. Procesul tehnologic de confectionare
Cap.V. Norme de protectie a muncii
Bibliografie

3
 ARGUMENT

Bluza pentru baieti reprezinta un articol de imbracaminte apartinand lenjeriei de

corp, indispensabil garderobei omului modern.Acest produs de imbracaminte
exterioara poate fi realizat sub diferite variante estetice si dimensionale.
Din punct de vedere tehnologic, succesiunea fazelor, tipurilor de cusaturi, pot fi alese
astfel incat modelul sa fie bine realizat cu rezistenta la purtare si intretinere.
Tema aleasa pentru realizarea proiectului este „Tehnologia de confectionare a
produsului,bluza pentru baieti”.Am ales aceasta tema pentru a-mi demonstra
competentele tehnice practice si teoretice pe care le-am dobandit in anii de studii in
domeniul confectiilor textile.In timpul orelor de specialitate, prin succesiunea
modulelor studiate mi-am insusit cunostintele care sa ma ajute sa confectionez diferite
produse de imbracaminte sau de lenjerie.
In domeniul confectiilor textile etapa de proiectare reprezinta o viziune a
estetici, tehnologiei asupra organizarii productiei si a produsului finit in general.
Prin fazele si operatiile de confectionare stabilite in acest proiect pentru
produsul ales se pot diversifica fazele tehnologice si pentru alte modele, ale aceluiasi
produs, prin introducerea si a altor faze si operatii necesare.
Bluza pentru baieti, ca produs de imbracaminte exterioara, asigura prin functia
igenico-functonala, permeabilitatea la aer si vapori, absorbtia transpiratiei la nivelul
pielii, comoditate in miscare.
Materialele din care se realizeaza bluza sunt tesaturi, tricoturi din fire de
bumbac si tip bumbac, contribuind astfel impreuna cu tipul de silueta al produsului la
confortul purtatorului.
Varietatea de modele sub care se confectioneaza bluza pentru baieti, asigura
purtatorului un confort sporit manifestandu-se aceeasi functie igenico-functionala.
Bunul gust al purtatorului se manifesta nu numai in alegerea materialelor,
tipurilor de croiala, cromatica produselor vestimentare exterioare,ci si in alegerea
produselor de lenjerie.

4
 Estetica produsului in general, este influentata si de bunul gust, gradul de
civilizatie, gradul de cultura al purtatorului atat pentu imbracamintea de lenjerie cat si
pentru cea exterioara.
Astfel consider ca prin aceasta tema imbin toate cunostintele pe care le-am
dobandit in anii de studii.

Cap I. Notiuni generale

I.1. Clasificarea imbracamintei

Imbracamintea in sens mai larg reprezinta un obiect de larg consum care se

imbraca pe corp.Permanenta evolutie a civilizatiei societatii contemporane a
determinat o varietate de produse si modele care sa satisfaca cerintele omului in
functie de necesitati.

Criterii de clasificare:
Natura materiei prime:
 din tesaturi
 din tricoturi
 din blanuri naturale si artificiale
 din piele si inlocuitori
Compozitia fibroasa a materiei prime:
 din lana si tip lana
 din bumbac si tip bumbac
 din in si tip in
 din matase naturala sau artificiala
 din fibre artificiale
 din fibre sintetice
Grosimea materialului:
 subtire
 medie
 groasa
Sezon:
 pentru vara
 pentru primavara-toamna
 pentru iarna

5
Varsta si sexul purtatorului:
 pentru copii
 nou-nascuti
 de varsta prescolara
 de varsta scolara
 pentru adolescenti si adolescente
 pentru adulti
 pentru femei
 pentru barbati
Grupa de conformitate:
 grupa baby
 grupa mica
 grupa mijlocie
 grupa mare
 grupa A (adolescenti)
 grupa B, C, D (femei, barbati)
Punctul unu de sprijin pe corp:
 cu sprijin pe talie
 cu sprijin pe umar
Complexitate:
 de complexitate redusa
 de complexitate medie
 de complexitate ridicata
Destinatie:
 lenjerie de corp
 imbracaminte exterioara
 uzuala
 sport
 de protectie
 cu destinatie speciala
 de ocazie
 de semnificatie

Clasificarea imbracamintei dupa destinatie:

Lenjerie de corp:
Accesorii nou-nascuti
 scutece
 fese
 pleduri
 port-baby
 saci de dormit
Articole de lenjerie
 camasute

