Sunteți pe pagina 1din 69

Cadrul legislativ general

referitor la securitate şi
sănătate în munca

Notă: Acest material nu este şi nici nu poate fi considerat un substitut al reglementarilor legale sau al.standardelor.
El este elaborat în vederea formării de securitate şi sănătate în muncă, in baza prevederilor legale, reflectand experienta şi bunele practici cunoscute de trainer.
 Recunoaşterea necesităţii efectuării unei
investigaţii
 Investigarea locului producerii unui accident
 Interviul
 Distingerea faptelor de ficţiune
 Determinarea cauzelor de bază
 Prelucrarea datelor şi pregatirea raportului
 Stabilirea masurilor de prevenire
O întâmplare (eveniment)
 neintenţionată, neplanificată, din ghinion
 din care rezulta
• ranirea personalului
• pagube materiale.
 Poate
fi cauzat de o deviaţie de la
comportamentul sau reactiile normale ale
 personalului,
 echipamentului,
 materialelor,
 mediului
 Au două lucruri în comun
 Toate au urmări
• Negative
• răniri, deces
• îmbolnăviri
• distrugerea echipementelor, proprietăţii
• litigii, posibile citaţii
• scăderea productivităţi
• morale
• Pozitive
• investigarea, prevenirea reapariţiei
• reproiectare, schimbarea procedurilor, programelor de
prevenire
 Toate au factori de risc care le cauzează
• comportamentul uman
• sisteme şi proceduri
• proiectare
• mediu
 întâmplare neplanificată, nedorită, involuntară
 care intrerupe desfăşurarea normală a unei actiuni, proces de muncă
 Imediat EVENIMENT, ACCIDENT
• violent
• neaşteptat, surprinzător
• brusc, rapid, imprevizibil
 Ulterior BOALA
• după interval mai mare de timp
• datorită efectului cumulativ al factorilor nocivi (fizici, chimici, biologici,
suprasolicitări)
 care nu / poate să producă
 vatamari ale integrităţii corporale (mecanice, termice, electrice, chimice,
prin iradiere, combinate )
 îmbolnăviri, afecţiuni ale organismului
 pagube materiale, pierderi în procesul de producţie
 pagube de mediu
 vătămarea violentă a organismului, intoxicaţia acută
profesională
 printr-o acţiune rapidă, bruscă neaşteptată asupra
organismului, a factorilor de natură
 mecanică (contuzii, tăieturi, striviri, fracturi, entorse, amputări, leziuni,
etc)
 termică (arsuri)
 electrică (electrocutări, arsuri)
 chimică (intoxicaţii acute, arsuri chimice, asfixii)
 iradianţi (iradierea organismului, insolaţie)
 combinată
 care au loc
 la sediul persoanei juridice sau
 la adresa persoanei fizice, in calitate de angajator, ori
 in alt loc de munca organizat de acestia
 pe traseul normal al deplasãrii de la locul de muncã la domiciliu si invers
 în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor
de serviciu
 efectuãrii practicii profesionale de elevi, studenti si ucenici
 sarcini de stat sau de interes public,
 activitãti culturale, sportive,
 unei actiuni întreprinse din proprie initiativã, pentru prevenirea ori
înlãturarea unui pericol care amenintã avutul public sau pentru salvarea
de vieti omenesti;
 normal necesar deplasãrii de la locul de muncã la domiciliu si invers
 activitati care nu au legatura cu procesul muncii dacă nu se datoreaza
culpei exclusive a accidentatului
 indiferent de natura juridică a contractului în baza căruia se
desfăşoară activitatea
 contract de muncă
 convenţie civila de prestări servicii
 cooperatori
 practica de producţie
 vizite cu caracter didactic
 alte forme
 şi care provoacă
 incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile,
 invaliditate
• grdaul III (pierderea paţială a capacităţii de muncă)
• gradul II (pierderea capacităţii de muncă cu autoservire)
• gradul I (pierderea capacităţii de muncă, fără autoservire)
 deces (imediat sau după o perioadă de timp)
 accidentarea a cel puţin trei persoane în acelaşi timp şi din aceeaşi cauză
(colectiv)

