Întrebări examen EPDR partea a doua - Politici de dezvoltare regională

1. Ce sunt regiunile? Ce tipuri de regiuni cunoașteți și care sunt criteriile de delimitare ale acestora? (3 exemple)
Regiunea este o suprafaţă care este considerată utilă în scop descriptiv, analitic, administrativ, pentru planificare sau formularea de
politici
Poate fi delimitată prin omogenitate internă, integrare funcţională sau administrativ

Tipuri :
• Regiuni de proiect /programare
• Regiuni de planificare
• Regiuni de dezvoltare

• Atribute fizice: geografie , climă

• Atribute culturale: limbă, etnicitate, istorie
• Caracteristici soci o – economice: resurse materiale, activităţi cu un anumit specific
• Altele: religia
Delimitările curente:
• Limite naturale
• Limite istorice
• Limite administrative

2. Ce criterii ați utiliza pentru delimitarea unor regiuni de dezvoltare pe teritoriul României? Argumentați răspunsul.
Limite naturale - clima
Limite istorice - traditii

3. Ce înseamnă descentralizare și care sunt avantajele acestui proces?

-transmiterea sau transferul unei părţi însemnate din atribuţiile, competenţele şi responsabilităţile guvernului şi celorlalte organe ale
administraţiei publice centrale către autorităţile administraţiei publice locale.
motivul descentralizării (al guvernării de jos în sus) stă, în primul rând, în dorinţa regiunilor de a avea un rol în politica Uniunii Europene şi
în plan internaţional
-avantajele soluţionarea mai rapidă, în funcţie de specificul şi resursele locale, a problemelor din fiecare unitate administrativ-teritorială;
• resursele materiale, umane, şi financiare pot fi utilizate cu mai mare eficienţă şi ghidate spre a răspunde unor nevoi prioritare, pe care
autorităţile locale le cunosc mai bine decât autorităţile centrale;
• serviciile publice locale sunt organizate, coordonate şi conduse de autorităţile locale în concordanţă cu nevoile locale;
• operativitatea deciziei care nu mai necesită aprobări de la centru;
• aleşii răspund în mod direct în faţa corpului electoral;
• permite promovarea managementului participativ în gestionarea intereselor fiecărei colectivităţi locale.

4. Câte regiuni de dezvoltare de tip NUTS II are România și care sunt acestea? În ce regiune se situează municipiul Cluj-Napoca şi care
sunt judeţele componente ale acesteia?
8 regiuni si acestea sunt
• Regiunea Nord-Est, cuprinde judeţele: Iaşi, Botoşani, Neamţ, Suceava, Bacău şi Vaslui.
• Regiunea Vest, cuprinde judeţele: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş.
• Regiunea Nord-Vest, cuprinde judeţele: Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu-Mare şi Sălaj.
• Regiunea Centru, cuprinde judeţele: Alba, Sibiu, Mureş, Harghita, Covasna şi Braşov.
• Regiunea Sud-Est, cuprinde judeţele: Tulcea, Vrancea, Galaţi, Brăila, Buzău şi Constanţa.
• Regiunea Sud Muntenia cuprinde judeţele: Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu şi Teleorman.
• Regiunea Bucureşti-Ilfov, cuprinde municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov.
Regiunea Sud-Vest Oltenia, cuprinde judeţele: Mehedinţi, Gorj, Vâlcea, Olt şi Dolj.

