Ministerul Educației Naționale

Liceul tehnologic ” COSTACHE CONACHI” Pechea

PROIECT
PENTRU EXMENUL DE CERTIFICARE A
CALIFICĂRII PROFESIONALE
NIVEL 4

TEMA:POSIBILITĂȚI DE DIVERSICARE ESTETICĂ A

BUZUNARELOR

Domeniul :Industrie textilă și pielarie

Calificare : Tehnician designer vestimentar

Îndrumător: Absolvent:
Prof.Ing. RADU MONA IONESCU DIANA
DANIELA

2018-2019
1
 TEMA

POSIBILITĂȚI DE DIVERSIFICARE ESTETICĂ A

BUZUNARELOR

2
SCHIŢA PRODUSULUI

3
 CUPRINS

ARGUMENT
I.Noțiuni introductive ,structura constructiv-
tehnică
II. Ornamentarea confecțiilor textile
III.Posibilități de diversificare a buzunarelor
IV.Asigurarea calității
V.Bibliografie
VI.Anexe

4
 ARGUMENT

Îmbrăcămintea ocupă, în rândul celorlalte bunuri de larg consum, un loc

special, deoarece ea reflectă cel mai prompt neîncetata evoluţie a civilizaţiei
materiale şi spirituale a societăţii contemporane.
Produsul de îmbrăcăminte se realizează într-o succesiune de faze în care,
ca obiect al muncii, cumulează o multitudine de caracteristici de calitate,
rezultate din cerinţele purtătorilor.
Îmbrăcămintea este un articol vestimentar, folosit pentru a proteja corpul
împotriva intemperiilor şi în scop estetic.
În activitatea de pregătire tehnică a producţiei, proiectarea materiilor
prime, materialelor şi modelelor este o etapă ce înglobează un complex de
lucrări pe două laturi: una creativă, alta tehnică, finalizată cu obţinerea
elementelor documentaţiei tehnice necesare introducerii în fabricaţie a noului
produs.
Creşterea eficienţei în activitatea de pregătire tehnică a fabricaţiei necesită
abordarea ştiinţifică a procesului de proiectare în care se implică intuiţia,
experienţa, gustul estetic al creatorului.
Fiecare produs vestimentar este alcătuit din detalii componente numite
detalii principale şi detalii secundare.
Detaliile principale sunt părţi componente ale îmbrăcămintei care nu pot
lipsi din structura fizică a produsului, iar detaliile secundare sunt părţi
componente care pot lipsi din structura fizică a unui produs.
Buzunarele sunt detalii secundare care se aplică la diferite confecţii. Se
utilizează diferite tipuri de buzunare ca: buzunare aplicate, buzunare interioare,
buzunare în căptuşeală, buzunare pentru pantaloni.
Am ales această temă ,, Posibilităţi de diversificare estetică a
buzunarelor”, pentru a-mi demonstra competenţele dobândite la orele de teorie,
instruire şi laborator tehnologic, în domeniul:,, Tehnician designer vestimentar”.

5
 Capitolul I. Structurarea constructiv–tehnologică a produselor de
îmbrăcăminte

Produsele de îmbrăcăminte se realizează succesiv, prin prelucrarea

reperelor în vederea obţinerii elementelor de produs, urmată de cuplarea
elementelor în subansambluri a căror complexitate şi grad de prelucrare cresc
până la obţinerea produsului finit.
Reperele sunt componente plane indivizibile ale produselor de
îmbrăcăminte, obţinute prin croire.
Detaliile reprezintă repere pe care s-au realizat prelucrări tehnologice
(termolipire, coasere, călcare), dar nu au ajuns în stadiul de element de produs.
Elementele de produs sunt componente cu funcţii bine definite (acoperire
a corpului, ornamentare, fixare pe corp, depozitare a unor obiecte, terminaţie a
produsului etc.) şi pot avea formă plană sau spaţială. Pot include unul sau mai
multe repere sau se pot constitui prin prelucrări tehnologice corespunzătoare ale
altor elemente sau subansamble (de exemplu, unele variante de închideri,
terminaţii etc.).
Prin interschimbarea constructivă sau tehnologică a elementelor se poate
realiza diversificarea modelelor şi a sortimentelor.
Subansamblurile cuplează cel puţin două elemente de produs.
Complexitatea subansamblurilor creşte prin asamblări de noi elemente sau prin
prelucrări tehnologice, până se obţine produsul finit. Acest mod relativ simplist
şi limitat de structurare a produselor de îmbrăcăminte este impus de necesitatea
unei prezentări globale a tehnologiilor de confecţionare.
Evidenţierea particularităţilor constructiv-tehnologice ale produselor
poate fi realizată prin descrieri, schiţe, hărţi tehnologice sau structuri ierarhice,
folosite în mod independent sau combinat.
Pentru un model de cămaşă pentru bărbaţi, se exemplifică în fig. .1 harta
tehnologică, iar în fig..2, structura ierarhică.

