Sunteți pe pagina 1din 40

2. Profilaxia primara. Definitia.Profilaxia primara a cariei dentare si parodontopatiilor.

Profilaxia primaraare drept scop evitarea aparitiei maladiilor si vizeaza pe de oparte -cresterea
rezistentei tesuturilor cavitatii bucale la actiunea factorilor nocivi si pe de alta parte – eliminarea
factorilor cu rol determinant sau favorizant in declansarea afectiunilor stomatologice. In cadrul
profilaxiei primare trebuie sa evitam aparitia bolilor prin:
- educatie sanitara;
- alimentatie corecta;
- rationalizarea consumului de zahar;
- igiena buco-dentara corecta;
- control periodic;
- profilaxia cu fluor;
- utilizarea agentilor chimici de inhibare a placii bacteriene s.a. Toate
aceste mijloace se adreseaza tuturor membrilor colectivitatii.
Strategia profilaxiei primare a cariei dentare are in vedere cele patru metode propuse de OMS:
- fluorizarea generalasi locala;
- igiena alimentatiei;
- igiena buco-dentara;
- sigilarea santurilor si gropitelor.
Profilaxia primara a parodontopatiilor se refera la:
- indepartarea placii bacteriene prin igiena buco-dentara corectasi apelarea la tehnicile
profesionale caracteristice stomatologiei preventive.
Profilaxia primara a cancerului din sfera B.M.F.:
- eliminarea factorilor majori de risc (tutun, alcooluri distilate);
- suprimarea iritatiilor cronice: margini ascutite ale dintilor cariati, obturatii debordante, lucrari
protetice traumatizante.
Studii recente arata ca 1/3 din cancerele bucale ar putea fi prevenite prin profilaxie primara.

3. Profilaxia secundara. Definitia. Profilaxia secundara a cariei dentare si parodontopatiilor.


Profilaxia secundaraurmareste: depistarea si diagnosticul cât mai precoce al afectiunilor buco-maxilo-
faciale, vindecarea acestora cu un consum minim de medicamente, materiale, cu un volum de munca
redus, cu un timp minim necesar din partea pacientului, permitând aplicarea unor metode curative cât mai
conservatoare pentru toate structurile teritoriului B.M.F.: dinti, parodontiu, rebord alveolar, maxilare si
parti moi.
1
Profilaxia secundara a cariei dentare include:
- examinare, depistare, tratament corect si precoce;
- profilaxie locala cu fluor (clatiri, geluri, lacuri etc.);
- control periodic.
Profilaxia secundara a parodontopatiilor include:
- examinare, depistare, tratainent corect si precoce al gingivitelor si parodontopatiilor marginale
cronice superficiale;
- eliminarea factorilor de iritatie cronica locala;
- control periodic.
Profilaxia secundara a cancerului din sfera B.M.F. include:
- depistareasi diagnosticul precoce al leziunilor precursoare ale malignitatii si a leziunilor dedebut ale
cancerului bucal. Prevenirea cancerului bucal este considerata de OMS obiectiv prioritar al stomatologiei.
Prin profilaxia secundara a cancerului bucal, inca o treime din cancerele cu aceste localizari pot fi salvate.
Orice leziune ulcerativa care nu are tendinta de vindecare spontana, sau in urma unui tratament in decurs
de 14-21 zile, necesita consultatia de urgentâ la medicul specialist.

4. Profilaxiatertiara. Definitia.Profilaxiatertiara a cariei dentare si parodontopatiilor.

Profilaxia tertiarase refera la conceptia preventivain cadrul tratamentului curativ, deci


cândafectiunile stomatologice sunt deja instalate si sunt in faza avansatain cadrul evolutiei lor.Aceasta
include in esenta:
- ansamblul tehnicilor profilactice, studiul si analiza mijloacelor, a locurilor de aplicare si a
personalului;
- educatia sanitara, depistarea, supravegherea si controlul aplicarii mijloacelor de profilaxie;
- analiza educatiei sanitare;
- corelatiaintre receptarea informatiei si aplicarea ei.
5. Nivelurile de implementare a masurilor preventive.
I. Educatia sanitara:
1. Includerea orelor de sanatate oralain programul scolar si in institutiile prescolare. 2.Asigurarea
difuzarii emisiunilor telivizate si radiofonice cu mesaj educativ-sanitar. 3.Editareasi multiplicarea
indrumarelor si agendelor pe teme de preventie a afectiunilor orale
pentru femeile gravide, parinti, pedagogi din scoli si gradinite de copii.
4.Editareasi multiplicarea cartilor cu povesti, ilustrate, indrumarelor pentru copii cu mesaj
educativ-sanitar.
5.Realizarea concursului national si a expozitiei de desene si organizarea concursurilor,
victorinelor, seratelor cu tematica preventiei afectiunilor orale.
6.Editareasi multiplicarea indrumarelor si agendelor cu mesaj educativ-sanitar pentru locuitorii
localitatilor cu concentratii sporita a fluorului in apa potabila.
II. Igiena orala:
1.Organizarea salilor sau a ungheraselor de igiena oralain policlinicile raionale si
municipale, in cabinetele medicale, stomatologice, in scoli si gradinite de copii.
2.Asigurarea controlului efectuarii igienii orale de catre medic sau individual de catre copii cu
folosirea comprimatelor cu substante revelatoare pentru vizualizarea placii bacteriene.

2
3.Asigurarea producerii comprimatelor cu substante revelatoare pentru vizualizarea placii
bacteriene in Centrul Farmaceutic al Universitatii de Stat de Medicinasi Farmacie «Nicolae
Testemitanu».
III. Rationalizarea alimentatiei:
Programul National Alimentatia Copiilor pe anii 1998-2003 prevede:
-.Asigurarea micsorarii consumului produselor de patiserie, glucidelor din ratia alimentarain
colectivitati de copii datorita majorarii consumului de fructe, legume, sucuri, produse lactate.
IV. Optimizarea concentratiei fluorului in apa potabilain localitatile cu continut sporit de fluor
in apa potabila (mai mare de 1,5 mg/l):
1. Asigurarea determinarii concentratiei fluorului in toate sursele de apa potabila.
2. Selectarea si folosirea apei potabile din surse cu concentratii joase a fluorului pentru copiii pâna la vârsta
de 14 ani.
3. Amestecarea apelor cu concentratie maritasi joasa de fluor inainte de consumare.
4. Substituirea, dupa posibilitati, a apei potabile cu continut sporit de fluor cu lapte, sucuri, apa
mineralaimbuteliata.
5. Excluderea sau micsorarea consumului alimentelor in care fluorul se contine intr-o cantitatea mai inalta
(ceaiul concentrat, carnea grasa, pestele de mare s.a.).
6. Deplasarea in timpul verii a prescolarilor si scolarilor pâna la 14 ani in localitati cu concentratii joase de
fluor in apa potabila.
V. Sigilarea fisurilor cu scopul profilaxiei cariei dentare:
Asigurarea medicilor stomatologi cu materiale (recomandate de OMS) pentru sigilarea
fisurilor cu scopul profilaxiei cariei dentare si aplicarea lor practica..

6. Metode deeducatie sanitarain prevenirea afectiunilor orale.


Pentru realizarea programului de prevenire si combatere a principalelor afectiuni stomatologice,
un rol esential revine actiunilor de educatie stomatologica, de dispensarizare, precum si controlului
stomatologic profilactic de doua ori pe an.
Educatia sanitara privind sanatatea oro-dentaraurmareste cresterea nivelului de culturasanitara a
populatiei, constientizarea privind necesitatea tinerii starii de sanatate buco-dentara prin insusirea unor
deprinderi de igiena nutritionala, de igiena buco-dentara cu tehnica eficienta de periaj.
Metode de educatie sanitara:
1. educatia colectiva generalizata;
2. educatia individuala.
3. educatia colectivain grup;

*Avantajul educatiei colective generalizate se datoreaza faptului ca poate fi informata


concomitent o mare parte din populatie in termeni de timp redusi, insa, mesajul mass-media este
impersonal, el se adreseaza tuturor, deci altora, intr-adevar, din moment ce o informatie e generala, ea
nu ni se adreseaza direct, putând fi ocultata cu usurinta
*In cabinetul stomatologic, situatia e diferita, pacientului i se poate capta atentia printr-o discutie
individuala.
*Procesul instructiv-educativ desfasurat continuu si sistematic in cadrul institutiilor de educatie si
invatamânt (educatia colectivain grup) permite formarea unor deprinderi trainice, care ulterior se vor
transforma in necesitate igienicasi vor deveni o parte constituitivaaintregului comportament al copilului.
3
7. Formele de educatie sanitarain prevenirea afectiunilor orale.
Pentru realizarea programului de prevenire si combatere a principalelor afectiuni stomatologice,
un rol esential revine actiunilor de educatie stomatologica, de dispensarizare, precum si controlului
stomatologic profilactic de doua ori pe an.
Educatia sanitara privind sanatatea oro-dentaraurmareste cresterea nivelului de culturasanitara a
populatiei, constientizarea privind necesitatea tinerii starii de sanatate buco-dentara prin insusirea unor
deprinderi de igiena nutritionala, de igiena buco-dentara cu tehnica eficienta de periaj.
Formele de educatie sanitara:
a) activa: convorbiri, discursuri, cursuri etc.
b) pasiva: literatura stiintifica de popularizare, articole in presa periodica, standuri si buclete, demonstrarea
filmelor, buletine sanitare, expozitii, emisiuni tele- si radiofonice cu mesaj educativ-sanitar.
Lectura de sinestatator a informatiei cu mesaj educativ-sanitar, copiii memorizeaza numai circa
8-10% din informatia citita.
Informatia expusa oral contribuie la motivarea copiilor in vederea respectarii igienei orale,
memorizându-se numai circa 19-20% din tot materialul expus.
Vizionarea standurilor, desenelor, schemelor, tabelelor, contribuie la memorizarea circa 30-
33% din informatia expusa.
Vizionarea (vizionare + auditie) de sinestatator a filmelor, emisiunilor televizate, povestilor
animate realizate la calculator asigura o memorizare a 50-53% din toata informatia expusa.
Educatia sanitara efectuata de medicul stomatolog in clase, microgrupuri si individuala cu
demonstrarea shemelor, tabelelor, diapozitivelor, filmelor cu desene animate (vizionare + auditie +
explicatie) contribuie la memorizarea de catre copii a 78-80% din toata informatia expusa.
Efectuarea educatiei sanitare, bazate pe principiul problematizarii au majorat gradul de
memorizare a informatiei redate pâna la 80-83%.
Demonstratia tehnicii de periaj dentar pe mulaje, jucarii, concursurile de periaj si efectuarea de
catre copii a periajului pe mulaje, apoi in fata oglinzii (vizionare + auditie + explicatie + actiune) a
contribuit la memorizarea a 90-92% din toata informatia adresata copiilor.
Jocurile didactice, concursurile de periaj, concursurile de desene si seratele cu mesaj educativ-
sanitar, organizate periodic asigura memorizarea a 94-96% din informatia expusasi contribuie la
perfectarea cunostintelor copiilor, motivarea si constientizarea lor in vederea necesitatii igienizarii
sistematice a cavitatii orale.

8.Clasificarea depozitelor dentare dupa G. Pahomov (1982) si S. Ulitovskii (1999).G.


Pahomov (1982)a propus urmatoarea clasificare a depozitelor dentare:
Nemineralizate:
Placa dentara sau bacteriana
Pelicula dobândita
Materia alba
Resturi alimentare
Mineralizate:
Tartru dentar: supra si subgingival.

Ulicovschii (1999) propune urmatoarea clasificare:

4
Depozitele dentare se divizeaza dupa urmatoarele criterii:
I.dupa gradul de consistenta: 1) moi
2) mixte
3) semidure
4) dure
II. dupa gradul de mineralizare: 1) placa- faza 0
2)depozite nemineralizate – faza 1
3) depozite mineralizate – faza2
4) depozite mineralizate – faza3 –faza finala de formare a tartrului dentar III.
dupa localizare: 1) supragingivale
2) mixte
3)hibride
4)subgingivale
IV. dupa gradul de manifestare: 1)placa bacteriana
2) depozite moi
3) depozite moi cu o cantitate neinsemnata de tartru dentar
4) tartru dentrar supragingival fara distructia santului dento-gingival
5)tartru gingival supragingival neinsemnat cu distrugerea santului dento-gingival
6) tartru gingival supragingival pronuntat cu distrugerea santului dento-gingival
7) tartru gingival subgingival pronuntat V.
dupa locul de depunerre: 1)pe dinti
2) pe obturatii
3)pe coroane
4) pe lucrari ortopedice fixe
5) pe lucrari mobilizabile
6) pe tratru dentar
VI. dupa etapele de crestere:1)cresterea depozitelor dentare din exterior
2) din interior
3)cresterea mixta
4)cresterea stabila
9.Pelicula dentara. Definitia.Structura.Metodele de vizualizare si eliminare.
Pelicula dobânditaeste o pelicula acelulara formata din saliva si lichidul gingivalin
rezultatulabsorbtiei, polimerizarii si denaturarii componentilor glico-proteici: mucina, glicoproteici,
sialoproteine. Are o grosime de 1,5 -50 microni. Este greu de depistat cu ochiul liber, pe suprafata ei se
depun bacterii si pelicula rapid se transformain placa bacteriana. Pelicula dobândita nu se poate elimina prin
clatire viguroasa cu apa sau prin periajul dintilor cu dentifrice. Poate fi eliminata prin intermediul unei
profilaxii profesionale.Se formeazain câteva ore. Pelicula este un loc de adeziune preferential pentru
bacteriile bucale, constituind elementul primordial al placii. Pentru vizualizarea peliculei se utilizeaza:
- sol. fucsina bazica 0,2-0,3%; se utilizeaza prin clatirea gurii timp de 20-30 secunde urmata de
clatire energica cu apa curenta 30 secunde;
- eritrozina 5%
- albastru briliant
- sol. albastru de metil 2%; tamponament usor;
- sol. violet de gentiana 1%;
- sol. albastru de toluidina 1%;
5
- sol. hematoxilina urmata de sol, eozina;
- sol. iodo-iodurata Lugol; tamponament usor;
- sol. Chayes Beta-Rose;
- sol. Butler in doua nuante;
- sol. de fluorosceina DC galben nr.8 se evidentiaza lampa de lumina Plack-Lite;

10.Placa bacteriana.Definitia.Metodele de vizualizare si eliminare.

