Cuprins

Capitolul 1. Evoluţia investiţiilor la nivel naţional şi internaţional în domeniul agriculturii……..2

Capitolul 1.1. Structura agriculturii romaneşti………………………………………………….....2

Capitolul 1.2. Locul şi rolul agriculturii româneşti în economia

românească………………………………………………………………………………………...3

Capitolul 1.3. Viticultura şi influenţa factorilor climatici…………………………………….……9

Capitolul 1.3.1. Viticultura pe plan mondial……………………………………………………..11

Capitolul 1.3.2. Viticultura şi vinicultura în România…………………………………………...13

Capitolul 1.3.3. Oferta românească de struguri şi vinuri………………………………………...15

Capitolul 1.3.4. Evoluţia investiilor viticole la nivel local-Bacau…………………………….…18

Capitolul 2.Perspective în domeniul cultivării viţei de vie.Necesitatea şi oportunitatea

investiţiei…………………………………………………………………………………………19

Capitolul 2.1.Prezentarea proiectului de investiţii……………………………………………….19

Capitolul 3.Evoluţia performantelor economic-financiare………………………………………22

Capitolul 3.1Costul estimative al investiţiei……………………………………………………..23

Capitolul 3.2Cheltuieli anuale…………………………………………………………………...27

Capitolul 3.3Evaluarea performantelor economic-financiare ale proiectului de investiţii……...29

Capitolul 4.Concluzii şi propuneri………………………………………………………………36

1
 Capitolul 1

Evoluţia investiţiilor la nivel naţional şi internaţional în domeniul agriculturii

1.1Structura agriculturii romaneşti

Suprafaţa agricolă a României include după modul de folosinţă terenuri cu destinaţie agricolă,aflate în
proprietatea persoanelor fizice sau juridice.Acestea se clasifica în următoarele:

-teren arabil:acesta fiind arăt în fiecare an şi cultivat cu plante anuale sau perene;

-fanete naturale şi păşuni:sunt terenuri acoperite cu vegetaţie ierboasă,instalată pe cale naturală sau
regenerate prin însămânţare;

-vii şi pepiniere viticole:suprafeţe cu plantaţii viticole,pepiniere viticole şi terenul în pregătire pentru

vii;

-pepiniere pomicole şi livezi:suprafeţe cu plantaţii pomicole,arbuşti fructiferi,terenuri în pregătire

pentru livezi

Figura nr. 1.1.1.1 Suprafaţa agricolă,după modul de folosinţă,în anul 2010

Din figură de mai sus reiese că terenul arabil deţine cel mai mare procent în agricultură
românească(64,3%),ceea ce înseamnă că acesta este valorificat în fiecare an.În procent de 2,8%
reprezintă viile şi livezile,procentul arata că nu sunt suficiente investiţii în viticultura şi livezi,acest
lucru este nefavorabil pentru agricultură şi ţara noastră deoarece nu este exploatat domeniul viticulturii
şi astfel se recurge din ce în ce mai des la importul de vinuri,struguri şi fructe,defavorizând astfel

1
http://www.insse.ro/cms/rw/pages/anuarstatistic2011.ro.do INSS,accesat la data de 15.04.13
2
economia ţării.Păşunile şi fâneţele se găsesc în ansamblul agriculturii într-un procent de 32,9% şi sunt
utilizate frecvent în păşunatul animalelor.
Suprafaţa cultivate reprezintă suprafaţa plantată în ogor propriu sau însămânţata,în anul agricol de
referinţă,în perioada 1 octombrie-30 septembrie.Producţia ramurii agricole conform Eurostat
cuprinde:valoarea tuturor producţiilor de produse agricole inclusive valoarea producţiei de vin obţinută
în unităţile agricole şi valoarea serviciilor agricole efectuate de unităţile specializare.Indici producţiei
ramurii agricole se calculează ca raport între valoarea producţiei din anul curent exprimată în preţurile
anului anterior şi valoarea producţiei din anul anterior.Producţia agricolă vegetală este producţia fizică
obţinută în anul în care se face recoltarea,mai puţin pierderile la recoltare.Aceasta cuprinde:producţia
culturilor în ogor propriu,producţia culturilor succesive,producţia culturilor intercalate,producţia
obţinută în grădinile familiale

1.2Locul şi rolul agriculturii româneşti în economia romană

România a deţinut locuri importante în producţia şi exportul de cereal,fiind cândva considerată

“grânarul Europei”.Suprafaţa agricolă este de 14,7 milioane de hectare din care 10 milioane de hectare
reprezintă terenuri arabile,dar din păcate aproximativ 6,8 milioane de hectare agricole sunt
nelucrate,deoarece populaţia nu este interesată foarte mult de muncă în agricultură iar tehnologia este
învechită.

Agricultura reprezintă ramură de bază pentru producerea de bunuri materiale,constituind un suport

vital şi în acelaşi timp fiind domeniul de exprimare a activităţii umane.Consumul anual de fructe şi
legume pe cap de locuitor este în medie de 70-80 kilograme.În agricultură lucrează aproape 30%din
populaţie,fiind cel mai vulnerabil sector al economiei româneşti.

În structura terenului arabil o pondere de 87% ocupau cerealele boabe,plantele de nutreţ ocupau
6,7%,iar plantele tehnice şi culturile alimentare 2,7%.

Între anii 1949-1989 activitatea agricolă a României şi-a desfăşurat activitatea în cadrul unui sistem
foarte bine centralizat,cu ajutorul planificării.Sistemul era extrem de centralizat încât se indicau
elementele tehnologice,consumurile specifice de furaje,seminţe etc.

Din punct de vedere a dotării tehnice şi a randamentelor în producţia vegetală şi animală agricultura
României se afla pe ultimele locuri în Europa.

Între anii 1990-1995 investiţiile în agricultură au reprezentat aproximativ 12,6%,cu un trend

crescător,iar după Revoluţia din anul 1989 nivelul randamentului la un hectar la nivelul principalelor
culture în anul 1989 nu era mai mare decât cel realizat în urmă cu 20-25 de ani.

3
În anul 1938,agricultura se situa pe primul loc în structura economică a României.Acest lucru a
rezultat din următoarele date:deţinea 38,1% din venitul naţional,30,1% din produsul social total,74,1%
din forţa de muncă ocupată în economie,50,1%din exportul total al României.

Pentru a definii locul şi rolul agriculturii în economie se calculează anumiţi indicatori,cum ar fi:

Produsul intern brut(PIB) are ca destinaţii consumul final al populaţiei,formarea brută de capital
fix,stocuri de mărfuri,consumul din import.

Tabe nr.1.2.1 Contribuţia categoriilor de resurse la formarea şi creştere a Produsului intern brut,în
anul 2012

Categorii de resurse Contribuţia la formarea PIB % Contribuţia la creşterea PIB %

Provizoriu(1) Provizoriu(2) Provizoriu(1) Provizoriu(2)
Agricultura,silvicultura şi 5,3 5,3 -1,4 -1,3
pescuit
Industrie 28,4 28,4 -0,6 -0,3
Construcţii 8,4 8,6 0,0 0,0
Comerţ cu ridicată şi 11,2 11,5 0,0 0,2
amănuntul,repararea
autovehicolelor,transport şi
depozitare,hoteluri şi
restaurant
Informaţii şi comunicaţii 4 4 0,9 0,9
Alte ramuri 29,8 29,8 1,8 1,8
Valoarea adăugată bruta-total 87,1 87,6 -0,2 0,4
Impozite nete pe produs 12,9 12,4 0,5 0,3
Produsul intern brut 100 100 0,3 0,7
Sursă:INSSE2

Comparativ cu viarianta provizorie 1 dinamica PIB-ului în anul 2012 comparativ cu anul 2011 s-a
majorat cu 0,4 puncte procentuale,de la 100,3% la 100,7%,această creştere datorată îmbunatăţirii
remarcabile a contribuţiei la creşterea PIB a ramurilor:

2
http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/pib/a13/pib_trimIVr2012_2.pdf accesat la data de
18.04.13
4
-Agricultura,silvicultura şi pescuit,de la -1,4% în varianta provizorie(1) la -1,3% în varianta
provizorie(2)

-Industrie,de la -0,6% în varianta provizorie(1) la -0,3%în varianta provizorie(2)

În varianta provizorie(1) valoarea adăugată brută totală a avut o contribuţie negative asupra PIB-
ului,acesta scăzând cu 0,2%,iar în varianta provizorie(2) aceasta a contribuit cu 0,4% la creşterea PIB-
ului.Impozitele nete pe produs au înregistrat scăderi de 0,2 puncte procentuale.

