Psihodiagnostic şi

evaluare clinică
Anca Dobrean
Organizare
Tematica
Bibliografia
Evaluare
Resurse
Resurse
http://clinicadepsihologie.ro/psihodiagnostic-
consiliere-si-psihoterapie-online/testare-psihologica-
online/
Fise de evaluare:
Screening Clinic (SCID) (PDF Download)
Imagine de Ansamblu Asupra Conditie Clinice (SCID) (PDF
download)
Raport de Screening Psihologic Clinic (PDF download)
Raport de Psihodiagnostic si Evaluare Clinica (download
PDF)
Model de Conceptualizare (download PDF)
Resurse
Prezentari & Notite de curs
Articole full text & Carti
Resurse de teste/instrumente
www.clinicadepsihologie.ro
https://www.alegericpr.ro/index.php/metode-si-tehnici
Editori teste
www.cognitrom.ro
www.rtscluj.ro
www.testcentral.ro
Evaluarea psihologică
validată ştiinţific
Concepte
Diagnostic
gr. diagnostikos - capacitate de a distinge; de la dia - între;
gnosis - cunoaştere) denotă o activitatea de cunoaştere
restrâns - „termenul medical pentru clasificare” (Guze, 1978);
larg - „o formulare sau o concluzie privind natura unui
fenomen” (Woolf, 1977
Psihodiagnostic
cunoaşterea factorilor psihologici cu relevanţă pentru diverse
activităţi. Psihodiagnosticul clinic vizează cunoaşterea factorilor
psihologici cu relevanţă pentru sănătate şi boală.
Concepte
Evaluarea psihologica
procesul de colectare de date despre un caz;
pentru gruparea aceloraşi cazuri pe baza trăsăturilor lor
distinctive a fost propus termenul de taxonomie, iar pentru
conceptualizare a fost propus termenul de formulare a cazului
Testarea psihologica
Utilizarea testelor psihologice in procesul de evaluare
Evaluarea & diagnostic
Psiholog clinician

Psihoterapeut
Evaluarea & diagnostic in psihoterapie
Evaluarea & diagnostic in psihoterapie
Diagnostic si evaluare clinica
Conceptualizare
Tehnici
Pe fondul relatiei terapeutice
De ce avem nevoie de diagnostic?

Consens
Comunicare
Cercetare

Tratament si monitorizare
Tipuri de diagnostic
Diagnostic nosologic (gr. Nosos – rau, boala) –
incadrarea tabloului clinic intr-o categorie
Sanatate –
Boala – (ex. DSM-IV)
Diagnostic etiopatogenetic
Sanatate – Optimism vs. pesimism, speranta, response
expectancy
Boala – vulnerabilitate, predispozitii (SEC)
Psihodiagnostic validat stiintific
Componente:
Utilizarea instrumentelor cu proprietati psihometrice
adecvate
Identificarea
tabloului clinic (dsm) si a
mecanismelor etiopatogenetice (modele validate)
Evidence based practice
APA -2005

“Evidence-based practice in psychology is the

integration of the best available research with
clinical expertise in the context of patient
characteristics, culture, and preferences.”

-IOM, 2001 & Sackett, 2000

 Evidence based assessments &
evidence based interventions

Intervenție
Evaluarea psihologică psihologică
validată științific validată
științific

• Calitatea instrumentelor psihologice influențează stabilirea unei

forme de tratament ca fiind validat științific
• Stabilirea unor diagnostic acurat este o etapă premergătoare
începerii unui tratament validat științific (Chorpita, Brown, & 15

Barlow, 1998)
 Ccercetare vs practica clinică
Instrumente psihologice utilizate în cercetare vs practica
clinică
Diferențe majore între instrumentele utilizate în practică vs
instrumente utilizate în cercetare
Probleme în dezvoltarea și diseminarea de către cercetători a
unor instrumente care să poată fi utilizate în practică &
clinicienii nu aleg instrumentele în funcție de rezulatatele
cercetărilor (Beutler, 2000; Frick, 2000).

16
 Evaluarea sistematică a
instrumentelor psihologice

Practică
• Diagnostic
• Conceptualizare
• Decizii legate de tratament
Cercetare
• Examinarea acurată a constructelor de interes

17
De ce este importantă evaluarea
validată științific?

18
De ce este importantă evaluarea
validată științific?
Există numeroase studii în literatură care arată că instrumentele
standardizate sunt utilizate rar în practică (Ionita & Fitzpatrick,
2014)
Există o asociere ridicată între atitudinile clinicianului referitoare
la instrumentele standardizate și utilizarea acelor instrumente în
practică (Jensen-Doss & Hawley, 2010)
Rezultatele unui studiu care a investigat utilizarea instrumentelor
nestandardizate de către clinicienii care lucrează cu copii și
adolescenți (Cook, Hausman, Jensen-Doss, & Hawley, 2017)
N=1510 clinicieni
76.7% utilizează instrumente nestandardizate
11.9 % utilizează o combinație de instrumente standardizate19și
nestandardizate
 Consecințe ale utilizării de instrumente
psihologice care nu sunt validate științific
Evaluarea nu este validă
Diagnostic greșit în ceea ce privește tulburarea primară
Lipsa de identificare a tb comorbide
Probleme în selectarea și evaluarea unui tratament validat
științific, respectiv există % ca tratamentul selectat să nu fie
potrivit pt tabloul clinic prezentat de copil
Rezultate eronate cu privire la progres

