Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Profilaxia primaraare drept scop evitarea aparitiei maladiilor si vizeaza pe de oparte -cresterea
rezistentei tesuturilor cavitatii bucale la actiunea factorilor nocivi si pe de alta parte – eliminarea
factorilor cu rol determinant sau favorizant in declansarea afectiunilor stomatologice. In cadrul
profilaxiei primare trebuie sa evitam aparitia bolilor prin:
- educatie sanitara;
- alimentatie corecta;
- rationalizarea consumului de zahar;
- igiena buco-dentara corecta;
- control periodic;
- profilaxia cu fluor;
- utilizarea agentilor chimici de inhibare a placii bacteriene s.a. Toate
aceste mijloace se adreseaza tuturor membrilor colectivitatii.
Strategia profilaxiei primare a cariei dentare are in vedere cele patru metode propuse de OMS:
- fluorizarea generalasi locala;
- igiena alimentatiei;
- igiena buco-dentara;
- sigilarea santurilor si gropitelor.
Profilaxia primara a parodontopatiilor se refera la:
- indepartarea placii bacteriene prin igiena buco-dentara corectasi apelarea la tehnicile
profesionale caracteristice stomatologiei preventive.
Profilaxia primara a cancerului din sfera B.M.F.:
- eliminarea factorilor majori de risc (tutun, alcooluri distilate);
- suprimarea iritatiilor cronice: margini ascutite ale dintilor cariati, obturatii debordante, lucrari
protetice traumatizante.
Studii recente arata ca 1/3 din cancerele bucale ar putea fi prevenite prin profilaxie primara.
2
3.Asigurarea producerii comprimatelor cu substante revelatoare pentru vizualizarea placii
bacteriene in Centrul Farmaceutic al Universitatii de Stat de Medicinasi Farmacie «Nicolae
Testemitanu».
III. Rationalizarea alimentatiei:
Programul National Alimentatia Copiilor pe anii 1998-2003 prevede:
-.Asigurarea micsorarii consumului produselor de patiserie, glucidelor din ratia alimentarain
colectivitati de copii datorita majorarii consumului de fructe, legume, sucuri, produse lactate.
IV. Optimizarea concentratiei fluorului in apa potabilain localitatile cu continut sporit de fluor
in apa potabila (mai mare de 1,5 mg/l):
1. Asigurarea determinarii concentratiei fluorului in toate sursele de apa potabila.
2. Selectarea si folosirea apei potabile din surse cu concentratii joase a fluorului pentru copiii pâna la vârsta
de 14 ani.
3. Amestecarea apelor cu concentratie maritasi joasa de fluor inainte de consumare.
4. Substituirea, dupa posibilitati, a apei potabile cu continut sporit de fluor cu lapte, sucuri, apa
mineralaimbuteliata.
5. Excluderea sau micsorarea consumului alimentelor in care fluorul se contine intr-o cantitatea mai inalta
(ceaiul concentrat, carnea grasa, pestele de mare s.a.).
6. Deplasarea in timpul verii a prescolarilor si scolarilor pâna la 14 ani in localitati cu concentratii joase de
fluor in apa potabila.
V. Sigilarea fisurilor cu scopul profilaxiei cariei dentare:
Asigurarea medicilor stomatologi cu materiale (recomandate de OMS) pentru sigilarea
fisurilor cu scopul profilaxiei cariei dentare si aplicarea lor practica..
4
Depozitele dentare se divizeaza dupa urmatoarele criterii:
I.dupa gradul de consistenta: 1) moi
2) mixte
3) semidure
4) dure
II. dupa gradul de mineralizare: 1) placa- faza 0
2)depozite nemineralizate – faza 1
3) depozite mineralizate – faza2
4) depozite mineralizate – faza3 –faza finala de formare a tartrului dentar III.
dupa localizare: 1) supragingivale
2) mixte
3)hibride
4)subgingivale
IV. dupa gradul de manifestare: 1)placa bacteriana
2) depozite moi
3) depozite moi cu o cantitate neinsemnata de tartru dentar
4) tartru dentrar supragingival fara distructia santului dento-gingival
5)tartru gingival supragingival neinsemnat cu distrugerea santului dento-gingival
6) tartru gingival supragingival pronuntat cu distrugerea santului dento-gingival
7) tartru gingival subgingival pronuntat V.
dupa locul de depunerre: 1)pe dinti
2) pe obturatii
3)pe coroane
4) pe lucrari ortopedice fixe
5) pe lucrari mobilizabile
6) pe tratru dentar
VI. dupa etapele de crestere:1)cresterea depozitelor dentare din exterior
2) din interior
3)cresterea mixta
4)cresterea stabila
9.Pelicula dentara. Definitia.Structura.Metodele de vizualizare si eliminare.
