1.

Etica își are originea în cuvȃntul

« ethos »

din limba greacă, acesta făcȃnd referire la

: a)

caracterul unui individ ;

b)

atȃt la caracterul unui individ cȃt și la cultura unei comunități

c)

cultura unei comunități.

2.

Într-un context mai larg,

etica

se ocupă cu

a)
studiul teoretic al valorilor și condiției umane din perspectiva principiilor morale ș

i a rolului

acestora în viața socială

b)

studiul normelor de conduită morală corespunzătoare ideologiei unei anumite clase sau societăți

; c)

studiul principiilor și regulilor care reglementează comportamentul membrilor unei

unei profesii. 3.

În sens restrȃns,

etica

reprezi

ntă

: a)

totalitatea normelor de conduită morală

; b)

un ansamblu de principii și reguli ale membrilor unei unei profesii

; c)

totalitatea valorilor umane din perspectiva principiilor morale și a rolului acestora în viața socială.
A)

a+b;

B)

a + c ; C)

b + c. 4.

Conform

Dicționarului explicativ al limbii romȃne, termenul de

etică

semnifică

: a)

Ştiința care se ocupă cu studiul principiilor morale, cu legile lor de dezvoltare istorică, cu conținutul lor și
cu rolul acestora în viața socială

; b)

Totalitatea normelor de conduită morală corespunzătoare ideologiei unei anumite clase sau societăți

; c)

Etica este una dintre formele conștiinței sociale

; d)
Totalitatea normelor de conduită morală.

A)

a + b + c ; B)

a+b+d;

C)

a+b+c+d;

D)

b + c + d. 5.

Etica este specifică democrației și mai ales strȃns legată de procesul democratic

deoarece: a)

etica

este o zonă clară, deoarece există un set universal de principii etice, care să definească ce este bine și ce
este rău, circumstanțele

ne

avȃnd un rol important.

b)

democrația presupune dereglementare, iar locul lăsat liber prin dereglementare este luat de coduri de
etică în diferite domenii
; c)

unoașterea nu este o simplă copie a realității, ea presupune o reflectare activă și o reconstrucție a lumii
reale în conștiința individuală.

6.

Care dintre

afirmațiile de mai jos referitoare la legătura dintre etică și educație sunt adevărate?

a)

Există o strȃnsă legătură între educație și etică

deoarece comportamentul etic

presupune un anumit nivel de competență, care se obține și se menține prin acțiuni

educative ; b)

Educația în general și educația în etică în special sunt garanții ale dezvoltării valorilor morale și profe

sionale ;

c)

Ambele afirmații sunt adevărate.

7.
Factorii esențiali pentru mersul unei organizații competente în materie de etică sunt:

a)

condu

cere, consecvență, echitate, transparență, recompense

b)

consecvență, echitate, transparență, recompense

; c)

echitate, transparență, recompense

. 8.

Sistemul de valori etice universitare :

a)

cadrul de formalizare a regulilor consensuale morale și de

integritate în

domeniul academic, expresie a pozițiilor definitorii față de ceea ce este permis

sau nu în mediul universitar;

b)
trecerea de la teorie la practic

pun

nd în exercitiu concepte

i metode ale acesteia pentru cazuri reale, fie construirea sau reconstruirea unei explica

ii teoretice pornind de la fenomene sau procese reale concludente; c)

capacitatea de a poten

a competen

țele ș

i abilit

ăț

ile de cercetare ale speciali

tilor de care dispune

mediul academic și

creearea unor condi

ii favorabile pentru stimularea initia

ivei
ș

i creativit

ăț

ii. 9.

Metodologia de etică și integritate academică vizează, în mod direct următoarele

aspecte: a)

conturarea dimensiunii

eticii și integrității în cadrul evaluărilor instituționale;

b)

a nu afecta

autonomia universitară

; c)

introducerea unui

sistem de referință

propriu fiecărei universități și anume

reguli

specifice de etică și integritate academică

în scopul evaluărilor instituționale.

A.

a + b;

B.

a + c; C.

b + c. 10.

Metodologia de etică și integritate academică vizează, în mod direct următoarele

aspecte: a)

conturarea dimensiunii

eticii și integrității în cadrul evaluărilor instituționale;

b)

afectarea autonomiei universitare;

c)

introducerea unui

sistem de referință

și totodată numitorul comun pentru toate acestea și anume

reguli unitare de
etică și integritate academică

a evaluărilor instituționale pentru clasificarea universităților.

A.

a + b;

B.

a + c;

C.

b + c. 11.