Asa nu!
20
https://www.youtube.com/watch?v=N2J4sLntcww
 Ce este evaluarea psihologică
validată științific?
Utilizarea cercetării și a teoriei în selectarea constructelor
care vor trebui măsurate pt un anumit scop, a metodelor și a
instrumentelor utilizate în evaluare și modalitatea în care
procesul de evaluare se desfășoară (Hunsley & Mash, 2007)

Evaluarea validată științific utilizată pt:

A colecta, organiza & integra date referitoare la simptome și
factori cauzali/de menținere
Testarea de ipoteze relaționate cu aceste relații
(McLeod et al., 2013)

21
Criterii evaluare psihologică
validată științific

Approaching
Well-
well- Promising
established
established assessment
assessment
assessment

(Cohen et al., 2008) 22

Criterii evaluarea psihologică validată științific

(Cohen et al., 2008)

23
Alegerea instrumentelor utilizate în procesul de
evaluare psihologică validată științific
Cum alegem testele pe care le utilizăm în evaluare?
CE EVALUĂM?

TABLOU
MECANISME
CLINIC

? ?
De ce aspecte ţinem cont?
PROPRIETĂŢI PSIHOMETRICE
24
TEORIA TESTULUI (VALIDITATEA DE CONSTRUCT)
 1. Identificarea tabloului clinic
Interviuri clinice (cele mai utilizate metode de evaluare în cazul
copiilor și adolescenților; Ollendick & Hersen, 1993; Silverman,
1994) se aplică începând cu vârsta de 6 ani
Structurate
Semistructurate
Scale de autoraportare – self-reports
Vârsta de la care pot fi aplicate astfel de instrumente
Scale de autoraportare – multiple informants
Părinte (mama, tata)
Profesor
25
Identificarea tabloului clinic (tb. depr.)
Interviuri clinice – KIDSCID – modul episod depresiv
major prezent, distimie
Structurate
Semistructurate
Scale de autoraportare – self-reports
CDI
BDI-II
YSR
Scale de autoraportare – multiple informants
CDI
CBCL 26
2. Identificarea mecanismelor etiopatogenetice
Sistemul de evaluare clinică (SEC)

Scala de iraționalitate
pentru copii și adolescenți
(CASI)
Scala de convingeri
raționale pentru copii
(CSRB)
Chestionarul stilului
atribuțional pentru copii

27
3. Utilizarea instrumentelor psihologice
cu proprietăți psihometrice adecvate
Proprietăți psihometrice
Fidelitate (măsura în care un set de itemi măsoară constant
același lucru)
Consistență internă – măsoară toți itemii testului aceeași variabilă (val. minim
acceptată 0.60)
Test-retest – este stabil instrumentul la aplicări multiple?
Inter-evaluator – există concordanță între evaluatori diferiți în ceea ce privește
constructul măsurat?
Validitate (testul măsoară ceea ce-și propune să măsoare)
De criteriu – testul este un predictor pt un eșantion de comportamente
viitoare
Sensibilitate, specificitate
De conținut
De construct 28

Validitate convergentă, discriminantă

Exemplu
Curs Tehnici de interventie
Identificarea tabloului clinic
SISTEME DE DIAGNOSTIC CLINIC
Cum sunt operationalizate bolile
mentale?
“Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders,
Fourth Edition, Text Revision” (DSM-IV-TR)
Publicat de American Psychiatric Association
SUA
Include doar informatii despre bolile mentale

International Classification of Diseases (ICD)

World Health Organization
Utilizat in intreaga lume
Include informatii despre toate tulburarile (mentale, fizice,
etc.)
Cum a fost construit DSM?
DSM-I (1952)
In pararel cu ICD-6
Scop: “create a classification that was a consensus of
contemporary thinking”
A inclus aprox. 60 boli
Definitii generale, vagi
A avut la baza doar orientarea psihanalitica
DSM I
Cum a fost construit DSM?
DSM-II (1968)
ICD-8
Scop: “created to promote international consensus in the
realm of mental health”
Similar cu DSM-I
180 de boli
Homosexualitarea a fost inclusa a tulburare mentala
Cum a fost construit DSM?
DSM-III (1980) & DSM-III-R (1987):
Prima data se incerca utilizarea rezultatelor din cercetare
pentru formularea categoriilor diagnostice, dar s-a bazat mult
si pe judecata clinica
Definitii mai specifice
Criterii de includere si excludere
Homosexualitatea exclusa
DSM-IV
Categorie vs. dimensiune
Categorie
DSM
Dimensional
Continuum.
DSM-IV (1994) & DSM-IV-TR (2000):
Sistematizeaza modalitatea de realizare a criteriilor diagnostice
175 psihologi au realizat metaanalize teoretice pentru fiecare
diagnostic
“Field trials” –pestru stabilirea fidelitatii diagnosticelor
Critica – judecatra clinica
Adauga - Culture Bound Syndromes – pentru a nuanta
particularitatea culturala a simptomelor
Manual de Diagnostic şi Statistică a
Tulburărilor Mentale (DSM IV)

