Sunteți pe pagina 1din 48

MODALITATI PRACTICE DE

ELIMINARE-MINIMIZARE A
RISCURILOR

„Toţi oamenii vor să aibă sănătate, dar


adesea fac totul contra ei.”
(Proverb latin)
• Identificarea si eliminarea riscurilor
• Masuri tehnice de diminuare a riscurilor
• Masuri organizatorice de evitare a
riscurilor
• Dotarea cu echipament individual de
protectie
• Planul de prevenire si protectie
Prezentarea riscurilor generale şi
a riscurilor specifice
În contextul securităţii şi sănătăţii în muncă, se
defineşte ca risc în muncă posibilitatea ca un
lucrător să sufere prejudicii ce decurg din
munca depusă.
Riscurile profesionale reprezintă acele situaţii
de muncă ce pot afecta echilibrul fizic, mintal şi
social al lucrătorilor.
În fapt, riscul este dat de manifestarea factorilor
de risc în cursul procesului de muncă, de
concretizarea palpabilă a conceptelor teoretice
fac ori
Dacă factorii de risc au fost clasificaţi în funcţie
de componentele sistemului de muncă în care se
manifestă, riscurile sunt clasificate în funcţie de
gravitatea lor şi în funcţie de factorii care le
generează.

Pentru a clasifica un risc, în funcţie de gravitatea


lui, se evaluează probabilitatea ca acesta să se
producă, în strânsă legătură cu amplitudinea
prejudiciului pe care poate să îl provoace.
Riscul este o combinaţie între probabilitatea şi
gravitatea unei posibile
leziuni sau afectări a sănătăţii, într-o situaţie
periculoasă.
Transpusă într-o formulă matematică, această
relaţie are următoarea formă:

R = P x G,
unde:
R – riscul
P – probabilitatea de manifestare a riscului
G tatea cului (consecinţa maximă
Categorii de risc
(exemplu de clasificare din multele
posibile):
• risc neglijabil,
• risc acceptabil,
• risc moderat,
• risc mare,
• risc inacceptabil.
• Pentru prevenirea producerii de accidente
la locul de muncă, angajatorii ar trebui să
aplice un sistem de gestionare a securităţii
care să integreze proceduri de
monitorizare şi evaluare a riscurilor.
1. Realizarea unei evaluări a
riscurilor
Principiile directoare care ar trebui luate în
considerare pe parcursul procesului de evaluare a
riscurilor pot fi împărţite într-o serie de etape:
• Etapa 1. Identificarea pericolelor şi a persoanelor
expuse.
• Etapa 2. Evaluarea riscurilor şi clasificarea acestora în
ordine prioritară.
• Etapa 3. Deciderea acţiunilor preventive.
• Etapa 4. Adoptarea de măsuri concrete
• Et oriz
2. Pericole şi riscuri semnificative

• Trebuie să fie abordate toate pericolele


identificate prin evaluarea riscurilor. Tipul
pericolului, gradul de risc pe care acesta îl
presupune şi gravitatea vătămării care
poate fi cauzată diferă de la un loc de
muncă la altul şi de la un sector la altul. În
continuare sunt prezentate doar câteva
dintre aceste aspecte.
Echipamentul de lucru şi utilajul:
• măsuri necorespunzătoare de protecţie
mecanică pentru prevenirea contactului
cu obiecte periculoase, lipsa întreţinerii
echipamentului de lucru şi a
vehiculelor, aşchii şi cioburi provenite
de la lame, colţuri, table metalice,
unelte sau margini, pericole electrice
Locul de muncă:

