Universitatea de Stat ,,Alecu Russo’’ din Bălţi

Facultatea de Ştiinţe Reale, Economice şi ale Mediului

Catedra de Ştiinţe Economice

Referat
la cursul: Teorie economică II
Cu tema: FMI ca componentă fundamentală a economiei mondiale

A elaborat studentul:
Vacari Mariana, gr. CT21R
Profesor: conf. univ., dr. Trusevici A.

Bălți, 2019
 Cuprins

Introducere ............................................................................................................................... 3
Fondul Monetar Internațional .................................................................................................. 4
Mecanismus de baza a FMI ..................................................................................................... 4
Obiectivele Fondului Monetar Internațional ............................................................................ 5
Finanțarea Fondului Monetar Internațional ............................................................................. 6
Acordarea de împrumuturi ....................................................................................................... 8
Bugetul de funcționare ............................................................................................................. 8
Concluzie ............................................................................................................................... 10
Bibliografie ............................................................................................................................ 11

2
 Introducere
Dupa cum am consemnat in „sectiunea istorica” a expunerii noastre, Conferinta Monetara si
Financiara din iulie 1944 a marcat nu numai consacrarea unor noi principii, dar si instituirea
organismelor care sa concure la realizarea acestora, si anume Fondul Monetar International (F.M.I.)
si Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (B.I.R.D.), care, impreuna cu Asociatia
Internationala pentru Dezvoltare, Societatea Financiara Internationala, Agentia Multilaterala de
Garantare a Investitiilor si Centrul International pentru Reglementarea Diferendelor, formeaza
Grupul Bancii Mondiale.
Fondul Monetar International a fost creat in mod oficial la 27 decembrie 1945, cand 29 de
state au ratificat statutul sau, adoptat la conferinta de la Brettton Woods, dar activitatile sale financiare
au inceput la 1 martie 1947, atunci fiind invitate sa participe toate statele suverane si independente.
In F.M.I. au intrat automat natiunile reprezentate la Conferinta de la Bretton-Woods din 1944,
cu exceptia U.R.S.S., Liberiei si Noii Zeelande, care nu au ratificat atunci tratatul. In anul 2000 erau
182 state membre, iar dupa majorarea din 22 ianuarie 1999, totalul cotelor-parti ce constituie capitalul
sau ajunge la 212 miliarde drepturi speciale de tragere (DST), echivalentul a 300 miliarde USD.

3
 Fondul Monetar Internațional
Fondul Monetar International a fost creat in scopul regularizarii sistemului monetar
international de rate de schimb fixe si de a pune capat frecventelor devalorizari competitive folosite
in anii ’30. Dar dezmembrarea sistemului monetar international bazat pe fixitatea cursurilor de
schimb la inceputul anilor ’70 a modificat fundamental rolul sau, care ramane totusi esential pentru
stabilitatea sistemului monetar international. F.M.I. a devenit un instrument de control financiar si de
ajutor pentru tarile in curs de dezvoltare, insarcinat sa ajute aceste tari sa depaseasca unele crize
temporare de finantare a deficitului balantei lor de plati. Actiunea sa consta in a acorda imprumuturi
in bani tarilor cu astfel de dificultati, cu conditia ca acestea sa puna in practica politici adecvate pentru
a ajunge la un echilibru al balantelor lor de plati. Limitarea capitalului sau implica faptul ca
imprumuturile trebuie sa fie pe termen scurt, pentru a dispune in mod constant de finantarile necesare
ajutorarii tarilor aflate in criza.
FMI are urmatoarele funcții:
 monitorizează acțiunile și politicile economice și financiare din țările membre, precum și la nivel
global
 acordă asistență tehnică
 creditarea țărilor membre cu dezechilibre în balanța de plăți