DSM IV permite stabilirea unui diagnostic nosologic

(încadrarea pacientului într-una sau mai multe
categorii diagnostice), având în vedere simultan
posibilele tulburări clinice, tulburări de personalitate
şi/sau retard mental, condiţiile medicale generale,
precum şi stresorii psiho-sociali.
Sistemul multiaxial permite o evaluare pe mai multe
axe, fiecare axă referindu-se la un domeniu diferit de
informaţii care pot ajuta clinicianul în elaborarea
planului de tratament.
DSM IV - Sistemul multiaxial de
diagnosticare
Axa I
pe această axă se trece diagnosticul principal (tulburări psihice)
pot apărea mai multe diagnostice;
pe această axă se înregistrează toate tulburările, cu excepţia
“Tulburărilor de personalitate”, “Retardului mental”, “Tulburări
ale impulsului nespecificate”.
DSM IV - Sistemul multiaxial de
diagnosticare
Axa II
pe această axă se înregistrează tulburările de
personalitate, retardul mental, trăsăturile de
personalitate dezadaptative, mecanismele de coping
dezadaptative;
uneori, diagnosticul de pe această axă poate constitui
“Motivul consultaţiei” sau “Diagnosticul principal”.
DSM IV - Sistemul multiaxial de
diagnosticare
Axa III
Pe axa III se înregistrează condiţiile medicale generale;
vizează afecţiuni ca: tulburări infecţioase, neoplasm, tulburări
endocrine, metabolice, imunologice, afecţiuni ale componentelor
constitutive ale sângelui, boli ale sistemului nervos şi organelor de
simţ, tulburări ale sistemului circulator, tulburări ale aparatului
respirator, tulburări ale aparatului digestiv, tulburări ale aparatului
genito-urinar, afecţiuni dermatologice, probleme legate de graviditate,
boli ale sistemului muscular şi osos, anomalii congenitale, răniri sau
intoxicaţii cu substanţe toxice.

OBSERVAŢIE: Dacă tulburarea psihică este considerată a fi consecinţa

directă a unei condiţii medicale generale, aceasta se înregistrează pe
axa I (“Tulburări mentale datorate unor condiţii medicale generale”),
afecţiunea somatică trecându-se şi pe axa III.
DSM IV - Sistemul multiaxial de
diagnosticare
Axa IV
pe această axă se trec stresori negativi şi pozitivi (dacă se
apreciază că aceştia constituie sau conduc la o problemă;
în general, se înregistrează condiţii care au apărut cu cel mult
un an înainte de declanşarea simptomatologiei, dar se pot nota
şi probleme din trecutul mai îndepărtat, dacă acestea sunt
relevante.

OBSERVAŢIE: Problemele psiho-sociale şi de mediu se

notează, de regulă, pe axa IV, dar şi pe axa I dacă sunt cauze
directe ale tulburării psihice (“Alte condiţii care pot constitui
ţinta intervenţiei terapeutice”).
DSM IV - Sistemul multiaxial de
diagnosticare
Axa V
indicele global de evaluare a funcţionării este o măsură a nivelului general
de funcţionare;
este util pentru planificarea terapiei, evaluarea efectelor terapiei,
anticiparea rezultatelor;
cotarea se face doar vis a vis de funcţionarea /adaptarea psihologică, socială
şi ocupaţională; nu sunt incluse dificultăţile datorate limitărilor de ordin
fizic sau care ţin de mediu.

Observaţie: În cazul tuturor tulburărilor, este necesar: Să se evalueze

impactul afecţiunilor somatice concomitente şi a consumului de substanţe;
Diagnosticul clinic presupune ca funcţionarea şi capacitatea de adaptare a
individului în viaţa familială, socială şi /sau profesională să fie sever
afectate.
Axa V a DSM-IV (GAF)
100-91 Severitate Nivelul de
simptome funcţionare
90-81 severitate funcţionare
80-71 severitate funcţionare
70-61 severitate funcţionare
60-51 severitate funcţionare
50-41 severitate funcţionare
40-31 severitate funcţionare
30-21 severitate funcţionare
20-11 severitate funcţionare
10-1 severitate funcţionare
0- informaţie inadecvată
Axa V a DSM-IV (GAF)
scala împărţită în 10 intervale;
descrierea pe fiecare interval – severitatea smpt. +
funcţionare;
se poate folosi ca o scala sau ca doua scale (cel mai slab
scor);
încadrarea pe interval de 10 pct. este FIE severitatea smpt.,
FIE funcţionarea;
cotarea „curentă” (nivelul cel mai scăzut din ultima lună şi
cel mai ridicat scor din ultimul an).
DSM-IV – Clasificare si diagnostic
Clasificare si diagnostic
Exemplu de diagnostic DSM IV
Axa 1 (tulburări clinice): Tulburare de atac de panică, fără
agorafobie şi tulburare de anxietate generalizată (depresie
subclinică - pacientul prezintă unele simptome de
depresie, însă nu sunt îndeplinite toate criteriile pentru nici
una dintre tulburările depresive);
Axa 2 (tulburări de personalitate): Nimic semnificativ
clinic. Pacientul prezintă unele caracteristici de
personalitate dependentă;
Axa 3 (boli somatice sau alte condiţii medicale): Nimic
semnificativ;
Axa 4 (stresori psihosociali): Suport social inadecvat,
probleme la domiciliu, condiţii de muncă solicitante.
Axa 5 (indicele general de funcţionare - GAF): 60 (curent).
Tulburările cuprinse în DSM IV
Tulburările diagnosticate de regulă pentru prima dată
în perioada de sugar, în copilărie sau adolescenţă;
Delirium, demenţa, tulburările amnestice şi alte
tulburări cognitive;
Tulburările mentale datorate unei condiţii generale;
Tulburările în legătură cu o substanţă;
Tulburările cuprinse în DSM IV
Schizofrenia şi alte tulburări psihotice;
Tulburările afective;
Tulburările anxioase;
Tulburările somatoforme;
Tulburările factice;
Tulburările disociative;
Tulburările sexuale şi de identitate sexuală;
Tulburările cuprinse în DSM IV
Tulburările de comportament alimentar;
Tulburările de somn;
Tulburările controlului impulsului nespecificate în
altă parte;
Tulburările de adaptare;
Tulburările de personalitate;
Alte condiţii care se pot afla în centrul atenţiei
clinice.
DSM-IV critici