6
Fig.1 HARTA TEHNOLOGICĂ

Fig.2 STRUCTURA IERARHICĂ

7
 Variante tehnologice de realizare a principalelor elemente de produs

O variantă constructiv-estetică a unui element de produs poate fi obţinută

prin mai multe variante tehnologice. Alegerea variantei optime are în vedere
timpul de realizare a acesteia, posibilităţile tehnice de realizare (existenţa unor
utilaje corespunzătoare), caracteristicile materiei prime, consumurile materiale
şi cerinţele de calitate impuse produsului finit.
În continuare, pentru cele mai utilizate tipuri de elemente de produs se
prezintă posibilităţi tehnologice de realizare, într-o manieră simplificată ce nu
evidenţiază decât parţial tipul de utilaj folosit.

La reprezentările în secţiune se va utiliza:

– linia groasă pentru materialul de bază; – linia subţire pentru
căptuşeală;
– linia întreruptă pentru întăritură.
Plasarea cusăturilor va fi evidenţiată prin:
– linii dreptele se identifică cu traiectoria acului (acelor), în
cazul cusăturilor de suveică, lanţ din unul şi două fire sau
acoperire ;
– linii curbe, pentru cusăturile ascunse; – cerc, pentru
cusăturile de surfilare .

8
 Capitolul II.Ornamentarea confecțiilor textile

Treptat s-au format tipuri specifice de îmbrăcăminte pentru bărbați

și femei. Îmbrăcămintea croită, adaptată corpului, a generat forme diverse.
Îmbrăcămintea a devenit un domeniu de creație în care s-a dezvoltat mult
diferențierea prin formă, culoare, decorație si material.Bogăția de forme este
derivată din specificul materialului textil dispus în diferite moduri de prindere.
Decorarea s-a dezvlotat fiind adaptată formei.
La ornamentarea articolelor de îmbrăcăminte se va ține seama de caracterul
general al îmbrăcămintei corespunzator condițiilor de folosire și criteriilor
generale ale aspectelor.
Ornamentarea suplimentară se aplică mai ales pe materialele textile în
culori neutre (gri, alb, negru); se realizează prin aplicarea unor elemente
decorative sau folosirea unor anexe ale vestimentației, ca:buzunare gulere,
manșete sau alte detalii.
Pentru barbați ornamentarea este dată în mod curent de cravată, batistă sau
formele detaliilor de vestimentație.
La femei și copii se aplică o mare diversitate de ornamentații.
Aplicarea mai multor feluri de decorații, fără diferențierea clară a ponderii lor,
în loc să ameloreze ascpecul crează confuzie.
- Gulerele si mansetele se pot aplica la toate categoriile de imbracaminte.
- Jambourile se aplica la bluze sau rochii de ocazii si folosesc adesea
matasea sau dantelele. La valierele se confectioneaza din pangblica de matase
sau catifea si se aplica la rochii de ocazii speciale.
- Papionul se aplica uzual dintr-un material contrastant fata de materialul
imbracamintei.
- Esarfele sau baticurile intr-o singura culoare se aplica la materialele bogat
colorate, iar pentru materialele cu putine culori se pastreaza aceleasi elemente
viu si bogat colorate. Esarfele se potrivesc la rochiile de seara iar baticurile
pentru imbracamintea de uz curent.