5. Ce reprezintă sistemul NUTS, care sunt scopurile acestuia, ce categorii regionale există și care este echivalentul lor pentru România? La
ce nivel se implementează politica de dezvoltare regională a UE?
- NUTS favorizează divizarea instituţională. Există două tipuri de divizare instituţională recunoscute:
- regiuni normative reflectă voinţa politică; având limite fixe în termeni de transmitere a autorităţilor locale şi dimensiunea populaţiei
regiunii, privită ca fiind corespunzătoare utilizării economic optime a resurselor necesare pentru realizarea obiectivelor sale, factorii istorici
pot fi de asemenea la rădăcina unui acord pentru menţinerea autonomiei unei anumite diviziuni administrative.
- regiunile analitice (sau funcţionale) sunt definite în termeni de cerinţe analitice; acestea utilizează diviziunea pe categorii în concordanţă
cu criterii geografice
specifice, cum ar fi altitudinea sau tipul solului, sau conform unor criterii economice şi sociale, cum ar fi omogenitatea, complementaritatea
sau polarizarea economiilor regionale.
- NUTS favorizează unităţile regionale cu caracter general. Unităţile geografice, specifice unor anumite domenii de activitate (cum ar fi
domeniul extractiv, zonele de trafic feroviar, zonele agricole, zonele urbane) pot fi conturate şi utilizate în unele State Membre. Totuşi
NUTS exclude unităţile teritoriale şi locale în favoarea unităţilor regionale cu caracter general.
Scopul pentru colectarea, dezvoltarea şi armonizarea statisticilor regionale ale Comunităţii;
b) pentru analizele socio-economice ale regiunilor;
c) pentru schiţarea politicilor regionale ale Comunităţii.
La 3 nivele.

6. Care este indicatorul cel mai utilizat pentru măsurarea dezechilibrelor în dezvoltarea regiunilor? Ce alți indicatori ar mai putea fi
utilizați? Dați câte un exemplu pentru fiecare dintre următoarele domenii: demografie, economie, social, mediu, infrastructură de
transport, inovare.

7. Care este obiectivul principal al politicii de dezvoltare regională?

-identificarea locului unde diferite activităţi economice pot să se dezvolte
-combină instrumente utilizate în micro-economie, macroeconomie şi economie internaţională pentru a analiza modelele de localizare
şi alte componente privind ratele de creştere regională

În linii mari obiectivele politicii regionale pot fi reduse la două (Constantin L., 2004, a):

 maximizarea creşterii economice la nivel naţional (eficienţă);

 reducerea disparităţilor interregionale (echitate).

8. Enumerați cele trei obiective și cele trei instrumente financiare ale politicii de coeziune a UE pentru perioada 2007-2013.
Obiectivul Convergenta: destinat sa grabeasca dezvoltarea economica pentru regiunile ramase in urma, prin investitii in capitalul uman si infrastructura de baza;
• Obiectivul Competitivitate Regionala si Ocuparea Fortei de Munca: destinat sa consolideze competitivitatea si atractivitatea regiunilor, precum si capacitatea de ocupare a fortei de
munca printr-o dubla abordare (angajati si angajatori);
• Obiectivul Cooperare Teritoriala Europeana: urmareste intarirea cooperarii la nivel transfrontalier, transnational si interregional.
-exista trei instrumente financiare cunoscute ca Fonduri Structurale respectiv:
• Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDR): sprijin pentru IMM-uri, infrastructura de transport, mediu, energie, educatie, sanatate, turism, cercetare-dezvoltare, cooperare
teritoriala;
• Fondul Social European (FSE): educatie si formare profesionala, adaptabilitatea fortei de munca si a intreprinderilor, incluziunea sociala, cresterea eficientei administrative;
 • Fondul de Coeziune (FC): infrastructura mare de transport si mediu.

9. Care este criteriul (și limita) pe baza căruia sunt încadrate regiunile UE în regiuni mai puțin dezvoltate?
10. Care sunt cele trei priorități de dezvoltare și țintele stabilite în cadrul Strategiei Europa 2020?

obiective europene pentru 2020

1. Ocuparea forţei de muncă

o rată de ocupare a forţei de muncă de 75 % în rândul populaţiei cu vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani

2. Cercetare şi dezvoltare

alocarea a 3% din PIB-ul UE pentru cercetare şi dezvoltare

3. Schimbările climatice şi utilizarea durabilă a energiei reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (sau chiar cu 30%, în condiţii
favorabile) faţă de nivelurile înregistrate în 1990 creşterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20%creşterea cu 20% a eficienţei
energetice

4. Educaţie

Reducerea sub 10% a ratei de părăsire timpurie a şcolii creşterea la peste 40% a ponderii absolvenţilor de studii superioare în rândul populaţiei
în vârstă de 30-34 de ani