Pelicula dobânditaeste o pelicula acelulara formata din saliva si lichidul gingivalin
rezultatulabsorbtiei, polimerizarii si denaturarii componentilor glico-proteici: mucina, glicoproteici,
sialoproteine. Are o grosime de 1,5 -50 microni. Este greu de depistat cu ochiul liber, pe suprafata ei se
depun bacterii si pelicula rapid se transformain placa bacteriana. Pelicula dobândita nu se poate elimina prin
clatire viguroasa cu apa sau prin periajul dintilor cu dentifrice. Poate fi eliminata prin intermediul unei
profilaxii profesionale.Se formeazain câteva ore. Pelicula este un loc de adeziune preferential pentru
bacteriile bucale, constituind elementul primordial al placii. Pentru vizualizarea peliculei se utilizeaza:
- sol. fucsina bazica 0,2-0,3%; se utilizeaza prin clatirea gurii timp de 20-30 secunde urmata de
clatire energica cu apa curenta 30 secunde;
- eritrozina 5%
- albastru briliant
- sol. albastru de metil 2%; tamponament usor;
- sol. violet de gentiana 1%;
- sol. albastru de toluidina 1%;
5
- sol. hematoxilina urmata de sol, eozina;
- sol. iodo-iodurata Lugol; tamponament usor;
- sol. Chayes Beta-Rose;
- sol. Butler in doua nuante;
- sol. de fluorosceina DC galben nr.8 se evidentiaza lampa de lumina Plack-Lite;
7
Principalii acizi organici care se formeaza sunt, in primul rând, acidul lactic care predomina, fara a depasi
insa 50%, acidul acetic si acidul propionic. Rolul esential in scaderea pH-ului il are acidul lactic, datorita
puternicei ionizari.
In placa bacteriana, procesele de demineralizare apar la un pH mai mic de 5,2.
14. Rolul cariogen al hidrocarbonatelor.
Carbohidrati, hranesc de asemenea bacteriile din cavitatea bucala, care produc la randul lor acei acizi ce ataca
smaltul dintilor si ii deterioreaza.
In explicatia proportiei mai reduse de carii, la indivizii care se alimenteaza preferential cu produse naturale,
trebuie subliniat faptul ca hidrocarbonatele din produsele prelucrate (zahar, jeleuri, caramele, prajituri etc.) se
afla intr-o proportie de 60—100%, pe când in alimentele naturale de, abia daca ating
20%.
Zaharoza este hidrocarbonatul cu cel mai insemnat potential cariogen deoarece pentru inmultire si
dezvoltare:
— este utilizata de microorganisme mai mult decât oricare principiu nutritiv;
— este substratul esential al polizaharidelor extracelulare care intrain constitutia placii bacteriene;
— este usor fermentabila de microorganisme, ducând la o productie masivasi rapida de acizi
organici.
Trebuie subliniat cain conditiile prezentei unei microflore acidogene deosebit de active nu numai zaharoza,
ci si polizaharidele si celelalte dizaharide pot fi desfacute rapid in molecule de monozaharide, din care pe
cai metabolice diferite, se obtin acizii organici incriminati in producerea cariei.
Dupa potentialul cariogen al hidrocarbonatelor se considera ca zaharoza si fructoza sunt cele mai nocive,
urmate de glucoza, lactozasi maltoza.
8
Eritrozina este un colorant vegetal hidrosolubil in solutie, incorporat in pasta de dinti sau sub forma de
comprimate sau drageuri Placolor. Ceplac, Revelan, Mentadent, Red-Cote sunt produse sub forma de
drageuri care se dizolvain salivasi in placa dentara.
Evidentierea placii bacteriene reprezintaun mijloc convingator pentru imbunatatirea igienei bucale de
pacientii cu probleme in acest sens. Pentru aceasta este invitat sa efectueze periajul dentar cu o pasta
ca Placolor cu eritrozina sau prin dizolvarea unui colorant. Dupa clatirea abundenta cu apa se
examineaza atât de catre medic cât si de pacient in oglinda suprafetele colorate unde periajul a fost
insuficient, de regula cele aproximale dinspre vestibular si oral, coletul unor dinti si se recomanda un
periaj mai insistent al acestora. Controlul se realizeaza de pacient la 2-3 zile la inceput, apoi o data pe
saptamâna pâna la corectarea periajului dentar.