9
 - Dantelele ofera un decor cu un efect usor (vaporos). Se utilizeaza in special
pentru ornamentarea lenjeriei de corp. La bluze si rochii se aplica sub forma de
valonase pentru tivirea gulerelor, a mansetelor si altor detalii
- Panglicele pot fi aplicate ca elemente independente de decor, evitand supra
incarcarea.
- Tighelurile se cos la masina cu ata de aceeasi culoare cu materialul sau cu
o culoare contrastanta pe marginea tivurilor, a reverelor, a gulerelor, a
mansetelor sau a buzunarelor.
- Broderiile pot gasi numeroase aplicatii la imbracaminte. Broderiile simple,
cu modive geometrice, florale sau populare, precum si monogramele pot da un
aspect vioi, tineresc. Se pot aplica la bluze, dar si la marginea fustelor si pe
maneci.
-Buzunarele imprăcămintei au rol atât funcțional cât și decorativ.
Ornamentare poate avea rolul practic de a schimba aspectul si impresia generala
a imbracamintei.

10
 Capitolul III.POSIBILITĂȚI DE DIVERSIFICARE A BUZUNARELOR

Clasificarea buzunarelor

1.DUPA MODUL DE OBȚINERII A DESCHIDERII BUZUNARELOR

acestea de clasifica in :
A - buzunare INTERIOARE
B – buzunare APLICATE
C – buzunare ÎN CĂPTUȘEALĂ
D – buzunare PENTRU PANTALONI

2.GRUPA DE PRODUSE(din materiale de grosimi mici mari si medii )

Buzunarele din materiale de satina medie si mica au rol în preponderența
estetică.

3.PRELUCRAREA PE LINIA DESCHIDERII POATE FI REALIZATĂ

ÎN DOUĂ MODURI :
a) Buzunare cu rezerva deschiderii fixată în interior
b) Buzunare cu rezerva deschiderii fixată în exterior

Buzunarele sunt detalii secundare ce se aplică la diferite confecții.În practică se

utilizează diferite tipuri , ca : buzunare interioare, buzunare aplicate,buzunare în
captuseala și buzunare pentru pantaloni

a)BUZUNARE INTERIOARE .
Aceste buzunare au deschiderea pe suprafața detaliului si punga in interior ,
buzunarul interior poate avea forme diferite,descrise in continuare.

11
Buzunarele cu refileți se aplică la îmbracamintea bărbătească și la taioare
pentru femei.Este caracterizat prin deschizatură bordată cu doi refileți . Părțile
care compun buzunarul cu refileți sunt :refiletul superior ,refiletul interior,
conrtarefiletul si punga de buzunar.

Procesul de confecționare cuprinde urmatoarele operații:

- Marcarea poziției se face cu cretă , prin perforare sau prin

vopsire.Lungimea deschizăturii buzunarului cu refileți este in funcție de
marimea produsului de confecționat.
- Coaserea refileților. Refileții au dimensiunile de lungime cu 4 cm mai
mare decat lungimea clapei.Coaserea se face cu tighel simplu la o distanță
de margine de 0,5 cm.Pentru mărirea rezistenței , la coaserea refiletului
inferior se aplică obanda de intărit ,ale carei capete se fixează în cusătură
de fixare a capetelor buzunarului.
- Tăierea buzunarului se face cu foarfecele pe linia deschizăturii , iar la capete
se taie in v ,până la extremitățile cusăturilor ;

12
 - Întoarcerea refileților se face prin răsfrângerea acestora în interior și apoi
fixarea prin însăilare sau prin calcare .
- Montarea pungii de buzunar se face prin coaserea acesteia la refiletul
inferior si cu al doilea capat de contrafilet. Apoi se încheie punga cu o
cusătură tighel simplu.
- Călcarea pentru fixare se face cu mașina de calcat manual .Buzunarul cu
refileți și clapă este asemănator cu buzunarul cu refileți la care în
deschizatură este introdusă o clapa ce formează capacul buzunarului
.Buzunarul cu clapa se confecționează asemănător buzunarului cu
efileți ,adăugându-se operațiile de confecționare și montare a clapei .
- Confecționarea clapei in care țesătura de bază , căptușeala și întăritura se
unesc prin coasere și se întorc pe fata , după care se fixeaza prin călcare .
- Montarea refiletului pe clapa de buzunar , prin coaserea îndoită a
refiletului .
- Încheierea pungii de buzunar