Placa dentarasau placa bacterianaeste o masa densasi coerenta de microorganisme intr-omatrice


intermicrobiana, care adera la dinti sau la suprafetele restaurarilor si care ramâne aderentain ciuda
activitatii musculare, a clatirii viguroase cu apa sau a irigatiilor. Placa constituie o masa organizata de
bacterii. Originea placii bacteriene estein microorganismele bucale si in componentele salivare
ROZENCWEIG o defineste ca "un strat coloidal, moale, dens, galbui, constând dintr-o masa coerenta
de microorganisme vitale, situate intr-o matrice bogatain polizaharide si glicoproteine. Ea adera la
suprafata dentara, la tartru si lucrarile protetice prin intermediul peliculei dobândite. E un produs al
cresterii microbiene si a activitatii metabolice. Daca se minerealizeaza, ea devine tartru.
Solutii colorante, de evidentiere a placii bacteriene:
- sol. fucsina bazica 0,2-0,3%; se utilizeaza prin clatirea gurii timp de 20-30 secunde urmata de
clatire energica cu apa curenta 30 s;
- eritrozina 5%
- albastru briliant
- sol. albastru de metil 2%; tamponament usor;
- sol. violet de gentiana 1%;
- sol. albastru de toluidina 1%;
- sol. hematoxilina urmata de sol, eozina;
- sol. iodo-iodurata Lugol; tamponament usor;
- sol. Chayes Beta-Rose;
- sol. Butler in doua nuante;
- sol. de fluorosceina DC galben nr.8 se evidentiaza lampa de lumina Plack-Lite;
- sol. Dis-Plaque coloreaza placa recenta (2-3 zile) in rosu si placa mai veche (9-18 zile) in
albastru;
-sol. 2-Tone – eritrozina din componenta ei coloreaza placa recent in rosu, iar albastru brilliant
coloreaza placa veche in albastru.
Poate fi eliminata prin intermediul unei profilaxii profesionale sau periaj.

11.Placa bacteriana: formarea si compozitia.


Mecanismul de formare a placii:
I Etapa:formarea peliculei care constituie matricea organica initiala,de care se fixeaza bacteriile
generatoare de placa dentara.Pelicula e constituita din glicoproteine,carbohidrati,imunoglobuline.
II Etapa:Aderenta si atasarea bacteriana.La scut timp dupa formarea peliculei,un nr mare de
coci,celule epiteliale si polinucleare adera la suprafata ei.
III Etapa:Multiplicarea bacteriana.
Compozitia chimica:
6
-agregate bacteriene(streptococi,actinomicitelefusobacterii) -
celule fagocitare
-celule epiteliale deshuamate -
proteine salivare si serice -
glicani,heteroglicani,metilpentoze -
compusi minerali:Ca,PO4,F.

12 Placa bacteriana: structura si metabolismul.


Placa bacteriana are o structura complexain care se pot observa câteva straturi.
*Primul strat format in special de glicoproteine salivare, se prezinita sub un aspect amorf acelular,
trimitând niste prelungiri sub forma unei retele dendritice la adâncimi variabile intre lamelele smaltului.
La inceputul formarii sale, acest strat este lipsit de bacterii; mai târziu apar si colonii baeteriene (in
primele 24 de ore).
* Al doilea, asa-numita placa bacteriana matura, alcatuita dintr-o substanta amorfa, dar care contine de la
inceput microorganisme siub forma de colonii. Compozitia placii nu este stabila. Dupa o zi se remarca
prezenta filmului salivar si câtiva coci inclusi intr-o matrice celulara.Dupa 2-3 zile exista pâna la 4 straturi
suprapuse de bacterii inghesuite ca intr-o palisada, fiind cuprinse intr-o matrice bogatain, in a 4-a zi se pot
numara pâna la 30 de straturi microbiene suprapuse, cu aparitia si profileferarea interna a noi specii.
Compozitia placii evolueazain felul urmator:
- in primele 2 zile coci si bacili Gram pozitivi, apoi bacili Gram negativi;
- zilele 3-4: se adauga fuzobacteriile si bacteriile filamentoase;
- intre zilele 4-9 se asociaza spirili, vibrioni si spirochete.
Metabolismul placii bacteriene:
Procesele metabolice din placa sunt indreptate in 2 directii:
*Procesele anabolice duc la construirea terenului pe care apar si se dezvolta mi/o.Acestea sintetizeaza din
monozaharide-polizaharidelemembranare.
*Procesele cataboliceale zaharidelor si substantelor azotate.Catabolismul glucidelor e insotit de
producerea a.lactic.

13. Capacitatea patogenica a placii bacteriene dentare.


Patogenitatea placii bacteriene, factor cauzal al cariei dentare, constain urmatoarele aspecte:
a) Concentrarea unui numar imens de microorganisme pe o suprafata mica. Dintre acestea cele mai
numeroase sunt acidogene. S-a constatat ca la indivizii carioactivi exista in placile bacteriene semnificativ
mai multi lactobacili acdofili si streptococi, comparativ cu indivizii carioimuni.
b) Capacitatea unora dintre microorgnismele acidogene, cum esteStr. mutans, de a fermenta o mare
varietate de hidrocarbonate, inclusiv manitolul si sorbitolul, dând rapid si masiv o productie de acid.
c) Posibilitatea de sinteza a polizaharizilor bacterieni intracelulari si extracelulari. Se asigura astfel
satisfacerea necesitatilor metabolice in momentele de lipsa a hidrocarbonatelor din alimentatie, ducând la
o producere neintrerupta de acizi organici.
d) Scaderea constantasi indelungata a pH-ului placii bacteriene sub nivelul pH-ului critic. Fermentatia acida a
hidrocarbonatelor incepe cu cele provenite din alimentatie, continuând cu levanul sl polizaharidele
intracelulare si intr-o masura mult mai mica cu dextraiul.

7
Principalii acizi organici care se formeaza sunt, in primul rând, acidul lactic care predomina, fara a depasi
insa 50%, acidul acetic si acidul propionic. Rolul esential in scaderea pH-ului il are acidul lactic, datorita
puternicei ionizari.
In placa bacteriana, procesele de demineralizare apar la un pH mai mic de 5,2.
14. Rolul cariogen al hidrocarbonatelor.
Carbohidrati, hranesc de asemenea bacteriile din cavitatea bucala, care produc la randul lor acei acizi ce ataca
smaltul dintilor si ii deterioreaza.
In explicatia proportiei mai reduse de carii, la indivizii care se alimenteaza preferential cu produse naturale,
trebuie subliniat faptul ca hidrocarbonatele din produsele prelucrate (zahar, jeleuri, caramele, prajituri etc.) se
afla intr-o proportie de 60—100%, pe când in alimentele naturale de, abia daca ating
20%.

15 Potentialul cariogen al zaharozei.

Zaharoza este hidrocarbonatul cu cel mai insemnat potential cariogen deoarece pentru inmultire si
dezvoltare:
— este utilizata de microorganisme mai mult decât oricare principiu nutritiv;
— este substratul esential al polizaharidelor extracelulare care intrain constitutia placii bacteriene;
— este usor fermentabila de microorganisme, ducând la o productie masivasi rapida de acizi
organici.
Trebuie subliniat cain conditiile prezentei unei microflore acidogene deosebit de active nu numai zaharoza,
ci si polizaharidele si celelalte dizaharide pot fi desfacute rapid in molecule de monozaharide, din care pe
cai metabolice diferite, se obtin acizii organici incriminati in producerea cariei.
Dupa potentialul cariogen al hidrocarbonatelor se considera ca zaharoza si fructoza sunt cele mai nocive,
urmate de glucoza, lactozasi maltoza.

16. Substantele revelatoare de placa bacteriana.


Solutii colorante, de evidentiere a placii bacteriene:
- sol. fucsina bazica 0,2-0,3%; se utilizeaza prin clatirea gurii timp de 20-30 secunde urmata de clatire
energica cu apa curenta 30 secunde;
- eritrozina 5%
- albastru briliant
- sol. albastru de metil 2%; tamponament usor;
sol. violet de gentiana 1%;
- sol. albastru de toluidina 1%;
- sol. hematoxilina urmata de sol, eozina; sol.
iodo-iodurata Lugol; tamponament usor;
- sol. Chayes Beta-Rose;
- sol. Butler in doua nuante;
sol. de fluorosceina DC galben nr.8 se evidentiaza lampa de lumina Plack-Lite;
- sol. Dis-Plaque coloreaza placa recenta (2-3 zile) in rosu si placa mai veche (9-18 zile) in
albastru;
-sol. 2-Tone – eritrozina din componenta ei coloreaza placa recent in rosu, iar albastru brilliant
coloreaza placa veche in albastru.

8
Eritrozina este un colorant vegetal hidrosolubil in solutie, incorporat in pasta de dinti sau sub forma de
comprimate sau drageuri Placolor. Ceplac, Revelan, Mentadent, Red-Cote sunt produse sub forma de
drageuri care se dizolvain salivasi in placa dentara.
Evidentierea placii bacteriene reprezintaun mijloc convingator pentru imbunatatirea igienei bucale de
pacientii cu probleme in acest sens. Pentru aceasta este invitat sa efectueze periajul dentar cu o pasta
ca Placolor cu eritrozina sau prin dizolvarea unui colorant. Dupa clatirea abundenta cu apa se
examineaza atât de catre medic cât si de pacient in oglinda suprafetele colorate unde periajul a fost
insuficient, de regula cele aproximale dinspre vestibular si oral, coletul unor dinti si se recomanda un
periaj mai insistent al acestora. Controlul se realizeaza de pacient la 2-3 zile la inceput, apoi o data pe
saptamâna pâna la corectarea periajului dentar.
Pentru diferentierea placii bacteriene recent formate de placa veche se utilizeaza solutiile Butler,
2-Tone, Dis-Plaque.

17. Influenta Clorhexidinei asupra placii bacteriene.


Clorhexidina
Clorhexidina este un antiseptic impotriva placii microbiene datorita absorbtiei si mentinerii
prelungite in timp pe suprafetele dentare
Exemple: Peridex: solutie 0,12% gluconat clorhexidinain apa, alcool 11,6%, glicerina,
deisosstearat de sorbitol, zaharina, arome.
Indicatiile folosirii clorhexidinei:
- prevenirea depunerii placii microbiene;
- prezenta placii microbiene;
- gingivite acute;
- abcese parodontale marginale;
- gingivite cronice si parodontite marginale cronice.
Mod de utilizare:
• Se recomanda clatirea gurii cu solutii de clorhexidina sau aplicari de gel, de doua ori pe zi,
dimineata si seara, timp de circa 30 secunde, dupa penaj.
Irigatia supragingivala, o data pe zi, cu 400 ml de clorhexidina solutie 0,02% produce oinhibare
totala a formarii placii supragingivale fara efecte secundare de colorare (LANG, 1981).
In gingivitele cronice si in parodontitele marginale s-au obtinut rezultate remarcabile prin irigatii
ale santurilor gingivale sau pungilor parodontale cu clorhexidina solutie 0,2%.

Efecte secundare
Utilizarea prelungita a clorhexidinei poate fi urmata de unele efecte secundare:
- coloratii galben-maronii ale dintilor, obturatiilor cu ciment-silicat sau acrilat si ale suprafetei
dorsale a limbii. Coloratiile dintilor si ale obturatiilor se indeparteaza prin periaj rotativ cu paste de
curatat si lustruit folosite dupa detartraj;
- modificari tranzitorii ale senzatiei gustative sau gust amar;
- iritatii minime si descuamari superficiale ale mucoasei bucale, in special la copii;
- reactii alergice;
- tulburari digestive, reactii de intoxicatie alcoolica prin ingestie voluntara sau accidentala;

*Alte antiseptice cu actiune antiplaca microbiana sunt:


- ricinoleatul de sodiu;
- parahydroxymercuribenzoatul de sodiu;
9
-clorarninaT;
-clorura de benzalkonium; -
alexidina si biguanidina
-octenidina din clasa bispiridine au actiuni asemanatoare clorhexidinei.

18.Influenta Triclosanului asupra placii bacteriene.


Dintre substantele cu actiune eficienta antiplaca se detaseaza antisepticele.
. Mecanismul de actiune a triclosanului este determinat de actiunea lui asupra membranelor
citoplasmatice ale bacteriilor. In dependenta de concentratie triclozanul poate avea atiune bacteriostatica
sau bactericida. Actiunea bacteriosaticaeste determinata de deminuarea absorbtiei aminoacizilor esentiale
de catre bacterii.Actiunea bactericida se manifesta prin dereglarea membranei celulare citoplasmatice.
Triclozanul este eficient impotriva bacteriilor grampozitive si gramnegative. Esre compatibil cu alte
substante medicamentoase.