 trebuie tratate cu aceeaşi seriozitate ca şi un accident


 evenimentele deosebite
 accidente cu urmări uşoare (până la 3 zile i.t.m.)
 evenimentele produse cât pe ce – “near miss”
 afecţiuni ce se produc în mod
 cronic (expunere de lungă durată la doze relativ mici)
 acut (expunere scurtă la doze mari)
 ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii,
 ce pot avea acţiune
 generală - asupra întregului organism
 locală - prin afectarea unei părţi a organismului, aparat sau
organ
 cauzate de
 factori nocivi fizici, chimici sau biologici,
• caracteristici locului de muncă,
• pentru care se poate dovedi o relaţie cantitativă doză absorbită-efect
• intoxicaţii
• pneumoconioze
• boli
• prin expunere la
• energie radiantă
• temperaturi inalte sau scazute
• presiune atmosferică ridicată sauscăzută
• zgomot sau vibraţii
• infectioase
• parazitare, etc
• alergii profesionale
• dermatoze profesionale
• cancer profesional
 suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale
organismului în procesul de muncă
• boli musculo-scheletice
• boli psiho-sociale
 Potenţialul producerii unor evenimente există la
orice loc de muncă, chiar şi în cele mai sigure şi
sănătoase:
• Căderi
• Incendii / explozii
• Spaţii închise
• Prindere de maşini, utilaje, echipamente
• Subcontractori, furnizori Studiu
1
• Accidente rutiere Procter & Gamble (1984)
Deces

Piramida 1
Ghiceşte: Care dintre incidente va
cauza rănirea sau accidentarea mea
H.W. Heinrich (1931) Deces 39
mortală? Accidente
de muncă
29 292
accidentari
Accidente uşoare
300 730
Evenimente Acordari prim ajutor
 operatii de salvare - intervenţie

 anuntarea evenimentului
 persoanelor cu functii de conducere
 serviciilor de intervenţie şi prim ajutor
 instituţiilor abilitate

 acordareaprimului ajutor si ingrijiri


medicale persoanei/lor ranite
 cercetarea evenimentului:
 definirea SCOPULUI investigatiei,
 numirea COMISIEI de CERCETARE şi atribuirea de sarcini,
 scurtă ÎNTÂLNIRE a ECHIPEI de cercetare,
 INPECTAREA locui accidentului,
 INTEROGAREA victimelor şi martorilor,
 ANALIZA datelor,
 întocmire RAPORT PRELIMINAR al echipei de cercetare,
 organizare SEDINŢĂ POST INVESTIGAŢIE,
 pregatire DOSAR DE CERCETARE al evenimentului,
 DISTRIBUIRE proces verbal (raport)
 intocmire planului de măsuri pentru corectarea
greselilor şi evitarea producerii unor evenimete
similare
 punerea in aplicare a planului
 evaluarea eficacitatii măsurilor - îmbunătăţire
continuă
 Anunţaţi evenimentul tuturor părţilor interesate în a şti ce s-
a întâmplat:
◦ Şefii ierarhici
◦ Serviciul de securitate şi sănătate
◦ Instituţiile legale
 Serviciul de salvare
 Pompierii
 Inspectoratul Teritorial de Muncă
 Parchetul
 Poliţia – serviciul criminalistică
 Medicina legală
◦ Membrii familiei;
◦ Reprezentanţii firmei de asigurare
◦ Media
◦ Ceilalţi angajaţi
◦ Contractorii, furnizorii
 Delimitarea, baricadarea zonei accidentului
 Interzicerea accesului, cu excepţia:
 echipelor de salvare
 reprezentanţilor legali
 investigatorilor
 Păstraţi probele până la finalizarea cercetărilor
 Vedere de ansamblu asupra zonei accidentului
 Determinarea resurselor aflate la dispoziţie pentru
intervenţie
 Eliminarea pericolelor, posibilităţilor producerii altor
accidente,
• controlul substanţelor chimice
• de-energizare, de-presurizare
• ventilare
• asigurarea integrităţii structurilor
• oprirea activităţilor, echipamentelor, proceselor, instalaţiilor
• evacuarea personalului
 Luarea măsurilor corespunzătoare pentru a nu modifica
starea de fapt
 Securizarea zonei
 Planificarea operaţiilor de salvare
 Cine e rănit?
 Tipul afecţiunii şi amploarea ei?

 Locaţia, poziţia rănitului.

 Cine este la faţa locului? Ce se întâmplă?

 Ce tratament e recomandat?

 La ce spital va fi transportat?
 Va determina arborele riscului, cum şi de ce s-a
greşit.
 Examineaza posibile acţiuni corective.

