UNIVERSITATEA DE ȘTINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ

VETERINARĂ ”ION IONESCU DE BRAD” IAȘI

FACULTATE: ZOOTEHNIE
SPECIALIZARE: C.E.P.A.

PROIECT ELEMENTE DE INGINERIE A

FRIGULUI

PROF. ÎNDRUMĂTOR: STUDENT:

Prof. dr. Radu Roșca Ciobotaru Mihai-Cătălin
Grupa: 307

IAȘI 2017
Cuprins
1. Determinarea necesarului de frig................................................................................................. 4
1.1. Determinarea cantității maxime de produse ............................................................................ 5
1.2. Compensarea căldurii pătrunse din exterior prin elementele de construcție ........................... 6
1.3. Necesarul de frig pentru răcirea produselor ............................................................................ 8
1.4. Necesarul de frig pentru compensarea căldurii introduse de aerul exterior la deschiderea
ușilor de acces ................................................................................................................................... 10
1.5. Necesarul de frig pentru acoperirea altor aporturi de căldură din timpul exploatării ............ 11
1.6. Puterea frigorifică totală ........................................................................................................ 12
1.7. Sarcina frigorifică .................................................................................................................. 12
2. Calculul parametrilor instalației frigorifice .............................................................................. 12
3. Alegerea componentelor instalației frigorifice .......................................................................... 14
3.1. Alegerea unui vaporizator prin programul de fabricație al firmei Güntner ........................... 14
3.2. Alegerea grupului compresor-condensator............................................................................ 16
3.3. Alegerea condensatorului și compresorului .......................................................................... 17

2
Tema:
Să se determine necesarul de frig pentru unul din spațiile frigorifice destinate răcirii
sau păstrării produselor din carne.

Date inițiale:

1. Spațiul: TC4 ( tunel de congelare 4)

2. Produsul: carne de porc
3. Temperatura interioară: -35◦C
4. Temperatura exterioară: 30◦C
5. Înălțimea spațiului: 3,5 m
6. Durata: 24h

Etape:

1. Determinarea necesarului de frig

2. Calculul parametrilor instalației frigorifice
3. Alegerea componentelor instalației frigorifice

3
 SCHEMA DEPOZITULUI FRIGORIFIC

1. Determinarea necesarului de frig

Necesarul de frig se va calcula pe baza bilanțului termic, folosind relația:

P = P1 + P2 + P3 + P4, [kW]

în care:

 P1 – reprezintă necesarul de frig pentru compensarea căldurii pătrunse din exterior

prin elementele de construcție ( ziduri, podea, plafon);
 P2 – reprezintă necesarul de frig tehnologic;
 P3 – reprezintă necesarul de frig pentru compensarea căldurii introduce de
pătrunderea aerului exterior la deschiderea ușilor de acces;

4
 P4 – reprezintă necesarul de frig pentru acoperirea altor aporturi de căldură din timpul
exploatării.

1.1. Determinarea cantității maxime de produse

 Se determină suprafața spațiului:

S=L×B
S = 12 × 6
𝑺 = 𝟕𝟐𝒎𝟐

 Se determină suprafața utila a depozitului:

S
Sui = β,

În care S este suprafața depozitului, iar coeficientul β are valoarea 1,4 pentru
tunel de congelare.

720
Sui = = 514,28
1,4

 Cunoscându-se norma de încărcare cu produse pe unitatea de suprafață, se

determină cantitatea de produse stocate:

m = N ∙ Sui [kg].

m = 1000 ∙ 514,28

m = 514.280 [kg]

5
1.2. Compensarea căldurii pătrunse din exterior prin elementele de construcție

Necesarul de frig pentru compensarea căldurii pătrunse din exterior prin elementele de
construcție, din cauza diferențelor de temperatură și a radiației solare, va fi determinat cu
ajutorul relației:
∑ 𝑘1∙𝑆𝑖∙(∆𝑡𝑖+ ∆𝑡𝑟)
P1 = [𝑘𝑊],
1000

unde:

 ki – coeficientul global de schimb de căldură al elementului i ;

 ∆𝒕𝒊 - diferența de temperatură la care se găsește elementul respectiv ;
 𝜟𝒕𝒓 - ados de temperatură ce ține cont de influența radiației solare.