• întreţinere proastă - ordine, curăţenie şi


control, vizibilitate slabă în zonele în care
funcţionează vehicule şi echipamente de
ridicat, cum ar fi macaralele mobile,
aglomeraţia de oameni şi vehicule, în special
la intrarea şi ieşirea din garaje, depozite şi
magazii.
Transportul la locul de muncă:
• Deplasarea necontrolată a obiectelor, cum
ar fi butoaiele prost fixate, şi a altor
încărcături şi containere în momentul
depozitării, al transportului, distribuţiei sau
manipulării.
• Oameni loviţi sau doborâţi de vehicule în
mişcare, care cad din vehicule, care sunt
loviţi de obiecte care cad din vehicule sau
în urma răsturnării vehiculelor.
Forţa de muncă:

• lipsa de informare,
• formare,
• instruire,
• supervizare,
• educaţie.
Lucrul la înălţime:

• pe schele, scări mobile, casa


scărilor, pe echipamente mobile şi
rampe; de asemenea, există riscul
scăpării de obiecte peste oameni
care lucrează dedesubt.
Arsuri:

• arsuri termice provocate de lucrul cu


suprafeţe fierbinţi, lichide fierbinţi, vapori,
gaze sau sisteme de încălzire, arsuri
chimice provocate de substanţe corozive,
în special de acizi şi baze puternice,
folosite în activităţi de curăţare.
Incendii şi explozii
provocate de cumularea a trei factori:

-combustibil,
-oxigen
-o sursă de aprindere.
Substanţe periculoase:
• pot fi fatale când sunt inhalate; de
exemplu, monoxidul de carbon, „ucigaşul
tăcut”, produs de arderea incompletă, cum
ar fi gazele de eşapament.
Asfixierea:
• unele activităţi presupun expunerea la
riscul asfixierii, adică lipsa oxigenului vital.
Aceasta se poate întâmpla în spaţii
închise, cum ar fi cazane, rezervoare,
reactoare sau tuburi
Factori psihosociali:

• stresul poate creşte riscul de


accidente industriale
3. Alunecări, împiedicări şi căderi
• cele mai frecvente cauze ale accidentelor în toate
sectoarele
• eliminarea riscului de la sursă: de exemplu, prin
nivelarea suprafeţelor denivelate ale podelelor.
• substituţia; de ex. folosind o metodă alternativă de
curăţare a podelei, urmată de delimitare (prin folosirea
de bariere pentru a preveni pătrunderea lucrătorilor pe
podelele ude).
• protecţia; de exemplu, purtarea de încălţăminte cu
talpă antiderapantă. Echipamentul individual de
protecţie ar trebui folosit după aplicarea tuturor
măsurilor colective de protecţie şi tehnice.
Prevenirea eficientă
• O întreţinere bună - păstraţi mediul de lucru curat şi
ordonat, cu podeaua şi căile de acces libere, fără
obstacole.
• Curăţenia şi întreţinerea - gunoiul trebuie aruncat în
mod regulat, iar zonele de lucru trebuie păstrate
libere. Metodele şi echipamentele de curăţenie trebuie
să fie adecvate pentru suprafaţa care va fi tratată
• Iluminatul - asiguraţi niveluri bune de iluminare, lumini
de poziţie pentru a asigura iluminarea uniformă a
întregii podele şi vizibilitatea clară a tuturor posibilelor
pericole, piedici şi scurgeri.
Prevenirea eficientă

• Podelele trebuie să fie verificate în mod regulat


pentru identificarea degradărilor, şi la nevoie se
realizează întreţinerea acestora. Printre
posibilele pericole se numără găurile, crăpăturile
şi mochetele şi preşurile nefixate. Suprafaţa
podelelor trebuie să fie corespunzătoare pentru
desfăşurarea activităţii; de exemplu, este posibil
ca aceasta să trebuiască să fie rezistentă la
uleiuri şi la substanţele chimice folosite în
procesele de producţie. Acoperirea sau tratarea
chimică a podelelor existente poate îmbunătăţi
proprietăţile antiderapante ale acestora.
Prevenirea eficientă