 Ajută prevenirea şi eliminarea unui risc clar


identificat.
 NU este de a:
 blama, condamna
 scăpa de răspundere persoane sau managementul
 satisface cerinţele asiguratorului
 apăra poziţii faţă de argumentele legale
 CERCETAREA oricărui eveniment este obligatorie, inclusiv în
cazul persoanelor date dispărute, indiferent dacă întruneşte
sau nu condiţiile unui accident de muncă, pentru a:
 indeplini cerintele legale
 afla ce s-a întâmplat, stabilind:
• împrejurările producerii accidentului - CUM?
• arborele factorilor de risc care au dus la cauzele accidentelor - DE CE?
• directe (condiţii / fapte nesigure, energii / materiale periculoase neabsorbite)
• indirecte (instrucţiuni, decizii, ordine, condiţii greşite, periculoase, nesigure)
• de bază (politica managerială, personal, mediu)
• reglementările legale încălcate
• răspunderile
• măsuri pentru prevenirea repetării accidentelor similare sau mai grave
 determinarea caracterului (tipului) accidentului
 determina costurile accidentului
 analiza cererile de compensatie a angajatilor
 Cercetareatrebuie să înceapă cât mai curând
posibil după producerea evenimentului
 deoarece:
• este cel mai probabil să se observe circumstantele,
• nu trebuie lăsat timp pentru modificarea stării de fapt
• se previne distrugerea dovezilor,
• se identifică mai uşor martorii
• Se evita coruperea perspectivei martorilor
 de către:
• persoana juridică la care s-a produs evenimentul în cazul:
• accidentelor care au antrenat i.t.m., sau
• accidentelor uşoare
• persoana juridică sub supravegherea ITM în cazul:
• accidentelor urmate de vătămare gravă
• ITM pe teritoriul căruia s-a produs evenimentul în cazul:
• accidentelor mortale
• a situaţiilor cu persoane date dispărute
• accidentelor care produc invaliditate
• accidentelor colective
• incidentelor periculoase
• accidentelor care produc i.t.m. suferite de angajaţii persoanelor fizice,
sau a persoanelor juridice care nu dispun de personal competent
• IM în cazul:
• accidentelor colective care prezintă un grad ridicat de complexitate
• incidentelor periculoase care prezintă un grad ridicat de complexitate
• agenţi economici privaţi autorizati de MMSS în cazul:
• persoanelor fizice sau juridice care nu dispun de personal competent
 CONDUCĂTORUL PERSOANEI JURIDICE la care a avut loc
evenimentul are obligaţia de a numi de îndată prin decizie
scrisă comisia de cercetare
 formată din cel putin 3 persoane
 reprezentanţi ai conducerii şi ai angajaţilor
• cu pregătire tehnică corespunzătoare
• din cadrul compartimentului de protecţia muncii
• care să nu fie implicate cu răspunderi în producerea evenimentului
• cu experientă şi cunoştinţe în:
• investigarea evenimentelor
• determinarea cauzelor accidentelor,
• tehnici de cercetare,
• tehnologiile, echipamentele tehnice, relaţiile de muncă şi mediul de muncă
 delegaţi reprezentanţi ai persoanelor juridice ai căror angajati au
fost implicaţi în accident
 CONDUCATORUL locului de muncă:
 cunoaste procesul de muncă (tehnologia)
 cunoaste echipamentele tehnice si majoritatea defectiunilor
înregistrate
 cunoaşte participantii la procesul de munca
 cunoaşte mediul de munca (conditiile de munca)
 poate actiona imediat,
 poate incerca să mascheze legătura lui cu accidentul
 Asigurarea IMPARŢIALITĂŢII membrilor comisiei:
 începerea cercetării fără idei preconcepute - pentru a nu stabili cauze
generate de aceste idei,
 vor urmări lanţul evenimentelor produse inainte de producerea
accidentului,
 chiar dacă rezultă că executantul a fost vinovat, trebuie răspuns şi la
întrebările:
• muncitorul a fost neatent (distrat)? Daca da, de ce a fost neatent (distrat)?
• norma de protectia muncii a fost respectata? Daca nu, de ce?
• dispozitivele de protectie erau in ordine? Daca nu, de ce?
• muncitorul era instruit? Daca nu, de ce?
 Echipa de cercetare a unui evenimet ar trebui