19. Influenta preparatelor Iodului asupra placii bacteriene.


Placa bacteriana matura poate fi observata ca un depozit de culoare alb-galbui, aderent ce nu se indeparteaza
prin clatire. Pentru evidentierea placii bacteriene se folosesc metode de colorare in vivo cu substante
colorante numite revelatori de placa.
Substantele revelatoare de placa (revelatorii de placa bacteriana) trebuie sa intruneasca urmatoarele calitati:

1. sa aiba o inalta capacitate de colorare selectiva a placii;


2. sa nu fie toxici sau alergici;
3. colorarea sa fie imediata si sa persiste dupa clatirea gurii;
4. sa se indeparteze dupa periajul dentar;
5. sa aiba un gust agreabil;
6. sa aiba pret de cost redus si sa fie usor de procurat.
Solutiile colorante, cum ar fi:
*solutie fuxina bazica 0,2 – 0,3% – se utilizeaza prin clatirea gurii timp de 20 – 30 secunde, urmata de
clatirea energica a gurii timp de 30 secunde;
*solutie albastru de metil 2% – se foloseste prin tamponament usor;
*solutie violet de gentiana 1%;
*solutie albastru de toluidina 1%;
*solutie hematoxilina 0,1% urmata de eozina 1%;
*solutie iod – iodurata – Lugol;
*solutie Butler in doua nuante;
Metoda de utilizare
clatirea energica a gurii cu apa pentru indepartarea eventualelor resturi alimentare;
protejarea colorarii buzelor prin vaselinare;
aplicarea colorantului in functie de forma de prezentare: clatire, aplicare prin tamponament cu ajutorul
buletelor de vata impregnate cu substanta, dizolvare (drajeuri comprimate) sau cu ajutorul periutei de dinti
(paste);
clatirea cavitatii bucale timp de 30 secunde pentru indepartarea surplusuluide colorant;
aprecierea gradului de colorare, atat de catre medic, cat si de pacient in oglinda.

10
20. Influenta preparatelor Fluorului asupra placii bacteriene.
Experimentele desfasurate in vitro au aratat ca fluorurile au un efect antimicrobian (antiplaca) printr-
o serie de mecanisme ca:
- reducerea glicolizei;
- inactivarea unor enzime microbiene;
- modificarea permeabilitatii de membrana;
- inhibarea formarii substratului polizaharidic al placii sintetizat de celule microbiene;
- reducerea abilitatii hidroxiapatitei pentru fixarea proteinelor
- diminueaza energia de suprafata a smaltului actionând ca agenti tensioactivi care
impiedica depunerea placii microbiene.
Se utilizeaza:
- fluorura de sodiu;
- fluorura de staniu sub forma de aplicatii topice sau prin irigatii subgingivale cu solutie l,65% care
actioneazaimpotriva spirochetelor si reduce indicele de sângerare, situatie care se mentine circa 6
saptamâni.

21. Indicele de igiena oralaOHI - S (Green J.С., Vermilion J.K., 1964). Codificarea, interpretarea
si aprecierea nivelului de igiena orala. Indicele de
depozite moi (Green si Vermillion)
Se face examenul fetelor vestibulare la: 16, 11, 26, 31si a fetelor linguale la: 36, 46. Depozitele moi se
pun in evidenta cu sonda plimbata pe suprafata examinata, apoi se determina
tartrul dentar.
0 = absenta depozitelor moi sau a coloratiilor;
1 = depozitele moi acopera cel putin 1/3 din suprafata dentara; 2 =
depozitele moi acoperaintre 1/3 si 2/3 din suprafata dintelui;
3 = depozitele moi acopera mai mult de 2/3 din suprafata dintelui.
Pentru aprecierea tartrului dentar se folosesc notele:
0 = absenta tartrului dentar;
1 = tartrul dentar supragingival acopera 1/3 din suprafata dentara; 2 =
tartrul dentar acopera 2/3 din suprafata dintelui;
3 = tartrul dentar acopera mai mult de 2/3 din suprafata dintelui. OHI-
S=IDD+ITD
IDD=punctajul depunerilor denature la 6 dinti/6
ITD= punctajul tartrului dentar la 6 dinti/6

Interpretare:
Valoarea indicelui Aprecierea OHI-S Aprecierea
OHI-S nivelului igienii
0 - 0,6 Jos Buna
0,7 - 1,6 Mediu Satisfacatoare
1,7 - 2,5 Inalt Nesatisfacatoare
mai mult de 2,6 foarte inalt Rea

11
22.Indicele de placa bacterianaSilness–Loe. Codificarea, interpretarea si aprecierea nivelului de igiena
orala.
Se pune in evidenta placa prin vizualizare directa (fara colorare).Este indicat mai mult pentru
evaluari epidemiologice.
0= absenta placii;
1 = film de placa aderent pe marginea gingiei si pe zona adiacenta dentara, placa vizibila numai la
trecerea sondei;
2 = acumulare moderata de depozite in santul gingival sau de-al lungul gingiei marginale si pe dinte,
vizibila cu ochiul liber;
3 = acumulare importanta de placa care se intinde intre gingia marginalasi suprafata dintelui. Aceste
depozite umplu regiunea interdentara.
Codificare:
0 - absenta placii;
1- depozit subtire cervical, greu vizibil cu ochiul; se poate ridica cu sonda; 2 -
depozite moi cervicale si pe fetele aproximale;
3 - depozit gros pe aproape toata suprafata dentara.
Interpretare:
0,0 - igiena orala excelenta
0,1 - 0,9 igiena orala relativ corecta
1,0 - 1,9 igiena orala satisfacatoare
2,0 - 3,0 igiena orala nesatisfacatoare
23. Indicele de placaQuingley si Hein. Codificarea, interpretarea si aprecierea nivelului de igiena
orala.
Se pune in evidenta prin colorarea placii cu revelatori si se dau urmatoarele valori: 0 =
absenta placii;
1 = insule saparate de placa la nivelul cervical al dintelui;
2 = banda fina continua de placa, de aproximativ 1 mm la nivel cervical;
3 = banda de placace acopera de la 1 mm pâna la 1/3 din suprafata dintelui; 4 =
placa acoperaintre 1/3 si 1/2 din supratata dintelui;
5 = placa acopera peste 2/3 din suprafata dintelui.
Codificare:
0 - absenta placii;
1 - o insula de placa;
2 - placa lineara de-a lungul marginil ginglvale; 3 -
placa pe 1/3 de suprafata (cervical);
4 - placa pe 2/3 de suprafata;
5 - placa pe toata suprafata.
Interpretare:
0 igiena orala optima.
0,1 - 0,6 igiena orala relativ corecta
0,7 – 1,6 igiena orala satisfacatoare >
1,7 igiena orala nesatisfacatoare
24. Indicele de retentie a placii bacteriene (Loe). Codificarea.
0 = absenta cariilor, tartrului sau a reconstituirilor cu limitele cervicale defectuoase in contact cu gingia;
1 = tartru supragingival, leziune carioasa sau reconstituire cu limite cervicale defectuoase;
12
2 = tartru subgingival, leziune carioasasi reconstituire cu limite cervicale defectuoase;
3 = leziuni dentare voluminoase, tartru abundent sau obturatii debordante.
25. Indicele de placa aproximala -API (Lange-1981). Codificarea, interpretarea si aprecierea
nivelului de igiena orala.
Indicele de placa aproximala-API (Lange-1981) se evalueazain regiunea spatiilor interdentare dinspre
oral la hemiarcada dreapta superioarasi la cea stânga inferioarasi dinspre vestibular la hemiarcada
stânga superioarasi la cea dreapta inferioara.
Placa se apreciaza astfel:
0= absenta placii
1= prezenta placii.
Calcularea:
Nr. de puncte acordate x 100
Nr. De spatii interdentare evaluate

Interpretare:
API = 100-70% igiena orala nesatisfacatoare;
API = 70-35% igiena orala medie;
API = 35-25% igiena orala relativ corecta;
API < 25% igiena orala optima.
26. Indicele de eficienta a igienei orale (Podshadley A.G., Haley P.,1968). Codificarea,
interpretarea si aprecierea nivelului de igiena orala.
Indicelede eficienta a igienei orale (Podshadely si Haley)se evalueazain
regiuneasuprafetelor jugale ale 16, 26, labiale ale 11, 31 si linguale ale 36,46.
Suprafata studiataesteimpartitain 5 segmente A-
meziala
B- distala
C- ocluzala
D- centrala
E- precoletara
Codificare:
0 - absenta placii;
1 - o singura zona a dintelui prezinta depozit de placa; 2 –
5 – dupa nr. zonelor dentare cu placa.
Interpretare:
0 igiena orala optima.
0,1 - 0,6 igiena orala relativ corecta
0,7 – 1,6 igiena orala satisfacatoare
> 1,7 igiena orala nesatisfacatoare
27. Indicele de placaRamfjord. Codificarea, interpretarea si aprecierea nivelului de igiena orala.
Indicelede placa Ramfjordse evalueazain regiunea suprafetelor vestibulare, orale
siaproximale ale 16, 21, 24, 36, 41, 44.

Codificare:
0 - placa lipseste
1 - placa este prezenta pe una sau câteva din suprafetele dintelui 2 -
placa acopera< ½ din toate suprafetele dintelui
13
3 - placa acopera> ½ din toate suprafetele dintelui

Interpretare:
0,0 - igiena orala excelenta
0,1 - 0,9 igiena orala relativ corecta
1,0 - 1,9 igiena orala satisfacatoare
2,0 - 3,0 igiena orala nesatisfacatoare
28. Clasificarea mijloacelor de igiena orala.
O buna igienizare a cavitatii orale presupune:

A.Periaj dentar corect si eficient;


Primul si cel mai uzual mijloc de igienizare dentarasi gingivalaeste periajul cu periuta de dinti clasica, electrica
sau cu ultrasunete. Periajul trebuie efectuat de cel putin 2-3 ori pe zi, pe toate suprafetele arcadelor
dentare,masândin acelasi timp si cu aceleasi miscari si gingiile, si dintii (pe principiul "dinspre gingie spre
dinte" si niciodata invers).

B. Mijloace auxiliare periajului dentar.


1. ata sau banda dentara (dental-floss sau dental-tape);
2. apa, gelurile si spray-urile de gura;
3. scobitorile medicinale;
4. dispozitivele de curatare a limbii;
5. periutele interdentare;
6. dusurile bucale.

29.Clasificarea periilor de dinti dupaS. Ulitovskii (1997).


A. PD cu destinatie speciala:
- ortopedice
- PD cu un singur smoc de fire
- PD cu citeva smocuri de fire
- PD „Sulcus”
-PD „Pamatuf”
-PD„Sensitiv”
B. PD pentru maturi:
1. Igienice:
- manuale - drepte
- manuale - in unghi spre dreapta -
manuale–inunghi spre stânga
2. Profilactice (parodontologice):
- manuale - de forma literei V
-manuale - „Zig-Zag”
-manuale - in doua niveluri
-manuale – in câteva niveluri cu cap activ -
manuale - in câteva niveluri cu microtextura
C. PD pentru copii si adolescenti:

14
1.Igienice: manuale croissance
2.Profilactice: manuale
D. Perii specifice sau originale: manuale

30. Caracteristica comparativa a periutelor dentare cu fire naturale si artificiale.


Periile cu fire naturale ,in centrul firului un canal central, suprafata firelor poroasa, capatul firelor la
prelucrare degradeaza.
Periile cu fire sintetice: lipseste canalul central, suprafata nedeta, lipsita de pori, capatul firelor e rotund.
Avantajele periilor cu peri naturali:
- suplete, adaptare intima de suprafetele dentare si gingivale;
- nu produc traumatisme gingivale;
- se incarcasi retin bine pasta de dinti;
Dezavantajele periilor cu peri naturali:
- degradare mecanicaintr-un timp relativ scurt prin retinerea si imbibarea cu apasi detritusuri
organice;
- o gama limitata privind consistenta si flexibilitatea.
Periile cu peri din material sintetic se caracterizeaza prin:
- omogenitatea materialului;
- uniformitatea dimensiunilor in lungime si diametru;
- rezistenta mecanica;
- flexibilitate;
- nu retin apa si detritusurile organice;
- usor de sterilizat si curatat;
- au tendinta de a retine substantele cu care sunt incarcate.

31.Gradurile de suplete ale periutelor dentare. Indicatiile.


*Suple 0,15si 0,40 mm. Pentru periajul santului gingival si al zonelor aproximale interdentare
accesibile.
*Periutele extrasuple (0,15) sunt indicate pacientilor cu patologie gingivala sau eroziuni dentare.
*Periutele dure 0,25-0,30 trebuie folosite cu prudenta, deoarece conduc la aparitia leziunilor
dentare (eroziuni) sau leziuni gingivale (recesiuni).

32. Principiile de alegere a periei de dinti.


Alegerea periutei de dinti(Rozencweig) se face in functie de:
• tipul de gingie: fina, fragila, fibroasa, rezistenta;
• anatomia jonctiunii smalt-cement;
• recesiune gingivala, sensibilitate dentara;
• spatiile dentare: inchise sau deschise;
• forma arcadelor dentare;
• malopozitii dentare, tipul de aparat ortodontic;
• preferinte personale.
Existaun numar mare de perii de dinti care difera prin caracteristicile perilor din care sunt
confectionate:
15
- natura, provenienta;
- numar;
- lungime;
aranjament;
- consistenta: tari, moi;
flexibilitate: rigide, suple;
33. Criteriile de baza care caracterizeaza periile de dinti profilactice.
-realizarea unei curatiri mai eficiente a suprafetelor interdentare
-efectele negative produse asupra partilor moi si abraziunea dentara generala sa fie minime
-Periuta trebuie sa fie moale
-Firele de par trebuie sa fie cat mai elastice, e bine ca ele sa fie calibrate (toate de acceasi dimensiune).
-Perii trebuie sa fie taiati la capat sub forme de semisfere , pe rotund, NU drept ca zgarie smaltul.
-Capul periutei nu trebuie sa fie prea lung sau ascutit, doar cat sa acopere 3 dinti succesiv. - Manerul trebuie
sa fie ferm dar destul de elastic si usor manevrabil sub orice unghi.