• Scările - balustradele, preşurile


antiderapante pe scări, vizibilitatea bună şi
marcajele antiderapante aplicate pe
marginile frontale ale scărilor şi o iluminare
bună, toate acestea pot ajuta la prevenirea
alunecărilor şi a împiedicărilor pe scări
Prevenirea eficientă

• Scurgerile - curăţaţi imediat lichidele


vărsate folosind o metodă
corespunzătoare de curăţare. Utilizaţi
indicatoare de avertizare acolo unde
podeaua este udă şi stabiliţi căi
alternative.
Prevenirea eficientă
• Piedici - acolo unde este posibil, îndepărtaţi-le. Dacă acest lucru nu
este posibil, trebuie să folosiţi bariere şi etichete de avertizare
corespunzătoare.

• Cabluri trenante - amplasaţi echipamentul astfel încât cablurile să nu


se intersecteze cu căile de circulaţie. Folosiţi mantale pentru cabluri
pentru a fixa în siguranţă cablurile de suprafaţa podelei.

• Încălţăminte - lucrătorii au nevoie de încălţăminte corespunzătoare.


Ţineţi cont de felul muncii, suprafaţa podelei, starea generală a
podelei şi proprietăţile antiderapante ale tălpilor.

• Locurile de muncă din exterior trebuie să fie aranjate în aşa fel încât
riscurile să fie minimizate; de exemplu, prin aplicarea unor măsuri
pentru antiderapare în condiţii de îngheţ şi asigurarea unei
încălţăminte corespunzătoare.
4. Construcţiile - o gaură neagră
a accidentelor
Lucrul la înălţime
• - căderile de la înălţime reprezintă cea mai
frecventă cauză a vătămării şi a deceselor.
Printre cauze se numără: lucrul pe schele sau
pe platforme fără balustrade sau fără hamuri de
siguranţă fixate corect, acoperişuri şubrede şi
scări mobile prost întreţinute, amplasate şi
fixate. Întregul proces de construcţie trebuie
planificat, încă din faza de proiectare, pentru a
minimiza riscul căderilor.
Lucrul în excavaţii
• - înainte de a efectua o lucrare de excavare, ţineţi cont
de toate pericolele posibile, inclusiv prăbuşirea
şanţurilor, căderea oamenilor şi a vehiculelor în
gropile săpate, şi structurile din apropiere sub care se
excavează. Apoi aplicaţi măsuri corespunzătoare de
protecţie. Localizaţi şi marcaţi toate conductele
subterane şi luaţi măsuri de protecţie pentru a le evita;
asiguraţi-vă că există pe şantier rezerve de materiale
corespunzătoare pentru susţinerea unei excavaţii;
asiguraţi-vă că există o metodă sigură pentru
aşezarea şi îndepărtarea materialului de susţinere.
Deplasarea încărcăturilor