6
  pieptarase
 bavete (barbite)
 bonete (scufite)
 pantalonasi cu botosei
 chiloti
 maieuri
 combinizoane
 sutiene
 corsete
 camasi de noapte
 flanele de corp
 pantaloni de corp
 pijamale
Imbracaminte exterioara:
Uzuala
 rochii
 bluze
 fuste
 pantaloni
 veste
 sarafane
 camasi
 jachete
 pelerine
 sacouri
 pardesie
 paltoane
 impermeabile
 plovere
 fulare
 caciuli
 palarii
 manusi
 ciorapi
 sosete
Sport
 sorturi
 tricouri
 treninguri
 costumr baie
 slipuri
 pantaloni sport
 bluzoane vant
7
  costume schi
 costume patinaj
 hanorace
 scurte de munte
De protectie
 halate
 salopete
 combinizoane
 pantaloni cu pieptas
 pelerine de ploaie
 sorturi
 manusi de protectie
 baticuri de protectie

Imbracaminte cu destinatie speciala:

De ocazie
 rochii
 bluze
 fuste
 pantaloni
 sacouri
 veste
 smoching
 frac
 redingota
De semnificatie
 uniforme militare
 uniforme scolare
 uniforme pentru marina
 uniforme CFR
 uniforme pentru pompieri
 uniforme pentru aviatie
 costume pentru mineri
 costume si mantale pentru sivicultori
 costume pentru personal medical
 costume populare

8
 I.2. Functiile imbracamintei

1. Utilara

 fizologica-igienica:-capacitatea de izolare termica

-permeabilitate la aer
-capacitatea de absorbtie a transpiratiei
-asigurarea libertati miscarilor
-rezistenta la murdarire si statizare
-asigurarea comoditati la utilizare

 de aparare: -fata de actiunea factorilor externi

-protectia in potriva umiditati
-protectia in potriva vantului
-protectia in potriva prafului
-protectia in potrivafrigului
-protectia in potriva radiatiilor solare
-impotriva actiuni nefavorabile a mediului de productie
-protectia de leziuni mecanice
-protectia de temperature ridicate
-protectia de substante toxice
-protectia de substante radioactive
-protectia de factori biologici periculosi

2.Informational estetica

 informationala :-informatii asupra personalitati purtatorului

-informatii asupra gradului de cultura
-informatii asupra pozitiei sociala a purtatorului
-informatii asupra gustului,stilului,etc.

9
 Cap II. Prezentarea produsului
II.1. Descrierea produsului

Bluza pentru baieti face parte din categoria articolelor de vestimentatie cu

sprijin pe umeri.Bluza este un articol de imbracaminte indispensabil omului
modern.
Acest produs cu sprijin pe umeri se compune din fata, spate ,maneci,
guler.Bluza pentru baiet are o croiala clasica.
Din punct de vedere tehnologic operatiile procesului tehnologic de
confectionare a bluzei pentru baieti sunt operatii de prelucrare a detalilor de
asamblare a acestora si de finisare a produsului.
Cusaturile folosite la confectionare a produsului sunt cusaturi de surfilat, de
surfilat-incheiat si de tighelire.

II.2. Harta produsului

1.Fata produsului: 2. Spatele produsului

10
 Cap III.Alegerea materialului pentru confectionarea produsului
III.1. Materiale de baza

Rolul principal in componenta unui obiect vestimentar il indeplineste materialul

de baza.
Materialul de baza se numeste materialul care indeplineste functia principala la
produs si este intrebuintat la confectionarea produsului.
Exceptii apar la anumite produse cum ar fi:
-pardesie pentru ploaie sau bluze de vant unde materialul de baza poate fi
utilizat si pentru dublarea acestuia,avand in acest caz si rol de captuseala (sau de
material auxiliar).
Pentru confectionarea imbracamintei se pot folosi diferite materiale de
baza,acestea fiind in functie de produse (jachete, pardesie, rochii) si de destinatia pe
care o are produsul confectionat in procesul purtari(imbracaminte de seara, de lucru).
Tesaturile sunt materiale textile obtinute prin incrucisarea firelor textile.Ca
urmare a modului de realizare, tesaturile prezinta o buna stabilitate si rezistenta la
purtare.Industria de textile din tara noastra realizeaza o diversitate de tesaturi care sunt
utilizate pentru confectionarea imbracamintei cat si pentru alte destinatii.
Tesaturile de bumbac sunt in general tesaturi usoare care se produc pe latimi de
70, 80 si 90 cm si se pliaza sau baloteaza pe intreaga latime.Aceste tesaturi sunt destul
de subtiri avand un grad ridicat de higroscopicitate,ceea ce le recomanda cu prisosinta
la confectionarea lenjeriei si imbracamintei subtiri.Tesaturile de bumbac se produc in
culori pastel, imprimate cu dungi sau numai albite.
Tesaturile semigroase de bumbac se intrebuinteaza la confectionarea rochiilor,
fustelor, pantalonilor, costumelor si a unor pardesie, echipamente de productie, bluze
de vant sau pelerine de ploaie.Tesaturile semigroase din bumbac se produc in culori
deferite in functie de produsul la care se utilizeaza.
Tesaturile de bumbac se pot realize numai din fibre de bumbac(100%) sau in
amestec cu fibre sintetice.Tesaturile produse in amestec cu alte fibre se numesc
tesaturi tip bumbac.