Model medical – sistem categorial

Etichetare
Stigma si discriminare
Abuz
DSM-5 Time Line
www.dsm5.org
1999-2002 Development of Research Agenda
2002-2007 APA/WHO/NIMH-sponsored DSM-V/ICD-11 Research
Planning Diagnostic Conferences
2006 Appointment of DSM-V Taskforce
Chair: David Kupfer, Vice- chair: Darrel Regier
2007 Appointment of Workgroups
2007-2010 Literature Review and Data Re-analyses
2009 Options Book
2010 Draft of diagnostic criteria
2009-2011 DSM-5 Field Trials
2011 Final draft of DSM-5
2013 Publication of DSM-5
DSM-5, Manual de Diagnostic si Clasificare
Statistica a Tulburarilor Mintale

Autor: American Psychiatric

Publishing
ISBN: 978-606-8043-14-2
Editura: Medicala CALLISTO
Anul publicării: 2016
Ediția: 5
Pagini: 1000
Format: Coperta cartonata HC
Categoria: PSYCHIATRY
Disponibilitate: in curs de
publicare

https://www.callisto.ro/carte/dsm-5-
manual-de-diagnostic-si-clasificare-
statistica-a-tulburarilor-mintale--
i7369
 DSM-5- Schimbari majore
Schimbare
Eliminarea sistemului multiaxial GAF
Stabilirea a 20 de categorii diagnostice
Introducerea unei noi categorii de
diagnosticare a tulburărilor
Neurodevelopmentale care să includă
tulburările de spectru de autist și ADHD și alte
tulburări care reflectă dezvoltarea anormală a
creierului
Comment
Clinicians wanted simplified, diagnosis-based
system; distinctions between Axis I and Axis II
disorders were never clearly justified; clinicians
can still specify external stressors; new
assessment measures will be introduced
Categories based on groupings of disorders
sharing similar characteristics; some categories
represent spectrums of related disorders
Increasing emphases on neurobiological bases
of mental disorders and the developing
understanding that abnormal brain
development underlies many types of
disorders
 DSM-5- Schimbari majore
Schimbare
Introduce dimensionalitatea (evaluări ale
severității), dar nu restructurează
tulburările de personalitate așa cum au
propus unii
Inlocuirea numerelor arabe: DSM-5, not
DSM-V
Scoate tulburarea obsesiv-compulsivă din
categoria tulburărilor de anxietate și o
plasează într-o nouă categorie de tulburări
obsesiv-compulsive și asociate
Comment
Major changes in personality disorders held
over until next revision, the DSM 5.1 (or
maybe 5.2)
Allows for easier nomenclature for midcourse
revisions, 5.1, 5.2, etc.
Recognizes a spectrum of obsessive-
compulsive type disorders, including body
dysmorphic disorder; however, anxiety
remains the core feature of OCD, so questions
remain about separating it from anxiety
disorders
 DSM-5- Schimbari majore
Schimbare
Îndepărtează PTSD de la tulburările de
anxietate și le plasează în noua categorie
de tulburări legate de traume și stresori
Creează o nouă categorie de tulburare
pentru dependante (Substance-Related
and Addictive Disorders)
Elimină distincția dintre abuzul de
substanțe și tulburările de dependență,
comasandu-le într-o singură categorie de
tulburări de legate de consumul de
substanțe și dependențe
Comment
Groups all stress-related psychological
disorders under the same umbrella;
Adjustment Disorders may now be coded in
context of traumatic stressors
Now includes Gambling Disorder (previously
Pathological Gambling) but other forms of
nonchemical addiction, such as compulsive
Internet use and compulsive shopping, don’t
make it into the manual and remain under
study
Recognizes that there is no clear line between
substance abuse and dependence disorders;
also brings certain compulsive patterns of
behavior into a spectrum of addictive
disorders
 DSM-5- Schimbari majore
Schimbare Comment
Oferă mijloace de evaluare a Encourages clinicians to recognize the
dimensionality of disorders
severității simptomelor, cum ar fi
pentru ASD

Accent mai mare pe Provides more explicit recognition of

comorbidity in having clinicians rate level of
comorbiditate; de exemplu, anxiety in mood disorders
utilizarea evaluărilor de anxietate
în diagnosticarea tulburărilor
depresive și bipolare
 DSM-5- Schimbari majore
Schimbare Comment