Tabel nr.1.2.2 Produsul intern brut în Agricultură,silvicultura,pescuit în anul 2012

Agricultura,silvicultura,pescuit
Trimestrul I Realizari-mil lei Indici de volum % faţă de Indici de preţ % faţă de
trimestrul I 2011 trimestrul I 2011
3937 100,7 107,8
PIB 112.819 100,4 103,9
Trimestrul ÎI Realizari-mii lei Indici de volum % faţă de Indici de preţ % faţă de
trimestrul ÎI 2011 trimestrul ÎI 2011
4791,4 100,2 107,8
PIB 137.798,4 101,9 104,7
Trimestrul III Realizari-mii lei Indici de volum % faţă de Indici de preţ % faţă de
trimestrul III 2011 trimestrul III 2011
15.312,2 70,4 119,6
PIB 164.774,8 99,5 109,5
Trimestrul Realizari-mii lei Indici de volum % faţă de Indici de preţ % faţă de
IV trimestrul IV 2011 trimestrul IV 2011
6.857,1 75,4 89,3
PIB 172.107,2 101,1 103
Sursă:INSSE3

3
http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/pib/a13/pib_trimIVr2012_2.pdf accesat la data de
02.05.13
5
Piaţa forţei de muncă

Conform datelor furnizate de Eurostat România se situează pe locul al doilea în Uniunea

Europeană,după Polonia în ceea ce priveşte forţa de muncă din agricultură.Aceasta este în valoare de
28,6%.În România media persoanelor care lucrează în agricultură depăşeşte media europeană,care este
de 5%.Forţa de muncă ocupată lucrează în activităţi independente în procent de 20% şi 75% în
agricultură.

Figura nr. 1.2.1 Populaţia ocupată pe principalele activităţi ale economiei naţionale
Sursă:INSSE4

Comparativ cu anul 2009 populaţia ocupată în agricultură în anul 2010 a crescut cu 0,4%

4
http://www.insse.ro/cms/files/Anuar%20statistic/03/03%20Piata%20fortei%20de%20munca_ro.pdf
6
Tabel nr.1.2.3 Numărul mediu al salariaţilor şi pe sexe în agricultură,silvicultura şi pescuit în 2010
Mii persoane

Activitate Total salariaţi

Total Proprietate Bărbaţi Femei
privată
Agricultura,silv.,pescui 96 65 72 23
t
Sursă:INSS5

Tabel nr.1.2.4 Structura populaţiei ocupate în agricultură,silvicultura şi pescuit pe grupe de vârsta

Total populaţie ocupată( mii 2.780

persoane)

Grupe de vârstă(%):

Total 15-45 ani 85,3

15-24 10,2

25-34 17,7

35-44 21,1

45-54 17,4

55-64 18,9

65 ani şi peste(%) 14,7

5
http://www.insse.ro/cms/files/Anuar%20statistic/03/03%20Piata%20fortei%20de%20munca_ro.pdf
7
Tabel nr.1.2.5 Structura populaţiei ocupate ,pe grupe de vârstă şi sexe în
agricultură,silvicultura,pescuit în anul 2010

Agricultori şi lucrători Total populaţie Vârsta(%) Munca(%)

calificaţi ocupată(mii 15-64 15-24 25-34 35-44 45-54 55-64
persoane) ani
Total 2.242 84 9,9 17 20,4 17 19,7
Masculin 1.148 85,7 11,1 17,5 21,2 17,7 18,2
Feminin 1.094 82,1 8,5 16,5 19,5 16,3 21,3
Urban 112 89,6 6,7 14,5 23,8 20,5 24,1
Rural 2.130 83,7 10 17,2 20,2 16,8 19,5
Sursă: INSS6

Veniturile populaţiei în ramura agriculturii,silviculturii şi pescuitului

Figura nr.1.2.2. Structura veniturilor băneşti

Sursă:INSS
Conform figurii de mai sus observăm că în anul 2005 într-un procent de 5% din veniturile populaţiei
erau aduse de cele din agricultură.Din păcate în decursul a 5 ani procentul veniturilor din agricultură a
scăzut cu 1,7%,acest lucru este datorat lipsei de interes a populaţiei pentru promovarea
agriculturii,pentru cultivarea terenurilor arabile şi pentru valorificarea potenţialului agricol al
României.

6
http://www.insse.ro/cms/files/Anuar%20statistic/03/03%20Piata%20fortei%20de%20munca_ro.pdf
8
Terenurile şi forţa de muncă este utilizată sub potenţialul lor economic,iar exploataţiilor le lipsesc
capitalul şi o pregătire profesională adecvată fermierilor iar aceste inconveniente au drept rezultat
venituri foarte mici în urma activităţii depuse.

1.3 Viticultura şi influenţa factorilor climatici

Viticultura s-a format prin secolul al XVIII-lea şi s-a dezvoltat în secolele XIX-XX,ca ştiinţa aplicativă
care studiază însuşirile morfologice,biologice,măsurile rehnologice de cultivare a viţei de vie.Se
urmăreşte stabilirea de tehnologii moderne de cultură,care să asigure producţii mari şi de o calitate
superioară.

În agricultură,viticultura este un sector intensiv caracterizat printr-un coeficient ridicat de valorificare a

pământului.Viticultura este importantă deoarece valorifica terenurile nisipoase,în pantă care sunt
considerate improprii pentru alte culture;este o sursă de materii prime pentru economia
naţională,strugurii fiind material prima pentru obţinerea vinurilor şi distilarea de vin,se utilizează în
industria alimentară ca sucuri de struguri,must,stafide,gem etc.;de asemenea este o sursă de produse
pentru export(struguri,vin,şampanie,stafide etc.

Influenţa factorilor climatici asupra viţei de vie:

1.Radiaţia solară

Viţa de vie este o plantă autotrofa care foloseşte atât efectul caloric,cât sic el luminos al radiaţiei
solare.Energia radiantă pe care frunzişul viţei de vie o interceptează depinde de latitudine,panta
terenului,expoziţie,formă de conducere a butucilor,densitatea de plantare,orientarea rândurilor.

În România,în perioada aprilie-septembrie,în Transilvania,radiaţia globală este de 80 kcal/cm2, iar în

Moldova,Muntenia,Banat de 92 kcal/cm2.

Reducerea intensităţii radiaţiei globale conduce la scăderea concentraţiei în zaharuri şi creşterea

acidităţii titrabile,având ca efect o scădere a calităţii recoltei.1(Kliewer W.M., 1976)

2.Lumina

Fiind o plantă heliofila şi pretenţioasă la lumina radianta de la soare,viţa de vie valorifica locurile
expuse,bine însorite.Lumina,prin fotosinteză,devine principala sursă de energie în sintetizarea
substanţelor organice,iar fructul,sub acţiunea directă a luminii,este colorat şi acumulează cantităţi mai
mari de zaharuri.

9
Fotosinteza se realizează în optimum la intensităţi luminoase cuprinse între 30 000 şi 50 000 de lucşi2
(Champagnol F.,1994).Atunci când lumină este insuficientă procesul de fotosinteză scade,de asemenea
viţa de vie devine sensibilă la boli,apare diferenţierea redusă a mugurilor,scade producţia,iar strugurii
sunt de o calitate inferioară.