Metodologia

de etică și integritate academică se urmărește:

a)

politica

i strategia na

ional

în raport cu cercetarea

ș
i investi

iile cu grad redus de tehnicitate;

b)

promovarea în sistemul învățămȃntului superior național a unei conduite general acceptate care să
mențină sub control etic și al integrității procesul de evaluare instituțională;

c)

prin intermediul său cercetătorul fixează o ţintă,

o anumită finalitate descriptivă, explicativă, normativă, generalizatoare, propune atingerea unui punct
stabilit la

începutul demersului pe care-l va întreprinde. 12.

Metodologia

de etică și integritate academică

prezintă următoarele caracteristici:

a)

Stabilește normele de etică și integritate aplicabile în procesul de evaluare instituțională prevăzut de

lege;

b)
Are aplicabilitate generală și reglementează la nivel național aspectele de etică și integritate a
evaluărilor instituționale;

c)

Nu substituie prevederile

procedurilor de evaluare instituțională, ale cartelor universitare, ale codurilor de etică și deontologie
profesională din universități și nici alte prevederi legale care vizează învățămȃntul superior național;

A.

a + b;

B.

a + b + c;

C.

b + c. 13.

Metodologia de eti

că și integritate academică

prezintă următoarele caracteristici:

a)

Stabilește normele de etică și integritate aplicabile în procesul de evaluare instituțională prevăzut de

lege;

b)
Nu are aplicabilitate generală;

c)

Nu substituie prevederile procedurilor de evalu

are instituțională, ale cartelor universitare, ale codurilor de etică și deontologie profesională din
universități și nici alte prevederi legale care vizează învățămȃntul superior național;

A.

a + b; B.

a + c;

C.

b + c.

14.

Metodologia

de etică și integritate academică

prezintă următoarele caracteristici:

a)

Stabilește normele de etică și integritate aplicabile în procesul de evaluare instituțională prevăzut de

lege;

b)
Are aplicabilitate generală și reglementează la nivel național aspectele de etică și

integritate a

evaluărilor instituționale;

c)

ubstituie prevederile procedurilor de evaluare instituțională, ale cartelor universitare, ale codurilor de
etică și deontologie profesională din universități și nici alte prevederi legale care vizează învățămȃntul
superior naț

ional;

A.

a + b;

B.

a + c; C.

b + c. 15.

Metodologia de etică și integritate academică prezintă următoarele componente:

a)

Sistemul de valori etice universitare la care se raportează activitatea de evaluare instituțională;

b)
Principiile eticii și integrității academice;

c)

mbele variante de mai sus sunt adevărate.

16.

Care dintre următoarele afirmații referitoare la valorile etice universitare sunt adevărate

? a)

orientează activitatea în domeniul învățămȃntului superior, în general, precum și în interiorul mediului

academic și al comunității universitare;

b)

are ca scop final generalizarea teoretic

ă, formularea de legi ș

i legit

ăț

i în cadrul unei discipline

tiin

ifice conturate sau pentru discipline în curs de a prinde via

ță;
c)

definesc relațiile moral –

profesionale dintre membrii c

omunității universitare, între aceștia și colaboratorii externi, inclusiv cu membrii echipelor de evaluare
instituțională pentru clasificarea universităților;

A.

a + b; B.

a + c;

C.

b + c. 17.

Libertatea academică, în calitate de valoare etică universitară:

a)

asigură exercitarea consimțămȃntului propriu și posibilitatea opțiunii asupra programelor, concursurilor

și oportunităților de studiu și cercetare;

b)

proclamă faptul că universitatea este un spațiu liber de ingerințe, presiuni și constrȃngeri, altele decȃt
cele de natur științifică, legală și etică;

c)
se referă la asigurarea accesului public, în mod oportun, la toate categoriile de acțiuni, date și informații
care interesează membrii comunității universitare și societatea din

care aceasta face parte.

18.

Autonomia persona

lă, în calitate de valoare etică universitară:

a)

asigură exercitarea consimțămȃntului propriu și posibilitatea opțiunii asupra programelor, concursurilor

și oportunităților de studiu și cercetare;

b)

proclamă faptul că universitatea este un spațiu liber de ingerințe, presiuni și constrȃngeri, altele decȃt
cele de natur științifică, legală și etică;

c)

se referă la asigurarea accesului public, în mod oportun, la toate categoriile de acțiuni, date și informații
care interesează membrii comunității universitare și

societatea din care aceasta face parte. 19.