 fie pregătită din timp
 aibă la îndemână:
• ustensile de scris,
• notes, hartie, dosare, mape
• formulare tipizate pentru interogatoriu şi raportare
• aparat de fotografiat,
• camera video,
• reportofon,
• marcatoare, bandă cotată, bandă avertizoare, metru, etc
• telefon
• calculator PC
• imprimantă
 localizarea accidentului
 scurtă informare asupra circumstanţelor
accidentului
 elaborarea de scenarii posibile şi tactici
abordare
 estimarea daunelor, posibile pericole
 stabilire proceduri de lucru
 planuri, schiţe, hărţi (locale şi generale)
 lista persoane implicate, posibili martori
 lista documentelor necesare investigaţiei
 prevederi legislative specifice
 evenimentele care au precedat accidentul
 securizarea zonei
 eliminarea riscurilor
 modificarea stării de fapt este permisă doar
pentru evitarea producerii altor accidente sau
intoxicaţii
 marcarea reperelor şi a probelor
 notati poziţia
 victimei,
 martorilor,
 masinilor,
 surselor de energie si
 alti factori contribuanti.
 Documentati
scena accidentului inainte de a se
produce modificari.
 faceti fotografi, filmări video
 desenati schite la scara
 inregistrati masuratorile, parametrii, condiţii de mediu
 Inregistrati:
 Conditiile preaccident
 Secventele accidentului
 Conditiile postaccident
 Tineti toate notele, insemnarile si remarcile intr-
un caiet, sau notes.
 Chiar si cele mai nesemnificative detalii pot fi
folositoare.
 abordaţi cercetarea fără idei preconcepute
 abordaţi toate variantele posibile - oricând pot
apărea elemente noi, neaşteptate
 colectaţi probe din mai multe surse (faceţi
duplicate)
 probe fizice şi documente cum ar fi:
• fotografii, schiţe, planuri, hărţi
• proceduri normale de operare, programe de productie, reguli
• diagrame de proces
• grafice de mentenanţă şi întreţinere, registre de reparaţii
• date care prin a căror analiză pot explica desfăşurarea
evenimentelor:
• principii, proprietăţi fizico-chimice
• legi particulare fizice sau chimice
• rapoarte privind
• disfuncţionalităţi
• date tehnice
 observând
• conditiile postaccident la locul evenimentului
• pozitia victimelor, martorilor
• utilaje,
• surse de energie,
• materiale periculoase, scurgeri, deversări
• urme de paşi, de frânare,
• anomalii, defecte, spărturi, piese
 intervievând victimele, martorii directi şi indirecti
 reconstituiţi condiţiile de dinainte de accident
 înregistrati, notaţi toate datele, ideile pertinente
 analizaţi modul de desfasurare a accidentului
 trageţi concluzii numai după ce au fost stânse
toate informaţiile
 locul unui accident nu trebuie sa fie modificat
fara aprobarea organelor abilitate ale statului:
medicul legist, procurorul, inspectorul sau politia
 probele fizice trebuiesc inregistrate primele fiind
cele mai necontroversate informatii disponibile,
cum ar fi:
• distanţe, dimensiuni
• presiuni, tensiuni
• parametri
• temperaturi
 înainte de a incepe culegerea de informatii:
 priviti locul accidentului,
 parcurgeti-l cu atenţie pentru a nu distruge probele,
 identificati si marcaţi toate dovezile (probele)
 fotografiati, filmaţi si notati, înainte ca ceva să fie mutat
• locul in care au fost descoperite
• zona în ansamblu
• diferite obiecte ce pot fi înlăturate, şterse (scurgeri, urme, frânări)
• descrierea probelor
 schiţaţi locul producerii accidentului pe bază de măsurători
 observaţi şi ridicaţi probe pentru a fi analizate de experti din
• echipamente stricate,
• ramasite
• materiale implicate
 o analiză ulterioră a filmelor, fotografiilor, probelor poate
• dezvalui lucruri omise inainte
• clarifica cele menţionate în raportul scris
 functiede caracteristicile procesului de munca
verificati aspecte ca:
 pozitia victimelor şi martorilor
 echipamentul de protecţie folosit
 materialele si echipamentele tehnice folosite
 sisteme si dispozitive de securitate folosite
 pozitia apărătorilor şi dispozitivelor de protecţie
 pozitia comenzilor masinii
 defectiunile masinii
 organizarea şi întreţinerea locului de muncă
 conditiile de mediu (temperatură, curenţi de aer,
iluminat, zgomot, etc)
 Date despre angajaţi:
 numele, adresa, vârsta;
 Caracteristicile muncii:
 funcţia,
 vechimea în muncă,
 vechimea în meserie
 Evidenţele
privind instruirea, formarea
profesională, accidentele precedente:
 fişe individuale de instruire,
 autorizaţii,
 calificări, îndemânare necesară
 fişa de aptitudini profesionale
 Folositidotarea tehnică: formulare declaraţii,
reportofon, cameră video,
 Intervievaţi
 martorii
• care erau prezenti inainte de accident
• care au venit la scurt timp dupa petrecera accidentului
 dacă este posibil victimele
 persoanele cu atribuţii de organizare, coordonare,
supraveghere
 Etichetaţi şi păstraţi inregistrarile, interviurile
 Trebuiesc obligatoriu interogaţi, de preferinţă