11
 III.2. Materiale auxiliare

Ca materiale auxiliare se considera materialele utilizate la confectionarea

imbracamintei, care in functie de produs si model, pot lipsi din componenta
produsului.
Principalele materiale auxiliare sunt:
-captuseli, intarituri, ata de cusut, furniturile si diverse garnituri.
La bluza de pajama ca materiale auxiliare folosim:
-Ata de cusut-este un material auxiliar folosit la asamblarea si prelucrarea
imbracamintei sau pentru alte scopuri.
In industria de confectii ata de cusut are diferite intrebuintari si se produce din
fibre naturale sau sintetice, clasificandu-se astfel:
Dupa destinatie in procesul confectiei:
-Ata pentru cusatura tighel-se foloseste la cusaturi de imbinare sau de fixare a
detaliilor imbracamintei.
Dupa natura fibrelor din care se produce ata:
-Ata de bumbac-care se intrebuinteaza la coaserea imbracamintei din tesaturi de
tricoturi, produse din fire de bumbac sau tip bumbac, matase, in si canepa sau lana si
tip lana sau din fire sintetice.De asemenea aceasta ata poate fi utilizata la coaserea
blanurilor naturale sau artificiale.

Cap IV.Tehnologia confectionari produsului

IV.1. Tipuri de cusaturi folosite la confectionarea produsului

In organizarea procesului tehnologic, pentru confectionarea bluzei, cusaturile

mecanice au un rol deosebit de important, atat pentru calitatea executiei, cat si pentru
eficienta economica a acesteia.
Pentru confectionarea produsului bluzei de pijama model M5 se folosesc cusatura
tighel si cusatura de incheiat-surfilat in trei fire.

1. Cusatura tighel simplu :

Este alcatuita din doua fire care se depun paralel pe cele doua suprafete ale
materialelor cusute.Imbinarea detaliilor se face prin puncte de coasere numite pas de
cusatura, care reprezinta elementul principal al acestui proces. Pasul ‘p’ al cusaturii

12
tighel este variabil ca lungime, avand limite intre 0-5 mm.Aceasta cusatura poate fi
aplicata la coaserea tesaturilor si a tricoturilor a caror grosime nu depaseste 7 mm.
Tighelul simplu este caracterizat prin elasticitatea redusa care se datoreaza
modului de asezare a firelor si a structurii de legatura a firelor de coasere.
La o cusatura normala, punctele de cusatura a firelor se formeaza pe mijlocul
grosimii straturilor cusute, conditie care asigura cusaturii un aspect placut si frumos.

2. Cusatura triploc :

Este destinata operatiilor de surfilare sau incheiat-surfilat.Aceasta cusatura are

pasul reglabil in lungime de la 1,2 la 3,5 mm, iar in latime, de la 2,5 la 6 mm.
Cusatura de surfilat triploc are elasticitate ridicata si este utilizata destul de des la
surfilarea detaliilor imbracamintei.
Cap IV. Tehnologia confectionari produsului

IV.2. Uilaje folosite la confectionarea produsului

1. Masina simpla de cusut:

In industria de confectii din tesaturi, masinile simple de cusut au o larga

utilizare. Aceste masini realizeaza o cusatura tighel cu acelasi aspect pe ambele fete
13
ale materialului si efectueaza operatii de asamblare prin coaserea detaliilor de
imbracaminte, din tesaturi, sau cusaturi de ornament.
Aceasta masina are toate piesele in miscare, montate in interior pentru a fi ferite de
praf si murdarie. Masina executa o cusatura cu doua fire de ata, un fir superior de la ac
si unul inferior de la apucator.
Masina de cusut se compune din urmatoarele parti componente :
1. Masa masinii ;
2. Corpul masinii.
Cap IV. Tehnologia confectionari produsului