Transparența, în calitate de valoare etică universitară:

a)
asigură exercitarea consimțămȃntului propriu și posibilitatea opțiunii asupra programelor, concursurilor
și oportunităților de studiu și cercetare;

b)

proclamă faptul că universitatea este un spațiu liber de ingerințe, presiuni și constrȃngeri, altele decȃt
cele de natur științifică, legală și etică;

c)

se referă la asigurarea accesului public, în mod oportun, la toate categoriile de acțiuni, date și informații
care

interesează membrii comunității universitare și

societatea din care aceasta face parte.

20.

Etica relațiilor între membrii comunității academice, în calitate de valoare etică universitară:

a)

solicită evitarea legăturilor și pozițiilor care duc la conflicte de interese și incompatibilități ce afectează
evaluările obiective și acțiunile membrilor comunității academice permițȃnd favoritismul, nepotismul,
aplicarea de standarde duble în apreciere/evaluare, acte de persecuție sau de răzbunare;

b)
impun prețuirea demnității fiecărui membru al comunității academice într

-un climat

liber de orice discriminare, rezolvarea disputelor prin argumente raționale și nu prin utilizarea unui
limbaj sau a unor atitudini/acțiuni inadmisibile în mediul academic;

c)

determină atitudini corecte și de respingere a discriminării, inegalității de șanse și exploatării,

promovarea culturii organizaționale bazate pe performanță și probitate, stimularea metodelor și
tehnicilor de lucru consultative și flexibile, descurajarea și eliminarea oricăror forme de corupție.

21.

Respectul, grija și toleranța

în calitate de valoare etică universitară:

a)

solicită evitarea legăturilor și pozițiilor care duc la conflicte de interese și incompatibilități

permițȃnd favoritismul, nepotismul, aplicarea de standarde duble în apreciere/evaluare, acte de

persecuție sau de răzbunare;

b)

impun prețuirea demnității fiecărui membru al comunității academice într

-un climat liber de orice discriminare, rezolvarea disputelor prin argumente

raționale și nu prin utilizarea unui limbaj sau a unor atitudini/acțiuni

inadmisibile în mediul academic;

c)

determină atitudini corecte și de respingere a discriminării, inegalității de șanse și exploatării,

promovarea culturii organizaționale bazate pe performanță și probitate, stimularea metodelor și
tehnicilor de lucru consultative și flexibile, descurajarea și eliminarea oricăror forme de corupție.

Scribd

Trusted by over 1 million members

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions!

Start Free Trial

Cancel Anytime.

22.

Dreptatea și echitatea, în calitate de valoare etică universitară:

a)

solicită evitarea legăturilor și pozițiilor care duc la conflicte de interese și incompatibilități, permițȃnd
favoritismul, nepotismul, aplicarea de standarde duble în apreciere/evaluare, acte de persecuție sau de
răzbunare;

b)

impun prețuirea demnității fiecărui membru al comunității academice într

-un climat

liber de orice discriminare, rezolvarea disputelor prin argumente raționale și nu prin utilizarea unui
limbaj sau a unor atitudini/acțiuni inadmisibile în mediul academic;
c)

determină atitudini corecte și de respingere a discriminării, inegalității de șanse și exploatării,

promovarea culturii organizaționale bazate pe performanță și probitate, stimularea metodelor și
tehnicilor de lucru consultative și flexibile, descurajarea și eliminarea oricăror forme de corupție.

23.

Profesional

ismul, în calitate de valoare etică universitară:

a)

înseamna competență în exercitarea profesiei, identificarea cu specialitatea și cu cei din același

domeniu, atașamentul față de cariera academică, obligația morală de a lucra în serviciul studenților,
evitȃnd tratamentul preferențial nejustificat;

b)

constă în recunoașterea, cultivarea, recompensarea realizărilor, valorii și calității personale/colective și

în încurajarea eficacității, eficienței și performanței;

c)

reclamă implicare în problemele profesionale și publice, interzicerea dezinformării, calomnierii,

denigrării publice a persoanelor din instituție și a programelor de studii, responsabilitatea manifestată
față de studenți, față de subordonați și față de angajați.

24.
Primatul meritocrației, în calitate de valoare etică universitară:

a)

înseamna competență în exercitarea profesiei, identificarea cu specialitatea și cu cei din același

domeniu, atașamentul față de cariera academică, obligația morală de a lucra în serviciul studenților,
evitȃnd tratamentul preferențial nejustificat;

b)

constă în recunoașterea, cultivarea, recompensarea realizărilor, valorii și calității personale/colective și

în încurajarea eficacității, eficienței și performanței;

c)

reclamă implicare în problemele profesionale și publice, interzicerea dezinformării, calomnierii,

denigrării publice a persoanelor din instituție și a programelor de studii, responsabilitatea manifestată
față de studenți, față de subordonați și față de angajați.