Pentru diferentierea placii bacteriene recent formate de placa veche se utilizeaza solutiile Butler,
2-Tone, Dis-Plaque.
Efecte secundare
Utilizarea prelungita a clorhexidinei poate fi urmata de unele efecte secundare:
- coloratii galben-maronii ale dintilor, obturatiilor cu ciment-silicat sau acrilat si ale suprafetei
dorsale a limbii. Coloratiile dintilor si ale obturatiilor se indeparteaza prin periaj rotativ cu paste de
curatat si lustruit folosite dupa detartraj;
- modificari tranzitorii ale senzatiei gustative sau gust amar;
- iritatii minime si descuamari superficiale ale mucoasei bucale, in special la copii;
- reactii alergice;
- tulburari digestive, reactii de intoxicatie alcoolica prin ingestie voluntara sau accidentala;
10
20. Influenta preparatelor Fluorului asupra placii bacteriene.
Experimentele desfasurate in vitro au aratat ca fluorurile au un efect antimicrobian (antiplaca) printr-
o serie de mecanisme ca:
- reducerea glicolizei;
- inactivarea unor enzime microbiene;
- modificarea permeabilitatii de membrana;
- inhibarea formarii substratului polizaharidic al placii sintetizat de celule microbiene;
- reducerea abilitatii hidroxiapatitei pentru fixarea proteinelor
- diminueaza energia de suprafata a smaltului actionând ca agenti tensioactivi care
impiedica depunerea placii microbiene.
Se utilizeaza:
- fluorura de sodiu;
- fluorura de staniu sub forma de aplicatii topice sau prin irigatii subgingivale cu solutie l,65% care
actioneazaimpotriva spirochetelor si reduce indicele de sângerare, situatie care se mentine circa 6
saptamâni.
21. Indicele de igiena oralaOHI - S (Green J.С., Vermilion J.K., 1964). Codificarea, interpretarea
si aprecierea nivelului de igiena orala. Indicele de
depozite moi (Green si Vermillion)
Se face examenul fetelor vestibulare la: 16, 11, 26, 31si a fetelor linguale la: 36, 46. Depozitele moi se
pun in evidenta cu sonda plimbata pe suprafata examinata, apoi se determina
tartrul dentar.
0 = absenta depozitelor moi sau a coloratiilor;
1 = depozitele moi acopera cel putin 1/3 din suprafata dentara; 2 =
depozitele moi acoperaintre 1/3 si 2/3 din suprafata dintelui;
3 = depozitele moi acopera mai mult de 2/3 din suprafata dintelui.
Pentru aprecierea tartrului dentar se folosesc notele:
0 = absenta tartrului dentar;
1 = tartrul dentar supragingival acopera 1/3 din suprafata dentara; 2 =
tartrul dentar acopera 2/3 din suprafata dintelui;
3 = tartrul dentar acopera mai mult de 2/3 din suprafata dintelui. OHI-
S=IDD+ITD
IDD=punctajul depunerilor denature la 6 dinti/6
ITD= punctajul tartrului dentar la 6 dinti/6
Interpretare:
Valoarea indicelui Aprecierea OHI-S Aprecierea
OHI-S nivelului igienii
0 - 0,6 Jos Buna
0,7 - 1,6 Mediu Satisfacatoare
1,7 - 2,5 Inalt Nesatisfacatoare
mai mult de 2,6 foarte inalt Rea
11
22.Indicele de placa bacterianaSilness–Loe. Codificarea, interpretarea si aprecierea nivelului de igiena
orala.
Se pune in evidenta placa prin vizualizare directa (fara colorare).Este indicat mai mult pentru
evaluari epidemiologice.
0= absenta placii;
1 = film de placa aderent pe marginea gingiei si pe zona adiacenta dentara, placa vizibila numai la
trecerea sondei;
2 = acumulare moderata de depozite in santul gingival sau de-al lungul gingiei marginale si pe dinte,
vizibila cu ochiul liber;
3 = acumulare importanta de placa care se intinde intre gingia marginalasi suprafata dintelui. Aceste
depozite umplu regiunea interdentara.