Buzunarul cu refileți si clapă este asemănător cu buzunarul cu

refileți la care în deschizătura este introdusă o clapă ce formeaza
capaculbuzunarului. Buzunarul cu clapă se confecționează aemănător
buzunarului cu refileți ,adăugându-se operațiile de confecționare și
montare a clapei.
Buzunarul cu leist este caraterizat printr-un lat montat în
deschizătura buzunarului . Se aplică la îmbrăcămintea pentru femei
sacouri veste și pardesiuri bărbătesti.

b) BUZUNARE APLICATE.
Acest buzunar este caracterizat prin montarea pe suprafața detaliilor
îmbrăcămintei . Se confecționează din material de bază cu excepția buzunarelor

13
cu efect decorativ care se realizează din materiale colorate sau cu diverse
garnituri.
Buzunarul aplicat se confecționează cu sau fără căptușeală și poate avea
forme și mărimi diferite , în funcție de produsul la care se aplică și de linia
modei. In practică buzunare aplicate simple cu clapă de întărire, cu clapă de
închidere, cu cută sau tip armonică.
Buzunarul simplu are forma trapezoidala , putin rotunjit la colturile
inferioare la partea superioară în interior se face un tiv sau se căptușește pe toată
suprafața.
Buzunarul cu clapă de întărire este asemănător buzunarului simplu ,cu
deosebirea că pe latura superioară are aplicată o clapă de întărire .Această clapă
se montează pe suprafața buzunarului și poate fi dreaptă ,cu colț la mijloc sau cu
colț la unul dintre capete .
Buzunarul cu clapă de închidere este specific îmbrăcămitei gen sport și
uniformelor pentru instituții. Se compune din clapă de încheiere și buzunarul
propriu-zis .Pentru confecționare cele două detalii se execut separat ,după care
se montează la piepți.
Buzunarul cu cută derivă din buzunarul cu clapă de întărire ,având
formată pe mijloc o cută dublă sau pe suprafața .
Procesul de confecționare a acestui buzunar cuprinde următoarele faze de
lucru:
-formarea cutei pe lungimei buzunarului cu deschiderea interioară sau la
exterior
-montarea căptușelii și a clapei de întrire
-fixarea buzunarului prin călcare
Buzunarul tip armonică are formă trapezoidală fiind prevazut pe laturile de
montare cu rezerve de 4-5 cm care formeză armonica buzunaului.
La partea superioară se face curat in interior sau se căptușește pe toată
suprafața interioară.
Clapa de închidere se confecționează separat și se montează pe piept
deasupra buzunarului propriu-zis.
14
c) Buzunare în căptușeală .
Sunt specifice îmbrăcămintei exterioare fiind aplicate la : sacouri , jachete
, pardesiuri și paltoane .
Cele mai importante din acestea sunt :
Buzunarul pentru acte ,montat în partea dreapta a îmbrăcămintei este
compus din doi refilți din țesătura de bază, punga de buzunar și brida sau clapa
de închidere.
Buzunrul pentru batistă se montează în partea stangă pentru
îmbrăcămintea bărbătească și în partea dreaptă la îmbrăcămintea pentru femei .
Este format din punga de buzunar si refiletul de căptușeală care întărește
marginea în deschizătura buzunarului.
d) Buzunare pentru pantaloni.
Sunt confectionate in diferite modele, astfel :
Buzunarul lateral se confecționează în părțile laterale ale pantalonului fie
în cusătura laterală fie pe fața pantalonului .
Se compune din doi refileți și punga de buzunar .Refiletul interior
bordează marginea inferioară , iar refiletul superior acoperă punga de buzunar ,
având și funcția de contrafilet.
Buzunarul de la spate este compus din clapă , punga de buzunar , refiletul
inferior si o brida de încheiere cu nasture . Se monteazăla partea dreapta , sub
nivelul beteliei.