25.

Responsabilitatea profesională și socială, în calitate de valoare etică universitară:

a)

înseamna competență în exercitarea profesiei, identificarea cu specialitatea și cu cei din același

domeniu, atașamentul față de cariera academică, obligația morală de a lucra în serviciul studenților,
evitȃnd tratamentul preferențial nejustificat;

b)

constă în recunoașterea, cultivarea, recompensarea realizărilor, valorii și calității personale/colective și

în încurajarea eficacității, eficienței și performanței;
c)

reclamă implicare în problemele profesionale și publice, interzicer

ea

dezinformării, calomnierii, denigrării publice a persoanelor din instituție și a programelor de studii,

responsabilitatea manifestată față de studenți, față de subordonați și față de angajați.

26.

Codul etic reprezintă:

a)

un cod de conduită

definit de profes

ioniști ca un ansamblu de principii profesionale de etică ce reglementează exercițiul profesional al unor

activități;

b)

un proces amplu de atragere, selecţie şi creare

în cadrul instituţiilor de învățămȃnt a

unui corp de cadre didactice specializat în domeniul managementului universitar; c)

un

mod organizat de gândire şi acţiune

în vederea obţinerii unor rezultate maxime cu

eforturi minime. 27.

Codul de etică şi deontologie profesională universitară este parte componentă a:

a)

Ghidului privind standardele de

educație în sectorul educației.

b)

Cartei universitare;

c)

Strategiei naționale anticorupție în educație.

28.

Care din variantele de mai jos constituie documente regăsite la nivelul universităților în care se
promovează norme referitoare la etica și integritatea academică:

a)

Carta universitară;

b)
Codurile etice universitare;

c)

Carta universitară și Codurile etice universitare, avȃnd ca punct de plecare Legea educației naționale.

29.

Carta universitară prezintă:

a)

opţiunile majore ale comunităţii universitare şi se aplică în tot spaţiul

universitar;

b)

atȃt modalitățile de comunicare referitoare la profesia reglementată, cȃt și regulile referitoare la

condițiile de exercitare a activităților profesioniștilor c

a reguli deontologice; c)

diferite tipuri de valori, după modul și măsura

în care acestea contribuie la satisfacerea

unor necesități, trebuințe, aspirații ale omului în acest moment istoric.

30.

Care din afirmațiile următoare referitoare la elaborarea și adoptarea Cartei universitare sunt adevărate:
a)

Carta universitară se elaborează

şi se adoptă de către senatul universitar, numai după dezbaterea cu comunitatea universitară;

b)

Carta universitară se adoptă numai după rezoluţia pozitivă a Ministerului Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului privind avizul de legalitate asupra

Cartei universitare;

c)

Ambele afirmații de mai sus sunt adevărate.

31.

Conceptul de corectitudine intelectuală conform Codului etic al Universității Spiru Haret se referă la
următoarea situație:

a)

atunci când un drept de proprietate intelectuală este deţinut de cătr

e un colectiv

de autori, iar acesta este valorificat, beneficiile obţinute trebuie distribuite proporţional cu contribuţia
fiecăruia dintre autori şi cu acordul tuturor părţilor.
b)

ndrumătorii lucrărilor de finalizare a studiilor răspund, solidar cu studenţ

ii sau

absolvenţii, pentru asigurarea caracterului original al acestora.

c)

niciuna dintre afirmațiile de mai sus nu este adevărată.

32.

Conceptul de onestitate conform Codului et

ic al Universității Spiru Haret se referă la următoarea situație:

a)

acuzaţie de plagiat, pentru a fi validă, trebuie să fie însoţită, obligatoriu, de probatoriul care să ateste
plagiatul, prin indicarea, fără echivoc, a textului sau a

textelor incriminatoare

b)

toate persoanele ce au luat parte la diferite proiecte şi studii de cercetare tr

ebuie

menţionate în momentul în care rezultatele se fac publice;

c)

niciuna dintre afirmațiile de mai sus nu este adevărată.

33.