Mecanismus de baza a FMI

In mod normal, o tara trebuie sa plateasca la zi importurile sale din produsul exporturilor sale
sau din imprumuturi pe termen lung. Sa presupunem, totusi, ca aceste incasari sunt insuficiente si ca
tara respectiva are nevoie sa-si deschida un credit pe termen scurt la F.M.I. pentru a acoperi aceasta
nevoie. Fondul va acorda atunci drepturi speciale de tragere, deci va consimti si va autoriza ca
autoritatile tarii respective sa cumpere cu moneda nationala o parte din stocul de dolari ce apartine
F.M.I. Dupa ce balanta de plati a tarii s-a redresat, Fondul asteapta de la autoritatile acelei tari ca
acestea sa rascumpere cu aur sau cu dolari - ori, atunci cand vor fi fost create, cu DST-uri - sumele in
moneda nationala pe care ele le-au vandut in timpul unei perioade de criza. Asadar, F.M.I. a fost creat
pentru a rezolva problemele balantelor de plati.
Trei conditii sunt necesare pentru a garanta buna functionare a oricarui sistem monetar
international: o incredere absoluta a pietelor in stabilitatea monedei-etalon, o lichiditate monetara
suficienta pentru a finanta expansiunea schimburilor externe si o vointa de a intreprinde, in caz de
dezechilibru, programe de ajustare, elemente ce au lipsit sistemului etalon-aur.
4
 Obiectivele Fondului Monetar Internațional
Statutul F.M.I. contine 31 articole ce definesc obiectivele si regulile functionarii sale. Fondul
Monetar International este o institutie permanenta insarcinata cu mentinerea unei functionari
armonioase a sistemului monetar international. Pentru realizarea acestui scop, el trebuie sa favorizeze
schimburile de informatii intre tarile membre, sa incurajeze acordurile dintre responsabilii monetari
si sa puna in functie mecanisme de cooperare internationala pentru a impiedica actiunile unilaterale.
Acest „cod de conduita”, pe care F.M.I. trebuie sa-l faca sa fie respectat, nu este un scop in sine, el
are in primul rand menirea de a contribui la expansiunea comertului international si deci de a crea
locuri de munca in tarile membre. Mai exact, Fondul trebuie sa contribuie la aplicarea unui sistem de
paritati fixe si la restabilirea liberei convertibilitati a monedelor pentru operatiuni curente.
Pe aceste baze, Fondul asigura trei tipuri de misiuni principale: supravegherea, ajutorul
financiar si asistenta tehnica. Recent, asa cum am aratat, Fondul s-a ocupat de dezvoltarea unei
misiuni specifice de ajutorare a celor mai sarace tari.
Supravegherea
Intr-o lume integrata, cum este cea de astazi, in care evolutia economica a unei tari si deciziile
pe care aceasta le ia pot afecta multe alte state, este util sa se poata dispune de un mecanism care sa
poata asigura coerenta politicilor economice nationale. In baza Statutului sau, F.M.I. are mandat de a
exercita o supraveghere a politicii de schimb a statelor membre pentru a controla sistemul monetar
international si de a-i asigura buna functionare. In acest scop, stabileste daca politica si evolutia
economica a fiecarui stat membru sunt de natura sa favorizeze o crestere durabila si sa asigure
stabilitatea interna si externa. Facand aceasta, Fondul cauta sa ofere un sistem de prevenire capabil
sa semnaleze pericolele ce se profileaza si sa defineasca masurile de precautie necesare.
Supravegherea exercitata de Fond consista deci in evaluarea politicilor de schimb ale
membrilor sai in cadrul unei analize aprofundate a situatiei economice globale si a politicilor
desfasurate de fiecare dintre acestia.
Ajutor financiar
Fondul Monetar International este o institutie bazata pe cooperare, asemanatoare sub unele
aspecte cu o societate de credit mutual, in cadrul careia guvernele tarilor membre acorda un ajutor
financiar temporar oricarui stat membru care intampina greutati in a-si plati bunurile si serviciile pe
care le importa si in a asigura serviciul datoriei sale; in schimb, statul membru este de acord sa-si
reformuleze politicile pentru a-si corecta problemele ce au stat la baza dificultatilor sale privind
balanta de plati. In baza celui de al saselea alineat al Articolului I din Statut, ajutorul financiar

5
temporar acorda statelor membre „posibilitatea de a corecta dezechilibrele balantelor lor de plati
fara a recurge la masuri care sa prejudicieze prosperitatea nationala sau internationala.”
Asistența tehnică
Asistenta tehnica este bazata pe sprijinul pe care F.M.I. il pune la dispozitia membrilor sai in
mai multe domenii:
· Conceperea si aplicarea politicii monetare si bugetare;
· Intarirea rolului institutiilor publice, cum ar fi Banca Centrala sau Trezoreria Statului;
· Executarea si contabilizarea tranzactiilor cu F.M.I.;
· Strangerea si imbunatatirea datelor statistice:
· Formarea de functionari la Institutul F.M.I. si, prin cooperare cu alte organisme
financiare internationale, la Institutul Multilateral de la Viena, la Institutul Regional de Instruire de
la Singapore, in cadrul Programului Regional de Instruire al Orientului Mijlociu si la Institutul
Multilateral al Africii.
In perioada 1999-2000, actiunile de asistenta tehnica au reprezentat aproape 14% din
cheltuielile administrative ale Fondului. Repartizarea pe zone geografice este aproape aceeasi ca in
perioada 1998-1999, inregistrandu-se totusi o scadere a ponderii tarilor din Asia si din zona
Pacificului, ca urmare a iesirii acestora din criza financiara asiatica.