Structura multistrat a peretelui

Pentru pereții exteriori și interiori se consideră o structură multistrat, (figura de

mai jos) , cu urmatoarele caracteristici :

6
  Pereți interiori:
 Tencuială exterioară cu 𝜆1 = 1 W/m.K și 𝛿 = 0,02 m
 Zidărie din beton expandat cu 𝜆2 = 0,25W/m.K și 𝛿 = 0,25 m
 Tencuială suport cu 𝜆3 = 1,16 W/m.K și 𝛿 =0,02 m
 Barieră de vapori cu 𝜆4 = 0,285 W/m.K și 𝛿 = 0,003𝑚
 izolație de polistiren cu 𝜆5 = 0,04 W/m.K și 𝛿 = 0,15 cm
 Tencuială finită cu 𝜆6 = 1,16 W/m.K și 𝛿 = 0,02 cm

 Plafonul se va considera format din următoarele straturi ( de la interior spre exterior):

 Tencuială finită cu 𝜆1 = 1,16 W/m.K și 𝛿 = 0,02 m
 Izolație din polistiren cu 𝜆2 = 0,04W/m.K și 𝛿 =0,10 m
 Planșeu din beton armat cu 𝜆3 = 2,03 W/m.K și 𝛿 = 0,25 m
 Strat de bitum cu 𝜆4 = 0,17 W/m.K și 𝛿 = 0,005 m
 Strat de pietriș cu 𝜆5 = 0,7 W/m.K și 𝛿 =0,04 m

 Podeaua se consideră formată din următoarele straturi ( de la interior spre exterior):

 covor PVC cu 𝜆 = 0,33 W/m.K și 𝛿 = 0,003 m
 hidroizolație cu 𝜆 = 0,17 W/m.K și 𝛿 = 0,02 m
 planșeu din beton armat cu 𝜆 = 2,03 W/m.K și 𝛿 = 0,25 m
 strat din polistiren extrudat cu 𝜆 = 0,03 W/m.K și 𝛿 = 0,025 m
 strat de pietriș cu 𝜆 = 0,7 W/m.K și 𝛿 = 0,04 m

Coeficientul global de transfer se calculează pentru fiecare element de construcție în parte,

folosind relația:

1
K= 𝛿1 𝛿2 𝛿3 𝛿4 𝛿5 𝛿6 1=
+ + + + + +
𝜆1 𝜆2 𝜆3 𝜆4 𝜆5 𝜆6 8

Calcule:
1 1
Kperete = 1 0,02 0,25 0,02 3 0,15 0,02 1 = 3,679 = 𝟎, 𝟐𝟕𝟏 W/𝒎𝟐 k
+ + + + + + +
12 1 0,25 1,16 0,384 0,04 1,16 8

7
 1 1
Kplafon = 1 0,02 0,10 0,25 5 0,04 = 3,540 = 0,282 W/𝒎𝟐 k
+ + + + +
29 1,16 0,04 2,03 0,17 0,7

1 1
Kpodea = 0,003 0,02 0,25 0,025 0,04 1 = 2,838 = 0,352 W/𝒎𝟐 k
+ + + + +
0,33 0,17 2,03 0,03 0,7 8

Pentru simplificarea calculelor, rezultatele se vor centraliza într-un tabel, după modelul de
mai jos.