34.Periutele de dinti preventive de generatia II si III


Clasificarea periilor de dinti dupaS. Ulitovskii (1997).
A. PD cu destinatie speciala:
- ortopedice
- PD cu un singur smoc de fire
- PD cu citeva smocuri de fire
- PD „Sulcus”
-PD „Pamatuf”
-PD„Sensitiv”
B. PD pentru maturi:
1. Igienice:
- manuale - drepte
- manuale - in unghi spre dreapta -
manuale–inunghi spre stânga
2. Profilactice (parodontologice):
- manuale - de forma literei V
-manuale - „Zig-Zag”
-manuale - in doua niveluri
-manuale – in câteva niveluri cu cap activ -
manuale - in câteva niveluri cu microtextura
C. PD pentru copii si adolescenti:
1.Igienice: manuale croissance
2.Profilactice: manuale
D. Perii specifice sau originale: manuale

35.Periutele de dinti preventive de generatia IV si V.

16
36. Periile de dinti cu destinatie speciala.
1. Ortopedice – sunt indicate pacientilor cu constructii ortopedice si ortodontice. Caracteristic pentru ele este
prezenta unei depresiuni de forma literei V, ce trece pe toata suprafata periutei.
2. Perii cu un singur smoc de fire situat pe un maner lung. Din cauza firelor aspre se utilizeaza mai rar.
La fel sunt indicate pacientilor cu constructii ortopedice si aparate ortodontice.
3. Perii dentare cu citeva smocuri de fire – de regula 7, unul, mai lung, situat in centrul periutei, si altele
sasein jurul lui. Sunt indicate pacientilor cu implante, aparate ortodontice, in caz de fracturi ale maxilarelor si
inghesuiri dentare.
4. Periile dentare “Sulcus” sunt perii cu un cap lung pe care sunt situate doua randuri de fire. Sunt
utilizate ca perii auxiliare la pacientii cu implante, inghesuiri dentare, aparate ortodontice si ortopedice,
coroane unitare.
5. Perii “pamatuf” reprezintaun miner lung sau scurt, pe care se fixeaza pamatuful de forma cilindrica sau
conica. Este indicat pacientilor cu toate tipurile de constructii ortodontice, pertru curatirea spatiilor
interdentare si pungilor parodontale la toate stadiile de afectare a parodontiului.
6.Periile dentare “Sensitive”. Diametrul firului de neilon la aceste perii este minimal. Sunt indicate
pacientilor cu sensibilitate dentara sporita, in caz de defecte cuneiforme, abraziune dentara,recesiuni
dentare.

37. Periutele de dinti pentru copii.


Copiilor se recomanda PD cu lungimea capului 18-25 mm si latimea 7-8 mm.
Periutele igienice, pentru copii, au o forma clasicasi se deosebesc numai prin dizainul minerului, capului,
calitatea firelor. Totusi, toate PD igienice au o suprafata netedasi nu inlatura totalmente depunerile dentare
din spatiile interdentare,fisuri, gropite si de pe suprafetele dentare. De obicei ele sunt orientate spre
dreapta, adica spre dinte, dar sunt si PD igienice orientate spre stânga sau de la dinte.
Deosebim PD profilactice:
-de forma literei V, cu un potential inalt de curatire; -“Zig-
Zag” capetele firelor sunt taiate in forma de zigzag;
-PD in doua nivele: cel exterior mai lung, cel interior mai scurt, curata bine santul dento-gingival; -PD in
mai multe nivele.
La ziua de azi cea mai performanta perie dentaraeste “Oral B Advantage”. Acest lucru este datorat
posibilitatii firelor de a curati dintii nu numai cu virful, dar si cu suprafetele sale laterale.

38. Clasificarea pastelor de dinti dupaS. Ulitovskii (1997).


I. Igienice (I generatie):
- curatire;
- dezodorare.
II. Curativ-profilactice:
1. Simple (II generatie):
- anticarioase;
- antiinflamatorii;
- pentru reducerea hipersensibilitatii dentare;
- abrazive, antitartru.
2. Combinate (III si IV generatie):
- anticarioase;
17
- antiinflamatorii;
- antifungice;
- pentru reducerea formarii placii dentare (antiplaca);
- pentru reducerea hipersensibilitatii dentare (antisensitive);
- pentru albire;
- abrazive, pentru fumatori;
- antimicrobiene.
3. Complexe (V generatie):
- anticarioase si antiinflamatorii;
- anticarioase si antisensitive;
- anticarioase si pentru albire;
- anticarioase si antiplaca;
- anticarioase si antitartru;
- antiinflamatorii si antiplaca;
- antiinflamatorii si antisensitive;
- anticarioase, antiinflamatorii, antimicrobiene si antiplaca.
39. Componenta pastelor de dinti.
Componenta:
- substante usor abrazive cum sunt: carbonat de calciu si magneziu bicarbonat de sodiu, clorura de sodiu,
oxizi de siliciu si aluminiu, silicat de zirconiu;
- detergenti, ca: sulfat lauryl de sodiu, sarcozinat lauryl de sodiu;
Pastele de dinti contin substante active ca:
- azotat de potasiu cu actiune antihiperestezica eficienta
- formaldehidasi fluoruri de asemenea cu actiune impotriva hiperesteziei dentinare, actiune
remineralizantasi de protectie fata de caria dentara (pastele de dinti din seria Emoform);
- saruri anorganice ca: monoflour fosfat de sodiu, sulfat de sodiu si de potasiu cu actiune de
stimulare a secretiei salivare, imbunatatirea autocuratirii, reducerea sângeram.
Pastele de dinti mai contin:
- substante care dau consistenta (carboximetilceluloza);
- substante vehicul (glicerina, apa);
- sorbitol pentru mentinerea apei in dentifricii
- substante aromatizante;
- coloranti ca atare sau pentru evidentierea placii microbiene.

40. Proprietatile pastelor de dinti.


• ajuta la efectuarea periajului dentar prin eliberarea suprafetelor accesibile a dintilor de resturi
alimentare, coloratii, placa bacteriana;
• actioneaza ca agent de profilaxie a cariei dentare si parodontopatiilor;
• asigura o stare de prospetime bucala prin efectul sau deodorant.

41. Pastele de dinti igienice.


Pastele dentare igienice au scopul de curatare si improspatare a cavitatii bucale, nu contin suplimente
curative sau profilactice. Pastele dentare igienice sunt indicate persoanelor cu dinti si parodontiu intacti.
Componentele de baza a oricarei paste igienice sunt oxidul de siliciu in proportie de 23-43 %, glicerina 10-
33%, carboximetilceluloza1-1,8%, laurilsulfatul de sodiu, apa si conservanti.
Pastele igienice poseda proprietati gustative bune din contul aromatozantilor.
18
In componenta pastelor curative-profilactice in afara de componentele susnumite mai intra suplimente active
cu efecte curative si profilactice pronuntate.

42. Pastele de dinti curativ-profilactice.


In dependenta de componentele active ce intrain componenta pastelor curative-profilactice acestea se
clasifica:
1. Paste ce contin substante biologic active;( poseda proprietati deodorante si de improspatare a
cavitatii bucale, activeaza procesele de regenerare a tesuturilor cavitatii bucale, micsoreaza
gingivoragiile.)
2. Paste cu continut de saruri minerale;( amelioreaza circulatia sanguina, stimuleaza procesele
metabolice in parodontiu si mucoasa cavitatii bucale, previn formarea depunerilor dentare si
contribuie la inlaturarea microorganismelor de pe suprafetele dentare. Balizam, Iubileinaia.)
3. Paste ce contin fermenti;( dizolva depunerile dentare, resturile alimentare, depunerile de
nicotina,asigurand o stare de igiena perfecta a cavitatii bucale.)
4. Paste cu suplimente biologice- Borogliterinovaia, Propolisovaia;( Pastele ce contin 10% borglicerina
poseda actiune antiseptica, bacteriosatica, fungiostaticasi fungiocida. Pasta Prima Cu vitamina B5 are
actiune antiinflamatorie si de regenerare a tesuturilor moi a cavitatii bucale)
5. Paste cu efect anticarios:
a) paste ce contin calciu si fosfat
b) paste cu continut de fluor.

43.Dentifricele fluorate.
Dentifricele sunt substante sub forma de pasta sau pudra aplicate pe dinti cu ajutorul periei in scopul
curatirii suprafetelor gingivodentare si a lustruirii suprafetelor dentare accesibile.
Pasta de dinti indeplineste trei conditii:
• ajuta la efectuarea periajului dentar prin eliberarea suprafetelor accesibile a dintilor de resturi
alimentare, coloratii, placa bacteriana;
• actioneaza ca agent de profilaxie a cariei dentare si parodontopatiilor;
• asigura o stare de prospetime bucala prin efectul sau deodorant.
Pastele de dinti cu fluor previn aparitia cariilor. Fluorul are un rol vital in pastrarea sanatatii dintilor.
Smaltul devine astfel mai tare, mai rezistent la actiunea acizilor. Flourul ajuta la reminalizarea smaltului
dintelui deja afectatde acizi.
Necesarul zilnic de fluor

La copii: 0-6 luni: 0,01 mg/zi


7-12 luni: 0,5 mg/zi; 4-8 ani: 1 mg/zi; 9-13 ani: 2 mg/zi
La adolescenti de peste 14 ani si adulti: 3 mg/zi.

44. Pastele de dinti pentru copii.


Iata ce trebuie sa stii atunci cand alegi o pasta de dinti pentru copii:
- Prea mult fluor in pasta de dinti poate provoca fluroza
- Inghitirea repetata a pastei de dinti cu fluor poate provoca afectiuni ale stomacului;
- Lipsa fluorului poate duce la carii dentare;
- Pasta de dinti pentru copii ar trebui sa aiba un continut de fluor mai mic de 600 ppm;

19
45. Metodele de igiena a cavitatii bucale si mijloacele de igiena utilizate.
Frecventa periajului
*Periajul gingivodentar efectuat dupa fiecare masa, deci de 3 - 4 ori pe zi,
*In timpul zilei clatirea energica a gurii urmata de indepartarea resturilor alimentare interdentare cu fir de
matase sau scobitori din lemn moale,.
*Consumul de fructe (mar), legume (morcov) dupa masa dizloca resturile organice depuse
gingivodentar.
*Periajul obligatoriu este cel de seara, dupa masa, inainte de culcare.
*Periajul gingivodentar de dimineata, inainte de masa, actioneaza ca un masaj asupra gingiei,
stimuleaza tonusul, keratinizarea normala, circulatia si vascularizatia gingivala. *Completarea
periajului de dimineatasi seara prin clatirea gurii cu solutii antiseptice de tipul: clorhexidinasi
sanguinarina (tipizate pentru uz stomatologic) favorizeaza o buna igienizare.
-Timpul de periaj difera de la o persoana la alta. Un periaj corespunzator se face in 3-5 minute, când tehnica
de periaj este insusita corect si efectuata complet

46.Obiectivele periajului dentar. Cerintele catre tehnica de periaj.


- indepartarea placii microbiene, a depozitelor moi de pe suprafetele dentare accesibile si zonele
gingivale adiacente;
- stimularea circulatiei, vascularizarii si keratinizarii normale a gingiei, cresterea tonusului functional. -.
Periuta de dinti trebuie sa fie usor de mânuit si sa corespunda unor cerinte anatomice si situatii clinice.
Orice tehnica de periaj trebuie saindeplineasca o serie de conditii:
• sa curete mecanic toate suprafetele denfare;
• sa nu lezeze tesuturile dento-parodontale;
• sa fie cât mai simpla, pentru a fi insusita cu usurinta
• sa fie executata sistematic, pe grupe de dinti, atit vestibular cât si oral si ocluzal.

47. Metoda Bass de periaj dentar.


Tehnica BASS este numitasi curatirea cerviculara datorita scopului principal al acestei metode de a realiza
curatirea perfecta a santurilor cerviculare, cu reactivarea circulatiei gingivale.
Peria se plaseaza cu smocurile oblic, in unghi de 45°, in asa fel incât vârful perilor sa se sprijine pe
marginea gingiei si pe fetele denfare. Se fac aproximativ 20 de miscari orizontale de dute-vino pe fetele
ocluzale, miscarile de presiune vibratorii la nivelul fetelor vestibulare si orale, pe fiecare segment de
arcada, pentru ca perii sa patrundain santurile gingivale si in spatiile interdentare, Pe fata orala a
frontalilor, peria va fi aplicata cu mânerul vertical. Pe fetele ocluzale, perii vor fi plasati perpendicular
pentru a pâtrunde in fosetele si nisele masticatorii.
Tehnica BASS modificata
La miscarile vibratorii se asociaza miscari de maturare asupra dintelui dinspre gingival spre ocluzal.

48. Metoda Stillman de periaj dentar.


Recomanda asezarea periutei orizontal, cu capetele periutei pe mucoasa gingivalasi pe zona cervicala a
dintilor. Se folosesc periutele cu perii dispusi in smocuri cu oarecare presiune pe mucoasa gingivala, pânaIa o
inalbire vizibila a acesteia. Se asociazaIa aceasta presiune o miscare vibratorie, fara a deplasa perii de la locul
initial.

20
Se decomprima apoi zona pentru a permite reumplerea vaselor de sânge, miscarea ce se repeta de câteva
ori. Fetele ocluzale se curata prin miscari obisnuite antero-posterioare, cautând ca perii tinuti perpendicular
pe suprafata dintilor sa patrunda cât mai bine in toate detaliile reliefului ocluzal. Poate determina aparitia
de leziuni gingivale in caz'ul aplicarii unei presiuni marisi utilizarea unei periute cu perj duri.

49. Metoda Charters de periaj dentar.


Se practica cu o perie de duritate medie, cu perii dispusi in smocuri, pe 2-3 rânduri, si având vârfurile
rotunjite.Peria se aplicain unghi de 45° fata de axul dintelui, cu vârful perilor spre ocluzal, frecându-se fetele
vestibulare si orale prin miscari verticale.FeteIe ocluzale sunt periate cu firele asezate perpendicular, prin
miscari scurte dinainte-inapoi.
Aceasta tehnica de periaj este indicatain caz de recesiune gingivala importanta, pentru stimularea
papilelor interdentare si pen-tru eficacitatea sa in zonele proximale.