• - planificaţi reducerea la minim a deplasării


materialelor şi manipularea materialelor în
condiţii de siguranţă. Asiguraţi-vă că
echipamentele sunt montate şi manevrate
de către lucrători instruiţi şi cu experienţă
şi că există o persoană competentă care
realizează inspecţia acestora în mod
regulat.
Întreţinerea generală şi accesul în
siguranţă
- asiguraţi-vă că accesul este sigur (drumuri, căi
de circulaţie, scări mobile sau schele) spre şi de
la toate locurile de muncă; -
- materialele sunt depozitate în siguranţă;
- găurile sunt împrejmuite sau acoperite şi
prevăzute cu marcaje clare;
- există mijloace corespunzătoare pentru
colectarea şi eliminarea deşeurilor de materiale;
- există iluminare adecvată.
5. Lista de verificare pentru
prevenirea accidentelor
• S-au stabilit în mod clar procedurile şi
responsabilităţile privind sănătatea şi
securitatea şi îşi cunoaşte fiecare
responsabilităţile proprii şi pe cele ale
celorlalţi?
• Ştiţi ce trebuie să faceţi pentru a fi în
conformitate cu legislaţia privind sănătatea
şi securitatea?
• A fost numita o persoană competentă?
Lista de verificare
• Aţi identificat principalele riscuri pentru sănătate şi
securitate şi aţi luat măsuri pentru eliminarea sau
reducerea acestora?
• Metodele dumneavoastră privind întreţinerea
echipamentelor de lucru sunt corespunzătoare?
• Aţi asigurat toate echipamentele individuale de
protecţie necesare pentru lucrătorii dumneavoastră în
cazul riscurilor care nu pot fi evitate altfel? I-aţi instruit
cum să le folosească?
• Aţi oferit lucrătorilor informaţii cu privire la riscuri, i-aţi
instruit în legătură cu procedurile de urgenţă şi de
lucru în condiţii de siguranţă?
Lista de verificare
• Vă consultaţi cu lucrătorii în legătură cu
aspectele privind sănătatea şi securitatea,
inclusiv în legătură cu schimbările privind
politica, procedurile de lucru, echipamentele?
• Lucrătorii dumneavoastră ştiu cum să raporteze
condiţiile nesigure şi accidentele?
• Luaţi măsuri imediate pentru cercetarea
accidentelor, a accidentelor evitate în ultima
clipă şi a problemelor raportate?
Lista de verificare

• Realizaţi în mod regulat inspecţii la locul


de muncă şi verificaţi respectarea de către
lucrători a procedurilor privind lucrul în
condiţii de securitate?
• Aveţi un sistem de revizuire a politicii
dumneavoastră de sănătate şi securitate
şi a procedurilor de lucru?
6. Consultare, informare şi
instruire
• Angajatorii trebuie să se consulte cu forţa lor de
muncă în privinţa măsurilor de securitate şi
sănătate şi înaintea introducerii de noi tehnologii
sau produse.
• Folosirea cunoştinţelor lucrătorilor ajută la
asigurarea depistării pericolelor şi la
implementarea unor soluţii fiabile.
• Consultarea lucrătorilor favorizează implicarea
lor în respectarea procedurilor şi îmbunătăţirilor
privind sănătatea şi securitatea
• Lucrătorii au dreptul de a primi informaţii în
legătură cu riscurile pentru sănătate şi
securitate, măsurile de prevenire,
procedurile de acordare a primului ajutor şi
în caz de urgenţă. Toţi lucrătorii trebuie să
înţeleagă cum să lucreze în siguranţă.
• Instruirea trebuie să fie relevantă şi
inteligibilă, inclusiv pentru lucrătorii care
vorbesc altă limbă.
• Instruirea trebuie asigurată în cazul
lucrătorilor noi sau a celor existenţi atunci
când se schimbă practicile sau
echipamentele de lucru, când se schimbă
locul de muncă sau când se introduce o
nouă tehnologie.
7. Angajarea unor lucrători
care pot fi expuşi unor riscuri
crescute
Lucrători cu dizabilităţi
• trebuie să beneficieze de un tratament egal la locul de
muncă.
• Aspectele privind sănătatea şi securitatea nu trebuie
să fie folosite ca scuză pentru a nu recruta sau a nu
continua angajarea persoanelor cu dizabilităţi.
Luc rători tiner i
sunt mai expuşi riscului de accidente la locul de
muncă.
Lucrătorii mai tineri tind să se rănească mai mult la
ochi şi la mâini.
Lucrători în vârstă
• Au mai puţine accidente dar, vătămările lor sunt
deseori mai grave şi vindecarea lor este de o durată
mai mare.
• Lucrătorii în vârstă raportează mai multe afecţiuni
dorso-lombare.
• Sunt mai expuşi riscului de apariţie a altor afecţiuni
care limitează vederea, cum ar fi cataracta sau
afecţiuni ale retinei.
• Căderile pot fi provocate de un echilibru prost, de un
timp de reacţie mai lent, probleme cu vederea şi lipsa
concentrării.
Femei