Eliminarea termenului "tulburări Eliminates a term few people understood

somatoforme" (acum Tulburarea cu (somatoform disorders) and now emphasizes
simptome somatice și tulburările the psychological reactions to physical
înrudite) symptoms, not whether they are medically
based

Reorganizarea tulburărilor afectve în No major changes anticipated, but no clear

două categorii distincte de diagnosticare basis for eliminating umbrella construct of
a tulburărilor depresive și tulburărilor mood disorders
bipolare și asociate
 DSM-5- Schimbari majore
Schimbare Comment

Eliminarea traiectoriei de May make it easier to diagnose traditional childhood disorders

dezvoltare în organizarea
clasificării tulburărilor: Elimină
categoria de "Tulburări de
obicei diagnosticate inițial în
copilărie, copilărie sau
adolescență
like ADHD and even separation anxiety disorder in adults.
Conversely, it may also make it easier to diagnose disorders
typically seen in adults, like bipolar disorder, in children.
The new category of Neurodevelopmental Disorders includes
many disorders previously classified as childhood onset
disorders, however it excludes disorders involving abnormal
emotional development, such as separation anxiety disorder and
selective mutism.

Where does this new classification leave the study of child

psychopathology?

Recognizes that a major depressive episode may overlay a

Eliminarea excluderii doliului de normal reaction to loss; critics claim it may pathologize
la depresia majoră bereavement
 DSM-5- Schimbari majore
Schimbare Comment

Eliminates the pejorative term

Hipocondria nu mai este o tulburare “hypochondriasis”; people formerly diagnosed
distinctă with hypochondriasis may now be diagnosed
with Somatic Symptom Disorder if their
physical symptoms are significant or with
Illness Anxiety Disorder if their symptoms are
minor or mild

Muta tulburarile factice (Sindromul Associated with other somatic symptom

Münchausen) la categoria Simptome Somatice disorders, but is distinguished by intentional
fabrication of symptoms for no apparent gain
other than assuming medical patient role
 Categorii diagnostice
Categorii diagnostice Examples of Specific Disorders

Neurodevelopmental Disorders Autism Spectrum Disorder

Specific Learning Disorder
Tulburările de neurodezvoltare Communication Disorders
ADHD, Motor Disorders, etc.

Schizophrenia Spectrum and Other Schizophrenia

Psychotic Disorders Schizophreniform Disorder
Schizoaffective Disorder
Tulburările din spectrul schizofreniei și alte Delusional Disorder
tulburări psihotice Schizotypal Personality Disorder

Bipolar and Related Disorders Bipolar I Disorder, Bipolar II Disorder

Tulburarea bipolară și tulburările înrudite Cyclothymic Disorder
Depressive Disorders Disruptive Mood Dysregulation Disorder
Tulburările depresive Major Depressive Disorder
Persistent Depressive Disorder
Premenstrual Dysphoric Disorder
 Categorii diagnostice
Categorii diagnostice Examples of Specific Disorders

Anxiety Disorders Specific Phobia

Tulburările anxioase Social Anxiety Disorder (Social Phobia)
Panic Disorder
Agoraphobia
Generalized Anxiety Disorder
Separation Anxiety Disorder
Selective Mutism