înainte de a apuca să se consulte reciproc
 Aceştia pot fi sursa primara de informatii, deoarece
au văzut locul accidentului imediat dupa incident
 Martorii ar trebui interogati imediat dupa accident
deoarece
 îşi pot schimba percepţiile dacă apucă să vorbească între
ei,
 în timp perceptiile individuale se pot pierde
 Intervievarea
lor este una dintre cele mai grele
sarcini deoarece datorită evenimentelor la care au
asistat
 pot fi stresaţi
 se pot teme să nu fie şi ei incriminaţi
 Interviul este o artă
 tehnica acestuia nu poate fi descrisa intr-un
document
 este recomandat să fie condus de personal
experimentat
 echipa ar trebui să numească un reprezentant
pentru intreg grupul care să conducă
interogatoriul
 Informaţiile pot fi distorsionate datorită:
 părtinirii
 perspectivei diferite
 înfrumuseţare
 imaginaţie
Eimportant să se mentina un proces clar de
gandire si controlul interviului.
 Scopul interviului este de
 a stabili o legatura cu martorul
 a localiza pozitia tuturor martorilor pe o schiţă de bază
(incluzand direcţia în care au văzut)
 a obtine punctul lui de vedere privind accidentul
• ce nu a fost normal inainte de accident
• unde s-a produs anomalia
• cand a fost prima data notata
• cum s-a intamplat
 Trebuie făcută in individual, nu in grup
 Funcţie de natura accidentului si/sau starea
martorului.
 se face intr-un birou linistit pentru a nu distrage atentia
 pentru o descriere mai uşoară şi amănunţita a
evenimentelor, puteti interoga martorul la locul
evenimentului
 Luaţi declaraţii preliminare cât de curând posibil de la
toţi martorii
 Stabiliţi apoi o dată şi un loc convenabile pentru a
vorbi cu fiecare în parte
 Explicati scopul investigatiei
 determinarea a CE şi DE CE s-a intamplat
 prevenirea altor accidente
 Linistiti martorii deoarece pot fi speriaţi
 Ascultaţi, lăsaţi fiecare martor să vorbească liber,
 Martorul nu trebuie:
 intimidat
 întrerupt
 grăbit
 contrazis
 Purtaţi-vă
 deschis,
 curtenitori
 cu consideraţie
 sinceri
 Încercati să observati cât mai atent identificând
 sentimentele,
 stările
 sinceritatea martorului
 Puneţi la început cateva intrebari pentru a
 localiza poziţia fiecărui martor
 stabili zona de observare directă şi cat de bine a vazut
martorul evenimentul
 indentifica calitatea fiecarui martor (nume, adresa, ocupatie,
funcţia, experienţă, vechime, etc)
 prezenta faptele aşa cum şi le aminteşte
 Luati declaraţii
• de preferat scrise de martor
• de preferat folositi formulare (pentru a nu omite informaţii importante)
• la finalizarea declaratiei martorul trebuie să o citrească şi să o semneze
• dacă martorul refuză scrierea unei declaraţii, dati-i să semneze notele de
interviu după ce i le-aţi citit
 Folositi un reportofon sau camera de filmat
• cu consimţământul martorului, fără a-l stânjeni, stresa
• camera va face ca martorul să-şi controleze declaraţia
• inregistrările trebuie transcrise si apoi semnate de martor
 Luati notite
• in pauzele interviului, fara a-i distrage atenţia
• nu in timp ce martorul vorbeste
• consemnând exact cuvintele folosite în descrieri fără a vă lăsa amprenta
• înregistrati cuvintele exacte folosite de martor pentru a descrie fiecare
observatie.
• nu puneţi “cuvinte in gura martorului”
• notele nu pot fi folosite in instantă, numai dacă sunt semnate şi de martor
 Folositi schiţe, diagrame, documente pentru a ajuta
martorul în a da explicaţii.
 După ce martorul şi-a exprimat punctul de vedere,
puneţi-i un set de întrebări, pregătite în prealabil
 Întrebările trebuie să:
 fie deschise (la care sa nu se raspunda doar cu “DA” sau “NU”)
 nu sugereze raspunsuri
 fie clare şi înţelese de martor
 sistematizeze declaraţia şi să lămurească
• unde era la momentul accidentului?
• ce facea la acel moment?
• ce a văzut sau auzit?
• care erau conditiile de mediu (vreme, limina, zgomot, etc. )?
• ce facea/u muncitorul/i raniti în acel moment?
• care a fost cauza accidentului după părerea lui?
• cum ar putea fi prevenite accidente similare?
• ce instruire a fost asigurată?
• care erau procedurile de securitate
 Obtineţi FAPTE şi nu OPINII sau FICŢIUNI
 Nu admiteţi motive, scuze, explicaţii
 Explicaţi-i că scopul investigaţiei este de apreveni
evenimente similare nu de a blama.
 Etichetati in consecinta zvonurile (“din auzite”).
 Permiteţi-i să observe că ati luat corect declaratia, sens
în care îi daţi o copie după declaratia dată (sunt de
preferat declaratiile semnate).
 Asiguraţi confidenţialitatea declaraţiilor
 Dupa interogarea martorilor, echipa
 trebuie sa se analizeze declaratia fiecarui martor
 poate reinteroga unii martori pentu
• a confirma sau
• clarifica puncte cheie
 Când sunt inconsecvenţe in declaratii acestea trebuie
 sa fie asamblate intr-o ordine logică
 analizate împreună cu datele de la locul accidentului