În momentul înfiinţări unei plantaţii de vită de vie,pentru a avea condiţii de iluminare adecvate se
recurge la o serie de tehnici culturale,cum ar fi:rândurile sunt orientate pe direcţia N-S,se aleg distanţe
corespunzătoare de plantare.

Resursele de lumină ale unei podgorii se calculează după suma orelor de strălucire efectivă a soarelui
în perioada de vegetaţie.În România suma orelor de strălucire efectivă a soarelui este cuprinsă între
1200-1600 ore.

Suma orelor de strălucire efectivă a soarelui:

->1200 de ore,favorabilă pentru soiurile timpurii;

->1400 de ore,maturizează soiurile mijlocii;

-peste 1500,maturizează soiurile târzii.

3.Căldură

Căldură este un factor important de care depinde aria de răspândire a culturii viţei de vie,parcurgerea
fazelor de vegetaţie.Viţa de vie fiind o plantă pretenţioasă la factorul căldura,se cultivă în zonele cu
temperature medii de 9℃,iar când temperature depăşeşte 10℃ se obţin produse de calitate.

4.Umiditatea

Viţa de vie se adaptează atât în condiţii de secetă cât şi la cele de umiditate ridicată,dar pentru a obţine
butuci cu vigoare normal,viţa de vie necesita cantităţi mari de apă.Fiecare soi de vită de vie are nevoie
de cantităţi diferite de apă,spre exemplu soiurile de struguri pentru masă au nevoie de umiditate
crescută faţă de soiurile vin.

Umiditatea în exces este defavorabila deoarece acest lucru duce la reducerea rezistenţei plantei la
ger,crescându-i frecventa atacurilor de boli,care necesită ulterior aplicarea multor tratamente,iar
calitatea strugurilor se va reduce,fiind mai puţin bogaţi în zaharuri şi duce la crăparea acestora,unde se
va instala putregaiul cenuşiu.

De asemenea calitatea viţei de vie este influenţată şi de o serie de factori edafici,care de referă la sol,la
însuşirile fizice şi chimice ale acestuia,la textura,puterea clorozanta.O altă serie de factori sunt cei
orografici,din care fac parte formă de relief,altitudinea,înclinarea.

10
 1.3.1. Viticultura pe plan mondial

Viţa de vie se cultivă în condiţii de eficienta economică în regiuni unde temperatura medie anuală este

între 9-20 ,suprafeţele fiind concentrate intre paralele 31 şi 51 latitudine Nordică şi 25 şi 38

latitudine sudică.Din sursele Oficiului Internaţional al Viei şi Vinului între anii 1981-1996,suprafeţele
cultivate cu viţa de vie au avut oscilaţii mari datorită dezvoltării mijloacelor de producţie,sporirea
numerică a populaţiei etc.

Tabel nr.1.3.1.1. Investiţiile viticole la nivel mondial

Continentul 2010(mii hectare) 2010(procentuale)

Europa 4.521 58,4%
Asia 1.634 21,1%
America 991 12,8%
Africa 387 5%
Oceania 209 2,7%
Total mondial 7.742 100%
Sursă:INSS7

Din ţările cultivatoare de vită de vie,în număr de 45,Spania,Franţa şi Italia deţin suprafeţe foarte
mari,urmate descrescător de Turcia,China SUA şi Iran,România aflându-se pe locul 10 în lume şi 5 în
Europa(anul 2010).
Europa asigura 66,7% din producţia mondială de vinuri,urmată de America cu un procent de
18,5%,Asia(5%),de Oceania(5,4%) şi Africa(4,4%).
Condiţiile socio-economice şi geografice au determinat orientarea viticulturii.Astfel ca viticulture
europeană s-a orientat către producerea strugurilor mai ales pentru vin,iar viticulture europeană s-a
axat pe producerea strugurilor pentru masă şi stafide.Cele mai mari ţări producătoare de stafide sunt
S.U.A,Grecia,Turcia,Australia,Iran,Africa de Sud.
Cu trecerea timpului s-a constatat o diversificare a producţiei vini-viticole,care s-a orientat asupra
produselor nefermentate obţinute din struguri.Acest fapt fiind o consecinţă a supraproducţiei de vin şi
a luptei împotriva alcoolismului.

7
http://www.horticultura-bucuresti.ro/fisiere/file/ID/Manuale%20ID/Viticultura.pdf accesat la data
15.05.13
11
Tabel nr.1.3.1.2.. Principalele tari viticole ale lumii

Nr. curent Ţara Suprafaţa(mii ha)-2010

1. Spania 1.165
2. Franţa 852
3. Italia 840
4. Turcia 517
5. China 470
6. S.U.A 398
7. Iran 330
8. Portugalia 246
9. Argentina 227
10. România 207
Sursă: INSS8

Din tabelul 1.3.1.2. reiese că România se situează pe locul zece în lume ca ţara viticola.Conform
datelor furnizate de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură ,România
comparative cu ţările din Europa în anul 2010 se situa pe locul cinci,după
Spania,Italia,Franţa,Portugalia la suprafaţă cultivată cu vii,cu o pondere de 4,7% din totalul
suprafeţelor agricole folosite în viticulture din Europa.

Consumul de vin pe locuitor este clasificat pe 3 categorii:

1.Tari mari consumatoare de vin: 50 litri/an/locuitor:Luxemburg,,Franţa

2.Tari cu un consum mediu de vin:10-50 litri/an/locuitor:Italia,Portugalia,Elveţia,Spania
3.Tari cu consum mic de vin:sub 10 litri/an/locuitor:S.U.A,Canada,Africa de sud

Evoluţia mondială a viticulturii în viitor se va afla sub influenţe istorice, economice, sociale şi
religioase diferite de la ţară la ţară.

În ultimul timp se constată o diversificare a producţiei viti-vinicole cu o orientare spre produse

nefermentate obţinute din struguri. Această orientare fiind o consecinţă a supraproducţiei de vin şi a
luptei împotriva alcoolismului.

8
http://www.horticultura-bucuresti.ro/fisiere/file/ID/Manuale%20ID/Viticultura.pdf
12
Tabel 1.3.1.3. Producţia şi consumul de vin în lume

Ţara Producţie(mii hl) Consum(mii hl) Consum pe cap de

locuitor
Italia 62,3 34 61,3
Franţa 53,3 32 67
Spania 25,5 15,3 42,7
SUA 17 17,5 6,1
Argentina 14,5 15,7 4,8
Germania 9,7 18,5 22,9
Africa de Sud 9,2 4,2 10,2
România 5,8 4,5 19,1

Din datele prezentate mai sus se observa că în România producţia de vin depăşeşte consumul cu peste
un million de hectolitri pe an.

1.3.2. Viticultura şi vinicultura în România

Evoluţia suprafeţelor cultivate cu viţa de vie s-a aflat sub incidenţa mai multor factori obiectivi şi
subiectivi.Prima categorie de factori a fost legată de schimbarea regimului proprietăţii viticole,de
reconstituirea proprietăţii private în acest domeniu,precum şi de structura capitalului viticol.Factorii
subiectivi care au dus la micşorarea suprafeţelor de vită de vie sunt foştii proprietari sau moştenitorii
acestora care au realizat defrişări în masă pentru a obţine venituri ridicate.

În zilele noastre cea mai mare parte a investiţiilor viticole din ţara noastră,circa 95%,se afla în
proprietatea privată,caracterizată printr-o micşorare excesivă a suprafeţelor de vii deţinute de
exploataţiile individuale.

La nivel naţional,dezvoltarea viticulturii viitoare,dar şi celei prezente se bazează de asemenea tot pe

propietatea private,asociaţii pregătite pentru înfiinţare şi exploatare,folosind soiuri de vită de vie
productive,de bună calitate,recomandate la înmulţire sau după specificul fiecărei
zone,podgorie.Acestea sunt posibile în condiţiile în care se aplica tehnologii moderne de
cultură(fertilizare,irigare,combaterea dăunătorilor),se minimizează costurile,se folosesc raţional atât
resursele economice,cât şi cele umane.Viticultura în România reprezintă o activitate tradiţional,cu o
mare importanţă economică,ca rezultat al condiţiilor favorabile pe care viţa de vie le găseşte pe
ţinuturile patriei noastre.