Masa masinii este formata din masa de lucru propriu-zisa si cadrul de sustinere.
Corpul masinii este alcatuit din : capul masinii, placa de baza, capacul baii de
ulei, volantul, roata de curea, capacul superior, placa frontala, dispozitiv de tensionare
al firului superior, dispozitiv de reglare a pasului de cusatura, conducator de fir,
parghie.
Rolul masinii simple in procesul de productie este de a realiza cusatura tighel
necesara coaserii la operatiile de asamblare si fixare a detaliilor de imbracaminte.
Productivitatea masinii este de 3000-4000 impunsaturi / min, acestea variind
dupa felul materialului, adik la coaserea materialelor subtiri si semigroase numarul de
impunsaturi este maxim, iar pasul cusaturii mic. La materialele groase, numarul de
impunsaturi este maxim si pasul cusaturii mare.
Pentru a asigura o buna calitate produselor cusute, se da o mare atentie alegerii
marimii acului si a atei in functie de fiecare material in parte, precum si presiunii
piciorusului.

2. Masina triploc :

Masina de cusut si surfilat este utilizata la coaserea materialelor efectuand

concomitent surfilarea marginilor tesaturilor sau tricoturilor si taierea rezervei
cusaturii la o anumita distanta.Masina triploc lucreaza cu doua sau trei fire de ata,
avand un singur ac si doua apucatoare.
Masina triploc se compune din doua parti principale si anume : masa masinii si
corpul masinii.
14
 Masa masinii este montata pe niste suporturi consolidate prin traversa care mai
sustine si motorul electric. Pe axul motorului este montata o roata de frictiune care se
cupleaza cu cealalta roata de frictiune cand se actioneaza dispozitivul de cuplare. Pe
axul rotii de frictiune se mai afla si roata de curea prin care se actioneaza arborele
principal al masinii. La partea inferioara sunt montate pedalele ; o pedala este folosita
pentru cuplarea rotilor de frictiune in vederea actionarii masinii, in acest sens prin
apasarea pedalei se mai actioneaza si tija si parghia dubla prin care sunt deplasate spre
stanga rotile care preiau miscarea de rotatie de la roata de frictiune. Prin actionarea
celeilalte pedale este trasa in jos parghia de la piciorusul de fixare a materialului care il
ridica in functie de momentul tehnologic al operatiei.
In partea dreapta pe suportul masinii se afla montat intrerupatorul prin care
masina este cuplata la sursa de energie electrica. Corpul masinii incorporeaza
mecanismele si organele de lucru care participa la formarea cusaturii. In partea dreapta
a corpului se afla volantul si vizorul care indica nivelul uleiului in rezervor.
Masina triploc face parte din categoria masinilor speciale, care efectueaza
cusaturi de incheiat si surfilat sau numai cusaturi de surfilat.Ea are o productivitate
ridicata, viteza de lucru a masinilor triploc moderne ajungand pana la 7000
impunsaturi / min.

15
 Cap IV. Tehnologia confectionari produsului

Gama de confecţionare, succesiunea fazelor de prelucrare.

Nr. Utilaj, dispozitiv

Descrierea fazei tehnologice Vedere frontală
crt. mobilier
Masa de lucru
1. Formează pachete de 25 bucăţi şi alimentează -
locurile de muncă
Asamblează faţa cu dosul de pelerină Maşina de cusut
simplă
2.

Taie colţurile, întoarce şi calcă pelerina Masa cu fier de

călcat,
3. foarfece,
dispoz.cui

Realizează dublu tighel pe pelerină Maşina de cusut

cu 2 ace si
4. limitator

Coase faţa şteiului la partea inferioară Maşina de cusut

simplă cu limitator
5.

Asamblează şteiul cu pelerina Maşina de cusut

simplă
6.

Întoarce şi calcă gulerul Masa cu fier de

călcat
7.

Realizează tighel de fixare pe ştei Maşina de cusut

simplă cu picioruş
modificat
8.

Fixează cu tighel faţa de manşetă la partea Maşina de cusut

inferioară simplă cu limitator
9.

10. Asamblează faţa cu dosul de manşetă Maşina de cusut

simplă

16
Nr. Utilaj, dispozitiv
Descrierea fazei tehnologice Vedere frontală
crt. mobilier

Masa cu fier de
Întoarce şi calcă manşeta călcat
11.

Realizează dublu tighel pe manşetă Maşina de cusut

cu 2 ace şi cu
12. limitator

Asamblează faţa cu dosul de clapă Maşina de cusut

simplă
13.