Codificare:
0 - absenta placii;
1- depozit subtire cervical, greu vizibil cu ochiul; se poate ridica cu sonda; 2 -
depozite moi cervicale si pe fetele aproximale;
3 - depozit gros pe aproape toata suprafata dentara.
Interpretare:
0,0 - igiena orala excelenta
0,1 - 0,9 igiena orala relativ corecta
1,0 - 1,9 igiena orala satisfacatoare
2,0 - 3,0 igiena orala nesatisfacatoare
23. Indicele de placaQuingley si Hein. Codificarea, interpretarea si aprecierea nivelului de igiena
orala.
Se pune in evidenta prin colorarea placii cu revelatori si se dau urmatoarele valori: 0 =
absenta placii;
1 = insule saparate de placa la nivelul cervical al dintelui;
2 = banda fina continua de placa, de aproximativ 1 mm la nivel cervical;
3 = banda de placace acopera de la 1 mm pâna la 1/3 din suprafata dintelui; 4 =
placa acoperaintre 1/3 si 1/2 din supratata dintelui;
5 = placa acopera peste 2/3 din suprafata dintelui.
Codificare:
0 - absenta placii;
1 - o insula de placa;
2 - placa lineara de-a lungul marginil ginglvale; 3 -
placa pe 1/3 de suprafata (cervical);
4 - placa pe 2/3 de suprafata;
5 - placa pe toata suprafata.
Interpretare:
0 igiena orala optima.
0,1 - 0,6 igiena orala relativ corecta
0,7 – 1,6 igiena orala satisfacatoare >
1,7 igiena orala nesatisfacatoare
24. Indicele de retentie a placii bacteriene (Loe). Codificarea.
0 = absenta cariilor, tartrului sau a reconstituirilor cu limitele cervicale defectuoase in contact cu gingia;
1 = tartru supragingival, leziune carioasa sau reconstituire cu limite cervicale defectuoase;
12
2 = tartru subgingival, leziune carioasasi reconstituire cu limite cervicale defectuoase;
3 = leziuni dentare voluminoase, tartru abundent sau obturatii debordante.
25. Indicele de placa aproximala -API (Lange-1981). Codificarea, interpretarea si aprecierea
nivelului de igiena orala.
Indicele de placa aproximala-API (Lange-1981) se evalueazain regiunea spatiilor interdentare dinspre
oral la hemiarcada dreapta superioarasi la cea stânga inferioarasi dinspre vestibular la hemiarcada
stânga superioarasi la cea dreapta inferioara.
Placa se apreciaza astfel:
0= absenta placii
1= prezenta placii.
Calcularea:
Nr. de puncte acordate x 100
Nr. De spatii interdentare evaluate
Interpretare:
API = 100-70% igiena orala nesatisfacatoare;
API = 70-35% igiena orala medie;
API = 35-25% igiena orala relativ corecta;
API < 25% igiena orala optima.
26. Indicele de eficienta a igienei orale (Podshadley A.G., Haley P.,1968). Codificarea,
interpretarea si aprecierea nivelului de igiena orala.
Indicelede eficienta a igienei orale (Podshadely si Haley)se evalueazain
regiuneasuprafetelor jugale ale 16, 26, labiale ale 11, 31 si linguale ale 36,46.
Suprafata studiataesteimpartitain 5 segmente A-
meziala
B- distala
C- ocluzala
D- centrala
E- precoletara
Codificare:
0 - absenta placii;
1 - o singura zona a dintelui prezinta depozit de placa; 2 –
5 – dupa nr. zonelor dentare cu placa.
Interpretare:
0 igiena orala optima.
0,1 - 0,6 igiena orala relativ corecta
0,7 – 1,6 igiena orala satisfacatoare
> 1,7 igiena orala nesatisfacatoare
27. Indicele de placaRamfjord. Codificarea, interpretarea si aprecierea nivelului de igiena orala.
Indicelede placa Ramfjordse evalueazain regiunea suprafetelor vestibulare, orale
siaproximale ale 16, 21, 24, 36, 41, 44.