15
 Capitolul IV. ASIGURAREA CALITĂȚII

1.Calitatea în etapa de coasere a materialelor texlile

Coaserea este o etapă de confecționare deosebit de importantă în

asigurarea calității produselor.
În această etapă sunt valorificate caracteristicile materialelor texlile și sunt
obținute noi caracteristici de calitate ale produselor , ca de exemplu :
- Estetica prelucrărilor tehnologice
- Aspectul și ținuta produsului
- Corespondența dimensională
Factorii care influențează calitatea operației de coasere prin intermediul
unor caracteristici reprezentative se prezintă în tabelul următor :

16
 Tipul și caracteristicile materialelor

Calitatea materialelor din care se confecționează produsele texile , poate

fi exprimată prin capacitatea de prelucrare și de formare (trecerea de la forma
plata la cea spațială) a acestora.
Principalele caracteristici ale materialelor ce influențează calitatea sunt
:grosimea, gradul de elasticitate , gradul ce compactitate , masa, stabilitatea
dimensională compoziția fibroassă.
În funcție de aceste caracteristici ale materialelor este aleasă destinația ,
tipul utilajelor și parametri thnologici ai operațiilor de termolipire , coasere și
finisare .
Alegerea materilelor este în strânsă legătură cu :
- tipul de produs
- poziția produsului în raport cu corpul cu sprijin pe umeri cusprijin pe talie
- locul pe care îl ocupă la îmbrăcămintea multistrat( material de baza întăritură
,căptușeală)
Necorelarea caracteristicilor materialului cu parametrii tehnologici și
funcționari ai coasetii ,conduc la apariția unor nonconformități sau defecte în
zonele îmbinărilor prin coasere.
Acțiunile preventive și corective aplicate în cazul apariției unor
nonconformități sau defecte , sunt prezentate in tabelui :

17
 Caracteristicile documentației

Documentația tehnică trebuie să cuprindă informații corecte și complete

referitoare la
- caracteristicile materialelor de baza , inserții, ață, accesorii
- asortarea materialelor în cadrul modelului proiectat
- tabelul tipo-dimensional
- comanda pe mărimi și culori
- consumurile pe unitatea de produs
- condițiile de asigurare a calității pe elemente de produs

Documentația tehnologica oferă informații privind

- harta tehnologică
- fazele procesului
- caracteristicile cusaturilor
- utilajele
- tipul organelor de lucru ale mașinilor de cusut
- norme de timp pe faze
- condițiile de asigurare a calității în fiecare etapă tehnologică

18
În timpul coaseriistraturile de material pot fi pozișionate incorect sau se pot
deplasa unele față de altele.În aceste cazuri pot apărea cusăturile încrețite.
Calitatea liniilor de coasere va influența aspectul si forma produsului .

2. Calitatea în etapa de finisare a materialelor texlite

Finisarea are ca obiectiv principal îmbunătățirea calității produselor

confecționate , astfel încât acestea să răspundă cât mai bine cerințelor
beneficiarilor .Produsele texilte sunt supuse la tratamente fizico-mecanice sau
umidotermice cum ar fi :
- obținerea aspectului comercial dorit prin netezire
- obținerea unor efecte estetice dorite drin realizare de dungi cute sau pliuri
Sunt situații în care în urma tratamentelor , pot apărea defecte:
- luciu accentuat
- pătare
- ardere
- nuanță modificată

Astfel de defecte pot fi determinate de nivelul tehnic scăzut al utilajelor sau

utilaje de finisare de prezintă dereglări sau uzură avansată.

Bibliografie

19
 Gheorghe Ciontea - Utilajul şi tehnologia meseriei – Confecţioner
îmbrăcăminte din ţesături şi tricoturi , Manual pentru clasele IX – X
licee industriale cu profil de industrie uşoară şi anii I – II şcoli
profesionale ; Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti 1997

 Gheorghe Ciontea – Tehnologia confecţiilor textile şi calcule în

confecţii , Manual pentru licee industriale cu profil de industrie
uşoară, clasa a XII – a şi şcoli profesionale ; Ed. Didactică şi
pedagogică, Bucureşti1978

 M. Ciutea şi P. Dragu – Manualul croitorului , Ed. Didactică şi

pedagogică, Bucureşti 1997

 Gheorghe Ciontea – Tehnologia confecţiilor din ţesături - ; Ed. de stat

Didactică şi pedagogică, Bucureşti 1961

ANEXE

20
21
22