 trebuie avut în vedere că nu toti oamenii reactioneaza la fel la
un anumit stimul, astfel un martor:
• aflat aproape de locul accidentului poate avea o părere total
diferită faţă de unul aflat la distanţă
• poate sa-si schimbe “povestea” dupa ce a discutat cu alti martori
şi a primit o informaţie adiţională
• care a avut o experientă traumatica nu-si va putea aminti toate
detaliile accidentului
• care are un interes ascuns in rezultatele investigatiei poate oferii
o declaratie partinitoare
• poate sa sufere modificări ale puterii de observaţie funcţie de
privire, auz, timpul de reactie, si starea generală
• poate omite o intreaga desfasurare de evenimente pentru că nu a
observat-o sau nu a considerat-o importanta
 permite aflarea secventelor producerii
evenimentului
 trebuie sa se aiba grija sa nu se mai produca
alte
 evenimente
 răniri
 distrugeri
 este rugat un martor (de obicei muncitorul
ranit) sa reproduca actiunile pas cu pas aşa
cum s-au intamplat
 ATENŢIE! –reconstituirea nu trebuie să fie
sursa unor noi accidente
 reprezintăo a treia sursa de informatii si
foarte des trecuta cu vederea, constând în:
 fise tehnice,
 rapoarte inaintate,
 rapoarte ale accidentelor trecute,
 instructiuni de protectie a muncii oficiale
 rapoarte de instruire
 evaluarea riscurilor
 orice informatie trebuie verificata pentru
 a afla ce s-a intamplat,
 a stabili ce trebuie sa se schimbe pentru a preveni
repetarea unor accidente similare
 Expertizele tehnice pot sa lamureasca cauzele
accidentelor dependente de
 Erori de calcul
 Defecte ascunse de material
 Erori de proiectare
 Erori ale modului de operare
 Etc
 Acestea trebuie realizate de experti tehnici cu
competenta in domeniu, de preferat experti judiciari
abilitati pe langa ministerul justitiei
 după ce s-a cunoscut CE s-a intamplat si CUM s-a
intamplat
 urmeaza intrebarea cheie – DE CE s-a intamplat?
 dacă se constată goluri în derularea evenimentelor
 reinterogati unii martori,
 faceţi presupuneri / elaboraţi variante posibile
 cand datele analizei sunt complete
 parcurgeti pas cu pas evenimentele incepand cu perioada
premergatoare accidentului
 notaţi toate motivele posibile la fiecare pas
 verificaţi fiecare concluzie pentru a vedea daca:
• este sustinuta de dovezi
• dovezile sunt
• directe (fizice sau docmentare)
• bazate pe declaratiile martorilor
• bazate pe presupuneri
 explicaţi sau eliminaţi discrepanţele care apar ca urmare a analizei
 determinaţi
• scenarii alternative
• desfasurarea probabila a evenimentului
• cea mai logica înşiruire de evenimente
• cauzele producerii (directe, indirecte, de baza)
 stabiliţi factorii de risc cheie întrebându-vă: -se putea produce
evenimentul dacă factorul de risc lipsea?
 stabiliţi o ierarhizare a cauzelor (CUM? DE CE?)
• cauze directe (energii; materiale periculoase)
• cauze indirecte (fapte si conditii nesigure)
• cauze de baza (politica managerială; factori personali sau de mediu)
• evitaţi clasificări ce pot duce la concluzii greşite de genul
• cauza principală
• cauze favorizante
 faceţi recomandari pentru
• a preveni repetarea
• actiuni imediate şi pe termen lung de remediere a
• cauzelor de baza
• cauzelor indirecte
• cauzelor directe
 În ideea MODELĂRII FENOMENULUI ACCIDENTĂRII au fost
emise mai multe TEORII privind mecanismul apariţiei
accidentelor şi bolilor profesionale
 În baza acestor teorii au fost elaborate diverse PROCEDURI
ce pot ajuta la stabilirea CAUZELOR accidentului
 optimizarea elementelor sistemului de
muncă aflate în interacţiune
 accidentele si bolile profesionale sunt
 disfuncţii ale sistemului de muncă,
 abateri de la starea lui normală de funcţionare
 se caută cauzele disfuncţiilor la nivelul
fiecăeri componente
 se pot face astfel atît analize
 preaccident cît şi
 postaccident – CERCETAREA EVENIMENTELOR
 cauze precedente – care produc apariţia unui accident
• oameni (atitudini, comnportamente)
• aparatura (concepţie, stare)
• mod de lucru (sarcina, acţiune) relaţii (coactivitate, coordonare)
• împrejurimi (interfaţa) organizare (efort de organizare)
• mediu fizic (amenajare, loc) mediu (psihologic, influenţa, comportament)
 factor
 de declanşare – care eliberează sau activează un
• agent distructiv potenţial si energii latente, naturale sau transformate
• agenţi nocivi activi, naturali, artificiali, mediu biologic
 generator – care antrenează un proces distructiv static sau
mobil – susceptibil să se întîlnească cu un organism viu
expus static sau mobil – în cursul mişcări relative a acestuia
 gravitatea finala e dată de produsul procesului de
lovire
• o lovitură iniţială
• proces postlovire
 grupează cauzele unui accident in 4 categorii
 executant (participantii la procesul de munca)
 mijloacele de producţie
• echipamente tehnice Proces de Muncă