Element S[ m²] 𝚫𝒕𝒊[◦C] 𝚫𝒕𝒓[◦C] k∙ 𝑆 ∙ (∆𝑡𝑖 + ∆𝑡𝑟)

k/W/𝒎𝟐 k

Perete1 42 0,271 26 0 239,02

Perete2 21 0,271 45,5 0 119,511
Perete3 42 0,271 26 0 239,02
Perete4 21 0,271 45,5 0 119,511
plafon 72 0,282 39 18 426,384
podea 72 0,352 50 0 1267,2
TOTAL [W] 2410,64

P1= 2410,64 / 1000 = 2,410 [kW]

1.3. Necesarul de frig pentru răcirea produselor

Se va determina pentru un timp de răcire de 24 ore, folosind relația:

𝑚∙[(𝑖𝑖−𝑖𝑓)+28,35∙∆𝑚
P2= 24∙3600

8
Unde:

 m – cantitatea de produse [kg];

 ii, if – entalpia inițială, respectiv finală a produselor ( tabelul 16.6)
 𝛥𝑚 – pierderea de masă a produselor [%] ( tabelul 16.7)

Calculul:

9
 514,280∙[211,8−28,80)+28,35∙0.30
P2= 86400

P2= 1,089 [kW]

1.4. Necesarul de frig pentru compensarea căldurii introduse de aerul exterior la

deschiderea ușilor de acces

Se determină cu relația:

P3= q∙ 𝐷𝑡 ∙ 𝐷𝑓 ∙ (1 − 𝐸) [kW]

În care:

𝜌𝑒
 q=0,221∙ 𝐴 ∙ (𝑖𝑒 − 𝑖𝑖) ∙ 𝜌𝑖 ∙ √1 − 𝜌𝑖 ∙ √𝑔 ∙ 𝐻 ∙ 𝐹𝑚 [kW]

 A – suprafața golului ușii de acces ( H*B) [m²] ;

 Ie, ii – entalpiile aerului din exterior, respectiv din interior [kj/kg]; acestea se
determină cu ajutorul diagramei Mollier, pentru o umiditate relativă a aerului
exterior de 60%. Pentru aerul din interiorul spațiului, umiditatea relativă se
determină conform datelor din tabelul 16.9 pentru produsele refrigerate, iar pentru
congelate se consideră o umiditate relativă de 95%;
 𝜌𝑒, 𝜌𝑖- densitățile aerului din interiorul depozitului și respectiv din exterior, care
se calculează cu ajutorul ecuației de stare a gazelor perfecte;
 𝑔= 9,81 m/s²;
2
 𝐹𝑚 = [ 𝜌𝑖 ] 1,5
1+(𝜌𝑒 )

𝑝∙𝜃𝑝+60∙𝜃0
 Coeficientul de deschidere al ușii Dt = , cu P reprezentând numărul de
3600∙24

deschideri ale ușii de acces în 24 ore, 𝜃𝑝 = 15 … − 25 s și 𝜃0 în timpul cât ușa

este deschisă [min]
 Coeficientul de debit Df: 1,1 daca te-ti < 11◦ C și 0,8 dacă te-ti>11°C
 Randamentul sistemului de proiecție al golului ușii E;
- 0,85 ... 0,95 pentru perdele lamelare din PVC, uși batante;
- 0,7 pentru perdea de aer;

10
 - 0 dacă nu există un astfel de sistem.

Calcule:

𝑃𝑜𝑝+60∙∅0
Dt = =
24∙3600

3∙20+60∙50
Dt = =
86400

Dt = 0, 035
E= 0,90

1,118
q = 0,221∙ 6,25 ∙ ( 96,13— 34,86)) ∙ 1,482 ∙ 7,55 ∙ √1 − 1,482 ∙ √9,81 ∙ 6,25

𝐪 = 𝟏𝟖𝟔, 𝟏𝟏 𝐤𝐖

P3=q∙ 𝐷𝑡 ∙ 𝐷𝑓 ∙ (1 − 𝐸)

P3 = 186,11∙ 0,035 ∙ 0,8 ∙ 0,1

P3 = 0,446 kW

1.5. Necesarul de frig pentru acoperirea altor aporturi de căldură din timpul exploatării

11
Aportul de căldură din cauza personalului care intră în încăpere, aporturi de căldură de la
sursele de iluminare și motoarele electrice ale ventilatoarelor etc. se va determina cu o relație
aproximativă:

P4=𝜉 ∙ 𝑃1 [𝑘𝑊],

în care 𝜉 depinde de suprafața depozitului : S< 80 m²; 𝜉 = 0,4.