Obsessive-Compulsive and Related Obsessive-Compulsive Disorder

Disorders
Tulburarea obsesiv-compulsivă și tulburările
înrudite
Trauma and Stressor Related Disorders
Tulburările asociate traumei și factorilor de stres
Body Dysmorphic Disorder
Hoarding Disorder
Hair-Pulling Disorder (Trichotillomania)
Excoriation (Skin-Picking) Disorder
Adjustment Disorders
Acute Stress Disorder
Posttraumatic Stress Disorder
Reactive Attachment Disorder
Disinhibited Social Engagement Disorder
 Categorii diagnostice
Categorii diagnostice
Dissociative Disorders
Tulburările disociative
Somatic Symptom and Related
Disorders
Tulburarea cu simptome somatice și
tulburările înrudite
Feeding and Eating Disorders
Tulburările de comportament alimentar.
Elimination Disorders
Tulburările de eliminare
Examples of Specific Disorders
Dissociative Identity Disorder
Dissociative Amnesia
Depersonalization/Derealization Disorder
Somatic Symptom Disorder
Illness Anxiety Disorder
Conversion Disorder (Functional Neurological Symptom
Disorder)
Factitious Disorder
Anorexia Nervosa
Bulimia Nervosa
Binge Eating Disorder
Pica, Rumination Disorder
Avoidant/Restrictive Food Intake Disorder
Enuresis
Encopresis
 Categorii diagnostice
Categorii diagnostice
Sleep-Wake Disorders
Tulburările ciclului somn-veghe
Sexual Dysfunctions
Disfuncțiile sexuale
Examples of Specific Disorders
Insomnia Disorder
Hypersomnolence Disorder
Narcolepsy
Breathing-Related Sleep Disorders
Circadian Rhythm Sleep-Wake Disorders
Parasomnias: Sleepwalking, Sleep Terrors, Nightmare
Disorder, Rapid Eye Movement Sleep Behavior
Disorder
Restless Legs Syndrome
Delayed Ejaculation
Erectile Disorder
Female Orgasmic Disorder
Female Sexual Interest/Arousal Disorder
Genito-Pelvic Pain/Penetration Disorder
Male Hypoactive Sexual Desire Disorder
Premature (Early) Ejaculation
 Categorii diagnostice
Categorii diagnostice
Gender Dysphoria
Disforia de gen
Disruptive, Impulse-Control, and
Conduct Disorders
Tulburările de comportament
disruptiv, de control al impulsurilor
și de conduită.
Substance-Related and Addictive
Disorders
Tulburările legate de consumul de
substanțe și dependențe
Neurocognitive Disorders
Tulburările neurocognitive
Examples of Specific Disorder
Gender Dysphoria
Oppositional Defiant Disorder
Intermittent Explosive Disorder
Conduct Disorder
Antisocial Personality Disorder
Pyromania
Kleptomania
Substance Use Disorders
Substance-Induced Disorders
Gambling Disorder
Delirium
Major & Mild Neurocognitive Disorders
 Categorii diagnostice
Categorii diagnostice
Personality Disorders
Tulburările de personalitate
Examples of Specific Disorders
Paranoid Personality Disorder
Schizoid Personality Disorder
Schizotypal Personality Disorder
Antisocial Personality Disorder
Borderline Personality Disorder
Histrionic Personality Disorder
Narcissistic Personality Disorder
Avoidant Personality Disorder
Dependent Personality Disorder
Obsessive-Compulsive Personality Disorder
 Categorii diagnostice
Categorii diagnostice
Paraphilic Disorders
Tulburările parafilice
Other Mental Disorders
Alte tulburări mintale
Examples of Specific Disorders
Voyeuristic Disorder
Exhibitionistic Disorder
Frotteuristic Disorder
Sexual Masochism Disorder
Sexual Sadism Disorder
Pedophilic Disorder
Fetishistic Disorder
Transvestic Disorder
Other Specified Mental Disorder due to Another
Medical Condition
 Schimbări de nume
DSM-IV DSM-5
Gender Identity Disorder Gender Dysphoria
Sleep Disorders Sleep-Wake Disorders
Dysthymic Disorder Persistent Depressive Disorder
(Dysthymia)
Learning Disorders Specific Learning Disorder
Stuttering Child Onset Fluency Disorder
(Stuttering)
Phonological Disorder Speech Sound Disorder
Mental Retardation Intellectual Disability (Intellectual
Developmental Disorder)
Depersonalization Disorder Depersonalization/Derealization
Disorder

Hypersomnia Hypersomnolence Disorder

 Schimbări de nume
DSM-IV DSM-5

Circadian Rhythm Sleep Disorder Circadian Rhythm Sleep-Wake Disorder

Breathing-Related Sleep Disorder Obstructive Sleep Apnea Hypopnea

Syndrome, Central Sleep Apnea, or
Sleep-Related Hypoventilation
Primary Insomnia Insomnia Disorder

Male Orgasmic Disorder Delayed Ejaculation

Premature Ejaculation Premature (Early) Ejaculation
Male Erectile Disorder Erectile Disorder
Female Sexual Arousal Disorder Female Sexual Interest/Arousal Disorder

Hypoactive Sexual Desire Disorder Now either Male Hypoactive Sexual

Desire Disorder or Female Sexual
Interest/Arousal Disorder
 Schimbări de nume
DSM-IV DSM-5

Sleepwalking Disorder, Sleep Terror Non-Rapid Eye Movement Sleep

Disorder Arousal Disorders: Sleepwalking, Sleep
Terrors
Social Phobia Social Anxiety Disorder (Social Phobia)

Autistic Disorder Autism Spectrum Disorder

 Tulburari noi
Disruptive Mood Dysregulation Disorder
Somatic Symptom Disorder
Illness Anxiety Disorder
Hoarding Disorder
Excoriation (Skin-Picking Disorder)
Disinhibited Social Engagement Disorder
Avoidant/Restrictive Food Intake Disorder
Social (Pragmatic) Communication Disorder
Restless Leg Syndrome
Rapid Eye Movement Sleep Behavior Disorder

Point of Controversy
Expansion of diagnosable
disorders
Changes in classification of
mental disorders
Controverse
Concerns
Net result of diagnostic inflation may be to greatly expand the
numbers of people labeled as suffering from a mental disorder
or mental illness; e.g., Mild Neurocognitive Disorder may
pathologize mild cognitive changes or everyday forgetting in
older adults; e.g., Disruptive Mood Dysregulation Disorder may
pathologize repeated temper tantrums in children
Critics question whether changes in classification are justified
and might lead to greater diagnostic confusion; parents of
Asperger’s children are concerned their children may not qualify
for the new ASD diagnosis and associated treatment benefits
 Controverse
Controversa Ingrijorare
Modificări ale criteriilor de diagnostic Criticii susțin că multe modificări ale criteriilor de
pentru anumite tulburări diagnostic nu au fost suficient validate. Există preocupări
deosebite cu privire la modificările substanțiale din setul de
simptome utilizate pentru diagnosticarea tulburărilor de
spectru autist, care pot avea efecte profunde asupra
numărului de copii identificați ca suferind de aceste
tulburări