• materiale
 mediu de munca,
Sarcina de Muncă
 sarcina de munca, management
Mijloace
de Producţie

EXECUTANT

Mediul de Muncă
 Accidenteleşi bolile profesionale influenţează
procesul - sistemul de muncă prin:
 întreruperea sau îngreunarea desfăşurării procesului de
muncă
 afectarea a cel puţin unei componente ale sistemului de
muncă,
 dereglarea funcţionării microeconomei prin efecte asupra
• componentelor sale şi asupra
• relaţiilor dintre ele.
 produc micro-macroeconomiei pierderi de natură strict
economică
• pierdere de timp de muncă,
• reducerea productivităţii muncii,
• diminuarea capitalului fix, etc.
OEVALUARE CANTITATIVĂ a consecinţelor
accidentelor de muncă şi ale bolilor
profesionale
 determinarea costului evenimentului:
• costul accidentelor şi bolilor profesionale
• efectele economice ale accidentelor şi bolilor profesionale
• Microeconomic
• pierderi de producţie, materiale, timp de muncă
• penalităţi contractuale
• deteriorare mediu social
• Macroeceonomic
• cheltuieli cu asigurări sociale
• asistenţă medicală
 care apoi să fie utilizat ca indicator economic
 În cazul executantului victimă, consecinţele pot fi:
 afectarea capacităţii sale de muncă,
 pierderea ei temporară sau definitivă, însoţită de cele mai multe ori
de:
• diminuarea productivităţii individuale la reluarea activităţii,
• reducerea aptitudinilor profesionale,
• reducerea calităţii muncii prestate.
 Executant în sensul de lucrător colectiv, ceilalţi participanţi
la procesul de muncă întrerupt prin accident pot fi afectaţi
prin:
 pierderea de timp în perioada imediat următoare evenimentului,
 reducerea productivităţii în timp ca urmare a neîncrederii în
siguranţa conferită de locul de muncă.
b)Consecinţe asupra sarcinii de muncă
 neîndeplinirea sarcinii de muncă, la timp sau
 îndeplinirea necorespunzătoare
• la reluarea lucrului de către victima unui accident sau
• înlocuirea sa cu o persoană mai puţin calificată.
c) Consecinţe asupra mijloacelor de producţie
 deteriorări sau distrugeri (produse de explozii,
incendii, proiectare de corpuri ş.a.):
• mijloace fixe,
• materii prime, materiale
 afectarea echipamentelor tehnice are un impact
negativ asupra
• eficienţei utilizării capitalului fix,
• modifică gradul de înzestrare tehnică,
• modifică gradul de de înnoire etc.
 Mediul fizic de muncă este afectat numai indirect,
 ca o consecinţă a eliberării în atmosferă de substanţe nocive
sau periculoase,
 prin pierderea controlul asupra parametrilor microclimatului
ş.a. datorită
 deteriorării unor echipamente tehnice,
 recipientelor în care se păstrează la locul de muncă materiile
prime şi materialele utilizate etc.
 Consecinţele asupra mediului social se
concretizează prin
 stresul suportat de cei aflaţi la locurile de muncă învecinate
celui al victimei,
 neîncrederea în politica de securitate a muncii promovată de
întreprindere etc.
SAFETY