13
Tabel nr.1.3.2.1. Evoluţia suprafeţelor viilor pe rod Ha(hectare)

Vii pe rod/anii 2008 2009 2010 2011

România 187.935 184.439 176.991 176.616
Sector privat 185.854 182.756 175.798 174.846
Exploataţii 157.581 156.261 149.057 153.307
agricole
individuale
Sursă:Anuarul statistic:Suprafaţa viilor pe rod,pe forme de proprietate,total tara,regiuni de dezvoltare
şi judeţ

Tabelul nr.1.3.2.2. Suprafaţa cultivate cu vii pe rod 2007-2011 mii hectare

2007 2008 2009 2010 2011

Suprafaţa agricolă ocupată 218 214,5 215,4 213,4 211,3
cu vii şi pepiniere-total
Vii pe rod,din care: 187,6 187,9 184,4 177 176,6
Vii altoite pe rod 92,3 93,9 93,9 90,1 88
Vii hibride pe rod 95,3 94 90,5 86,9 88,6
Sursă:Institutul Naţional de Statistica-Anuarul Statistic al României 2011

Din datele de mai sus observăm că suprafeţele cultivate cu vii pe rod au o evoluţie descendentă,de la
187,6 mii hectare în anul 2007 ,ajungând la 211,3 mii hectare în anul 2011.Se observa că ponderea
viilor pe rod în totalul suprafeţelor agricole ocupate cu vii şi pepiniere viticole în anul 2007 este de
86,1%,în anul 2011 înregistrând o scădere,având o pondere de 83,6%.

La nivelul structurii viilor pe rod,deşi cele două componente au avut o evoluţie oscilantă în perioada
analizată,dar se poate afirma că viile hibride au înregistrat un trend descrescător,accentuat,de la 95,3
mii hectare în anul 2007,ajungând la 88,6 mii hectare în anul 2011,însemnând o scădere de 7%,faţă de
viile altoite pe rod care au avut o evoluţie similară,dar nu atât de pronunţată,scăderea fiind de la 92,3
mii hectare în anul 2007,la 88 mii hectare în anul 2011,adică o diminuare de 4,7%.

14
Zone viticole în România

1.3.3. Oferta românească de struguri şi vinuri

Fructul viţei de vie poate fi consumat în stare naturală,fructul în sine sau ca suc de struguri,se foloseşte
în industria farmaceutică,în creme,loţiuni,arome,în industria alimentară,că gem,compot,stafide,dar în
cea mai mare parte din fruct se produce vin.Sucul de struguri are o acţiune tonifiantă asupra
organismului,fiind indicat mai ales copiilor şi mai ales persoanelor aflate în convalescenţă.

Conform datelor furnizate de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură, România
comparative cu ţările din Europa în anul 2010 se situa pe locul şapte la producţia de struguri,cu o
pondere de 2,8% în totalul producţiei europene,după Italia,Spania,Franţa,Germania, Grecia,Portugalia
şi locul şase la producţia de vin,cu o pondere de aproximativ 3% în totalul producţiei europene,după
Italia,Franţa,Spania,Germania,Portugalia.

15
Tabel nr.1.3.3.1. Resursele totale de vinuri mii hl
2010 2011 Structura 2011
2010
Resurse totale 7909,7 6913,2 100 100
Stoc iniţial 2802,2 3343,3 48,4 35,4
Producţie 4126,1 3328,9 48,1 52,2
Import 981,4 241 3,5 12,4
Sursă:Institutul naţional de statistica-Bilantul de aprovizionare de piaţă 2011

Resursele totale de vinuri au crescut faţă de anul precedent cu 996,5 mii hl,fiind asigurate în proporţie
de 64,6% din producţia anului curent şi din import,iar în proporţie de 35,4% din resursele anului
precedent.
Ponderea producţiei de vinuri în resursele totale a crescut cu 4,1 puncte procentuale faţă de anul
precedent,iar a importului a crescut cu 8,9 puncte procentuale.Aportul stocului din anul precedent,la
formarea resurselor totale de vinuri a scăzut cu 13 puncte procentuale.

Tabel nr.1.3.3.2. Consumul de vinuri în anul 2011 faţă de 2010

2010 mii hl 2011 mii hl 2011/2010 %

A.Resurse 3.569,9 5.107,5 143,1
1.Producţie utilizabilă 3.328,9 4.126,1 123,9
2.Import 241 981,4 4,1 ori
B.Utilizări 3.569,9 5.107,5 143,1
3.Export 100,8 105,6 104,8
4.Disponibil pentru 3.957,7 4.496,7 113,6
consum uman
Sursă: Institutul naţional de statistica-Bilantul de aprovizionare de piaţă 2011

Continentul european este cel care asigură cea mai mare cantitate de vin,circa 66,7% din producţia
mondială,urmat de continental american,de aproximativ 18,5%,de Asia 5%,Oceania 5,4% şi Africa cu
un procent de 4,4%.
România dispune de un important patrimoniu viticol,în perioada 2007-2011 evoluţia producţiei de
struguri a fost diferenţiata datorită condiţiilor climatice nefavorabile şi a modului în care au fost
executate lucrările agricole specifice.

16
Tabel nr.1.3.3.3. Producţia de struguri şi vin 2007-2011
U.M. 2007 2008 2009 2010 2011
Vii pe rod,din Mii t 873,2 986,1 990,2 740,1 880
care:
Vii altoite Mii t 511,3 589 587,5 455,2 498
Vii hibrid Mii t 361,9 397,1 402,7 284,9 382
Producţia Mii hl 5.015 5.288,8 5.369,2 4.957,4 3.287,3
totală de vin*
Sursă:Institutul Naţional de Statistica-Anuarlu statistic al României 2011
Nota*:Date EUROSTAT

Producţia de struguri,în anul 2011 a fost de 880 mii tone,după o evoluţie oscilantă,producţia maximă
înregistrându-se în 2009,de 990,2 mii tone.Evoluţia producţiei totale de vin a fost oscilantă,atingând
cel mai mare nivel în anul 2009,de 5.369,2 mii hl,iar cel mai mic nivel în anul 2011,de 3.287,3,adică a
înregistrat o scădere cu 34,5% faţă de anul de bază.

Utilitatea vinului
Vinul roşu este un aliment important pentru sănătate,consumul acestuia în cantităţi mici,1-2 pahare pe
zi previne bolile coronariene şi reduce mortalitatea.Însă,lipsa de măsură a consumului de vin duce la
afecţiuni grave.
Antioxidanţii: resveratrolul,se găseşte în sâmburii şi pielea strugurilor,ei luptă cu radicalii liberi şi
protejează celulele sănătoase împotriva atacurilor acestora.Concentraţia mare de resveratrol din vinul
roşu se datorează procesului de fermentaţie,unde contactul prelungit dintre zeama de struguri,pielita şi
sâmburii face că în final produsul finit să conţină un nivel ridicat de antioxidanţi.
Prevenirea cancerului:resveratrolul are proprietăţi anti-cancerigene,are acţiuni în reducerea mutaţiilor
de AND care produc cancerul,uciderea celulelor bolnave şi blocarea creării de vase de sânge în jurul
tumorii,pentru a o hrăni.
Prin procese de uscare strugurii sunt transformaţi în stafide,acestea aducând multiple beneficii
organismului,cum ar fi:
-ofera senzaţie de saţietate;
-regleaza presiunea arterial;
-sursa de antioxidanţi ce interacţionează cu absorbţia colesterolului;
-regleaza digestia;
-reduc aciditatea stomacală;
-favorizeaza formarea celulelor roşii;
-ajuta la sănătatea ochilor.
17
 1.3.4. Evoluţia investiilor viticole la nivel local-Bacau

La nivelul judeţului Bacău fondul funciar agricol reprezintă o importanţă resursă naturală,a cărui
suprafaţă este de 319.777 ha,aproximativ 48,3% din suprafaţa totală a judeţului,unde viile şi
pepinierile viticole ocupa 1,4%,adică 4.634 ha.