Modalitatea de dezvoltare Criticii susțin că dezvoltarea DSM-5 nu a reușit să

încorporeze contribuția multor cercetătri/cercetători de
seamă în domeniu și că modificările aduse manualului de
diagnostic nu au fost clar documentate pe baza unor date
empirice
Evaluarea
Psihodiagnosticul şi evaluarea clinică
nosologică
Componente principale:
Formularea diagnosticului nosologic (DSM) (Faza 1 şi
2);
Detalierea diagnosticului nosologic prin surprinderea
dinamicii acestuia în cazul unui pacient ţintă (Faza 3);
Operaţionalizarea diagnosticului nosologic în probleme
de viaţă specifice pacientului (stabilirea listei de
probleme) (Faza 3)
Reguli facilitatoare ale diagnosticării şi
evaluării clinice
Alternanţa întrebărilor deschise (mai ales la început)
cu întrebări ţintite/închise (mai ales după stabilirea unei
comunicări deschise şi fluente);
Sensibilitate la perspectiva personală, cognitivă şi
lingvistică, a pacientului asupra problemelor proprii şi a
cadrului său de referinţă;
Comunicare nonverbală adecvată;
Reflectări empatice frecvente;
Atenţie la ce spune pacientul, dar şi la cum spune.
Evaluarea constantă a pacientului şi
evoluţiei sale
Cand facem evaluare?
Inceput
In timpul
La follow up
(1) subiectiv (declaraţiile clientului);
(2) obiectiv (înregistrarea datelor comportamentale sau
frecvenţei simptomelor pe parcursul terapiei, utilizând
un
Rol: monitorizare, statistici, cercetare
Rezistenţe
Pacientul este prea grav afectat de boala sa pentru a susţine o
comunicare relevantă;
obţinerea de informaţii de la familie, rude, care trebuie apoi
coroborate, pentru a avea o perspectivă unitară şi a le verifica
reciproc
Expectanţele sale faţă de terapeut sau terapie sunt nesatisfăcute:
terapeut prea tânăr/bătrân; terapeut femeie/bărbat; cabinetul
terapeutic sărăcăcios/luxos etc.;
A fost adus împotriva voinţei lui (ex. ameninţat cu divorţul, cu
pierderea pensiei).
Gilbert et al.,1993 - pe măsură ce pacientul împărtăşeşte clinicianului
experienţe personale, clinicianul începe să fie perceput mai favorabil de
către pacient.
Exemplu – David, 2006
Terapeut: – Ce probleme sunt?
Pacient: – Uite ce este, nu am ceva personal cu tine, dar cred că eşti prea tânăr să mă înţelegi şi să
mă ajuţi.
T: – Din cele ce îmi spuneţi, înţeleg că sunteţi dezamăgit să întâlniţi un terapeut prea tânăr
(reflectare empatică a rezistenţei lui).
P: – Da, mă aşteptam la cineva mai matur, la vârstă mă refer.
T: – Cred că aveţi dreptate să gândiţi astfel. Toţi am dori, la necaz, să avem un om matur şi
puternic lângă noi care să ne ajute (suntem de acord cu rezistenţa lui).
P: – Da.
T: – Am să încerc eu să vă ajut, recomandându-vă unui coleg mai în vârstă în care probabil veţi
avea mai multă încredere. Dar pentru asta ar trebui să ştiu ce probleme sunt ca să vă pot
recomanda cel mai bun terapeut pentru problemele respective. Deci, ce necazuri sunt?
(oportunitate de dialog).
P: – (de cele mai multe ori începe să împărtăşească problemele personale).
În al treilea caz, mecanismul angajat pentru spargerea rezistenţelor este de aceeaşi factură:
Terapeut: – Ce probleme sunt?
Exemplu – David, 2006
Pacient: – Uite ce este, nu sunt nebun. De fapt, nici nu vreau să fiu aici, dar am venit
de gura neveste – mii. Şi nu am nici o problemă!
T: – Înţeleg că trebuie să fiţi extrem de revoltat şi nemulţumit că aţi fost adus aici
(reflectarea empatică a rezistenţei pacientului).
P: – Da.
T: – Probabil că oricine în locul dumneavoastră ar simţi la fel. Cred că şi eu aş fi
extrem de revoltat să fiu dus undeva împotriva voinţei mele (suntem de acord cu
rezistenţa lui). Dar oricum, cine v-a adus aici?
P: – Nevasta. De o lună mă tot bate la cap să vorbesc cu un psiholog.
T: – De ce credeţi că doreşte acest lucru?
P: – Crede că am tot felul de probleme. Dar eu nu am nici una, adică nu mai multe
decât orice om.
T: – Totuşi mi se pare că aveţi o problemă mai ciudată (cu umor): cu soţia dvs., gândiţi
cam diferit. Sau mă înşel? (oportunitate de dialog).
P: – A nu, cred că aveţi dreptate. Să vedeţi (pacientul începe să vorbească despre relaţia
cu soţia, rezultând şi presupusele probleme pentru care soţia i-a cerut să meargă la un
psiholog).
Tehnicile pentru spargerea rezistenţelor
Reflectarea empatică a rezistenţei pacientului;
Abordarea indirectă a pacientului;
Oferirea de întăriri pentru implicarea pacientului în
procesul de diagnostic.
Construirea raportului/relatiei
De ce este important?
Clientii ar trebui sa inteleaga de ce este necsara
evaluarea
Confidentialitatea
Motivarea pentru evaluare
Importanta oferirii de feedback
Evaluarea poate functiona adesea ca tehnica terapeutica