Calcule :

P4 = 0,4 ∙ 1,195
P4 = 0,479 [kW]
1.6. Puterea frigorifică totală

P = P1 + P2 + P3 + P4

P = 4,424 [kW]

1.7. Sarcina frigorifică

∅ = 1.05 ∙ ( P1 + P2 + P3 + P4)

∅ = 𝟒, 𝟔𝟒𝟓 𝐤𝐖

2. Calculul parametrilor instalației frigorifice

12
Calcule:

t0 = T1- (-4,0◦C) tk = 30 + 10

t0 = -35◦C- (-4,0◦C) tk = 40◦C

t0 = -39◦C

Cu ajutorul Cool Pack-ului am trasat o diagramă , cu ajutorul careia am realizat următorul

tabel :

Pct. p (bar) T(◦C) I (kj/kg) V( m3/kg)

1 1,097 -39 389,23 0,197
2 15, 352 122,268 487,31 -
3 15,352 39,365 249,62 -
4 1,104 -39 250,08 -

Pe baza acestui table am determinat următorii parametrii:

𝑖1−𝑖4 389,23−250,08
Ef=𝑖2−𝑖1 = => 𝑬𝒇 = 𝟏, 𝟒𝟏𝟗
487,31−389,23

Pk P2 15,352 𝐏𝐤
= P1 = => = 𝟏𝟑, 𝟗𝟗
Po 1,097 𝐏𝐨

∅ 4,645
m = 𝑖1−𝑖4 = 139,15 => 𝒎 = 𝟎, 𝟎𝟑𝟑 𝒌𝒈/𝒔

∅𝑐 = 0,033 ∙ (𝑖2 − 𝑖3)

13
∅𝑐 = 0,033 ∙ (487,31 − 249,62)

∅𝑐 = 0,033 ∙ 237,69

∅𝒄 = 𝟕, 𝟖𝟒 𝒌𝑾

𝑃𝑐 = 0,033 ∙ (𝑖2 − 𝑖1)

𝑃𝑐 = 0,033 ∙ (487,31 − 389,23)

𝑷𝒄 = 𝟑, 𝟐𝟑 𝒌𝑾

∅𝑣 = 𝑣 ∙ 𝑚

∅𝑣 = 0,197 ∙ 0,033

∅𝒗 = 𝟎, 𝟎𝟎𝟔𝟓 m3/s

3. Alegerea componentelor instalației frigorifice

3.1. Alegerea unui vaporizator prin programul de fabricație al firmei Güntner

Vaporizatorul a fost ales cu ajutorul pachetului softwear ”Güntner Product Calculator
Customer” , reprezentat în imaginea de mai jos:

14
Am introdus datele rezultate din calculul termic al ciclului frigorific în imaginea de
mai jos,

programul oferindu-mi apoi o listă cu vaporizatoare care ar putea satisface condițiile

impuse:

15
 3.2. Alegerea grupului compresor-condensator

Alegerea grupului de condesare se realizează cu ajutorul dezvoltat de către firma Bitzer

Dintre opțiunile afișate s-a ales ” Condensing units” din fereastra:

ce permite selectarea grupului de condensare:

16
 3.3. Alegerea condensatorului și compresorului

Condesatorul și compresorul au fost alese cu ajutorul firmei ”Friga Bohn” . Am atașat

fișele și descrierea ficarui produs.

17