INSPECTION

Jan Feb Mar Apr May Jun Jul Aug Sep Oct Nov Dec

Type task

Type task

Type task

Type task

Type task

 CAUZELE posibile se investighează detaliat pe fiecare


element pentru
 a nu trata cu superficialitate evenimentele
 descoperirea tuturor cauzelor posibile, prin:
• folosirea ca referinţă a unei liste de întrebări,
• analizând la fiecare întrebare si “de ce” a fost admisă situaţia
 care a fost conditia pshica si mentala a indivizilor
implicati direct in accident?
 nu se urmăreşte să se dea vina pe cineva dar trebuie
audiaţi toţi martorii
 unii factori sunt constanti, in timp ce altii se pot
schimba de la o zi la alta:
 muncitorii aveau experienţă in munca pe care o
prestau?
 au fost instruiti ca atare?
 pot face munca din puct de vedere fizic?
 cum erau din puct de vedere al sanatatii?
 erau obositi?
 erau stresati (din punct de vedere personal sau
profesional)?
 a fost o problema la masini (ET)?
 ce a cauzat problema?
 nu era bine proiectata masina (ET)?
 au fost implicate substante nocive?
 au fost clar identificate substanţele?
 a fost posibilă utilizarea unei substanţe mai putin nocive,
aflate la dispoziţie?
 calitatea materialului a fost inferioara in vreun fel?
 muncitorii ar fi trebuit sa folosească echipament de
protectie?
 a fost folosit echipamentul de protectie?
 au apărut schimbari bruste ale acestuia în timpul
producerii accidentului?
 care erau conditiile meteo?
 era dezordinea o problema?
 era pra frig sau prea cald?
 era o problema cu zgomotul?
 lumina nu era buna?
 erau prezente gaze, prafuri sau fumuri nocive?
 au fost identificate in prealabil riscurile?
 au fost intocmite proceduri pentru a le preveni?
 au fost luate măsuri pentru conditiile periculoase?
 au fost prelucrate, înţelese, respectate normele de
protectie a muncii?
 au fost puse la dispoziţie şi impuse instructiuni scrise?
 a fost periculoasă procedura normala?
 au fost puse la dispozitie uneltele si materialele
necesare?
 sistemele de protectie au fost ele folosite, lucrau cum
trebuie?
 a fost prevăzută supravegherea?
 muncitorii au fost instruiti sa-si faca munca?
 echipamentul a fost verificat periodic, regulat?
 au fost facute periodic inspectii de securitate?
 organizaţi o SEDINŢĂ POST INVESTIGAŢIE
 pregatiti DOSARUL DE CERCETARE al evenimentului

 O investigare de accident nu este completa fara un raport


intocmit si transmis autoritatilor competente.
 opisulactelor aflate la dosar
 procesul verbal de cercetare
• data incheierii, persoanele care fac cercetarea,
• perioada de timp si locul cercetarii, obiectul cercetarii,
• data, ora, locul producerii accidentului
• date de identificare a PJ/PF la care s-a produs
• datele de identificare ale accidentatului
• descrierea detaliata a locului, echipamentului tehnic,
imprejurarilor si modului in care s-a produs
• urmarile evenimentului
• cauzele reale
• alte constatari facute cu ocazia cercetarii
• persoanele raspunzatoare de incalcarea reglementarilor legale
• sanctiunile contraventionale aplicate
• PJ/PF care va inregistra si declara accidentul
• masurile stabilite pentru prevenirea altor evenimente similare
• nr. exemplare, semnatura celor ce au cercetat, viza
conducatorului
 schite, fotografii
 declaratii accidentati, martori, persoane
raspunzatoare
 copii acte, documente, autorizatii, expertize
 concluziile raportului medico-legal sau act
medical: concediu medical
 copie proces verbal de cercetare la fata locului al
politiei rutiere
 formular FIAM
 aveţiîn vedere că cei ce vor citi raportul nu cunosc
toate amănuntele accidentului, deci includeţi în
raport orice detaliu
 fotografiile, schiţele, diagramele pot salva multe
cuvinte de descriere
 evidentiati clar
 probele bazate pe fapte sigure,
 declaratiile martorilor,
 presupunerile dumneavoastra
 dubiile existente
 masura unui raport bun este calitatea nu cantitatea
deci nu includeţi în dosar
 materialele in plus de care nu ese nevoie pentru
intelegerea accidentului si cauzele lui
 fotografii care nu sunt relevante
 părti şi documente ale investigatiei care nu v-au dus
nicăieri
 trebuie pusă in evidenta responsabilitatea
• conducerii,
• supraveghetorilor
• muncitorilor
 pentru
• a remedia situatia, nu de a disciplina o persoana
• a nu scadee calitatea investigatiei
• a nu permite repetarea accidentelor
 DISTRIBUITI dosarul, procesul verbal (raportul)
conform prevederilor legale
 Întocmiţi unui plan de masuri pentru corectarea
greselilor şi evitarea producerii unor evenimete
similare
 Implementaţi planul de măsuri
 Evaluaţi eficienţa planului de corectare
 Implementaţi măsuri pentru asigurarea unei
imbunatatiri continue