50. Metoda Fones de periaj dentar.


Pare a fi metoda cea mai indicata pentru copii. Constain miscari circulare largi dinspre posterior spre anterior,
pe dinti si mu-coasa gingivala, atragând chiar fundurile de sac vestibular. Trebuie insusita de copii cât mai de
timpuriu, facându-se analogie intre traiectoria periutei si spirala ce o deseneaza ei (copiii) pentru a reprezenta
fumul iesind din cosul caselar. Copiii de varsta prescolara nu au inca capacitatea de a efectua un periaj
eficient si de aceea se recomanda ca parintii sa-si asume rolul principal si responsapilitatea efectuarii
periajului dentar. La aceasta vârsta, dintii temporari, prin crestele si tuberculii specifici, pe fetele vestibulare
sau orale ale dintilor si morfologia arcadelor, permit realizarea unei curatiri satisfacatoare prin miscari
orizontale. Când miscarile sunt dominant orizontale, periajul devine traumatogen si putin eficace, ducând Ia
favorizarea aparitiei recesiunilor gingivale.

51. Metoda Standarda de periaj dentar.


Pozitia firelor perpendicular catre suprafata dintelui, firele sunt orientate spre gingie. Miscarile
periutei – verticale.Suprafata periata - vestibularasi orala.
Pozitia firelor perpendicular catre suprafata dintelui.Miscarile periutei - circulare.Suprafata periata -
vestibulara, oralasi masticatorie.
Pozitia firelor perpendicular catre suprafata dintelui.Miscarile periutei - inainte -
inapoi.Suprafata periata - vestibulara, oralasi masticatorie.

52. Metoda Leonard de periaj dentar.


Pozitia firelor perpendicular catre suprafata dintelui.Miscarile periutei - verticale.Suprafata periata -
vestibulara, orala.Miscarile periutei - inainte - inapoi.Suprafata periata -masticatorie.

53. Metoda Reite de periaj dentar.


Pozitia firelor paralel suprafetei dintelui Alunecarea de la gingie spre coroana dentara Suprafata periata
- vestibulara, orala.

54. Metodele de control al periajului dentar.


Evidentierea gradului de igiena orala prin examinare si colorarea placii dentare cu solutii
revelatoare de placa : albastru de metilen, eritrozina. Solutii colorante, de evidentiere a
placiibacteriene:
21
- sol. fucsina bazica 0,2-0,3%; se utilizeaza prin clatirea gurii timp de 20-30 secunde urmatade
clatire energica cu apa curenta 30 secunde;
- sol. albastru de metil 2%; tamponament usor;
- sol. violet de gentiana 1%;
- sol. albastru de toluidina 1%;
- sol. hematoxilina urmata de sol, eozina;
- sol. iodo-iodurata Lugol; tamponament usor;

55. Obiectele secundare de igiena orala.


Se utilizeaza: -
flose,benzi,flosete; -
scobitori;
-stimulatoare interdentare; -
irigatoare;
-pamatufe;
- periute dentare speciale

56. Flosele: clasificarea si modalitatile de utilizare a lor.


Flosele sau atele dentare sunt fabricate din cel putin o fibra, de obicei politetrafluoretil, intinsa la
maximum,pentru sporirea rezistentei.
Flosele dentare se clasifica:
*Simple
*Complexe:
-superflose -
ultraflose
-cu acoperire sau fara -
din teflon
-cerate
*Electrice
In functie de structura se clasifica:
-simple -
Bicomponente
In functie de numarul de fire:
-monofilamentoase -
Multifilamentoase
In functie de componenta fibrelor: -
Imbibate cu mentol;
-Imbibate cu fluor; -
Combinate;
-Inbibate cu aromatizatori simpli.
Modul de utilizare:
1.Se ia un fir cu lungimea de 30-40 cm
2.Capetele firului se rasucesc pe indicele ambelor miini, iar lungimea furului dintre degete trebuie sa fie de
10 cm.

22
3.Seintroduce firul in spatiul interdentar, se fixeaza la baza santului gingival si prin miscari laterale se aduce la
marginea ocluzala.

57.Indepartarea placii bacteriene din spatiile interdentare.


Periajul dentar nu este suficient pentru curatirea la 100% a cavitatii bucale.
Astfel se mai foloseste
*ata interdentara care ajuta la :
-indepartarea placii dentare din spatiile interdentare si spatiul subgingival; -
lustruirea suprafetelor dentare;
-controlul respiratiei neplacute.
*Apele de gura
*Pamatufele. Prin miscari rotative si de dute –vino firele pamatufelor curata bine spatiile interdentare,
realizind si un masaj gingival.
* Stimulatoarele interdentare

58. Sisteme pentru irigarea cavitatii orale: clasificarea si modul de utilizare.


Irigarea cavitatii bucale (mucosei, parodontiului si dintilor) se realizeaza cu un get de apa calda sub presiune.
Petru irigatii se utilizeaza infuzii de ierburi medicinare, substante medicamentoase, substante aromatizante.
-Irigator bucal oral B=Irigatorul Oral-B OxyJet foloseste tehnologia cu micro bule pentru a ataca placa
bacteriana. Combinand aerul cu
apa, pentru a forma micro bulele, reduce semnificativ sangerarile si bacteriile asociate cu afectiunile
gingivale
atunci cand e folosit impreuna cu o pasta de dinti specializata. -
Irigator bucal Dr. Mayer
-Irigator bucal Mirage Dental

59. Remediile secundare de igiena orala.


Clasificarea remediilor secundare:
1. Elexire – forme concentrate de solutii, care se utilizeaza numai dupa diluare;
2. Clatituri bucale – cea mai raspindita forma, nu necesita diluare si pot fi utilizate in orice conditii;
3. Apele de gura – una dintre cele mai concentrate forme de solutie, care poate fi utilizata diluatain perioada
de remisie sau poate fi aplicata local nediluatain locurile inflamate sau edemate in perioada de acutizare;
4. Aerozoluri sau deodorante – remedii pur igienice, ce nu au in componenta sa careva suplimente
curativ-profilactice si sunt prevazute numai pentru ameliorarea respiratiei orale, inlatura pentru un timp
mirosul neplacut din cavitatea bucala, dar nu si cauza acesteea;
5. Solutiile - se prepara nemijlocit inainte de utilizare, in conditii casnice, poseda proprietati
astrigente;
6. Infuziile din ierburi medicinale in solutii alcoolice se utilizeaza de obicei diluate, dar in unele cazuri cind e
necesar de a obtine un efect de cauterizare a tesuturilor de granulatie din pungile parodontale se utilizeaza
nediluate.

60. Sursele de fluor. Metabolismul si toxicitatea fluorului.


Fluorul (Fluorum, F) este un element cu proprietati unicale, facând parte din grupa
biomicroelementelor.
23
In conditii naturale el se depisteazain apa, soluri si aer .Surse a fluorului pentru biosfera sunt gazele
vulcanice (pâna la 2,5% de fluor) si apele subterane profunde.
Compusii fluorului se asimileazain diferite sectoare ale tractului digestiv.Insa cantitatea maximalaeste
asimilatain intestinul subtire.
Caile de baza de patrundere a compusilor fluorului in organismul uman sunt: din apa potabilain tractul
digestiv si aerogena, in cazul intoxicatiilor industriale.
Ingestia fluorului este urmata de urmatoarele faze metabolice: absorbtie, distributia si difuziunea in
organism, excretia. Cea mai mare parte a fluorului dupace a fost ingerata este absorbita la nivelul tractului
digestiv, de unde va trece in circulatia sanguinasi va fi distribuitain diverse tesuturi.
Doza cariopreventiva-reprezinta cantitateade F care are efect cariopreventiv maxim, iar riscul
deaparitie a fluorozei este minim. Valoarea acesteia este de 2 mg/zi fluor.
Doza cariostatica-este datade cantitatea de Fce poate opri evolutiaproceselor carioase.
Efectul cariostatic -se referalaactiuneafluorului de aintrerupe evolusiaproceselor carioase.
Efectul cariopreventiv -semnifica fenomenul de prevenire a producerii leziunilor carioase.
In cursul amelogenezei fluorul se acumuleazain smalt, legindu-se de fractiunea minerala, sau se
incorporeazain reteaua cristalina pentru a face parte integranta din cristal.
Aplicarea locala ai compusilor fluorului urmareste cresterea rezistentei smaltului in fata agresiunii
carioase prin modificarea compozitiei si structurii lui, sau prin formarea unor straturi protectoare pe
suprafata dintelui.
61. Factorii predispozanti in aparitia cariei dentare.
A. Perioada prenatala.
Influenta negativa asupra gravidei si a fatului a factorilor nocivi:
- patologia organelor si sistemelor organismului gravidei: endocrine, gastro-intestinale,
cardio-vasculare, nefropatii etc.;
- patologia graviditatii: toxicozele gravidelor etc.;
- alimentatia insuficientasi irationala;
- continutul F in apa potabila;
- conditiile de trai si de munca;
- intoxicatiile;
- numarul sarcinii etc.
B. Perioada postnatala.
In primul an de viata:
- tipul si caracterul alimentatiei (naturala, artificiala, mixta);
- maladiile generale (ale tractului gastro-intestinal; hipovitaminosele; rahitismul s.a.);
- eruperea dintilor (precoce, tardiva);
- hipoplaziile smaltului;
- igiena bucala insuficienta etc.
La copii si adolescenti:
- igiena bucala nesatisfacatoare;
- cantitatea F in apa potabila;
- anomaliile de pozitie a dintilor, a ocluziei, aparate ortodontice etc.;
- hipoplaziile dentare;
- eruperea dintilor (precoce sau tardiva);
- hiposalivatia, mediul acid al lichidului bucal; continutul ionilor de Ca, P, F s.a., a
fermentilor, a imunoglobulinelor etc.;
- maladii generale ale diferitor sisteme: tractului gastro-intestinal, endocrine, cardio-vasculare etc.;
24
- alimentatia irationala: surplus de glucide, insuficienta proteinelor, vitaminelor A, gr. B, D, C s.a., a
compusilor Ca, P, F s.a.
62. Clasificarea metodelor de pronostic al cariei dentare.
1. Aprecierea viscozitatii salivei mixte. In norma viscozitatea salivei este de 1,5-3,5 sp. La sporirea
viscozitatii creste gradul de afectare a dintilor cu carie.
2. Aprecierea aciditatii salivei mixte. Copiii cu pH cavitatii bucale mai jos de 7,0 sunt in grupa de risc.
3. Indicele vitezei de formare a depunerilor denatre dupa Axelsson
4. Aprecierea starii functionale a smaltului
5. Aprecierea clinica avitezei de mineralizare a smaltului
6. Aprecirea indicelui de microcristalizare a lichidului bucal

63. Metoda de apreciere a rezistentei functionale a smaltului la actiunea acizilor


(V.P.Ocusco,1980).
Metoda se efectueazain modul urmator: se inlatura placa bacterianasi se isoleaza de actiunea salivei
dintii frontali superiori, apoi pe suprafata vestibulara uscata a unui incisiv superior central, la distanta de 2
mm de la marginea incizala, in zona centrala, se aplica cu ajutorul unei pipete o picatura de solutie HCl- 1
mol/l cu diametrul 1,0 - 2,0 mm timp. Dupa 5 sec suprafata dintelui se spalasi se usuca. Pe suprafata
gravata se aplica o picatura de solutie 1,0 % albastru de metil, intensitatea culorii se compara cu cheia de
10 culori (fiecare nuanta se noteaza cu 10 puncte).
Aprecierea rezultatelor se efectueaza prin evaluarea intensitatii coloratiei: 10-
30 puncte - cariorezistenta inalta:
40-50 - cariorezistenta moderata;
60-70 - cariorezistenta joasa;
80 - cariorezistenta foarte joasa.

64.Determinarea rezistentei smaltului la actiunea acizilor dupa L.А. Аvdusenko, 1990.


Metoda se bazeaza pe colorarea smaltului demineralizat si determinarea intensitatii colorarii. Se
inlatura placa bacterianasi se isoleaza de actiunea salivei dintii frontali superiori, apoi pe suprafata
vestibulara uscata a unui incisiv superior central se aplica cu ajutorul unei pipete o picatura cu diametrul 1,5 -
2,0 mm a solutiei de indigocarmin (30 g/l) in solutia 0,2 M de acid sulfuric timp de 5 sec, imbinand astfel
etpa de gravaj acid si coloratie a smaltului. Dupa aceasta colorantul se inlatura cu un tampon de vata.
Portiunea de smalt tratata cu acid se coloreazain rosu, intensitatea culorii se compara cu cheia de 10 culori
(fiecare nuanta se noteaza cu 10 puncte).
Aprecierea rezultatelor se efectueaza prin evaluarea intensitatii coloratiei: 10-
30 puncte - cariorezistenta inalta:
40-50 - cariorezistenta moderata;
60-70 - cariorezistenta joasa;
80 - cariorezistenta foarte joasa.

65.Determinarea vitezei de remineralizare a smaltului dupa Redinova T.L., Leontiev V.C. si


Ovrutkii G.D., 1982.
permite aprecierea rezistentei dintilor la carie si capacitatea de remineralizare a salivei. Aceasta metoda
se efectueazain modul urmator: de pe suprafata dintelui cercetat esteinlaturata
minutios placa bacteriana cu solutia H2O2si este uscata cu un get de aer. Apoi pe suprafata smaltului
25
se aplica cu ajutorul unei micropipete o picatura de acid clorhidric cu PH-ul 0,3-0,6. Dupa aceasta pe
suprafata demineralizata se aplica timp de un minut un bulet de vataimbibat cu solutia 2,0 % metilen blan.
Apoi colorantul se inlatura utilizind numai bulete uscate de vata.
Gradul de demineralizare a smaltului se apreciaza dupa intensitatea colorarii portiunii cercetate de
smalt, care este comparata cu cheia standarta de 10 culori, fiecare nuanta este marcata cu 10%.
In zilele urmatoare se efectueaza colorarea portiunii demineralizate a smaltului: pina la momentul cind
smaltul nu se mai coloreaza. Lipsa coloratiei demonstreaza remineralizarea completa a smaltului.Deci,
maleabilitatea smaltului la actiunea acizilor se exprimain procente, iar capacitatea de remineralizare a
smaltului – in zile.
La persoanele cariorezistente se determina o maleabilitate a smaltului la actiunea acizilor mai joasa de
40% si capacitatea de remineralizare a salivei inalta (1-3 zile), iar la persoanele carioreceptive maleabilitatea
smaltului la actiunea acizilor depaseste valoarea de 40%, iar capacitatea de remineralizare a salivei este joasa
(mai mare de 3 zile).

66. Masurile de preventie a cariei dentare la copii. Clasificarea, indicarea in functie de virsta.
*mentinerea unei bune igiene orale a copilului;
*folosirea dupa vârstauneide paste18lunide adinti fluorurata pentru dintilor;

*examinarea periodica a dintilor bebelusului pentru a observ tratarea ei;

*nelasarea copilului sa doarma –cumaibibineeronulfolosesteingurao suzet *evitarea pe cât posibil a lichidelor ce


contin zahar;
*vizitarea medicului stomatolog intr-o perioada de 6 luni de la aparitia p mai târziu de vârsta de 12 luni.
Masurile de preventie pe care le putem lua sunt: igiena (periajul dentar regulat si folosirea atei dentare),
fluorizari locale, sigilari dentare

67. Metodele si remediile profilaxiei endogene a cariei dentare la copii in perioada de formare a
tesuturilor dentare.
Metoda de profilaxie endogena presupune patrunderea fluorurilor in organism cu apa
potabila, sarea, laptele, in pastile sau picaturi.
Indicatiile pentru aplicarea metodei sus numite sunt:
1. Indicele inalt al cariei dentare la populatia din localitatea data
2. Concentratia joasa de fluor in apa potabilain localitatea data
3. Lipsa altor surse de adminisrare endogena a fluorului.
Este interzisa aplicarea a doua metode sistemice de administrare endogena a fluorurilor.
Pastile si solutii cu continut de fluor
Pentru inlaturarea deficitului de fluor din organism se administreaza pastilele de fluorura de natriu.Ele
sunt eficiente in perioada de formare si mineralizare a tesuturilor dure dentare, deaceea se indica pâna la
vârsta de 14-15 ani.
Dozele se stabilesc in modul urmator:
Pina la vârsta de 2 ani – 0,25 mg;
De la 2 la 4 ani – 0,5 mg;
De la 5 ani 1mg.
Contraindicatiile administrarii pastilelor:
Continutul fluorului in apa potabilain localitatea data ete mai mare de 50%.
26
-Administrarea altor metode de administrare endogena a fluorului.
Este rational de administrat fluorura de natriu impreuna cu Vitaftor. Reprezintaun complex de vitamine
A, C si D cu fluorura de natriu. Se administreaza zilnic o datain zi in timpul sau imediat dupa masain
decurs de o luna, cu intervale de 2-4 saptamini la fiecare 3 luni. Doza se stabileste in modul urmator:
copiilor de la 1 an la 6 ani – jumatate de lingurita 1 datain zi, de la 7 la 14 ani
– o lingurita.

68. Mecanismele de actiune a fluorurilor asupra tesuturilor dure dentare.


Datele contemporane demonstreaza ca efectul benefic al fluorului este asigurat de cateva
mecanisme:
1. Fluorul, odata patruns in organism cu apa potabila sau alimentele, se uneste cu hidroxiapatita smaltului si
inlocuind grupa hidroxil, formeaza fluorapatita, mult mai rezistentasi mai durabila la actiunea acizilor,
micsorand astfel permiabilitatea smaltului.
2. Mecanismul de actiune anticarioasa a fluorurilor este determinat prin inhibarea unui ferment
important al metabolismului glucidic – fosfoenolpiruvatchinazei. In rezultat se micsoreaza
intensitatea fermentarii glucidelor in cavitatea bucala, si prin urmare formarea de acid lactic.
3. Compusii fluorului in saliva inhiba transportarea glucozei in celulele bacteriilor patogene si
formarea polizaharidelor acelulare, care formeaza matricea placii bacteriene.
4. Fluorurile deregleaza absorbtia microorganismelor pe suprafata celulelor dentare, absorb
albuminele salivei, glicoproteinele, in rezultat se deregleaza formarea placii bacteriene.
5. La administrare enterala fluorurile normalizeaza metabolismul proteic si mineral.

69. Fluorarea apei potabile, indicatiile, dozarea, eficacitatea.


. Este o metoda necostisitoare, efectivasi inofensiva.
Pentru fluorarea artificiala a apei potabile la statiile de pompare a apei se adauga fluoruri solubile
in apa asa ca :fluorura de natriu, fluorura de calciu, fluorura de magneziu si siliciu, pina la obtinerea
concentratiei optimale de fluor in apa. Doza optimala de fluor in apa potabila este stabilitain dependenta
de zona climaterica. Pentru zonele cu clima calda doza optimala de fluor este 0,7-0,8 mg/l, pentru
zonele medii -1 mg/l si pentru zonele cu clima rece – 1,2 mg/l.
Eficacitatea cea mai inalta a fluorarii apei potabile se manifesta pe suprafetele plate ale dintilor, iar cea
mai joasa pe suprafetele proximale si in fisuri.
Avantajele fluorizarii apei potabile sunt:
1. posibilitatea administrarii timp indelungat
2. usor de aplicat in centre cu sursa unica de apa
3. metoda ieftina,efectivasi inofensiva
4. dozare usoarasi precisa
Dezavantajele fluorizarii apei potabile constau in:
1. necesitatea unei surse de apa centralizate
2. pierderea inutila de fluor in instalatiile din industrie
3. deteriorarea conductelor in instalatiile industriale
4. variatiile de consum individuale

70. Fluorarea alimentelor pentru profilaxia cariei dentare.


O metoda alternativasi eficienta de profilaxie a cariei dentare estefluorarea laptelui.

27
Laptele este componentul de baza a ratiei alimentare a copilului, mai ales in primii ani de viata, este o
sursa de calciu si fosfor, necesara pentru dezvoltarea scheletului si dintilor si lactoza ce participa la
fermentarea glucidelor. Componenta unicala a laptelui contribuie la participarea laptelui in procesul de
remineralizare a dintilor.
Laptele fluorizat se comercializeaza sub diferite forme: lichida (laptele pasteurizat, sterlizat) si sub
forma de praf. Pentru fluorarea laptelui mai frecvent se foloseste fluorura de natriu, mai rar
monofluorfosfatul de natriu.
Recomandatiile catre realizarea proiectului de fluorizare a laptelui:
-este rational de utilizat aceasta metoda la copiii cu vârste de la 3 la 12 ani; -
zilnic copilul trebuie sa bea un pahar de lapte cu 0,5mg de fluor;
-durata utilizarii laptelui fluorozat este de 250 zile in an.
Eficacitatea clinica se manifesta prin micsorarea intensitatii cariei dentare atit a dintilor temporari, cit si
permanenti.
Fluorarea sarii de bucatarie
Este o metoda ieftina, simplasi efectiva de administrare endogena a fluorurilor. Continutul de fluoruri
la 1 kg de sare este de 250 mg.

71.Compusii minerali ai fluorului aplicati local pentru profilaxia cariei dentare: mecanismele de
actiune si eficienta lor.
Cel mai des intâlniti compusi minerali cu fluor sunt fluorura de calciu (CaF2), fluorapatita
[Ca10 F2 (PO4 )6] si criolita (Na3AlF6). Mecanismul de fixare a fluorului in dinte se face pe seama unui
schimb ionic la nivelul cristalelor de hidroxid si carbohidroxiapatita si anume prin inlocuirea gruparilor
OH si CO3 cu ioni de fluor. In felul acesta, iau nastere niste cristale noi cu structura modificata, cristale de
fluorapatita, care sunt mai rezistente la atacul acid. Prezenta ionilor de fluor in mediul salivar declanseaza
in plus o serie de mecanisme care se pot sistematiza in felul urmator:
prezenta ionilor exercita efecte antibacteriene
prezenta ionilor de fluor in placa bacteriana blocheaza degradarea hidratilor de carbon la acest nivel
prin inhibare enzimatica la nivelul eunolazei, urmata de scaderea productiei de acid;
prezenta ionilor de fluor in concentratie apreciabila pe suprafata smaltului reduce energia libera si,
deci, tensiunea de suprafata la acest nivel si inhiba, in felul acesta,
aderenta microbiana;

72.Compusii organici ai fluorului aplicati local pentru profilaxia cariei dentare: mecanismele de
actiune si eficienta lor.
Multitudinea de compusi fluorati aplicati local pot fi repartizati in doua grupuri: fluorurile minerale
(fluorura de sodiu, monofluorfosfatul de sodiu (MFP), fluorura de staniu etc.) si fluorurile organice
(aminofluorurile).
Moleculele aminofluorurilor au o structura caracteristica tensio-activa:
*un pol hidrifob constituit dintr-un lant lung de hidrocarboni si
*un pol hidrofil constituit din portiunea amina.
Aceasta particularitate, care nu se intâlneste la alte molecule fluorate, permite
1. fixarea F la suprafata smaltului in cantitati importante, inclusiv si inspatiile interdentare
2. structura moleculara a aminofluorurilor, confera un Ph usor acidulat, favorabil pentru formarea la
suprafata smaltului a CaF2. Acest depozit de CaF2este mai important si mai rezistent la actiunea salivei.
28
3. portiunea nefluorata (amina) poseda proprietati antimicrobiene proprii fata de germenii
cariogeni. Prin urmare, ea potentiaza efectul specific al F asupra bacteriilor cariogene.
Daca F exercita o actiune anticarie atunci molecula asociata poate majora semnificativ acest efect.

73.Metodele de aplicare topica a fluorurilor.


Terapia cu fluor, sau fluorizarea, se poate realiza prin doua metode, si anume: cea topica, si cea sistemica.
Cea topica, implica o aplicare locala a fluorului, respectiv prin: geluri, paste de dinti si/sau prin ape de gura.
Cea sistemica, pe de alta parte, implica o distributie masiva a fluorului, respectiv prin sistemul de distributie
a apei si/sau prin suplimentarea poliminerala a organismului nostru.

74. Factorii care influentiaza incorporarea fluorului in smalt. I.


Starea tesuturilor dentare dure
1. “vârsta” dintelui, Incorporarea F in smaltul dintilor tineri este favorizata de procentajulmare
de carbonat (CO3), care este usor substituit de ionii de F.
2. defectele de dezvoltare
3. cariile
4. Concentratia fluorului in smalt.
Concentratiile fluorului in tesuturile mineralizate sunt foarte variabile , fiind in functie de
numerosi factori:
- etapa de dezvoltare in momentul ingerarii fluorului;
- rata de crestere;
- vascularizare;
- suprafata tesuturilor mineralizate in formare;
II. Proprietatile preparatelor fluorului aplicate topic 1.
Natura chimica a F-r
2. PH-ul
S-a constatat ca concomitent cu scaderea PH-ului remediului utilizat s-a majorat cantitatea ionilor
de F, incorporati in smalt.
3. Concentratia F in preparatele aplicate topic.

III. Influenta metodei de aplicare topica a fluorurilor asupra eficientei lor


cariopreventive

1. Metodele de pretratare a smaltului


a. utilizarea pietrei de ponce,
b. tratarea smaltului cu solutii diluate de acizi.
c. tratarea smaltului cu ionii polivalenti ai metalelor (clorura sau nitrat de aluminiu, clorura de
zirconiu).
In general, orice metal polivalent capabil de a forma compusi stabili cu fluorurile, care ulterior
se cupleaza cu cristalele de apatita, contribuie la majorarea cantitatii de F depusain smalt,
2. Efectul aplicarii topice simultane a diferitor compusi fluorati
a. utilizarea simultana a fluorurilor din pasta de dinti si aplicarile topice amplifica
efectulcariopreventiv.
75.Fluidele fluorate: indicatiile dozarea, metodica aplicarii, eficacitatea.

29
Se utilizeaza pentru clatituri bucale solutia de fluorura de sodiu de 0,05, 0,1 si 0,2% o data in zi, o data in
saptaminasi corespunzator o data in doua saptamini. Metoda nu necesita cheltuieli materiale marisi timp
pentru realizare, in acelati timp are loc reducerea cariei cu 30%. Efectul anticarios se mentine inca 2-3 ani
dupa finalizare.

76. Gelurile fluorate: indicatiile, dozarea, metodica aplicarii, eficacitatea.


Actiunea curativasi profilacticaeste bazata pe difuzia ionilor de fluor din gel in salivasi din salivain
smaltul dentar.
Gelurile cu continut de fluor: Fluodent, Fluocal, Elmex, Stan-Gard. Contimutul de fluor in geluri
este de 1-2%.
Gelurile cu aminofluoruri se aplica cu ajutorul unor gutiere din acrilat moale, care se pot adapta
individual si se poarta noaptea mediind un contact mai indelungat al aminofluorurilor cu smaltul
dentar.

77. Lacurile fluorate: indicatiile, dozarea, metodica aplicarii, eficacitatea


Este una din cele mai raspindite metode de aplicare topica a fluorurilor, care asigura o actiune
indelungata a fluorului asupra tesuturilor dentare. Lacurile fluorate la aplicare pe suprafetele dentare,
formeaza o pelicula, ce se pastreaza pe suprafetele dentare plate pina la citeva ore, iar in fisuri si gropite
pina la cateva zile sau chiar saptamini.
Tehnica de utilizare:
1. Curatarea suprafetelor dentare de depunerile dentare cu periute si paste sau prafuri abrazive;
2. Spalarea, uscarea si izolarea perfecta cu rulouri de vata;
3. Aplicarea lacului cu ajotorul unei spatule sau a unui aplicator;
4. Uscarea cu un get slab de aer.
Lacul se usca timp de 3-5 minute. La terminarea aplicarii se vor suspenda masticatia si
igienizarea bucala timp de 3 ore, in ziua aplicarii – abtinerea de la consumarea alimentelor si
lichidelor fierbinti si dure.
Frecventa aplicarii lacurilor fluorate depinde de gradul de activitate a cariei dentare.In caz de
activitate de gradul I a cariei dentare lacurile fluorate se aplica de 2 ori in an, la cativitate de gradul II
de 4 ori si la activitate de gradul III – de 6-12 ori in an.
Se utilizeaza: Duraphat (continutul de fluor este 2,26%), Fluor Protector (0.1%), Composeal,
Belac, Fluorlac, Vivadent, Multifluorid, Bifluorid.

78. Rolul santurilor si fosetelor in producerea cariei ocluzale


Relieful denivelat al suprafetelor ocluzale ale dintilor laterali ca posibil element favorizant al
aparitiei cariei ocluzale a atras atentia practicienilor inca de la inceputul secolului trecut.
Aparitia cariilor este legata direct de forma si adâncimea santurilor ocluzale. Pe
parcurs s-a studiat morfologia santurilor ocluzale, descriindu-se doua tipuri:
- santuri largi, in forma de V, putin adânci si
- santuriin forma de l, adânci si inguste.
Se considera casanturile adânci si inguste ofera cel mai bun mediu pentru dezvoltarea
proceselor carioase, ca urmare a descompunerii resturilor alimentare si ainmultirii germenilor.
Cum din studiile privind modul de producere a cariilor ocluzale rezulta ca din punct de vedere
genetic fetele ocluzale nu sunt mai predispuse la carie ca celelalte, prevalenta si incidenta crescuta a
acesteia se datoreaza interactiunii mai multor factori:

30
- capacitatea de retinere a resturilor alimentare si a microorganismelor in fosetele si
santurile adânci ca intr-o nisa retentiva;
- imposibilitatea realizarii unei curatiri foarte bune indiferent de mijlocul utilizat, ceea ce face
ca procesul carios sa aparain santurile si fosetele susceptibile curând dupa eruptia dintelui;
- grosimea smaltului, mai redusaintre suprafata dintelui si jonctiunea smalt-dentinain cazul
santurilor comparativ cu cea din celelalte fete (0,8 mm fata de 2 mm pentru vârful cuspidului sau 1,5 mm
pentru fetele netede);
- concentratia mai mica a fluorului in smaltul ocluzal comparativ cu cel proximal.

79. Mecanismul de producere a cariilor ocluzale din santuri si fosete.


Initial s-a crezut ca debutul leziunilor din santurile ocluzale are loc in profunzimea lor, de unde
procesul carios se extinde, afectând peretii santului si pantele cuspidiene.
In prezent se stie ca debutul se produce la nivelul marginilor santului prin doua leziuni bilaterale
independente, afectând smaltul pantelor cuspidiene opuse. Procesul carios urmareste structura prismatica,
extinzându-se, ca in final cele doua leziuni sa se uneasca la baza santului. Se crede ca marginile si peretii
santului se demineralizeazainaintea bazei, deoarece prezenta detritusurilor organice duce la tamponarea
metabolitilor acizi ai placii bacteriene, actionând ca o bariera care are ca rezultat reducerea atacului acid
la baza santului, in plus, evolutia leziunii este influentata de prezenta unei cantitati crescute de proteine
ale smocurilor de smalt la baza santului, care favorizeaza remineralizarea si limiteaza accesul acizilor
produsi de placa bacteriana.

80. Tipul fisurelor dentare. Indicatiile pentru sigilarea fisurilor dentare.


Fisurile dentare pot fi: -
in forma de pilnie; -in
forma de “I”;
-in forma de picatura;
-in forma de “git de sticla”; -
in forma de amfora.
Santurile ocluzale care ofera cel mai bun mediu pentru dezvoltarea proceselor carioase sunt cele in forma
de “I”, in forma de picatura; in forma de “git de sticla” si de amfora.
Indicatiile catre sigilarea fisurilor
• Indicatii de virsta:
• 6-7 ani – pentru molarii de sase ani;
• 10-11 ani – pentru premolari;
• 12-13 ani – pentru molarii secunzi.
• Particularitati anatomice ale suprafetei ocluzale ale dintelui: prezenta gropitelor si fisurilor adincisi cu un
relief pronuntat, ce nu pot fi curatite cu metode si mijloace obisnuite de igiena orala;
• Pozitia dintelui aflat in ocluzie incompleta;
• Fisuri intacte, lipsa cariei fisurale.

81.Bazelestiintifice ale gravarii acide.


Dupa 1950 s-au facut numeroase studii pentru a se stabili care este concentratia optima de acid
in vederea efectuarii gravarii.
S-a ajuns la concluzia ca acidul fosforic 30-40% este optim pentru asigurarea acesteia prin
aplicarea timp de 60 secunde la dintii permanenti si 120 secunde la dintii temporari. Majoritatea
sigilantilor comercializati folosesc ca agent de gravare acidul fosforic 35 sau 37%.
31
Gravarea acida a suprafetei smaltului provoacaun anumit grad de porozitate
(SILVERSTONE, 1975). De fapt, smaltul gravat prezinta 3 zone:
- Prima zona este cea superficialain care placa bacterianasi pelicula smaltului au fost
indepartate.. Aceasta zona are 10 µm grosime si a fost numita zona gravata.
- A doua zonaeste stratul calitativ poros de 20 µm grosime. Ea a devenit poroasa ca urmare a
actiunii agentului de gravare.
- A treia zona histologica are tot 20 µm grosime si este numita "zona poroasa cantitativa". Când
un material pentru sigilare e aplicat pe o suprafata gravata, rasina patrunde in
porozitatile create in grosimea smaltului.

82. Tehnica neinvaziva de sigilare a fisurelor dentare.


Etapele de realizare:
1. Curatarea perfecta a suprafetei ocluzale de placa bacterianasi resturi alimentare cu periute si paste
ce nu contin fluor;
2. Spalarea, izolarea cu rulouri de vata;
3.Uscarea perfecta a suprafetei ocluzale;
4.Gravajul acid cu acid fosforic 35-37% in decurs de 15-20 secunde pentru majorarea
permiabilitatii smaltului;
5. Spalarea acidului de pe suprafata dentara cu un get de aer cu apa; timpul de spalare nutrebuie sa
fie mai mic ca timpul de gravaj;
6.Izolarea repetatasi uscarea suprafetei ocluzale;
7.Aplicarea silantului in fisuri sau gropite, cu ajutorul unei canule speciale, asteptam 15 secunde pentru
ca silantul sa patrundain toti porii;
8.Fotopolimerizarea timp de 15 secunde
9.Inlaturarea supercontactelor la necesitate, slefuirea si poleirea.
10Etapa finala – aplicarea lacului sau gelului fluorat pe toti dintii, inclusiv si pe cei supusi
sigilarii.

83. Tehnica invaziva de sigilare a fisurelor dentare.


Etapele:
1. Curatarea suprafetei ocluzale si a fisurilor cu periute si paste sau prafuri ce nu contin fluor.
2. Deschiderea fisurii cu freze cilindrice diamantate pentru o vizualizare mai buna. Daca procesul
carios estein limitele smaltului, se va aplica acidul ortofosforic pe toti peretii si fundul fisurii pentru
15 secunde.
3. Spalarea cu un get de apasi aer 15-30 secunde si uscarea. In caz de rezultate nesatisfacatoare gravajul
se va repeta.
4. La fundul cavitatii se va aplica un compozit corespunzator, fotoapolimerizarea 60 secunde.
5. Obturatia din compozit si toata fisura se acopera cu un silant.
6. Inlaturarea supracontactelor, slefuirea, poleirea.
7. Aplicarea lacurilor sau gelurilor fluorate.
Materiale fotopolimerizabile:„Esteseal LC” (Kulzer), „Sealant” (Bisco), „Fissurit”,„Fissurit F”
(Voco), „Дельтон-C”, „ФисСил” (Россия).

84. Indicele de frecventa a cariei dentare. Nivelurile de frecventa a cariei dentare dupa OMS.
Indicele de frecventa (I.F.) reprezinta procentul persoanelor afectate prin carie din cadrul
unei grupe de populatie.
32
numarul de copii afectati de carie din colectivitate
IF = _______________________________________________________________ x 100%
numarul de copii din colectivitate

OMS recomanda urmatoarele niveluri ale frecventei cariei dentare la copiii de 12 ani:
1. joasa (0-30%).
2. medie (31-80%).
3. inalta (81-100%).

85.Indicele de intensitate a cariei dentare. Nivelurile de intensitate a cariei dentare la copiii de


12 ani dupa OMS (1980).
Pentru aprecierea activitatii procesului carios se foloseste indicele de intensitate a cariei COA, care
reprezinta suma numarului dintilor afectati de cariesi de complicatiile ei (C), numarul de dinti obturati
(O) si absenti sau extrasi (A) la o persoana- (COA=C+O+A).
Exista diferite adnotari ale acestui indice: CER (C - carie, E - extractie, R - reconstituire prin
obturatii); DMF (D - decay (carie); M - missing (extractie); F - filling (obturatie)).
In notarea indicelui de intensitate pentru dentatia permanenta (definitiva) se folosesc litere mari: COA,
COE, DMF, iar pentru dintii temporari litere mici- co, cr, dmf (dintiii temporari extrasidin cauza
resorbtiei radiculare inaintea substitutiei lor cu cei permanenti nu se noteaza), iar pentru dentitia mixta -
indicele COA+co.
In cazul când procesul carios afecteaza câteva suprafete ale acelueasi dinte se foloseste indicele
COAs,cos ,DMFS, dmfs deci se sumeaza numarul de suprafete cariate, obturate si numarulsuprafetelor
extrase.

Indicele de sporire a intensitatii (rata cariei, morbiditatea) reprezinta cresterea indicelui COE intr-o
anumita perioada de timp (6 luni, 12 luni, 18 luni etc.).
OMS (1980) a propus urmatoarele niveluri de intensitate a cariei dentare la copiii de 12 ani:
1. foarte joasa (0 - 1,1);
2. joasa (1,2 - 2,6);
3. moderata (2,7 - 4,4);
4. inalta (4,5 - 6,5);
5. foarteinalta (6,6 si mai mult).

86. Indicele CPITN.


Aprecierea indicelui CPITN se face dupa urmatoarele coduri:
0 - lipsa semnelor patologice;
1 - gingivoragie dupa sondare;
2 - prezenta tartrului supra- si subgingival;
3 - punga parodontala pâna la 4-5 mm adâncime;
4 - punga parodontala cu profunzimea 6 mm si mai mult.
Interpretarea:
I. Frecventa afectiunilor parodontale - procentul pacientilor (din cei examinati) la care s-a depistat:
1) parodontiu intact;
2) gingivoragie;
3) tartru dentar;
33
4) punga parodontala cu profunzimea pâna la 4-5 mm;
5) punga parodontala cu profunzimea 6 mm si mai mult.
II. Intensitatea afectiunilor parodontale, media sextantelor la o persoana examinata cu:
a) parodontiu sanatos;
b) gingivoragie, tartru, pungi parodontale (1+2+3+4);
c) tartru dentar si pungi parodontale (2+3+4);
d) pungi parodontale cu profunzimea pâna la 4-5 mm (3) sau pungi parodontale de profunzimea 6 mm
si mai mult (4).
III. Necesitatea tratamentului: 0 -
tratamentul nu este necesar;
1 - este necesara instruirea igienica;
2 - detartraj, instruire igienica;
3 - detartraj, tratament complex (chirurgical s.a.);
4 - detartraj, tratament complex (operatii cu lambou, tratament ortodontic etc.).

87.IndicelePMA.
Se foloseste pentru determinarea localizarii si intensitatii procesului inflamator al gingiei.
Metoda: Se badijoneaza papilele gingivale, gingia marginalasi alveolara cu solutie care contine iod(Lugol).
Inflamatia papilei (P) in regiunea unui dinte se apreciaza cu 1 bal, inflamatia gingiei marginale (M) - cu 2
baluri si a gingiei alveolare (A) - 3 baluri.
suma balurilor
PMA = ________________________________ x 100
3 x numarul dintilor

Interpretarea:
In cazul gingivitei generalizate valoarea indicelui:
- pâna la 30% - corespunde gingivitei usoare;
- de la 30% pâna la 60% - gingivita de grad mediu;
- mai mult de 60% - gingivita grava.

88.Factorii predispozanti in aparitia afectiunilor parodontiului.


Proprietatile agresive ale placii bacteriene ca urmare a unei igiene nesatisfacatoare a cavitatii bucale
;
• Ocluzia patologica;
• Anomalii dento-alveolare;
• Anomalii ale tesuturilor moi ale cavitatii bucale;
• Obturatii incorecte si tratament ortodontic nerational;
• Cavitati carioase ale suprafetelor aproximale;
• Frenul scurt al buzelor si limbii;
• Vestibul mic;
• Reactii alergice locale;
• Infectii bacteriene si virotice.
• Dereglari ale sistemului endocrin, sangiun;
• Dereglari hormonale;
• Scaderea nivelului imunitar de orice etiologie;
• Administrarea unor preparate medicamentoase (hidantoina, difenina).
34
89.Profilaxia afectiunilor parodontiului.
La aplicarea metodelor de profilaxie se vatine cont de vârsta copilului si de tipul maladiei.
Primul an de viata. Asigurarea functiei normale a actului de sugere, inghitire si inchidere a buzelor,a
respiratiei nazale.
Vârsta de pâna la 4 ani.
• Asanarea cavitatii bucale cu restabilirea formei coroanelor dentare si restabilirea ocluziei;
• Inlatutarea obiceiurilor vicioase (sugerea degetului, creionului, muscarea unghiilor s.a.);
• Primirea corecta a alimentelor (masticatie minutioasa, pe ambele parti ale maxilarelor)
• Igiena cavitatii bucale
Vârsta de 6-7 ani
• Inlaturarea obiceiurilor vicioase;
• Miogimnastica;
• Igiena cavitatii bucale
• In alimentatie se vor utiliza in principal alimentele dure
• Asigurarea respiratiei nazale
Vârsta de dupa 7 ani
• Profilaxia si tratamentul rational al anomaliilor dento-maxilare;
• Inlaturarea anomaliilor frenurilor;
• Igiena cavitatii bucale;
La necesitate – ocluziografia.

90. Etapele igienizarii profesionale a cavitatii orale.


A. Pregatirea pacientului
a. Pozitia pacientului in fotoliu trebuie sa fie apropiata de verticala pentru a preveni refluarea excesului de
lichid in faringe, chiar daca se foloseste aspiratorul bucal.
b. Protectia pacientului se face cu un sort cu pieptar lat, pâna sub barbie, din plastic gros si cu o laveta
absorbanta de unica folosinta din hârtie aplicata pe deasupra, sub barbie.
c. Anestezia de contact la persoane emotive, hipersensibile. d
Colorarea placii.
B. Pregatirea instrumentarului
a. Alegerea si asezarea in ordinea de lucru a partilor active. Fixarea
primului instrument de lucru in piesa de mânaa aparatului.
b. Controlul jetului de apa care se regleaza astfel incât sa raspândeasca un nor fin de particule. c.
Controlul puterii generatorului de vibratii si aducerea lui la un nivel mediu.
d. Aplicarea aspiratorului de saliva.
C. Aplicarea instrumentului de detartraj cu ultrasunete.
Apasarea excesiva opreste vibratia piesei active si a detartrajului.
Durata de mentinere a instrumentului este legata de experienta clinica a practicianului si de
rezistenta la dizlocare a tartrului.
Vârful instrumentului de detartraj trebuie verificat sa nu prezinte neregularitati, rupturi care produc
traumatisme puternice ale suprafetelor dentare.

91. Instrumentele utilizate pentru realizarea igienizarii profesionale a cavitatii orale.


Instrumentarul pentru detartraj:
- Instrumente de examinare: sonde de parodontometrie si sonde exploratorii;
35
- Instrumente de detartraj si chiuretaj radicular: seceri, sapaligi, pile sau razuse, chiurete.
- Instrumente de netezire finasi lustruire a suprafetelor dentare dupa detartraj: pâlnii de cauciuc
rozetate sau nu, periute rotative, benzi abrazive si de lustruit.
Orice instrument de detartraj este format din trei parti:
a) partea activa;
b) partea pasiva sau de legatura
c) mâner

92. Metoda mecanica de detartraj.


Detartrajul-una din cele mai importante proceduri ce se practica in tratamentul bolilor
parodontale.Detartrajulcu ultrasunete este cea mai folosita metoda.Ultrasunetele sunt vibratii mecanice cu
frecvente ft inalte(25000-42000Hz),pe care urechea umana nu le percepe.Aceste vibratii puternice sparg
tartru,iar jelut de apa spala fragmentele si evita supraincalzirea dintelui.pentru a nu afecta pulpa
dentara.DEsi este o metoda rationala,pt a fi mai cu success trebuie completat cu cel manual.

93. Profilaxia cariei dentare la copii cu anomalii dento-alveolare si purtatori de aparate


ortodontice.
-Igiena profesionala la medic,regulat -
Ata interdentara
-Periajul regulat -
Periute interdentare -
Apele de gura
-daca se foloseste placa de contentie atunci trebuie de spalat bine si de le pastrat in igiena

94. Profilaxia afectiunilor parodontiului la copii cu anomalii dento-alveolare si purtatori de


aparate ortodontice.
-detartrajul regulat
-irigare cu dexametazon(pentru distrugerea microflorei),dimexid(animicrobiant) -
igiena profesionala

95.Prevenirea fluorozei dentare la copii.


-Interzicera folosirii apei cu continut sporit de fluor in alimentatia copiilor in special in
colectivitatile organizate de copii.
-Inlocuirea apei cu continut sporit de fluor in nalimentatia copiilor cu apa minerala cu continut optim de
fluor, cu sucuri, cu lapte.
-Trimiterea copiilor din localitatile cu continut sporit de fluor in lunile de varain tabere de odihnain localitati
cu continut optim de fluor.
-Administraea preparetelor de fluor copiilor sub forma de solutii, geluri, tablete paste numai sub
suporavegherea medicului.
-Limitarea consului alimentelor cu continut sporite de fluor:peste de mare, carne grasa, unele soiuri de
ceai, suplimente alimentare si folosire alimentelor bogate in proteine.
-Administrarea preparetelor de calciu -
Respectarea igienei cavitatii bucale.

36
96 Functiile personalului care realizeaza programul de profilaxie a principalelor afectiuni
stomatologice.
-Informarea populatiei,in general,pe grupuri sau individuala despre PAB(prezentari,afise,pleante) -
Organizarea unor cercuri in gradinite ,scoli,pentru oferi o educatie a sanatatii copiilor -Organizarea
diverselor jocuri,concursuri sau demonstratii pentru a ajunge cu mesajul la copii -Efectuarea cu succes a
procedurilor profilactice
-Depistarea si tratarea cit mai precoce a afectiunilor dentare

97.Obiectivele programelor de profilaxie a afectiunilor stomatologice pânain 2010 lansate de OMS.


1.Lipsa cariei dentare la 80% copii de 5-6 ani.
2.Intensitatea cariei dentare la copii de 12 ani trebuie sa fie mai mica sau = 1,5. 3.La
copiii pâna la 18 ani sa nu fie nici un dinte permanent extras.
4.La>99% din populatia de 35-44 ani sa fie mentinuti nu <20 dinti functionali
5.Numarul persoanelor de 65 ani cu adentie secundara va scadea pâna la 20%.

98. Caile si metodele de realizare a strategiei OMS in stomatologie.


Pentru aprecierea gradului de afectare a dintilor prin carie Organizatia mondiala a sanatatii (OMS)
recomanda urmatorii indici: Indicele de frecventa; indicele de intensitate si indicele de sporire a
intensitatii (rata cariei). Acesti indici necesita apreciere pentru fiecare grupa de vârsta separat, iar in unele
cazuri in functie de sex, nationalitate, conditiile medico-geografice si de viata, starea generala a sanatatii,
caracterul alimentatiei etc. OMS recomanda aprecierea in functie de vârsta a acestor indici sa fie realizata
la copiii de 6, 12 si 15 ani
Indicele de frecventa (I.F.) reprezinta procentul persoanelor afectate prin carie din cadrulunei
grupe de populatie.
numarul de copii afectati de carie din colectivitate
IF = _______________________________________________________________ x 100%
numarul de copii din colectivitate
OMS recomanda urmatoarele niveluri ale frecventei cariei dentare la copiii de 12 ani:
4. joasa (0-30%).
5. medie (31-80%).
6. inalta (81-100%).
Pentru aprecierea activitatii procesului carios se foloseste indicele de intensitate a
carieiCOA,care reprezinta suma numarului dintilor afectati de cariesi de complicatiile ei (C), numarulde
dinti obturati (O) si absenti sau extrasi (A) la o persoana- (COA=C+O+A).
Indicele de sporire a intensitatii (rata cariei, morbiditatea) reprezinta cresterea indiceluiCOE
intr-o anumita perioada de timp (6 luni, 12 luni, 18 luni etc.).

1. Incidenta
- masoara frecventa cu care apar cazurile noi de imbolnavire intr-o populatie, intr-o perioada de timp
- este un indicator direct al riscului de imbolnavire. Daca incidenta este mare, inseamna cain populatia
respectiva exista un risc crescut de imbolnavire.
- Clasificare:
a) incidenta globala (anuala)
nr. cazuri noi de imbolnavire x1.000
populatie
37
b) incidenta specifica (pe sexe, pe grupe de vârsta, pe cauze de boala)

nr. cazuri noi de imbolnavire x100 .000


populatie

2. Prevalenta
- indica numarul total de cazuri noi si vechi de imbolnavire existente intr-o populatie definita. Este un
indicator de frecventa, ca si incidenta.
- Clasificare:
1.prevalenta globala
prevalenta de moment= numarul total de cazuri noi si vechi de imbolnavire existente intr-
opopulatie definita, la un moment dat.

Cazuri noi si vechi de imbolnavire / nr de persoane examinte x 100


prevalenta de perioada= numarul total de cazuri noi si vechi de imbolnavire existente intr-
opopulatie 38efinite, intr-o perioada38efinite de timp.

Cazuri noi si vechi /


populatia existenta
x100
2. prevalenta specifica
se calculeaza pe:
medii (urban / rural)
sexe
grupe de vârsta
cauza bolii (caria dentara, parodontopatie, anomalii dento-max, etc.)
Fiecare dintre aceste prevalente specifice poate fi la rândul ei:
de moment
de perioada

99. Aprecierea eficacitatii programelor de profilaxie a cariei si a afectiunilor parodontiului.


Metoda de apreciere a eficacitatii programelor se preconizeaza la etapa de planificare a
programei.Aprecierea se face la orice etapa a programului.
Principiile:
1.Examinarea se face in aceleasi grupe de varsta (de ex. 12 ani) atit la debutul programului cit si la sfarsitul
lui.
2.Pentru comparatie se vor utiliza grupe de control adecvate.
3.Examinarea se va efectua de o grupa de specialisti.
4.Cantitatea de periute si paste de dinti si alte obiecte de igiena care au fost vindute in mediu unei
persoane in aceasta regiune
5.Tendintele dinamicii sanatatii stomatologice in legatura cu ameliorarea igienei.
6. Eficacitatea programelor de profilaxie a cariei dentare se apreciaza peste 5,10,15,20 ani. Se compara
valoarea indicelui COE in fiecare grupa de varsta cu datele examinarii finale, in aceleasi grupe de vartsa. Un
criteriu important este cresterea numarului de persoane care nu au carie dentara. Profilaxia afectiunilor
parodentiului este eficienta dacain procesul realizarii programei de profilaxie se micsoreaza numarul
sectantelor afectate.

38
100. Experienta aplicarii practice a programelor de profilaxie a afectiunilor stomatologice in
diferite tari.
Exemple de programe de promovare a sanatatii in comunitati
1. Program de Educatie pentru sanatate orala „ Dinti sanatosi- Gura mea conteaza" realizat in Angliei cu
durata de l an (l997-1998)
Populatia tinta: copiii de 10 ani din 32 scoli primare, impartiti in 2 grupuri:
de control (15 scoli) si de studiu (l7 scoli).
Dupa 4 luni de educatie, grupul de studiu a fost reimpartit in 2
noul grup activ carea continuat lectiile de educatie si grupul rezidual.
Obiective: testarea eficientei educatiei pentru sanatate orala, in scopul imbunatatirii igienei orale si
acunostintelor despre sanatatea orala.
Evaluarea initiala: testarea clinica a indicelui de placa Silness&Loe la câte 10 copii alesi intâmplatordin
fiecare scoalasi completarea unui chestionar pentru masurarea nivelului cunostintelor despre sanatatea
oralasi comportamentul fata de igiena orala, consumul de zahar si resabilitatea catre cabinetul
stomatologic.
Implementarea programului de educatie. Metode de educatie: 4 lectii cu durata de l ora, o data la
4saptamâni, bazate pe activitate de grup
1. Prima lectie: Tema- structura si functiile dintelui,
2. Lectia a 2-a: Tema- dieta si efectul asupra dintilor
3. Lectia a 3-a: Tema- tehnici de periaj si folosirea tabletelor de colorare a PDB
4. Lectia a 4-a: Tema- revenire asupra rolului dietei in aparitia cariei si a tehnicii de periaj.
Evaluare intermediara: la 4 luni -aceleasi inregistrari ca initial
Evaluare finala: la 7 luni
Concluzii. Lectiile de educatie tinute in scoli au determinat modificari in starea sanatatii orale, anivelului
cunostintelor si a comportamentului astfel, comparativ cu grupul de control, dupa 4 luni, copiii din grupul
activ consuma mai putine dulciuri, cer mamelor sa le cumpere fructe, isi perie dintii de cel putin 2 ori pe
zi, discuta cu parintii despre rolul pastei de dinti fluorizate si le cer parintilor saii programenze la cabinet
pentru control periodic.

2. Program de promovare a sanatatii orale „Popor sanatos pentru 2010" (SUA – 1988)
Obiective: prevenirea cariei dentare, a cancerului oro-faringeal si a traumatismelor cranio-faciale
dintimpul practicarii sporturilor. Obiectivele sunt exprimate in procente din populatie care prezinta
afectiunea respectiva la inceputul programului si in anul 2010.
Exemple:

Conditii Vârsta Procentul populatiei


Tinta Initial 2010
2-4 ani 18% 11%
Experienta cariei 6-8 ani 52% 42%
15 ani 61% 51%
Sa nu aiba nici un 35-44 31% 42%
dinte extras ani
Copii cu sigilari 8 ani 23% 50%
pe molari 14 ani 15% 50%
Populatie Toate
care beneficiaza vârstele 62%(1992) 75%
de apa potabila
Fluorizata
Cancere detectate toate 35 50%
in faze vârstele %
incipiente(std l
localizat)
43

S-ar putea să vă placă și