Conceptul de fabricare a datelor ca

abatere gravă de la buna conduită în cercetare atât în cazul cadrelor didactice și al cercetătorilor, cât şi
al studenţilor

se referă la:

a)

beneficiile obținute ca urmare a valorificării dreptului de proprietate intelectuală de către un grup de

autori;

b)

utilizarea unor date nereale într-o cercetare sau experiment, modificarea

intenţionată a datelor unei cercetări sau unui experiment sau citarea unor

articole inexistente;

c)

ca preluare integrală sau parţială a unui material realizat de un alt autor şi prezentarea acestuia ca
aparţinând propriei persoane fie într

o lucrare scrisă, fie într

-o prezentare
orală.

34.

Potrivit Legii educației naționale nr. 1/2011,

comunitatea universitară

este constituită

din: a)

studenți;

b)

personal didactic și de cercetare;

c)

personal didactic și de cercetare auxiliar;

d)

persoane cărora li s

-a conferit calitatea de membru al comun

ității universitare, prin hotărȃre a senatului universitar;

e)

toate elementele mai sus menționate.

35.

Printre conceptele cu care operează

Ghidul privind standardele de integritate în

sectorul educației

se numără:

a)

profesionalism, imparțialitate, etică,

integritate; b)

responsabilitate, integritate, profesionalism;

c)

integritate, standard, etică, deontologie, integritate publică.

36.

Conceptul de integritate se referă la:

a)

o virtute a omului, o trăsătură de caracter complexă;

b)
știința care se ocupă cu studiul principiilor morale, cu legile lor de dezvoltare istorică, cu conținutul lor și
cu rolul acestora în viața socială

c)

însușire morală pozitivă a omului; însișire de caracter care urmărește în mod constant

idealul, binele A.

a+b;

B.

a+c;

C.

b+c. 37.

Integritatea academică este definită ca fiind un angajament față de

o serie de

valori fundamentale

atȃt pentru conduita profesională, cȃt și pentru cea morală

printre care se

regăsesc
: a)

onestitatea, încrederea; corectitudinea; respectul;

b)

onestitatea, încrederea; corectitudinea; respectul; responsabilitatea.

c)

onestitatea, încrederea; corectitudinea. 38.

Încrederea, ca valoare academică fundamentală atȃt pentru conduita profesională, cȃt și pentru cea
morală, este promovată de instituțiile de învățămȃnt super

ior deoarece:

a)

numai cu încredere putem colabora, face schimb de idei fără să ne fie teamă că munca noastră va fi
furată sau că reputația ne va fi afectată;

b)

reprezintă un fundament al activităților de predare, învățare, cercetare și al altor tipuri

de

activități;

c)

indiferent de circumstanțe, membrii unei comunități educaționale nu ar trebui să tolereze sau să ignore
un comportament necinstit din partea altora.
39.

Onestitatea, ca valoare academică fundamentală atȃt pentru conduita profesională, cȃt ș

i pentr

u cea morală, este promovată de instituțiile de învățămȃnt superior deoarece:

a)

numai cu încredere putem colabora, face schimb de idei fără să ne fie teamă că munca noastră va fi
furată sau că reputația ne va fi afectată;

b)

reprezintă un fundament al activităților de predare, învățare, cercetare și al altor tipuri de activități;

c)

indiferent de circumstanțe, membrii unei comunități educaționale nu ar trebui să tolereze sau să ignore
un comportament necinstit din partea altora.

40.

Corectitudinea, ca valoare academic

ă fundamentală atȃt pentru conduita profesională, cȃt și pentru cea morală, este promovată de
instituțiile de învățămȃnt superior

deoarece:

a)

o evaluare corectă este esențială în procesul de învățămȃnt, iar pentru studenți

sunt importante anumite comportamente ale corectitudinii, cum ar fi

predictibilitate, așteptări clare și sancționarea necinstei;

b)

atȃt studenții cȃt și cadrele didactice, ar trebui să aibă un comportament responsabil, fără a tolera sau
sau ignora un comportament necinstit din partea altora;

c)

numai cu încredere putem colabora, face schimb de idei fără să ne fie teamă că munca noastră va fi
furată sau

că reputația ne va fi afectată.

41.

Respectul, ca valoare academică fundamentală atȃt pentru conduita profesională, cȃt și pentru cea
morală, este dovedit în instituțiile de învățămȃnt superior atunci cȃnd:

a)

comportamentele necinstite din partea altora sunt tolerate de către membrii comunității

academice; b)

în mediul academic are loc schimbul de idei fără a avea certitudinea că rezultatele

muncii noastre nu vor fi atribuite altor persoane;

c)
studenții ajung la orele de curs, fiind atenți, participȃnd la dezbateri, respectȃnd termenele limită și
performȃnd la nivelul lor de performanță, iar cadrele didactice arată respect ascultȃnd ideile studenților,
dȃnd f

eedback onest în urma

evaluării activității acestora, valorizȃnd aspirațiile și idealurile acestora.