• femeile tind să se concentreze în anumite


meserii şi, prin urmare, să fie expuse pericolelor
specifice meseriilor respective, de exemplu în
serviciile de sănătate sau cele sociale
• este importantă includerea aspectelor specifice
unui sex în evaluările riscurilor de la locul de
muncă
Lucrători migranţi
• Termenul de „lucrători migranţi” acoperă o
varietate largă de oameni care au diferite motive
de emigrare şi diferite niveluri de competenţă.
Nu toţi lucrătorii migranţi sunt „expuşi riscului”,
însă există trei aspecte presante privind
securitatea şi sănătatea la locul de muncă:
• rată mare de ocupare în sectoare cu risc ridicat
• obstacolele lingvistice şi culturale în comunicare
şi instruirea privind sănătatea şi securitatea
• deseori lucrează mult peste program şi/sau au o
stare proastă de sănătate, fiind astfel mai
predispuşi vătămărilor şi afecţiunilor
profesionale.
Lucrători ocazionali
• Acest tip de angajare, din ce în ce mai obşnuită
în ţările dezvoltate şi des întâlnită în economiile
în curs de dezvoltare - poate fi definită şi prin
caracteristicile sale, cum ar fi munca temporară,
niveluri scăzute de control al muncii, lipsa
beneficiilor şi venitul redus.
• Studiile au descoperit că forţa de muncă
angajată ocazional este asociată cu o
deteriorare a nivelurilor de sănătate şi securitate
la locul de muncă în ceea ce priveşte rata
vătămărilor, riscurile de îmbolnăviri şi expunerea
la pericole.
Lucrători din domeniul întreţinerii

• multiplele acorduri de subcontractare


pentru lucrări de întreţinere fac dificilă
gestionarea SSM şi împărtăşirea
cunoştinţelor privind gestionarea riscurilor
• realizarea lucrărilor de întreţinere în
condiţii de termene foarte strânse poate
provoca accidente.
8. Legislaţia europeană
• Conform directivelor Uniunii Europene, angajatorii au
responsabilităţi cu privire la securitatea şi la sănătatea
lucrătorilor lor.
• Angajatorilor li se impune să evalueze riscurile şi să ia
măsuri practice pentru protecţia sănătăţii şi a
securităţii lucrătorilor lor, să păstreze evidenţa
accidentelor, să furnizeze informaţii şi să asigure
formare, să consulte angajaţii şi să coopereze şi să
coordoneze măsuri cu contractanţii
10. Planul de prevenire si
protectie
LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii în munca
ART. 13
În vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate în munca şi pentru
prevenirea accidentelor de munca şi a bolilor profesionale, angajatorii au
următoarele obligaţii:
a) sa adopte, din faza de cercetare, proiectare şi execuţie a construcţiilor, a
echipamentelor de munca, precum şi de elaborare a tehnologiilor de
fabricaţie, soluţii conforme prevederilor legale în vigoare privind securitatea
şi sănătatea în munca, prin a căror aplicare sa fie eliminate sau diminuate
riscurile de accidentare şi de imbolnavire profesională a lucrătorilor;
b) sa întocmească un plan de prevenire şi protecţie compus din măsuri
tehnice, sanitare, organizatorice şi de alta natura, bazat pe evaluarea
riscurilor, pe care sa îl aplice corespunzător condiţiilor de munca specifice
unităţii;
• HOTĂRÂRE nr. 1.425 din 11 octombrie 2006
pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Legii securităţii şi
sănătăţii în munca nr. 319/2006
• ANEXA 7 la normele metodologice
Planul de prevenire şi protecţie
Nr.crt. Loc de Riscuri Masuri Masuri Masuri Masuri Actiuni Terme Persoa Obser
munca evalua tehnic organi igienic de alta in n de na vatii
/ post te e zatoric o- natura scopul realiza care
de e sanitar realiza re a raspun
lucru e rii masuri de de
masuri i realiza
i rea
masuri
i

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10