În judeţul Bacău o subramură complementară a producţiei agricole o reprezintă viticulture,care în 2009

suprafaţa ocupată cu viţa de vie era de 4.634 ha(1,4%din suprafaţa agricolă).Producţia de struguri
variază în perioada 2000-2007 de la a 34.294 tone în anul 2000 la 16.834 tone în 2005, respectiv
26.441 tone în 2007.

Tabel 1.3.4.1.Principalele zone de producţie viticolă

Localitate Suprafaţa de vie(ha) Producţia struguri(tone)

Sascut 617 3.080
Glavanest 200 1.005
Podu Turcului 157 975
N.Bălcescu 127 877
Cleja 125 868
Faraoani 122 854
Vultureni 121 960

Tabelul 1.3.4.2.Evoluţia suprafeţelor viilor pe rod în judeţul Bacău

Vii pe rod/anii 2008 2009 2010 2011

Sector privat 5066 4472 4078 4259
Exploataţii 5020 4408 4030 4099
agricole
individuale

În Bilanţul de aprovizionare al judeţului Bacău,pentru principalele produse agroalimentare în anul

2011,la nivelul strugurilor proaspeţi s-a înregistrat o diminuare a importului,de la 43,4 mii tone

18
2009/2010 la 40,0 mii tone 2010/2011.Iar la nivelul exportului s-a înregistrat o creştere de la 0,6 mii
tone 2009/2010 la 0,9 mii tone 2010/2011.

După aprecierile specialiştilor, în următorii ani,se preconizează replantarea a circa 100.000 ha de viţă
nobilă, urmând a se întocmi studii de fezabilitate şi planuri de afaceri atât pentru înfiinţarea de noi
plantaţii, cât şi pentru reconversie şi centre de prelucrare a strugurilor pentru vin şi masă.

Capitolul 2

Perspective în domeniul cultivării viţei de vie.Necesitatea şi oportunitatea investiţiei

2.1.Prezentarea proiectului de investiţii

1.Denumirea proiectului de investiţii:Plantaţie viticolă pentru struguri de masă

2. Domeniul de activitate al societății comerciale conform codului CAEN9

Cod:0121

Denumire cod: Cultivarea strugurilor.

3. Investitor: S.C. ProfiProd S.R.L. forma juridică este de tip societate cu răspundere limitată cu un
singur proprietar, Vasilciu Simona Alină.
4.Amplasament: orașul Comăneşti, județul Bacău, România
Oraşul Comăneşti face parte din zona de Dezvoltare Nord-Est,în judeţul Bacău. Aşezarea
administrativă se întinde pe circa 10 km în lungul văii raului Trotuş, pe segmentul mijlociu al acestuia.
Valea Trotusului are o deschidere ce depăşeşte 2 km la nivelul liniei neinundabile în sectorul
Comăneşti.Beneficiază de transport rutier şi feroviar,are acces la drumuri judeţene şi naţionale şi
prezintă condiţii favorabile pentru construcţii şi dezvoltări agricole şi gospodăreşti.

9
http://www.coduri-caen.com/cod_caen_agricultura_silvicultura_pescuit.html
19
 Amplasarea culturii este pe teritoriul administrativ al zonei Comăneşti, cuprins între 2 dintre
cele mai importante cai rutiere ale zonei: drumul 2G şi 12A.Pe toate direcţiile există în general o bună
stabilitate generală şi locală, terenul nefiind afectat până în prezent de ravene, eroziuni recente sau
alunecări de teren.
5.Obiectivul şi scopul proiectului
Obiectivul general al proiectului îl constituie valorificarea potenţialului agricol al judeţului
Bacău.Scopul acestuia fiind de a creşte nivelul de trăi din jud.Bacău, prin crearea de relaţii economice
între producători şi procesatori sau en-grosisti.
Obiective specifice:
-valorificarea economică a resurselor umane locale: nr.de locuri de muncă nou create 20 locuri de
muncă permanente(inginer agronom, paznic, personal plantare-recoltare-sortare-spalare-procesare);
-crearea unui plus de valoare în judeţ prin valorificarea resurselor disponibile (a calităţii pământului);
-cresterea veniturilor comunităţilor locale şi implicit a calităţii vieţii cetăţenilor;
-crearea unei pieţe bazate pe produse autohtone, reducerea importului de fructe pentru consum şi alte
întrebuinţări(procesare);

6.Necesitatea, oportunitatea și impactul investiției

Situaţia oraşului Comăneşti
Oraşul Comăneşti deţine potenţialul uman şi resulele naturale necesare pentru a deveni un centru
economic local al Reginuii de Nord Est. Pentru aceasta este nevoie să se creeze un mediu favoarabil
dezvoltării mediului de afaceri prin: creea unor medii de angajare bine plătite, atragerea investiţiilor în
oraş şi dezvoltarea resurselor umane.

Investiţia este necesară deoarece judeţul Bacău are potenţial agricol şi înregistrează o creştere
exponenţial a pieţei româneşti în tot ceea ce înseamnă o alimentaţie sănătoasă.Societatea înfiinţată va
avea ca rol producerea şi valorificarea viţei de vie.
Deficienţele în domneniu: Agricultura la nivel rural are o calitate mai slabă datorită lipsei
tehnologizării(lipsa irigaţiilor şi a utilajelor de pregătire a solului) cauzată în principal de nesiguranţa
desfacerii recoltei. Existenţa unor utilaje agricole ar spori considerabil productivitatea şi implicit ar
genera o creştere a cantităţilor recoltate.
Implementarea proiectului de investiţii al S.C ProfiProd S.R.L. va avea ca efect creşterea încasărilor la
bugetul local, cât şi o creştere a nivelului de trăi a comunităţii agricole din zonele vizate.
În perioada 2014-2018 pe lângă subvenţiile şi fondurile europene existente la momentul actual,
Uniunea Europeană va face o infuzie de 3 miliarde de euro în acest domeniu. Acest lucru va duce la
apariţia mai multor producători în domeniul agriculturii cât şi la modernizarea fermelor existente.
20
Domeniul alimentar este printre puţinele domenii neafectate de criză economică actuală, aceasta
încurajând consumul, lucru confirmat de studiile făcute de Eurostat cât şi de diferite firme de
consultanţă atât naţionale cât şi internaţionale.
În strategia de dezvoltare a judeţului Bacău sunt incluse politici care favorizează dezvoltarea
agriculturii şi a zonelor rurale(OS.2.). În urma analizei politicilor localităţilor băcăuane, am identificat
dorinţa autorităţilor de a creşte volumul investiţiilor prin acordarea de oportunităţi şi facilitate
investitorilor. Un alt program care dovedeşte interesul autorităţilor judeţene cu privire la dezvoltarea
horticulturii este “Programul judeţean de refacere a plantaţiilor de pomi fructiferi la toate şcolile din
mediul rural”.
Activitatea firmei noastre se pliază perfect pe obiectivele de dezvoltare atât ale comunelor şi ale
judeţului Bacău, dar şi ale întregii ţări.
7.Perspectivele domeniului
Planificarea financiară în Programul Naţional Suport (mii euro)*
Nr.
Măsura Anul financiar TOTAL
crt.