42.

Responsabilitatea, ca valoare academică fundamentală atȃt pentru conduita profesională, cȃt și pentru
cea morală, este promovată de instituțiile de învățămȃnt

superior deoarece: a)

numai cu încredere putem colabora, face schimb de idei fără să ne fie teamă că munca noastră va fi
furată sau că reputația ne va fi afectată;

b)

reprezintă un fundament al activităților de predare, învățare, cercetare și al altor tipur

de activități;

c)

indiferent de circumstanțe, membrii unei comunități educaționale nu ar trebui să tolereze sau să ignore
un comportament necinstit din partea altora.

43.
P

rincipiul egalităţii de şanse şi al nediscriminării

potrivit Codului etic al Universităț

ii

Spiru Haret se referă la:

a)

e aplică tratament diferențiat

unei persoane pe considerente

de rasă,

vârstă, dizabilităţi, etnie, religie, naţionalitate, categorie socială, stare mintală sau mediu de
provenienţă

b)

toţi membri comunităţii universitare vor fi trataţi echitabil, corect şi drept, fără

niciun fel de discriminare;

c)

condiţionarea promovării unor examene prin pretinderea sau primirea de bani sau alte bunuri şi valori
sau orice fel de foloase nepatrimoniale

. 44.
Conceptul de integritate

în contextul

activității de cercetare științifică

, în Codul etic al

Universității Spiru Haret se referă la:

a)

Universitatea Spiru Haret încurajează şi apără cu fermitate dreptul de proprietate intelectuală

; b)

Este permisă

fabricarea sau alterarea rezultatelor cercetării, u

tilizarea unor date ireale

şi improvizate într

-o cercetare sau într-un experiment

, pentru buna desfășurare a activității de cercetare științifică;

c)

Este interzisă orice formă de plagiat sau autoplagiat

. A.

a+b; B.
b+c

C.

a+c.

Scribd

Trusted by over 1 million members

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions!

Start Free Trial

Cancel Anytime.

45.

Conceptul de conflict de interese

conform Codului etic al Universității de Vest din Timișoara reprezintă:

a)

nediscriminarea şi egalitatea de şanse cu privire la accesul la studii, la inserţia pe piaţa

muncii; b)

asigură exercitarea consimțămȃntului propriu și posibilitatea opțiunii asupra

prog

ramelor, concursurilor și oportunităților de studiu și cercetare;

c)

situaţia în care un membru al comunităţii universitare, prin calitatea sau funcţia pe care o are în cadrul
Universităţii, urmărește un interes personal, de natură să

creeze prejudicii de

imagine şi sau materiale instituţiei sau altor membrii din comunitatea academică.

46.

n contextul activității de cercetare științifică

conform Codului etic al Universității de Vest din Timișoara, conceptul de integritate presupune:

a)

acceptarea şi menţionarea

ca autori ai unei opere doar a persoanelor care au participat efectiv la elaborarea ei; b)

indicarea sursei din care a fost preluată o idee, o expresie, un rezultat al unei cercetări anterioare,
indiferent dacă acestea au fost sau nu publicate

; c)

nerespectarea

riguroasă a destinaţiei fondurilor alocate unui proiect de cercetare

; d)
evaluarea corectă, obiectivă, a performanţelor cadrului didactic, fără părtinire sau

favoritism. A.

a+b+c;

B.

a+b+d;

C.

b+c+d. 47.

Care din enumerările de mai jos constituie încălcări ale principiului integrității în materia cercetării
ştiinţifice

conform Codului etic al Universității de Vest din Timișoara:

a)

indicarea sursei din care a fost preluată o idee, o expresie, un rezultat al unei cercetări anterioare,
indiferent dacă acestea au fost

sau nu publicate; b)

acceptarea şi menţionarea ca autori ai unei opere doar a persoanelor care au participat

efectiv la elaborarea ei;

c)

obligarea autorilor unei opere de a menţiona ca autori şi persoane care nu au

participat la elaborarea acesteia.

48.

Care din

enumerările de mai jos constituie valori

fundamentale promovate prin Strategia

Națională Anticorupție în Educație

a)

Intangibilitatea; b)

Educația;

c)

Prioritatea interesului public; d)

Transparența.

A.

a+b+c; B.

a+b+d

C.
b+c+d.

49.