Taie colţurile, întoarce şi calcă clapa Masa cu fier de

călcat, foarfece,
14. dispozitiv cui

Realizează dublu tighel pe clapă Maşina de cusut

cu 2 ace şi
limitator
15.

Dă semne pentru buzunarul aplicat şi pentru Masa de lucru

clapă pe reperul faţă
16.

Finalizează cu dublu tighel deschiderea Maşina de cusut

17. buzunarului aplicat cu 2 ace şi
limitator
Aplică buzunarul pe reperul faţă Maşina de cusut
cu 2 ace si
18. picioruş modificat

Aplică clapa pe reperul faţă Maşina de cusut

19. simplă

Fixează clapa la partea superioară cu dublu Maşina de cusut

tighel cu 2 ace
20.

Aplica eticheta pe dosul de platcă, la mijloc Maşina de cusut

21. simplă

22. Aplică platca la spate Maşina de cusut

simplă

17
Nr. Utilaj, dispozitiv
Descrierea fazei tehnologice Vedere frontală
crt. mobilier

Întoarce şi calcă platca Masa cu fier de

călcat
23.

Realizează dublu tighel de fixare pe platcă Maşina de cusut

cu 2 ace şi
picioruş modificat
24.

Asamblează platca feţei cu reperele feţei Maşina de cusut

cu 2 ace
25.

Preformează fenta stângă Masa cu fier de

26. călcat
Aplică fenta la faţa stangă Maşina de cusut
27. simplă

Întoarce şi calcă fenta de la faţa stângă Masa cu fier de

28. călcat

Fixează fenta de la faţa stângă Maşina de cusut

simplă

29.

Realizează tighel pe fenta de la faţa stângă la Maşina de cusut

0,1 cm simplă
cu limitator
30.

Preformează fenta dreaptă Masa cu fier de

călcat
31.

Aplică fenta la faţa dreaptă Maşina de cusut

32. simplă

Întoarce şi calcă fenta de la faţa dreaptă Masa cu fier de

călcat
33.

18
Nr. Utilaj, dispozitiv
Descrierea fazei tehnologice Vedere frontală
crt. mobilier
Fixează fenta de la faţa dreaptă Maşina de cusut
simplă
cu picioruş
34. modificat

Realizează tighel pe fenta de la faţa dreaptă la Maşina de cusut

0,1 cm simplă
cu limitator
35.

Aplica bentiţa la şliţul de la mânecă Maşina de cusut

36. simplă

Aplică bentiţa sub formă de pentagon la şliţul Maşina de cusut

37. de la mânecă simplă

Aplică gulerul in răscroiala gulerului Maşina de cusut

38. simplă

Fixează baza gulerului cu un tighel Maşina de cusut

39. simplă

Aplică mânecile la corpul produsului Maşina de cusut

40. şi surfilat

Intoarce si calcă răscroiala manecii Masa cu fier de

41. călcat

Realizează dublu tighel pe răscroiala mânecii Maşina de cusut

pe reperul faţă cu 2 ace şi
42. picioruş modificat

Asamblează faţa cu spatele pe linia laterală, Maşina de cusut

43. închizând şi mâneca şi surfilat

Întoarce şi calcă cusătura realizată anterior Masa cu fier de

44. călcat

Realizează dublu tighel pe linia laterală şi pe Maşina de cusut

45. mânecă cu 2 ace şi
picioruş modificat
Aplică manşeta la mânecă Maşina de cusut
simplă
46.

19
 Nr. Utilaj, dispozitiv
Descrierea fazei tehnologice Vedere frontală
crt. mobilier
Fixează baza manşetei cu un tighel Maşina de cusut
simplă cu picioruş
47. modificat

Coase tivul Maşina de cusut

48. simplă cu
dispozitiv “fluture”
Coase 6 butoniere drepte pe fentă, o butonieră Maşina de cusut
dreaptă orizontală pe ştei, manşete şi clape butoniere drepte
49.

Coase 6 nasturi pe fentă, un nasture pe ştei, Maşina de cusut

câte un nasture pe fiecare manşetă şi pe nasturi
buzunare
50.