2009 2010 2011 2012 2013

1. Promovare pe pieţe terţe 54,40 109,48 805,90 802,50 610,47 2.382,75

2. Restructurare/Reconveris 30.381,10 37.414,2 40.952,64 40.777,50 41.139,53 190.665,0

e plantaţii viticole 7 4

2.1 Planuri în derulare 11.311,60 4.134,31 15.445,91

3. Asigurarea recoltei 323,40 360,66 265,00 350,00 350,00 1.649,06

4. Utilizarea mustului 29,50 81,28 76,46 170,00 357,24

concentrat

TOTA 42.100,00 42.100,0 42.100,00 42.100,00 42.100,00 210.500,0

L 0 0

Sursă:MADR10

10
http://www.madr.ro/ro/horticultura/viticultura-vinificatie.html
21
După cum se observa în Planificarea financiară în Programul Naţional Suport,promovarea pe pieţele
interne o creştere substanţial în anul 2011,de 696,42 euro,iar în anul 2013 înregistrează o scădere de
192,03.

CAPITOLUL 3

Evoluţia performanţelor economic-financiare

Pregătirea pentru plantare

Sistemul de cultură practicat este cel semiprotejat deoarece zona în care se realizează investiţia
prezintă condiţii climatice care pun în pericol cultura viţei de vie cu o frecvenţă mai mare de 3 ani din
10,iar pierderile de muguri de rod cauzate sunt cuprinse între 40%-60%.În acest sistem este
recomandat cultivarea soiurilor cu rezistenţă mare la ger.
După destinaţia producţiei vom avea plantaţie de vită de vie cu struguri de masă.
După densitatea butucilor se va realize plantaţie viticolă cu distanţa medie,de la 2,2 m distanţă între
rânduri şi 1-1,4 m intre butuci pe rând,cu o densitate de 3.246-4545 butuci/ha.Acest tip de plantaţie
este recomandat pentru sistemul semiprotejat,deoarece are o formă de conducere înalta,care se
înfiinţează pe terenurile cu pante moderate de 5-15%,pe soluri cu fertilitate mijlocie.
În procesul de plantare al vite-de-vie,deci amenajarea terenului va consta în:
-defrisare,nivelare,administrare îngrăşământ
-pichetarea terenului(locul fiecărei vite pe teren,prin folosirea de picheţi,ce sunt elemente de susţinere
a viţei de vie până la instalarea sistemului de susţinere)
-executarea gropilor(gropile se sapă cu puţin timp înainte de aducerea şi pregătirea viţelor, pe direcţia
rândului şi de aceeaşi parte a pichetului, la 3 - 5 cm faţă de acesta. Adâncimea este de 50 cm, iar
lărgimea de 30-35 cm)
-plantarea propriu-zisă a viţei de vie

22
3.1Costul estimativ al investiţiei

Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului

1.Cheltuieli cu achiziţionarea terenului

Terenul este situate în comună oraşul Comăneşti,judeţul Bacău şi dispune de reţea de alimentare cu
apa în sistem centralizat.
Concesionare teren pe o perioadă de 20 de ani,plata concesiunii se realizează pe 5
ani=15.000*5=75.000 ron
Preţul de 15.000 aferent celor 2 ha/an.

2.Cheltuieli cu amenajarea terenului

10%*15.000 ron=1.500 ron

Total cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului=16.500 ron

Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului de investiţii

Aceste cheltuieli includ cheltuielile aferente asigurării cu utilităţile necesare funcţionării obiectivului
de investiţii cum ar fi:alimentare cu apa,canalizare,gaze natural,telecomunicaţii,drumuri de acces,care
se execută pe amplasamentul delimitat din punct de vedere juridic,ca aparţinând obiectivului de
investiţie.

1.Cheltuieli aferente racordării la apă şi canalizare

Racordarea se va realiza la firma SC Apa Serv Trotuş SRL din oraşul Comăneşti,judeţul Bacău,firma
înfiinţată în anul 2010,ce oferă servicii din domeniul apei potabile,menajere şi industriale.
120(aviz apa)+40ML ţeava polietilena*7 ron/ML=400 ron
240 ron+40 Ml conducta de canalizare*14 ron/ML+1.155 ron manopera=1.955 ron

2.Cheltuieli aferente racordării la curent electric

Branşarea la current electric se va face de la E.On Moldova.Pentru un consum racordat prin brasament
monofazat tariful este de 15,52 ron/kW,pentru unul trifazat de până la 12kW tariful este de 38,4
ron/kW.
90 ron(aviz tehnic de racordare)+38,4 ron/kw brasament trifazic până la 12kw+1.000
ron(manopera)=1.128,4 ron

23
 Total cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor=3.083,4 ron

Cheltuieli pentru proiectare şi inginerie

1.Studii de teren
Studii geotehnice=1.300 ron
Studii geologice=800 ron
Studii topografice=1.250 ron
Cost total studii de teren=3.350 ron
2.Obţinere avize şi acorduri de specialitate
Regii apa-canal=460 ron
Telecomunicaţii=330 ron
Protecţia muncii=358,5 ron
Scenariu pentru securitate la incendii(PSI)=440 ron
Autorizaţie mediu=1.899 ron
Certificate de urbanism=308 ron
Cost total obţinere avize şi acorduri=3.795,5
3.Proiectare şi inginerie
Costurile de construcţie şi montaj:
- Amenajarea construcţiei şi a spaţiului de depozitare=13.200 ron
- Montare utilităţi=3.083,4 ron
Cost total construcţii şi montaj=16.283,4 ron
Cheltuieli studiu de prefezabilitate=0,2%*16.283,4=32,57 ron
Cheltuieli studiu de fezabilitate=1,5%*16.283,4=244,25 ron
Cheltuieli proiect tehnic=4,5%*16.283,4=732,75 ron
Detalii de execuţie=4%*16.283,4=651,33 ron
Cost total proiectare şi inginerie=1.660,9 ron

Total cheltuieli proiectare şi inginerie=3.350 ron+3.795,5 ron+1.660,9 ron=8.806,4 ron

24
Utilaje echipamente,dotări

1.Remorca MIG-5

Remorca pentru administrat gunoiul de grajd,dispozitiv de împrăştiere cu tamburi verticali,volumul

benei este de minim 10 mc.

MIG-5 va împrăştia material organic,maşina ce lucrează în agregat cu tractorul U-650.Această maşină

este tractata pe 4 roţi în tandem oscilant fiind acţionată de la prize de putere a tractorului.

2.Tractor U-650

Tractorul agricol U-650 are următoarele caracteristici tehnice:

- Motor Comman rail,capacitate 150-160 CP

- Punte fata 4x4:40 km/h
- Prize de putere minimum 540+1000 rpm
- Categorie tiranţi 3
- Capacitate de ridicare a tiranţilor de minim 7.700 kg
- Greutăţi frontale de minim 560 kg

3.Plug reversibil PP-4-30

Plugul PP-4-30 are o lăţime de brăzdare variabilă,4 trupiţe,distant sub cadru minim 80 cm,elemente de
distrus resturi vegetale şi extensie cormana.
După ce gunoiul de grajd(material organic)a fost administrata se va incorcora în sol prin arătura
adâncă,lucrare executată de plugul PP-4-30,plug cu destinaţie generală.Arătura trebuie realizată cât
mai adâncă,acest lucru realizându-se prin modificarea poziţiei roţilor de copier,sau prin mărirea
unghiului de pătrundere în sol a trupiţelor.

4.Disc GD-3,2
După ce terenul este arat se trece la etapa de discuit şi frezat unde se va folosi grapa cu discuri GD-
3,2.Pentru pregătirea patului germinativ se va utiliza freză,care lucrează în agregat cu tractorul U-650.

Tractor U-650=10.000 ron

Remorca MIG-5=4.000 ron
Plug PP 4-30=1.200 ron
Disc GD-3,2=2.000 ron
Obiecte de lucru manual=1.500 ron

25
 Total cheltuieli utilaje=10.000+4.000+1.200+2.000+1.500=18.700 ron

Sistemul de irigaţii prin aspersiune

Este indicat în irigarea culturilor înalte(floarea-soarelui,porumb,viţă-de-vie,cânepă),în cele

medii(grâu,orz,secară),joase,semănate în rânduri rare(cartofi,soia etc.) pe suprafeţe mijlocii.
Sunt instalaţii de irigat prin aspersiune cu ţevi din aluminiu şi prezintă alimentare cu reţea de hidranţi.