Codificare:
0 - placa lipseste
1 - placa este prezenta pe una sau câteva din suprafetele dintelui 2 -
placa acopera< ½ din toate suprafetele dintelui
13
3 - placa acopera> ½ din toate suprafetele dintelui
Interpretare:
0,0 - igiena orala excelenta
0,1 - 0,9 igiena orala relativ corecta
1,0 - 1,9 igiena orala satisfacatoare
2,0 - 3,0 igiena orala nesatisfacatoare
28. Clasificarea mijloacelor de igiena orala.
O buna igienizare a cavitatii orale presupune:
14
1.Igienice: manuale croissance
2.Profilactice: manuale
D. Perii specifice sau originale: manuale
16
36. Periile de dinti cu destinatie speciala.
1. Ortopedice – sunt indicate pacientilor cu constructii ortopedice si ortodontice. Caracteristic pentru ele este
prezenta unei depresiuni de forma literei V, ce trece pe toata suprafata periutei.
2. Perii cu un singur smoc de fire situat pe un maner lung. Din cauza firelor aspre se utilizeaza mai rar.
La fel sunt indicate pacientilor cu constructii ortopedice si aparate ortodontice.
3. Perii dentare cu citeva smocuri de fire – de regula 7, unul, mai lung, situat in centrul periutei, si altele
sasein jurul lui. Sunt indicate pacientilor cu implante, aparate ortodontice, in caz de fracturi ale maxilarelor si
inghesuiri dentare.
4. Periile dentare “Sulcus” sunt perii cu un cap lung pe care sunt situate doua randuri de fire. Sunt
utilizate ca perii auxiliare la pacientii cu implante, inghesuiri dentare, aparate ortodontice si ortopedice,
coroane unitare.
5. Perii “pamatuf” reprezintaun miner lung sau scurt, pe care se fixeaza pamatuful de forma cilindrica sau
conica. Este indicat pacientilor cu toate tipurile de constructii ortodontice, pertru curatirea spatiilor
interdentare si pungilor parodontale la toate stadiile de afectare a parodontiului.
6.Periile dentare “Sensitive”. Diametrul firului de neilon la aceste perii este minimal. Sunt indicate
pacientilor cu sensibilitate dentara sporita, in caz de defecte cuneiforme, abraziune dentara,recesiuni
dentare.
43.Dentifricele fluorate.
Dentifricele sunt substante sub forma de pasta sau pudra aplicate pe dinti cu ajutorul periei in scopul
curatirii suprafetelor gingivodentare si a lustruirii suprafetelor dentare accesibile.
Pasta de dinti indeplineste trei conditii:
• ajuta la efectuarea periajului dentar prin eliberarea suprafetelor accesibile a dintilor de resturi
alimentare, coloratii, placa bacteriana;
• actioneaza ca agent de profilaxie a cariei dentare si parodontopatiilor;
• asigura o stare de prospetime bucala prin efectul sau deodorant.
Pastele de dinti cu fluor previn aparitia cariilor. Fluorul are un rol vital in pastrarea sanatatii dintilor.
Smaltul devine astfel mai tare, mai rezistent la actiunea acizilor. Flourul ajuta la reminalizarea smaltului
dintelui deja afectatde acizi.
Necesarul zilnic de fluor
19
45. Metodele de igiena a cavitatii bucale si mijloacele de igiena utilizate.
Frecventa periajului
*Periajul gingivodentar efectuat dupa fiecare masa, deci de 3 - 4 ori pe zi,
*In timpul zilei clatirea energica a gurii urmata de indepartarea resturilor alimentare interdentare cu fir de
matase sau scobitori din lemn moale,.
*Consumul de fructe (mar), legume (morcov) dupa masa dizloca resturile organice depuse
gingivodentar.
*Periajul obligatoriu este cel de seara, dupa masa, inainte de culcare.
*Periajul gingivodentar de dimineata, inainte de masa, actioneaza ca un masaj asupra gingiei,
stimuleaza tonusul, keratinizarea normala, circulatia si vascularizatia gingivala. *Completarea
periajului de dimineatasi seara prin clatirea gurii cu solutii antiseptice de tipul: clorhexidinasi
sanguinarina (tipizate pentru uz stomatologic) favorizeaza o buna igienizare.
-Timpul de periaj difera de la o persoana la alta. Un periaj corespunzator se face in 3-5 minute, când tehnica
de periaj este insusita corect si efectuata complet
20
Se decomprima apoi zona pentru a permite reumplerea vaselor de sânge, miscarea ce se repeta de câteva
ori. Fetele ocluzale se curata prin miscari obisnuite antero-posterioare, cautând ca perii tinuti perpendicular
pe suprafata dintilor sa patrunda cât mai bine in toate detaliile reliefului ocluzal. Poate determina aparitia
de leziuni gingivale in caz'ul aplicarii unei presiuni marisi utilizarea unei periute cu perj duri.