Care din următoarele aspecte fac referire la principiul calității actului educațional în

cadrul Strategiei

Național

Anticorupție în Educație

? a)

demersurile de prevenire a corupției fac obiectul unei abordări strategice, bine planificate și
sustenabile;

b)

activitățile din învățămȃnt se raportează la standarde de calitate și la bune practici naționale și

internaționale;

c)

accesul la învățare, cȃt și la procesele de selecție, promovare și evaluare a personalului din sistemul de
învățămȃt se realizează în mod echitabil, fără discriminare.

50.

Care din următoarele aspecte fac referire la principiul consultării societății civile și al
dialogului social în cadrul Strategiei

Național

Anticorupție în Educație

a)

impune transparența deciziilor și a rezultatelor și consulta

rea membrilor

societății în cadrul acestui proces.

b)

presupune ca personalul din sectorul educațional să acționeze într

o manieră responsabilă din punct de vedere etic;

c)

demersurile de prevenire a corupției fac obiectul unei abordări strategice, bine

planific

ate și sustenabile.

51.

Obiectivele

Strategiei Naționale Anticorupție în Educație

se referă la:

a)

reșterea gradului de educație anticorupție a personalului ce activează în cadrul procesului educațional;

b)

creșterea gradului de educație anticorupție a tinerei generații;

c)

ambele variante sunt corecte.

52.

Conceptul de plagiat reprezintă:

a)

expunerea într-

o operă scrisă sau o comunicare orală, inclusiv în format electronic a unor texte, expresii, idei,
demonstrații, date, ipoteze, teorii, rezultate,

ori metode

științifice, extrase din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale altor autori, fără a menționa acest
lucru și fără a face trimitere la sursele

originale;

b)
expunerea într-

o operă scrisă sau o comunicare orală, inclusiv în format electronic a

unor

texte, expresii, idei, demonstrații, date, ipoteze, teorii, rezultate, ori metode științifice, extrase din opere
scrise, inclusiv în format electronic, ale aceluiași sau acelorași autori, fără a menționa acest lucru și fără a
face

trimitere la sursele originale; c)

reproducerea fără autorizație a unei melodii, a unui disc sau C.D., a unui spot publicitar sub numele
autorului, dar fără autorizația acestuia, în scopul obținerii unor cȃștiguri materiale.

53.

Conceptul de autoplagiat reprezintă:

a)

expunerea într-o oper

ă scrisă sau o comunicare orală, inclusiv în format electronic a unor texte, expresii, idei, demonstrații,
date, ipoteze, teorii, rezultate, ori metode științifice, extrase din opere scrise, inclusiv în format
electronic, ale altor autori, fără a menționa acest lucru și fără a face trimitere la sursele originale;

b)

expunerea într-

o operă scrisă sau o comunicare orală, inclusiv în format electronic a unor texte, expresii, idei,
demonstrații, date, ipoteze, teorii, rezultate, ori metode științifice, extrase din

opere scrise, inclusiv în format electronic, ale

aceluiași sau acelorași autori, fără a menționa acest lucru și fără a face trimitere

la sursele originale;

c)

reproducerea fără autorizație a unei melodii, a unui disc sau C.D., a unui spot

publicitar sub nume

le autorului, dar fără autorizația acestuia, în scopul obținerii unor cȃștiguri materiale.

54.

Cadrul legal al reglementării plagiatului este:

a)

Legea

educației naționale nr. 1/2011

b)

Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică,

dezvoltarea

tehnologică și inovare;

c)

Legea nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare. 55.

Care din variantele de mai jos se referă la plagiatul copy

-paste: a)

plagiatul la care se recurge, cu intenția de a prelucra ordinea unor cuvinte în

textul

preluat, astfel încȃt să nu se observe că ceea ce s

a preluat ar aparține altui autor;

b)

autorul copiază textul pe care îl apreciază util și îl lipește în lucrarea sa, fără să

schimbe nimic din acesta;

c)

este generat de confundarea bunurilor comune din

știință cu proprietatea intelectuală.

56.

Care din variantele de mai jos se referă la plagiatul

tip mozaic sau fragmentat:

a)

plagiatul la care se recurge, cu intenția de a prelucra ordinea unor cuvinte în textul preluat, astfel încȃt
să nu se observe că ceea

ce s-
a preluat ar aparține altui

autor;

b)

autorul copiază textul pe care îl apreciază util și îl lipește în lucrarea sa, fără să

schimbe nimic din acesta; c)

este generat de confundarea bunurilor comune din știință cu proprietatea intelectuală.

57.