Caracteristici:
- Număr aspersoare:13,17,22

- Raza aspersor(m):15 21
- Diametru tronson:63/100
- Presiune minimă de lucru(bar):3,5

Total cheltuieli sistem de irigaţii=750 ron

26
Dotări

Sunt incluse cheltuielile pentru amenajarea biroului

Tabel 3.1.1.Cost dotări
Nr. Articol Preţ Necesar Cost
1. Birou 250 ron 2 500 ron
2. Scaun 60 ron 4 240 ron
3. Imprimanta 360 ron 1 360 ron
4. Dulap 500 ron 1 500 ron
5. Calculator 1.600 ron 1 1.600 ron
6. Papetărie - - 230 ron
Total 3.430 ron

Total cheltuieli dotări=3.430 ron

Total cost estimativ investiţie=51.269,8 ron

3.2Cheltuieli anuale

Cheltuieli cu utilităţi
Tabel 3.1.2.Costul utilităţii aferente sediului
Energie elecrica Consum Cost
Lunar 45kwh 19,35 ron ron
Anual 540kwh 232,2 ron
P kwh=0,43 ron
Apa Consum Cost
Lunar 300 mc 750 ron
Anual 1.200 mc* 3.000 ron
P mc apa=2,5 ron
Nota*:irigarea are loc 4 luni pe an(300mc*4)

Total cheltuieli utilităţi=3.232,2 ron

27
Cheltuieli cu salariile

Tabel 3.1.3.

Nr. Funcţia Nr. Angajaţi Salariu Zile lucrate Total

crt lunar salarii an
1. Inginer viticol 1 160 ron/zi 8 zile/an 1.280
2. Administrator 1 1.400 360 zile 16.800
ron/lună
3. Agent paza 2 650 360 zile 7.800
ron/lună
4. Muncitori 3 85 ron/lună 360 zile 1.020
permanenţi
5. Muncitori 4 50 ron/zi 14 zile/an 700
sezonieri
Total 11 27.600 ron

Total cheltuieli salariale anuale=27.600 ron

Cheltuieli cu terenul=16.500
Cheltuieli racordare apa+energie=3.232,2
Cheltuieli cu salariile=27.600 ron
Cheltuieli amortizarea=5.864

Total cheltuieli anuale=53.196ron

Venituri anuale(cifră de afaceri)

Venituri societăţii provin din comercializarea strugurilor de masă către potenţialii

clienţi,supermarketuri,en-grosisti.
Venituri vor apărea în perioada septembrie-octombrie atunci când strugurii sunt colectaţi de către
muncitorii sezonieri.
Viţă-de-vie,plantata pe 2 ha va produce anual aproximativ 9.400 kg struguri de masă.
P=8 ron

Venituri anuale= 75.200 ron

28
3.3Evaluarea performanţelor economic-financiare ale proiectului de investiţii

Pentru a demonstra fezabilitatea proiectului de investiții, dar și pentru a evalua performanțele

economico-financiare este necesar calculul și analiza unor indicatori de eficiență economică. Că
analiza să se facă mai în profunzime și să întărească concluziile oferite de indicatorii de eficiență se
utilizează analiză prin metodologia B.I.R.D.

3.3.1.Indicatorii cu caracter general şi de bază ai investiţiei

Indicatorii cu caracter general au rolul de a forma o imagine globală asupra investiţiei.

Tabel 3.3.1.1. Indicatori cu caracter general

Nr. Indicator Simbol U.M. Valoare
Crt.
1. Cifră de afaceri/Venituri anuale CA/Vh Ron 75.200
2. Cheltuieli anuale Ch Ron 53.196
3. Salariaţi S Pers. 11
4. Productivitatea anuală a muncii WL Ron/salariat 6.836,36
5. Impozit pe profit Imp Ron 3.521
6. Profit brut Phb Ron 22.004
7. Profit net Phn Ron 18.483
8. Cota de impozit pe profit Cota imp % 16
pr

Indicatorii de bază oferă o imagine asupra eficienţei economice a investiţiei. Perioada de

funcţionare a investiţiei luată în considerare este de 16 ani, deoarece conform „Catalogului privind
clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe”, echipamentele tehnologice ale
societății vor fi uzate fizic și moral după o perioadă de 16 ani, când este necesară înlocuirea acestora
cu unele noi, mai performante. Din acest motiv perioada de funcționare a investiției este 16 ani.

29
Tabel 3.3.1.2. Indicatorii de bază ai investiției

Nr. Indicator Simbol U.M. Valoare

Crt.
1. Valoarea investiţiei It ron 51.269,8
2. Durata de funcţionare a investiţiei D ani 16
3. Durata de realizare a investiţiei d ani 1
4. Randamentul economic al investiţiei R ron profit/ron 6,3
investit
5. Termenul de recuperare T ani 2,19
6. Coeficientul de recuperare e - 0,45
7. Viteza de recuperare a investiţiei Vr - 7,3
8. Pragul de rentabilitate PR %

1.Randamentul economic al investiţiei

Este randamentul economic net al investiției și exprimă profitul total pe perioada de exploatare ce
revine pe fiecare unitate monetară investită în proiect. Așadar în situația de față societatea în perioada
de 16 ani câștigă 4,7 ron profit la 1 ron investit. Randamentul net al investiției exprimă cel mai bine
criteriul considerat deoarece ia în calcul profitul rămas după recuperarea efortului investițional. Este un
indicator de tipul efecte/eforturi.

2. Termenul de recuperare al investiţiei

Conform calcului aproximativ în 3 ani societatea își va recupera investiția din perioada de
funcționare de 16 ani luată în considerare.

30
3. Coeficientul de eficienţă economică a investiţiei

Din relația de calcul se observă că este inversul termenului de recuperare al investiției și ne arată ce
profit se obține cu fiecare unitate monetară investită în proiect. În cazul nostru se obține 0,36 ron
profit cu fiecare unitate monetară investită în decurs de un an.

4. Viteza de recuperare a investiției

𝐷 16
Vr = = =5,77
𝑇 2,77

Este raportul dintre durata de funcționare și durata recuperare a investiției care ne arată că investițiia
s-ar putea recupera de 5,8 ori în perioada de funcționare.

5. Pragul de rentabilitate a investiţiei

Mai este denumit și sub formă de punct mort sau critic și reprezintă acel nivel al activității în care
firma nu obține nici profit, nici pierdere. Constatăm în cazul prezentat că 43,19 % este nivelul minim
al vânzărilor unde firma nu obține nici profit nici pierdere, adică veniturile acoperă integral
cheltuielile de producție. Activitatea devine profitabilă după depășirea pragului de 43,19% în caz
contrar înregistrează pierderi.

Finanțarea investiției

Surse proprii 30% ( 15.381 ron) și 70% (35.889 ron) pe baza unui credit bancar cu dobânda de
8% pe termen de 4 ani, cu un an perioada de grație (perioada de execuție). Suma anuală care trebuie
rambursată (rata+dobândă) va fi:

d (1  d ) 3
Sh = C(1+d) 1
 35.889(1+0,08) =
(1  d ) 3  1

0,08(1  0,08) 3
 15.027,29
(1  0,08) 3  1

31
2.2. Analiza financiară prin metodologia B.I.R.D.

B.I.R.D. (Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare)este un organism care face parte din
grupul Băncii Mondiale, care se ocupă cu acordarea creditelor pentru obiectivele de investiții care sunt
prezentate și care respectă cerințele acestei instituții. Cerințele se referă la o serie de indicatori care
trebuie să ia anumite valori impuse de bancă. Pentru calculul acestor indicatori se vor estima
veniturile și cheltuielile anuale ale societății (mai puțin amortizarea) și profitul brut și net, și actualizați
cu o rată de 15% . Actualizarea presupune aducerea la zi a cheltuielilor și veniturilor din viitor ale
unei firme.

