Sănătate mintală și reglare

emoțională în organizații
Conf. Univ. dr. Oana David
Universitatea Babeș-Bolyai
Departmentul de Psihologie Clinică și Psihoterapie

Masterat Tehnici Psihologice de Control al Comportamentului şi Dezvoltarea Potenţialului Uman

Disciplina: Intervenții cognitiv-comportamentale în domeniul organizaţional
Sănătate mintală în organizaţii
(Alonso et al., 2004)
• Pana la 2 din 5 din populatia adulta angajata prezinta un tip de tulburare
mentala la un moment dat (OECD, 2012ș Wittchen et al., 2011).
• incapacitatea de lucru datorita SM - pierderea 5.9% din zilele de lucru
(Germania; Liimatainen & Gabriel, 2000).

Depresie
• intre 1.8% - 3.6% dintre angajati sufera de depresie (Goldberg & Steury, 2001)
– nivel ridicat de dizabilitate
• Costul anual mediu (incluzand costuri medicale) pentru angajatii cu depresie
este estimat ca fiind de 4.2 x mai mare decat a celorlalti angajati cu asigurare
medicala (Birnbaum et al., 1999; World Health Organization, 2003a; Dooley
et al., 1994).

Tulburarile anxioase
• Persoanele cu SAD declina locuri de munca (Stein, Torgrud, & Walker, 2009).

• Burnout - 3% - 7% din populatia activa (Ahola, 2000). 2

Consecinte
• Absenteism crescut
• 35–45% din totalul de absente se datoreaza problemelor de
sanatate mentala (OMS, 2003)
• Productivitate scazuta
• USA: nr. zile de lucru nepontate datorita problemelor de sanatate
mentala este 31 /luna la 100 angajati (Kessler & Frank, 1997)
• Costuri directe crescute
• Pentru indivizi –55% nu reusesc sa se intoarca la job, scadere
responsabilitati, salariu
• Pentru angajatori - datorate absenteismului si productivitatii
scazute mai degraba decat tratamentului (Harnois & Gabriel,
2000).
• Costuri indirecte
3
• Performanță, moral, fluctuație, pensionare timpurie, plângeri
Ucupatii la risc
• Stansfield et al., 2003: anumite ocupatii prezinta un risc mai
ridicat decat altele pentru sanatatea mintală

• functionarii, secretar, suport administrativ, operatori utilaje,

asistenti sociali, muncitori industriali, vanzatori

• profesori, medici, asistente medicale, ofiteri probatiune, politisti,

forte armate

4
 Stresul ocupational - Surse ale stresului

• Job stress - the

harmful physical
and emotional
response that
occurs when the
requirements of
the job do not
match the
capabilities,
resources or
needs of the
worker

(US National
Institute for
Occupational Safety
& Health -NIOSH,
1998).
5
2005

6
Satisfactia la munca si performanta

• Corelatii modeste (e.g., Brayfield & Crockett, 1955; Laffaldano

&Muchinsky, 1985; Locke, 1976)

• Reevaluarea importantei satisfactiei la munca (e.g., Harrison, Newman, & Roth, 2006;
Judge, Thoreson, Bono, & Patton, 2001)

• Ostroff (1992): abordare interpersonala/ca si construct colectiv

“Organizations with more satisfied employees tended to be more effective than
organizations with less satisfied employees.”

• Harter, Schmidt, and Hayes (2002) – studiu meta-analitic

• Satisfactia la nivelul unitatii a fost corelata semnificativ cu
• Satisfactia clientilor
• profit
• productivitate
• rata scazuta accidente 7
• mai putine plecari
Emotii in organizatii
-abordari

Aristotle “Anyone can become angry. That is easy. But to be angry with the
right person, to the right degree, at the right time, for the right purpose and
in the right way - that is not easy.” 8
Paradigma inteligentei emotionale
EQ = the capacity for recognizing our
own feelings and those of others, for
motivating ourselves, and for
managing emotions well in ourselves
and in our relationships." Goleman

Goleman – mix of cognitive abilities and

personality traits

Self-awareness
Self-management
Social awareness
Relational management
9
Critiques
unsupported claims of predictive validity
loosely defined nature of emotional intelligence
SUBORDONATI
• Supresia (-) job satisfaction
(+) negative affect si emotional exhaustion
• Reevaluare (+) job satisfaction
(-) negative affect.
MANAGERI – Reevaluare – positive affect

Utilizarea de MANAGERI a
• Reevaluarii (-) satisfactia fata de munca a SUBORDONATILOR,
• Supresiei (+) satisfactia fata de munca a SUBORDONATILOR
• Interactiune cu coeziunea grupului (inversa la grupurile cu coeziune 10
scazuta) pentru a prezice emotiile negative ale SUBORDONATILOR
Emotional labour
• Exprimarea unor emotii dezirabile social in cadrul interactiunilor
interpersonale (Ashforth & Humphrey, 1993)

• Apare dupa ce incercarile de exprimare a emotiilor autentice eşuează

(happy – judecat de incredere, competent; tristete – needy, slab) - Clark et
al., 1996; Tiedens, 2001

• Asociate cu munca in domeniul serviciilor

• Interactiuni frecvente cu clienti
• Cerinta de a afisa anumite amotii

Strategii
• deep acting – mai eficiente, clientii raspund mai favorabil Groth, Hennig-
Thurau, and Walsh (2009)
• surface acting – relationata cu probleme emotionale, burnout si creste 11
riscul de raspuns aversiv din partea celorlalti
Diferenţe în Emotional Labour
• Caracteristici personale relaționate cu “emotional labour”:
• sexul:
• femeile își reglează emoțiile pentru a se întelege mai bine cu cei din
jur,
• barbații doresc să rămână în control și să exprime emoții legate de
putere precum furie sau mândrie (Timmers, Fischer si Manstead,
1998)
• expresivitatea emoțională (expresivitate pozitivă)
• inteligența emoțională (Golleman, 1995),
• auto-monitorizarea (Snyder, 1974),
• afectivitatea (pozitivă sau negativă).

• Factori organizaționali:
• autonomia 12
• suportul unui supervizor sau coleg (Grandey, 2000).
 Emotions at work

• Envy is the emotion that “arises when a person lacks another’s superior quality, achievement, or
possession and either desires it or wishes that the other lacked it” (Parrott & Smith, 1993, p. 906)
this can be accomplished by either moving oneself up or by pulling the other down
• envy can contain the seeds of the motivation to improve (Cohen-Charash, 2009; Van de Ven,
Zeelenberg, & Pieters, 2009)
• “no pain, no gain” principle

• Este invidia productiva? Este mai productiva decat admiratia?

• Ipoteza predarii fericite: a admira pe cineva este o emotie pozitiva dar poate sa nu aduca suficienta
motivatie pentru imbunatatire

• Ipoteza auto-afirmarii nefericite: invidia benigna aduce frustrare dare in consecinta poate promova 13
motivatia de imbunatatire proprie
 86 participanti - asignati
• benign envy (n = 22)
• admiration (n = 22)
• malicious envy (n = 21)
• a control condition (n = 21)

Studiul 2. sa-si aminteasca o experienta

de (in functie de grup) benign envy,
malicious envy, admiration, or nothing
[cineva a fost mai bun decat ei]
Studiul 3. Hans

Outcomes
Motivatie studiu – ore planificate
Sarcina cognitiva - RAT
• 18 items, for which the participant
is asked to think of a word that
relates to three given words
14
Invidie - efecte

15