Finanțarea Fondului Monetar Internațional

Majoritatea resurselor F.M.I. provin din subscriptii, din «cotele-parti» ale tarilor
membre, ce reflecta ponderea relativa a fiecarui membru in economia mondiala. Acestea constituie,
intr-un anumit fel, «fondurile proprii» ale institutiei. Cota-parte a unui membru determina totalul
maxim al resurselor financiare pe care acel membru trebuie sa-l verse la F.M.I., numarul de voturi de
care dispune in cadrul procesului decizional al institutiei, transa din alocarile de drepturi speciale de
tragere (DTS) ce i se atribuie si, in final, ajutorul financiar la care se poate astepta sa-l primeasca din
partea institutiei. Ansamblul acestor venituri este inscris in contul general al F.M.I.

6
 Resursele contului general al F.M.I.
(in miliarde DST)
Apr.
Resurse 1998 1999
2000
Resurse totale 165,1 214,2 214,4
Minus: resurse neutilizabile 111,5 119,3 106,2
Balanta: resurse utilizabile 53,6 94,9 108,2
A. resurse utilizabile 19,5 63,0 74,8
neangajate nete
B. angajamente lichide 60,6 54,8 48,8
Rata lichiditatilor, A/B (in %) 32,2 115,0 153,1
Sursa: Fondul Monetar International. Raportul anual 2000

Resursele totale sunt constituite in principal de avutia in moneda a tarilor membre. Aici sunt
incluse de asemenea si avutia F.M.I. in DST si in aur, precum si «alte avutii», adica active diverse,
de exemplu imobile.
Resursele neutilizabile corespund avutiei in aur* si in monede slabe.
Resursele utilizabile reprezinta avutia in moneda tarilor membre care au balante de plati si
rezerve puternice precum si avutia in DST.
Resursele utilizabile neangajate sunt disponibile pentru finantarea programelor, in vreme ce
angajamentele lichide sunt constituite in principal din pozitiile tarilor membre in transa de rezerva,
ce pot fi trase imediat si fara conditii de tarile membre, si din suma eventualelor imprumuturi pe care
F.M.I. trebuie sa le returneze, de exemplu, ca acorduri de imprumut, fie ca este vorba de acorduri
generale sau de noi acorduri.
Rata lichiditatilor este raportul dintre resursele utilizabile neangajate nete si din angajamentele
lichide.
Pe langa contul general, exista mai multe conturi fiduciare a caror finantare este asigurata atat
de contributiile Fondului, cat si de contributiile bilaterale. Este cazul in special al finantarilor noilor
mecanisme pentru reducerea saraciei si pentru cresterea economica.
Fiecaruia dintre statele membre ale Fondului Monetar International i se atribuie o cota-parte sau o
cota, element esential al participarii la viata institutiei, caci serveste la determinarea valorii
subscriptiei ce trebuie varsata, a importantei drepturilor de vot si a drepturilor de tragere din
resursele financiare ale fondului. Cota-parte este deci determinata de pozitia fiecarui stat in cadrul

7
institutiei: ea determina influenta statului respectiv asupra deciziilor si totodata stabileste valoarea
creditelor pe care acesta le poate obtine.
Membrii achita 25% din cota lor-parte in fonduri de rezerva internationale, adica o deviza
recunoscuta pe plan international (dolarul S.U.A., euro, yen sau lira sterlina) ori in DST. Soldul se
achita in moneda nationala, fie in bani lichizi, fie in titluri la vedere din fondurile de rezerva ale tarii
membre.