Care din varian

tele de mai jos se referă la plagiatul involuntar:

a)

plagiatul la care se recurge, cu intenția de a prelucra ordinea unor cuvinte în textul preluat, astfel încȃt
să nu se observe că ceea ce s

a preluat ar aparține altui autor;

b)

autorul copiază textul pe care îl apreciază util și îl lipește în lucrarea sa, fără să

schimbe nimic din acesta;

c)

este generat de confundarea bunurilor comune din știință cu proprietatea intelectuală.

58.

Care dintre enumerările de mai jos constituie diferențe între plagiat și parafrazare”

a)

textul parafrazat este mult mai scurt decȃt textul sursă/plagiat

; b)

în parafrazare intervine autorul prin propriile cuvinte care rezumă ceea ce a vrut autorul inițial să spună,
fără să schimbe sensul textului;

c)

în parafrazare nu trebuie indicate complet,

toate detaliile despre sursa citată: autor,

titlul operei, editura, locul, anul, pagina.

A.

a + b;

B.

a + c; C.

b + c. 59.

Conform
Legii Educației Naționale nr. 1/2011 sunt considerate

abateri grave de la

buna conduită în cercetarea științifică și activitatea universitară:

a)

plagierea rezultatelor sau publicațiilor altor autori;

b)

confecționarea de rezultate sau înlocuirea rezultatelor cu date fictive;

c)

introducerea de informații false în solicitările de granturi sau de finanțare.

A.

a + b; B.

a + c;

C.

a + b + c.

60.

Potrivit

Legii nr. 206/2004 confecționarea de rezultate sau date se referă la:

a)

raportarea de rezultate sau date fictive, care sunt rezultatul real al unei activități

de cercetare

dezvoltare;

b)

raportarea selectivă sau respingerea datelor ori a rezultatelor nedorite

; manipularea

reprezentărilor sau a ilustrațiilor; alterarea aparatului experimental ori numeric pentru a obține datele
dorite, fără

a altera raportările efectuate;

c)

expunerea într-

o operă scisă sau ocomunicare orală, inclusiv în format electronic a

unor te

xte, expresii, idei, demonstrații, date, ipoteze, teorii, rezultate, ori metode științifice, extrase din opere
scrise, inclusiv în format electronic, ale aceluiași autor, fără a menționa acest lucru și fără a se face
trimitere la sursele originale.

61.

Potrivit Legii nr. 206/2004 falsificarea de rezultate sau date se referă la:

a)
raportarea de rezultate sau date fictive, care sunt rezultatul real al unei activități de

cercetare

dezvoltare;

b)

raportarea selectivă sau respingerea datelor ori a rezultatelor

nedorite;

manipularea reprezentărilor sau a ilustrațiilor; alterarea aparatului experimental ori numeric pentru a
obține datele dorite, fără

a altera raportările

efectuate;

c)

expunerea într-

o operă scisă sau ocomunicare orală, inclusiv în format electronic a

unor texte, expresii, idei, demonstrații, date, ipoteze, teorii, rezultate, ori metode științifice, extrase din
opere scrise, inclusiv în format electronic, ale aceluiași autor, fără a menționa acest lucru și fără a se face
trimitere la sursele originale.

62.

Care din elementele de mai jos nu constituie sancțiuni

ce pot fi aplicate pentru abaterile

de la buna conduită în activitatea de cercetare

-dezvoltare potrivit Legii nr. 206/2004? a)

Avertisment scris;

b)

Majorarea salariului de bază, cumulat, cȃnd este cazul, cu indemnizația de conducere, de îndrumare și
control;

c)

Suspendarea pe o perioadă determinată de timp, între un an și zece ani, a dreptului de înscriere la un

concurs pentru ocuparea unei funcții superioare sau de conducere, de îndrumare și de control

ca membru în comisii de concurs. 63.

Din punct de vedere obiectiv,

o operă este originală dacă:

a)

din comparația cu opere anterioare reiese că nu este copiată (altfel spus, are un aport de noutate) și
prezintă un minimum de efort intelectual;

b)

poartă amprenta personalității autorului ei;

c)
expunerea într-

o operă scrisă sau o comunicare orală a unor texte, expresii, idei,

extrase din opere scrise

ale aceluiași autor

. 64.

Din punct de vedere subiectiv,

o operă este originală dacă:

a)

din comparația cu opere anterioare reiese că nu este copiată (altfel spus, are un aport de noutate) și
prezintă un minimum de efort intelectual

b)

poartă amprenta personalității autorului ei;

c)

expunerea într-

o operă scrisă sau o comunicare orală a unor texte, expresii, idei,

extrase din opere

scrise ale aceluiași autor.