Venituri anuale=75.200 ron

Cheltuieli anuale=47.332,2-5.864=41.468,2 ron

Profitul brut=33.732 ron

Impozit pe profit=5.397 ron

Profit net=28.335 ron

Pe perioada rambursării creditului se vor include și cheltuielile cu rata și dobânda aferentă.

Cheltuielile anuale pe perioada rambursării creditului vor fi = 41.468,2 + 5.397 + 15.027,29 =

61.892,49, iar în rest vor fi =41.468,2 + 5.397 = 46.865,2 ron

32
Tabel 3.3.1.3. Calculul cheltuielilor şi veniturilor actualizate

Nr.crt Venituri Cheltuieli Factor de Venituri Cheltuieli Flux de

anuale anuale actualizare anuale anuale numerar

pt a=15% actualizate actualizate anual

actualizat

1. 35.889 51.269,8 0,869 31.187,54 44.553,45 -13,365

61.892
2. 75.200 0,756 56.851,2 46.790,35 10.060,84

75.200 61.892
3. 0,657 49.406,4 40.663 8.743,35

75.200 61.892
4. 0,571 42.939,2 35.340,33 7.598,86

75.200 46.865
5. 0,497 37.374,4 23.291.9 14.082,49

75.200 46.865
6. 0,432 32.486,4 20.245,68 12.240,72

75.200 46.865
7. 0,376 28.275,2 17.621,24 10.653,96

75.200 46.865
8. 0,327 24.590,4 15.324,855 9.265,54

Total
303.110,74 243.830,8 59.279,93

Calculul indicatorilor prin metodologia B.I.R.D.

1.Raportul dintre venituri și cheltuieli actualizate

Vh
∑d+D
h=1 (1+a)h 303.110,74
R = d+D Ih+Ch = = 1,24 >1
∑h=1 243.830,8
h
(1+a)

33
Valoarea raportului de 1,24 dovedește faptul că proiectul de investiții este acceptat (1,24>1), relevă
capacitatea investiției de a recupera integral cheltuielile legate de investiție și de a aduce profit.

2.Venitul net actualizat

𝑑+𝐷 𝑉ℎ 𝐼ℎ+𝐶ℎ
VNA = ∑ℎ=1 − ∑𝑑+𝐷
ℎ=1 =303.110,74 – 243.830,8 = 59.279,94>0
(1+𝑎)ℎ (1+𝑎)ℎ

Exprimă valoarea actuală a fluxului de numerar pe parcursul execuției și exploatării investiției.

Valoarea mai mare decât zero demonstrează că proiectul poate fi acceptat. Este un indicator integral
de eficiență al investițiilor deoarece momentul de referință pentru calcul este cel al începerii
lucrărilor.

3.Rata internă de rentabilitate

VNA(+)
RIR=amin+(amax-amin) =
VNA(+) + |VNA(−)|

>8%rata dobânziila
credit

Reprezintă acea rată la nivelul căreia VNA este egal cu zero și se calculează fluxurile de numerar
actualizate pentru rate de actualizare cu diferențe de cinci procente până se obține un VNA pozitiv și
un VNA negativ succesiv. În situația de față RIR este mai mare decât rata dobânzii creditului numit și
costul capitalului deci proiectul este rentabil.

34
 Capitolul 4

Concluzii şi propuneri

Din capitolele realizate anterior denotă faptul că investiţiile sunt indispensabil vieţii
omeneşti,indiferent de tipul investiţiei,de mijloace fixe,în protejarea mediului înconjurător,de resurse
umane,în construcţii sau în orice domeniu de activitate.Argumentele aduse sunt:sporirea veniturilor
agenţilor economici şi ale populaţiei,ofertele de produse pe piaţă,contribuţia la creşterea calităţii
vieţii,inovaţii intreprenoriale,aprecierea progresului tehnic şi tehnologic.Investiţiile contribuie la
creşterea ofertei de bunuri şi servicii pe piaţă şi de asemenea influenţează consumul populaţiei,prin
sporirea locurilor de muncă care contribuie la creşterea veniturilor.

Investiţiile ocupă un rol important în mediul economic,social,protecţia mediului înconjurător,care

indirect se resfrang asupra calităţii vieţii.Impactul investiilor se vede în activele
corporale(clădiri,terenuri,construcţii),în cele necorporale(licenţe,brevete,mărci comerciale) şi în cele
financiare(creanţe imobilizate).

Cu privire la invesţiile în domeniul viticulturii putem afirma că este una din perspectivele
investiţionale alături de agricultură,cultivarea fructelor şi legumelor,a plantelor medicinale şi creşterea
animalelor.Viticultura se referă la cultivarea viţei de vie pentru struguri şi pentru vin,astfel ca
importanţa sa este deosebila,deoarece strugurii sunt o importanţă sursa de sănătate,din care se se extrag
substanţe care lupta împotriva colesterolului şi a bolilor de inimă.

Capitolul trei concluzionează performanţele economic-financiare ale investiţiei viticole,după

proiectarea costului estimativ al investiţiei,a veniturilor şi a cheltuielilor anuale s-a ajuns la concluzia
că investiţia este una profitabilă ,obţinându-se 4,7 ron profit la 1 ron învestit,termenul de recuperare al
investiţiei fiind de aproximativ trei ani,viteza de recuperare a investiției fiind de 2,77 ori în perioada de
exploatare de opt ani luată în considerare. Pragul de rentabilitate de 43,19% ne arată că la acest nivel
veniturile firmei acoperă integral cheltuielile firmei, nu are nici profit nici pierdere, iar după depășirea
acestui prag firma își crește profitabilitatea. Analizând prin prisma indicatorilor B.I.R.D. se
demonstrează că în perioada de exploatare de 8 ani raportul dintre venituri și cheltuieli actualizate cu o
rată de 15% este supraunitar, iar proiectul poate fi acceptat. Venitul net actualizate este mai mare decât
zero, iar rata internă de rentabilitatea are valoare de 23,46% este mai mare decât rata dobânzii la
credite fapt ce întărește fezabilitatea proiectului de investiții. Cu cât valoarea ratei de rentabilitate este
mai mare cu atât investiția este mai rentabilă.

35
După prezentarea concluziilor rezulta şi câteva sugestii care vizează viitorul afacerii,pentru că aceasta
să îşi mărească profitul şi să obţină un renume în agricultură:

-obtinerea unor certificări ecologice pentru cultivarea viţei de vie în condiţii ecologice,cu
îngrăşăminte naturale şi fără a fi stropite cu substanţe toxice;

-diversificarea destinaţiei fructelor,livrarea acestora către laboratoare medicale ce vor extrage

substanţele benefice din sâmburi şi pielita;

-deschiderea unor puncte de comercializare în afara oraşului şi în oraşele mari;

-extinderea contractelor la nivel naţional;

Propunerile făcute sunt rezultatul concluziilor stabilite pe baza indicatorilor calculați și au în vedere
îmbunătățirea activității economice a firmei.

36
Bibliografie:

1. Stoian Marian, Gestiunea investițiilor, Biblioteca digitală, ASE;

2. Stoica Maricica, Proiect tehnico-economic, Editura Economică, București, 2001;

3. Stoica Maricica, Managementul, concepere, proiectarea, implementarea proiectelor de

investiții, Editura LuminaLex, București, 2010;

4. Consiliul Județean Bacău, „Profilul monografic al județului Bacău”, disponibil la adresa:

http://www.geaconsulting.ro/wp-content/uploads/downloads/2011/07/Bacau.pdf, accesat la 23 03 2012;

5. CAEN, disponibil la adesa:

http://www.coduricaen.com/cod_caen_agricultura_silvicultura_pescuit.html

6. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, disponibil la adresa:

http://www.madr.ro/pages/page.php?catid=01

7. SC Compania Regională de Apă Bacău SA, disponibil la adresa:

http://www.apabacau.ro/index.php/tarife-apa-canal

8. INSS: http://www.horticultura-bucuresti.ro/fisiere/file/ID/Manuale%20ID/Viticultura.pdf

37