Instrumente & Proceduri de evaluare
clinica
Observatii
Interviuri
Chestionare
Teste sau probe
Proceduri de evaluare specifice copiilor
Chestionare standardizate (self sau alti)
Norişori cu gânduri (ex. personaje din benzi desenate în
variate situaţii problematice cu norişori deasupra
capului lor în care clienţii pot scrie ceea ce gândesc).
Propoziţii incomplete (ex. „Când tatăl tău ţi-a vorbit urât,
te-ai gândit că_____________________”).
Reluarea Instantanee (ex. „Poţi să reiei în mintea ta ce s-a
întâmplat în ultima sâmbătă când tatăl tău ţi-a vorbit
urât? Ce oră era, cine era prin preajmă, ce ţi-a spus şi ce
a făcut mai exact, şi la ce te-ai gândit?” ).
Proceduri de evaluare specifice copiilor
Tehnica interviului inferenţial este o strategie comună pentru evaluarea
convingerilor iraţionale ale copiilor. Presupuneţi că inferenţele clientului (ex.
predicţii, concluzii) sunt adevărate şi întrebaţi clientul ce ar însemna pentru el
dacă inferenţa ar fi adevărată. Un exemplu de aplicare a tehnicii interviului
inferenţial la un băiat cu dificultăţi de învăţare care era deprimat:
Client: „Ştiu că nu voi trece testul de azi.”
Terapeut: „Şi ce crezi că s-ar întâmpla dacă nu l-ai trece?”
Client: „Ei bine, e posibil să nu trec nici un test.”
Terapeut: „Ei bine, să presupunem că aşa ar fi. Ce ai crede atunci?”
Client: „Cred că aş considera că sunt incapabil şi prostănac.”
Terapeut: „Ei bine, ce ar însemna pentru tine dacă nu ai fi atât de deştept pe cât ai
vrea să fii?”
Client: „Nu ar fi bine deloc.”
Întrebare: „Când s-a întâmplat________________, ai
simţit______________deoarece...? Când clientul oferă răspunsul („Eram furios
deoarece s-a purtat atât de incorect”) examinaţi cogniţiile adiţionale întrebând „şi”,
„de ce”.
Proceduri de evaluare specifice copiilor
Abordările de tip gândire cu voce tare (Genest şi Turk, 1981) implică
faptul că practicianul îi oferă copilului o sarcină de realizat şi în
acelaşi timp îi cere să gândească cu voce tare. De exemplu, un copil
care are dificultăţi cu matematica, poate fi rugat să lucreze pentru
cincisprezece minute la o sarcină dificilă. Pe lângă posibilitatea
examinării algoritmilor matematici ai copilului, practicianul poate
să-şi formeze o idee despre calitatea afectivă a auto-verbalizărilor
copilului, cum ar fi „Este fără speranţă; sunt prostănac; nu voi
reuşi să fac acest lucru niciodată”
Abordarea TAT (Meichenbaum, 1977) este o metodă de evaluare
care poate fi utilă când tehnicile mai directe nu au avut succes.
Această metodă utilizează imagini ambigue ce reprezintă situaţii
sociale selectate pentru relevanţa lor privind comportamentele
ţintă. Copilul este rugat să creeze o poveste, incluzând gândurile şi
sentimentele personajelor şi modul în care pot rezolva ele situaţia.
Proceduri de evaluare specifice copiilor
„Şi”, ”dar”, „deoarece” (Hauck, 1980) sunt cuvinte extrem
de puternice pe care practicienii le pot utiliza pentru a
ajuta clienţii să se centreze pe auto-verbalizările
automate şi să le relateze.
Imagerie dirijată (Meichenbaum, 1977); pentru această
tehnică practicianul îi cere copilului să se relaxeze şi
apoi să-şi imagineze pe cât de viu posibil o situaţie
problematică şi să se focalizeze pe emoţii şi pe auto-
verbalizări.
Psihodiagnostic validat stiintific
Componente:
Identificarea tabloului clinic (dsm) si a
mecanismelor etiopatogenetice (modele validate)
Utilizarea instrumentelor cu proprietati psihometrice
adecvate
Calificari in utilizarea instrumentelor
A
Un test de clasa A poate fi achizitionat de orice entitate, organizatie sau institutie,
precum si de orice persoana indiferent de calificarea ei profesionala. De obicei testele
de calificare A, care nu cer o anumita formare profesionala, sunt destinate uzului în
business sau în zona educationala.

B
Instrumentele de clasa B sunt destinate acelor indivizi care au absolvit studii
universitare cu profil psihologic ori asimilate acestora (asistenta sociala, psiho-
sociologie, psihopedagogie speciala). Aceasta este o concesie facuta situatiei din
România, caci standardul APA stabileste accesibilitatea instrumentelor de tip B
exclusiv pentru absolvirea unui curs de psihometrie la nivel de Master, precum si
(conditii cumulate!) trainig specializat sub supervizarea unui psiholog calificat.

C
Instrumentele de clasa C sunt destinate exclusiv indivizilor care au obtinut titlul
doctoral în psihologie sau educatie, sau care sunt membri ai unor organizatii
profesionale care îi califica pentru uzul respectivului test, ori care lucreaza sub
supervizarea directa a unui psiholog calificat pentru uzul respectivului test (training
specializat)