Cap.V Norme de protectie a muncii

Conform legii protectiei muncii NR. 319/2006, protectia muncii constituie un

ansamblu de activitati institutionalizate, avand ca scop asigurarea celor mai bune
conditii in desfasurarea procesului de munca,apararea vietii,integritatii corporale si
sanatatii salariatilor si a altor persoanae participante la procesul de munca.
Normele de protectie a muncii reprezinta un sistem unitar de masuri si reguli
aplicabile tuturor participantilor la procesul de munca.
Normele de protectie a muncii se aplica salariatilor,persoanelor angajate cu
conventii civile,elevilor si studentilor in perioada practicii profesionale.
Compartimentul de control tehnic de calitate răspunde de controlul produselor
în toate fazele de fabricaţie, începând cu recepţia materialelor prime, elaborarea şi
respectarea documentaţiei tehnice şi a tehnologiilor pe parcursul procesului tehnologic
şi până la verificarea module cum au fost respectaţi parametri şi stabiliţi pentru
produsele finite. Controlul de calitate ale produselor se efectuează pe baza unui plan

20
de control. Acest plan are ca bază documentaţia tehnică a procesului de fabricaţie
precum şi standardele care cuprind schemele de efectuare a controlului static.

Persoanele care desfasoara astfel de activitati sunt obligate:

Sa-si insuseasca si sa respecte normele de protectie a muncii specifice domeniului in
care isi desfasoara activitatea
La maşinile simple de cusut se pot produce accidente de muncă dacă nu sunt
luate măsuri de prevenire. Accidentele pot fi mecanice şi electrice.
Accidentele mecanice pot surveni de la acul maşinii [prin înţepări la degete], de
la picioruş [prin strivire], de la cureaua de transmisie [prin smulgeri şi înţepături].
Accidentele electrice au drept cauză defectarea carcasei întrerupătorului,
supraîncălzirea motorului electric şi producerea de scurtcircuite datorită nelegării
instalaţiei la pamânt.
Pentru prevenirea accidentelor de muncă sunt necesare:
-instruirea tehnică a personalului operativ;
-aplicarea dispozitivelor de protecţie;
-folosirea echipamentului individual de protecţie.
Cele mai importante măsuri pe care trebuie să le cunoască şi să le respecte
personalul operator pentru prevenirea accidentelor de muncă sunt date în cele ce
urmează.

A. Înainte de începerea lucrului se va verifica:

-dacă masa maşinii este fixată pe cadrul metalic de susţinere;
-dacă corpul maşinii este montat în bolţurile de articulaţie cu masa de lucru;
-dacă motorul electric este montat pe cadrul de fixare, pentru a nu cădea în
timpul lucrului;
-dacă instalaţia electrică este izolată şi motorul este legat la pamânt;
-dacă carcasa de la întrerupător nu este spartă sau căzută de la locul ei;
-dacă maşina este dotată cu dispozitive de protecţie la ac şi transmisie;
-dacă cadrul de susţinere a mesei de lucru este montat pe suporturi de cauciuc
sau de plută.

B. In timpul lucrului se vor respecta următoarele:

-curăţirea şi ungerea se vor face numai după ce maşina a fost oprită şi întrerupt
curentul electric;
-punerea în funcţiune a maşinii se face numai după ce dispozitivele de protecţie
la ac şi la transmisie au fost montate;
-pornirea şi oprirea maşinii se vor face numai prin pedală, fără a se pune mâna
pe volant;
-în timpul lucrului, privirea va fi îndreptată numai asupra lucrului şi a utilajului;
-se interzice muncitoarelor să lucreze la maşină fără basma de protecţie pe cap;
-schimbarea sau punerea curelei în timpul funcţionării maşinii este interzisă;

21
 -toate intervenţiile şi reparaţiile la maşina de cusut se vor face numai de
personal calificat în acest sens;
-în timpul funcţionării, dacă se aud zgomote suspecte, operatorul este obligat să
oprească maşina şi să anunţe mecanicul de serviciu.

BIBLIOGRAFIE

 Gheorghe Ciontea - Utilajul şi tehnologia meseriei – Confecţioner

îmbrăcăminte din ţesături şi tricoturi , Manual pentru clasele IX – X licee
industriale cu profil de industrie uşoară şi anii I – II şcoli profesionale ;
Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti 1997

 Gheorghe Ciontea – Tehnologia confecţiilor textile şi calcule în confecţii ,

Manual pentru licee industriale cu profil de industrie uşoară, clasa a XII –
a şi şcoli profesionale ; Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti1978

 M. Ciutea şi P. Dragu – Manualul croitorului , Ed. Didactică şi pedagogică,

Bucureşti 1997

 Gheorghe Ciontea – Tehnologia confecţiilor din ţesături - ; Ed. de stat

Didactică şi pedagogică, Bucureşti 1961

22