22
3.Seintroduce firul in spatiul interdentar, se fixeaza la baza santului gingival si prin miscari laterale se aduce la
marginea ocluzala.
66. Masurile de preventie a cariei dentare la copii. Clasificarea, indicarea in functie de virsta.
*mentinerea unei bune igiene orale a copilului;
*folosirea dupa vârstauneide paste18lunide adinti fluorurata pentru dintilor;
67. Metodele si remediile profilaxiei endogene a cariei dentare la copii in perioada de formare a
tesuturilor dentare.
Metoda de profilaxie endogena presupune patrunderea fluorurilor in organism cu apa
potabila, sarea, laptele, in pastile sau picaturi.
Indicatiile pentru aplicarea metodei sus numite sunt:
1. Indicele inalt al cariei dentare la populatia din localitatea data
2. Concentratia joasa de fluor in apa potabilain localitatea data
3. Lipsa altor surse de adminisrare endogena a fluorului.
Este interzisa aplicarea a doua metode sistemice de administrare endogena a fluorurilor.
Pastile si solutii cu continut de fluor
Pentru inlaturarea deficitului de fluor din organism se administreaza pastilele de fluorura de natriu.Ele
sunt eficiente in perioada de formare si mineralizare a tesuturilor dure dentare, deaceea se indica pâna la
vârsta de 14-15 ani.
Dozele se stabilesc in modul urmator:
Pina la vârsta de 2 ani – 0,25 mg;
De la 2 la 4 ani – 0,5 mg;
De la 5 ani 1mg.
Contraindicatiile administrarii pastilelor:
Continutul fluorului in apa potabilain localitatea data ete mai mare de 50%.
26
-Administrarea altor metode de administrare endogena a fluorului.
Este rational de administrat fluorura de natriu impreuna cu Vitaftor. Reprezintaun complex de vitamine
A, C si D cu fluorura de natriu. Se administreaza zilnic o datain zi in timpul sau imediat dupa masain
decurs de o luna, cu intervale de 2-4 saptamini la fiecare 3 luni. Doza se stabileste in modul urmator:
copiilor de la 1 an la 6 ani – jumatate de lingurita 1 datain zi, de la 7 la 14 ani
– o lingurita.
27
Laptele este componentul de baza a ratiei alimentare a copilului, mai ales in primii ani de viata, este o
sursa de calciu si fosfor, necesara pentru dezvoltarea scheletului si dintilor si lactoza ce participa la
fermentarea glucidelor. Componenta unicala a laptelui contribuie la participarea laptelui in procesul de
remineralizare a dintilor.
Laptele fluorizat se comercializeaza sub diferite forme: lichida (laptele pasteurizat, sterlizat) si sub
forma de praf. Pentru fluorarea laptelui mai frecvent se foloseste fluorura de natriu, mai rar
monofluorfosfatul de natriu.
Recomandatiile catre realizarea proiectului de fluorizare a laptelui:
-este rational de utilizat aceasta metoda la copiii cu vârste de la 3 la 12 ani; -
zilnic copilul trebuie sa bea un pahar de lapte cu 0,5mg de fluor;
-durata utilizarii laptelui fluorozat este de 250 zile in an.
Eficacitatea clinica se manifesta prin micsorarea intensitatii cariei dentare atit a dintilor temporari, cit si
permanenti.
Fluorarea sarii de bucatarie
Este o metoda ieftina, simplasi efectiva de administrare endogena a fluorurilor. Continutul de fluoruri
la 1 kg de sare este de 250 mg.
71.Compusii minerali ai fluorului aplicati local pentru profilaxia cariei dentare: mecanismele de
actiune si eficienta lor.
Cel mai des intâlniti compusi minerali cu fluor sunt fluorura de calciu (CaF2), fluorapatita
[Ca10 F2 (PO4 )6] si criolita (Na3AlF6). Mecanismul de fixare a fluorului in dinte se face pe seama unui
schimb ionic la nivelul cristalelor de hidroxid si carbohidroxiapatita si anume prin inlocuirea gruparilor
OH si CO3 cu ioni de fluor. In felul acesta, iau nastere niste cristale noi cu structura modificata, cristale de
fluorapatita, care sunt mai rezistente la atacul acid. Prezenta ionilor de fluor in mediul salivar declanseaza
in plus o serie de mecanisme care se pot sistematiza in felul urmator:
prezenta ionilor exercita efecte antibacteriene
prezenta ionilor de fluor in placa bacteriana blocheaza degradarea hidratilor de carbon la acest nivel
prin inhibare enzimatica la nivelul eunolazei, urmata de scaderea productiei de acid;
prezenta ionilor de fluor in concentratie apreciabila pe suprafata smaltului reduce energia libera si,
deci, tensiunea de suprafata la acest nivel si inhiba, in felul acesta,
aderenta microbiana;
72.Compusii organici ai fluorului aplicati local pentru profilaxia cariei dentare: mecanismele de
actiune si eficienta lor.