Acordarea de împrumuturi
Trei sunt izvoarele ce permit Fondului Monetar International sa-si majoreze resursele, in afara
cotelor-parti: acordurile generale de imprumut, noile acorduri de imprumut si acordul de asociere
cu Arabia Saudita. Combinarea acestora permite F.M.I., la nevoie, sa acorde imprumuturi.
Fondul Monetar International isi poate completa resursele provenite din cotele-parti prin
imprumuturi, mai ales in baza acordurilor generale de imprumut (AGE) incheiate in 1962 cu
unsprezece tari industrializate. Ele ii ofera posibilitatea de a imprumuta sumele specificate de la cele
unsprezece tari industrializate sau de bancile centrale ale acestora, in conditii bine stabilite si cu o
dobanda legata de cea a pietei. Valoarea totala a creditelor ce pot fi puse la dispozitia F.M.I. in baza
acordurilor generale de imprumut (AGE) este plafonata la 17 miliarde DST, adica circa 23 miliarde
USD, la care se adauga 1,5 miliarde DST prevazuti in acordul cu Arabia Saudita. Acordurile generale
de credit au fost reinnoite la fiecare patru sau cinci ani, ultima oara in noiembrie 1997.

Bugetul de funcționare
Bugetul administrativ si cel pentru materiale al F.M.I. se inscriu in cadrul perspectivelor
bugetare trianuale si pe termen mediu, adica intr-un orizont de cinci ani. Aceste perspective bugetare
sunt reexaminate anual de Consiliul de Administratie. Cheltuielile de functionare ale Fondului au
crescut foarte mult dupa aderarea tarilor din Europa Centrala si Rasariteana.
Aceste cheltuieli sunt finantate dintr-un comision prelevat din remunerarea depozitelor si din
dobanzile incasate. Tarile care obtin un imprumut sunt obligate sa plateasca Fondului un comision cu
o valoare superioara dobanzii pentru drepturile speciale de tragere, iar statele care sunt creditoare
Fondului primesc o remuneratie stabilita sub dobanda pentru DST. Diferenta dintre comisioanele
primite si remuneratiile acordate sunt sursa unui venit net pozitiv al Fondului, pe care acesta il
utilizeaza pentru acoperirea cheltuielilor de functionare. Incepand cu anul 1987, o parte din aceste

8
venituri sunt folosite de Fond pentru constituirea de rezerve, un fel de provizion pentru eventuale
pierderi.

Bugetele aprobate la 24 aprilie 2000 pentru anul financiar 1 mai 2000 – 30 aprilie 2001 au
cuprins, pentru bugetul administrativ suma de 649,8 milioane USD, iar pentru bugetul de materiale
suma de 50,6 milioane USD. Majorarea bugetului administrativ rezulta in mare parte din cheltuielile
cu personalul si in special din recrutarea suplimentara a 108 experti, pentru a face fata noilor activitati,
considerate de statele membre ca prioritare, adica gestionarea mecanismelor pentru reducerea saraciei
si pentru dezvoltare, initiativa in favoarea tarilor sarace foarte indatorate, a programelor sectorului
financiar si a codurilor si normelor internationale, precum si intarirea supravegherii si a asistentei
tehnice.

9
 Concluzie
F.M.I., instituţie specializată a O.N.U., supraveghează buna funcţionare a sistemului. Alături
de O.N.U. şi G.A.T.T., este una dintre cele mai mari construcţii instituţionale concepute de Statele
Unite şi într-o măsură mai mică de Regatul Unit al Marii Britanii, la sfârşitul celui de al doilea război
mondial.
Scopul său este clar: să împiedice revenirea catastrofelor din anii '30 (scăderea bruscă a
activităţii economice, închiderea frontierelor, manipulările monetare, venirea la putere a regimurilor
dictatoriale), printr-un liberalism organizat, combinând, cu ajutorul statelor, respectul faţă de
disciplinele precise cu o cooperare internaţională puternică, în scopul de a le ajuta pe cele care se află
în dificultate. Acesta este rolul F.M.I.-ului în domeniul monetar.
"Sistemul ideal ar consta în mod sigur în fondarea unei bănci supranaţionale care să aibă cu
toate băncile centrale naţionale relaţii asemănătoare celor care există între fiecare bancă centrală şi
băncile sale subordinate.”

10
 Bibliografie
1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Fondul_Monetar_Interna%C8%9Bional
2. http://www.creeaza.com/afaceri/economie/Rolul-FMI-in-economia-
mondiala939.php
3. http://www.referatele.com/economie/Fondul-Monetar-International628.php

11