5. Lupta împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale reducerea cu cel puţin 20 de milioane a numărului persoanelor care suferă sau riscă să sufere
de pe urma sărăciei şi a excluziunii sociale

pentru a accesa toţi indicatorii asociaţi Strategiei Europa 2020 de pe site-ul Eurostat

Aceste obiective:

definesc poziţia pe care ar trebui să o ocupe UE în 2020 din punctul de vedere al unor parametri majori sunt transpuse pentru ca fiecare stat
membru să-şi poată urmări evoluţia

sunt comune şi nu presupun repartizarea sarcinilor, urmând a fi realizate prin acţiuni la nivel naţional şi european sunt interdependente şi se
susţin reciproc:progresele în plan educaţional contribuie la îmbunătăţirea perspectivelor profesionale şi la reducerea sărăciei mai multă
cercetare şi inovare şi o utilizare mai eficientă a resurselor ne ajută să devenim mai competitivi şi oferă condiţii favorabile creării de noi
locuri de muncă investiţiile în tehnologii ecologice contribuie la combaterea schimbărilor climatice şi creează noi oportunităţi de afaceri şi
locuri de muncă.

11. La ce se referă principiul programării?

Principiul programarii implica diagnosticarea situatiei existente, formularea unei strategii multi-anuale integrate si
coerente si definirea de obiective concrete care sa fie atinse.
Parteneriatul este un principiu-cheie care implica cooperare strânsa între Comisia Europeana si autoritatile corespunzatoare
nationale, regionale si locale, inclusiv parteneri economici si sociali.

12. La ce se referă principiul parteneriatului?

13. Enumerați fondurile europene pe care le cunoașteți și prezentați unul dintre ele.

-Ingrijiri paleative pentru persoanele varstnice cu afectiuni cronice, intr-un centru rezidential din Regiunea Sud Muntenia
-Punct de trecere a frontierei intre Calarasi (Romania) si Silistra (Bulgaria)
14. Ce țări pot beneficia de finanțare prin Fondul de coeziune și ce tipuri de proiecte pot fi finanțate din acest fond?
-Fondul de Coeziune -contribuie la întãrirea coeziunii economice si sociale a
Comunitãtii, în vederea promovãrii unei dezvoltãri durabile.
Prin Fondul de coeziune se finanţează proiecte pentru:
– măsuri în domeniul mediului cum ar fi surse regenerabile de
energie care promovează dezvoltarea durabilă;
– reţele trans-europene, in special proiecte de interes european.

15. Cum se numește documentul de programare pe baza căruia România a beneficiat de fonduri structurale în perioada 2007-2013 și care
sunt prioritățile stabilite în cadrul acestuia? Care prioritate considerați că este cea mai importantă și de ce?
Program operational regional, Imbunatatirea infrastructurii sociale, Domeniul de intervenție : Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea
si echiparea infrastructurii serviciilor sociale“.

16. Care considerați că sunt principalele probleme ale României? Argumentați răspunsul. Cum credeți că ar putea fi eliminate acestea în
viitor?
-
17. Care considerați că sunt principalele atuuri ale României? Argumentați răspunsul. Cum credeți că aceste atuuri ar putea fi valorificate
mai bine în viitor?
-
18. Care sunt documentele de programare ale României pentru perioada 2007-2013 şi prin ce fonduri sunt finanţate fiecare?

Documente Programatice
În această secţiune puteţi consulta documentele relevante pentru perioada de programare 2007-2013:
 Planul Naţional de Dezvoltare (PND) 2007-2013

 Cadrul Strategic Naţional de Referinţă (CSNR) 2007-2013

 Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU)
Documentul Cadru de Implementare a POS DRU

 Planul de comunicare
 Proiectul Strategiei Integrate pentru Dezvoltarea Resurselor Umane din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi

19. Ce este POR, prin ce fond se finanțează și care sunt axele prioritare ale acestuia?

Programul Operational Regional

Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - potentiali poli de crestere
Imbunatatirea infrastructurii de transport regionale si locale
Imbunatatirea infrastructurii sociale
Dezvoltarea durabila si promovarea turismului
Asistenta tehnica

20. Cine este autoritatea de management pentru POR și care sunt organismele intermediare (dacă există)?
Obiectivul general al PO Regional consta in sprijinirea unei dezvoltari economice, sociale, echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei, corespunzator nevoilor lor si
resurselor specifice, prin concentrarea asupra polilor urbani de crestere, prin imbunatatirea conditiilor infrastructurale si ale mediului de afaceri pentru a face din regiunile
Romaniei, in special cele ramase in urma, locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi si a munci.
Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - potentiali poli de crestere

21. Ce este POS CCE și prin ce fond se finanțează? Ce domenii vizează acest program?
 - POSCCE – Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice
-extinderea capacitatii de productie;
– modernizarea intreprinderii;
– sprijin financiar pentru accesul institutiilor publice si IMM-urilor la internet si servicii conexe, precum si pentru achizitionarea de hardware si software;
– extinderea si modernizarea retelelor de transport, distributie si furnizare a energiei electrice, gazelor naturale si petrolului, in scopul reducerii pierderilor.

CINE poate obtine finantare prin POSCCE:

- IMM-urile si intreprinderile mari;

– autoritatile locale;
– operatorii economici din sectorul energetic;
– furnizorii de retele de comunicatii electronice

22. Dacă dorim să obținem finanțare pentru modernizarea unei întreprinderi prin ce programe am putea obține aceste fonduri și care sunt
criteriile pe baza cărora putem să facem diferența între aceste posibile surse?
-
23. Ce reprezintă Acordul de parteneriat și la ce folosește? Care sunt principalele provocări identificate în Acord?
-
24. În ce domenii consideraţi că ar trebui să investească România în viitor? Argumentaţi răspunsul.
-
25. Ce reprezintă Ghidul Solicitantului și care sunt informațiile principale pe care trebuie să le avem în vedere atunci când încercăm să
identificăm o sursă de finanțare pentru un proiect?
• Activităţi de cooperare transnaţională: activităţi ce au ca scop obţinerea de valoare adăugată pentru proiect prin utilizarea experienţei
partenerilor transnaţionali şi/sau a exemplelor/lecţiilor de bună practică din UE; includ, printre altele, schimburi de experienţă, vizite de
studiu, alte activităţi eligibile derulate în comun de partenerii naţionali şi transnaţionali.
• Activităţi inovatoare: orice activităţi ce implică noi modalităţi de atingere a rezultatelor proiectului (inclusiv aplicarea în România a unor
exemple de bună practică din UE).
• Activităţi relevante în cadrul/domeniul proiectului: activităţi esenţiale şi specifice pentru implementarea proiectului.
• Cost-eficienţă: raportul dintre resursele folosite în proiect şi rezultatele obţinute pe baza lor (conform regulamentelor europene
aplicabile, acest raport trebuie să aibă o valoare cât mai mică în condiţiile menţinerii unui nivel al costurilor cât mai scăzut).
• Dezvoltare durabilă: dezvoltare economică echilibrată şi echitabilă; niveluri înalte de ocupare, coeziune socială şi incluziune; un înalt
nivel de protecţie a mediului şi o utilizare responsabilă a resurselor naturale; o politică coerentă care generează un sistem politic
deschis, transparent şi justificabil; cooperare internaţională efectivă în vederea promovării dezvoltării durabile globale (Strategia
Gothenburg, 2001).
• Egalitatea de şanse: nediscriminarea pe criterii de rasă, sex, religie, dizabilităţi, vârstă, în elaborarea şi implementarea activităţilor
proiectului/ managementului proiectului, etc.
• Grup ţintă: grupul de persoane/entitatea care va fi direct şi pozitiv afectată în perioada de implementare a proiectului, la nivelul
obiectivului şi activităţilor proiectului.
• ID: un cod numeric pe care îl primeşte fiecare cerere de finanţare în momentul în care solicitantul începe încărcarea acesteia în
Actionweb;
• Indicator de realizare imediată (output)– element care măsoară efectulal unei operaţiuni/activităţi din cadrul proiectului, ca urmare a
utilizării asistenţei financiare acordate, exprimat în unităţi fizice.
• Indicator de rezultat – element care măsoară efectele, beneficiile şi avantajele imediate şi
directe asupra grupului ţintă, ca urmare a utilizării asistenţei financiare acordate.
• Lider de parteneriat: instituţia/organizaţia care solicită finanţare - în cadrul unei cereri de
propuneri de proiecte - în parteneriat cu alte instituţii/organizaţii şi care, în condiţiile în
care cererea de finanţare va fi selectată în vederea contractării, va avea rolul de
 Beneficiar.
• Metodologie: modul în care proiectul va fi structurat, tehnicile, activităţile şi resursele
folosite astfel încât să determine o îmbunătăţire sustenabilă a situaţiei grupului ţintă.
• Multi-regional: referitor la minim 2 regiuni de dezvoltare din România (în proiectele
multi-regionale, membrii grupului ţintă sunt selectaţi din minim 2 regiuni de dezvoltare
ale României).

26. Care sunt principalii pași care trebuie întreprinși pentru obținerea unei finanțări din fonduri europene? Care considerați că este cel mai
important și de ce?

Pasii necesari pentru obtinerea si derularea unei finantari nerambursabile:

1. Ideea de proiect
2. Stabilirea planului de actiune (identificarea activitatilor necesare pentru ca afacerea sa functioneze si a elementelor investitionale necesare – de ex. Spatiu, echipamente, instalatii, software,
hardware, formarepersonal, etc.);
3. Identificarea sursei de finantare (incadrarea in Programul si masura de finantare corespunzatoare);
4. Verificarea eligibilitatii proiectului identificat din punct de vedere al criteriilor specificate in Ghidurile Solicitantului, corespunzatoare masurii de finantare;
5. Intocmirea documentatiei pentru depunerea proiectului in vederea accesarii finantarii nerambursabile ;
6. Depunerea proiectului si obtinerea notificarii de aprobare spre finantare a proiectului;
7. Semnarea contractului de finantare cu Autoritatea de Management (ministerele abilitate sa gestioneze fondurile);
8. Implementarea proiectului (demararea propriu-zisa a investitiei: realizare proceduri de achizitie, realizarea activitatilor specificate in proiect, depunere cereri de rambursare si rapoarte de progres);
9. Primirea ajutorului financiar nerambursabil de la organismele de plati ale Autoritatilor de Management ;
10. Monitorizarea investitiei pe o durata de 3- 5 ani.

27. Enumerați 5 motive pentru care considerați că România a înregistrat un nivel redus al gradului de absorbție al fondurilor structurale și
de coeziune.

întârzierile nejustificate în elaborarea programelor operaţionale de către autorităţile de management din diferite ministere şi viteza redusă de reacţie
la comentariile formulate de Comisia Europeană; aceste întârzieri au fost cauzate, în principal, de persistenţa mentalităţilor din perioada de preaderare,
când planificarea strategică era realizată, în cea mai mare parte, de către Comisia Europeană şi nu de Guvernul României;

- întârzieri în asigurarea unei construcţii instituţionale solide pentru reţelele de organisme intermediare şi unităţile regionale, în ale căror atribuţii intră
gestionarea fondurilor structurale la nivel regional şi local;

- cultura redusă în domeniul managementului de proiect atât pentru organismele publice, cât şi pentru cele private;

- implicarea slabă a autorităţilor publice în dezvoltarea capacităţii potenţialilor beneficiari de proiecte;

- reticenţa beneficiarilor generată de nivelul redus de pre-finanţare acordat de programele operaţionale şi de nivelul ridicat de cofinanţare privată;

- întârzieri în definitivarea listelor de cheltuieli eligibile şi a procedurilor de plăţi şi rambursare;

- anumite neînţelegeri între organismele existente şi cele nou înfiinţate, implicate în managementul fondurilor structurale şi un nivel insuficient de
pregătire şi calificare pentru personalul din anumite organisme intermediare.