Multitudinea de compusi fluorati aplicati local pot fi repartizati in doua grupuri: fluorurile minerale
(fluorura de sodiu, monofluorfosfatul de sodiu (MFP), fluorura de staniu etc.) si fluorurile organice
(aminofluorurile).
Moleculele aminofluorurilor au o structura caracteristica tensio-activa:
*un pol hidrifob constituit dintr-un lant lung de hidrocarboni si
*un pol hidrofil constituit din portiunea amina.
Aceasta particularitate, care nu se intâlneste la alte molecule fluorate, permite
1. fixarea F la suprafata smaltului in cantitati importante, inclusiv si inspatiile interdentare
2. structura moleculara a aminofluorurilor, confera un Ph usor acidulat, favorabil pentru formarea la
suprafata smaltului a CaF2. Acest depozit de CaF2este mai important si mai rezistent la actiunea salivei.
28
3. portiunea nefluorata (amina) poseda proprietati antimicrobiene proprii fata de germenii
cariogeni. Prin urmare, ea potentiaza efectul specific al F asupra bacteriilor cariogene.
Daca F exercita o actiune anticarie atunci molecula asociata poate majora semnificativ acest efect.
29
Se utilizeaza pentru clatituri bucale solutia de fluorura de sodiu de 0,05, 0,1 si 0,2% o data in zi, o data in
saptaminasi corespunzator o data in doua saptamini. Metoda nu necesita cheltuieli materiale marisi timp
pentru realizare, in acelati timp are loc reducerea cariei cu 30%. Efectul anticarios se mentine inca 2-3 ani
dupa finalizare.
30
- capacitatea de retinere a resturilor alimentare si a microorganismelor in fosetele si
santurile adânci ca intr-o nisa retentiva;
- imposibilitatea realizarii unei curatiri foarte bune indiferent de mijlocul utilizat, ceea ce face
ca procesul carios sa aparain santurile si fosetele susceptibile curând dupa eruptia dintelui;
- grosimea smaltului, mai redusaintre suprafata dintelui si jonctiunea smalt-dentinain cazul
santurilor comparativ cu cea din celelalte fete (0,8 mm fata de 2 mm pentru vârful cuspidului sau 1,5 mm
pentru fetele netede);
- concentratia mai mica a fluorului in smaltul ocluzal comparativ cu cel proximal.
84. Indicele de frecventa a cariei dentare. Nivelurile de frecventa a cariei dentare dupa OMS.
Indicele de frecventa (I.F.) reprezinta procentul persoanelor afectate prin carie din cadrul
unei grupe de populatie.
32
numarul de copii afectati de carie din colectivitate
IF = _______________________________________________________________ x 100%
numarul de copii din colectivitate
OMS recomanda urmatoarele niveluri ale frecventei cariei dentare la copiii de 12 ani:
1. joasa (0-30%).
2. medie (31-80%).
3. inalta (81-100%).
Indicele de sporire a intensitatii (rata cariei, morbiditatea) reprezinta cresterea indicelui COE intr-o
anumita perioada de timp (6 luni, 12 luni, 18 luni etc.).
OMS (1980) a propus urmatoarele niveluri de intensitate a cariei dentare la copiii de 12 ani:
1. foarte joasa (0 - 1,1);
2. joasa (1,2 - 2,6);
3. moderata (2,7 - 4,4);
4. inalta (4,5 - 6,5);
5. foarteinalta (6,6 si mai mult).
87.IndicelePMA.
Se foloseste pentru determinarea localizarii si intensitatii procesului inflamator al gingiei.
Metoda: Se badijoneaza papilele gingivale, gingia marginalasi alveolara cu solutie care contine iod(Lugol).
Inflamatia papilei (P) in regiunea unui dinte se apreciaza cu 1 bal, inflamatia gingiei marginale (M) - cu 2
baluri si a gingiei alveolare (A) - 3 baluri.
suma balurilor
PMA = ________________________________ x 100
3 x numarul dintilor
Interpretarea:
In cazul gingivitei generalizate valoarea indicelui:
- pâna la 30% - corespunde gingivitei usoare;
- de la 30% pâna la 60% - gingivita de grad mediu;
- mai mult de 60% - gingivita grava.
36
96 Functiile personalului care realizeaza programul de profilaxie a principalelor afectiuni
stomatologice.
-Informarea populatiei,in general,pe grupuri sau individuala despre PAB(prezentari,afise,pleante) -
Organizarea unor cercuri in gradinite ,scoli,pentru oferi o educatie a sanatatii copiilor -Organizarea
diverselor jocuri,concursuri sau demonstratii pentru a ajunge cu mesajul la copii -Efectuarea cu succes a
procedurilor profilactice
-Depistarea si tratarea cit mai precoce a afectiunilor dentare
1. Incidenta
- masoara frecventa cu care apar cazurile noi de imbolnavire intr-o populatie, intr-o perioada de timp
- este un indicator direct al riscului de imbolnavire. Daca incidenta este mare, inseamna cain populatia
respectiva exista un risc crescut de imbolnavire.
- Clasificare:
a) incidenta globala (anuala)
nr. cazuri noi de imbolnavire x1.000
populatie
37
b) incidenta specifica (pe sexe, pe grupe de vârsta, pe cauze de boala)
2. Prevalenta
- indica numarul total de cazuri noi si vechi de imbolnavire existente intr-o populatie definita. Este un
indicator de frecventa, ca si incidenta.
- Clasificare:
1.prevalenta globala
prevalenta de moment= numarul total de cazuri noi si vechi de imbolnavire existente intr-
opopulatie definita, la un moment dat.
38
100. Experienta aplicarii practice a programelor de profilaxie a afectiunilor stomatologice in
diferite tari.
Exemple de programe de promovare a sanatatii in comunitati
1. Program de Educatie pentru sanatate orala „ Dinti sanatosi- Gura mea conteaza" realizat in Angliei cu
durata de l an (l997-1998)
Populatia tinta: copiii de 10 ani din 32 scoli primare, impartiti in 2 grupuri:
de control (15 scoli) si de studiu (l7 scoli).
Dupa 4 luni de educatie, grupul de studiu a fost reimpartit in 2
noul grup activ carea continuat lectiile de educatie si grupul rezidual.
Obiective: testarea eficientei educatiei pentru sanatate orala, in scopul imbunatatirii igienei orale si
acunostintelor despre sanatatea orala.
Evaluarea initiala: testarea clinica a indicelui de placa Silness&Loe la câte 10 copii alesi intâmplatordin
fiecare scoalasi completarea unui chestionar pentru masurarea nivelului cunostintelor despre sanatatea
oralasi comportamentul fata de igiena orala, consumul de zahar si resabilitatea catre cabinetul
stomatologic.
Implementarea programului de educatie. Metode de educatie: 4 lectii cu durata de l ora, o data la
4saptamâni, bazate pe activitate de grup
1. Prima lectie: Tema- structura si functiile dintelui,
2. Lectia a 2-a: Tema- dieta si efectul asupra dintilor
3. Lectia a 3-a: Tema- tehnici de periaj si folosirea tabletelor de colorare a PDB
4. Lectia a 4-a: Tema- revenire asupra rolului dietei in aparitia cariei si a tehnicii de periaj.
Evaluare intermediara: la 4 luni -aceleasi inregistrari ca initial
Evaluare finala: la 7 luni
Concluzii. Lectiile de educatie tinute in scoli au determinat modificari in starea sanatatii orale, anivelului
cunostintelor si a comportamentului astfel, comparativ cu grupul de control, dupa 4 luni, copiii din grupul
activ consuma mai putine dulciuri, cer mamelor sa le cumpere fructe, isi perie dintii de cel putin 2 ori pe
zi, discuta cu parintii despre rolul pastei de dinti fluorizate si le cer parintilor saii programenze la cabinet
pentru control periodic.
2. Program de promovare a sanatatii orale „Popor sanatos pentru 2010" (SUA – 1988)
Obiective: prevenirea cariei dentare, a cancerului oro-faringeal si a traumatismelor cranio-faciale
dintimpul practicarii sporturilor. Obiectivele sunt exprimate in procente din populatie care prezinta
afectiunea respectiva la inceputul programului si in anul 2010.
Exemple: