Psihodiagnostic

Drd. Iulia Maria Coșa

Email: iuliacosa@psychology.ro
Departamentul de Psihologie Clinică și Psihoterapie
 Notiuni introductive

• Se realizează săptămânal față în față, materialele încărcate pe MS Teams

• Pauze?

Luni de la orele 16:00 – Grupa 2

Luni de la orele 18:00 – Grupa 3
Marți de la orele 16:00 – Grupa 1
Marți de la orele 18:00 – Grupa 4

• EVALUARE – se va realiza pe parcurs – 4 puncte

• Contact: psihodiagnosticzi@gmail.com
Ce facem la seminar? (fișa disciplinei)

Seminar 1 – Metode de masurare (1) – Testarea psihologica și evaluarea psihologică. Observația

Seminar 2 – Metode de masureare (2) – Testele de personalitate
Seminar 3 – Metode de masurare (3) – Interviul psihologic ca metodă de colectare a datelor
Seminar 4 – Norme și etalonare (1) – exerciții și aplicații
Seminar 5 – Norma și etalonare (2) – exericiții și aplicații
Seminar 6 - Fidelitatea (1) – exerciții și aplicații
Seminar 7 – Fidelitatea (2) – exerciții și aplicații
Seminar 8 – Fidelitatea (3) – exemplu de caz în cercetare și aplicații
Seminar 9 – Validitatea (1) – exerciții și aplicații
Seminar 10 – Validitatea (2) – exerciții și aplicații
Seminar 11 – Validitatea (3) – exerciții și aplicații
Seminar 12 – Utilitatea psihodiagnostică a unui test psihologic
Seminar 13 – Adaptarea testelor psihologice
Seminar 14 – Recapitulare și pregătire pentru examen.
Recomandări
• Prezență constantă la seminar (nu și obligatorie).
• Realizare independentă a sarcinilor/pregatire parțial.
• Participarea la evaluarile parțiale.

Extra recomandări
a) Focalizarea trebuie să fie asupra raționamentului și nu asupra calculelor.
b) Orice calcul nu va depași nivelul artimeticii elementare.
c) În spatele oricărei formule/cifră se află o logică intuitivă. (Ușor de sesizat).
Bine de știut

• Psihodiagnosticul nu
înseamnă statistică.
• (Totuși, recapitularea câtorva
elemente nu strică.)
 Ziua mondială a sănătății mentale

”Make mental health and wellbeing for all a global priority”

https://www.who.int/campaigns/world-mental-health-day
 Seminar 1
Testarea și evaluarea psihologică
Observația
Testare psihologică versus evaluare psihologică

1. De ce, când și unde?

2. Argumente pro și contra

3. Cum să alegi instrumentul potrivit pentru evaluarea potrivită?

4. Alte metode de a colecta informații

Testare psihologică vs. evaluare psihologică.
Test psihologic = procedură sistemică de
obținere a eșantioanelor de
comportamet relevante pentru
funcționarea cogntivă sau afectivă și de
scorare și evaluare a unui eșantion
comform standardelor.
(Susana Urbina,2009).
Evaluarea psihologică = proces flexibil,
nestandardizat, care are scopul de a
ajunge la o concluzie justificată cu
privire la unul sau mai multe aspecte
sau intrebări psihologice prin
colectarea, evaluarea și analiza
datelor comform scopului urmarit.
(Maloney & Ward, 1976).

Alte
Test Evaluare
instrumente
psihologic psihologică
de măsurare

01. Aspecte generale

Caracteristicile unui test psihometric
• Trebuie să fie valid
-Să măsoare ceea ce intenționează să măsoare.

• Trebuie să fie fidel

-Să aibă propietatea de a măsura ceea își propune să măsoare în circumstanțe
diferite .

• Trebuie să fie obiectiv

- Să fie lipsit de subiectivitate în administrare, scorarea, interpretare

• Să fie standardizat

01. Aspecte generale

Caracteristicile unui test psihometric
• Ce poate fi măsurat?
- Aspecte ale funcționării mentale (ex. abilități, aptitudini, Trăsături de
personalitate, motivație, interese, etc.)

• Pentru ce este folosit?

- Pentru a evalua diferențele interindividuale/intraindividuale

• Din ce este derivat?

- Metode validate științific și analize statistice.

01. Aspecte generale

 Unde pot fi folosite?

Psihologie
Psihologia muncii Psihologie Psihologia
Psihologie clinică educaţională-
organizaţională apărării
şcolară

Evaluare emoţii, Evalarea persoalului

Evaluare copii/cadre
gânduri şi Evaluare personal Teambuilding militar/juridic/de
didactice
comportamente apărare

Programe de Programe pentru

Evaluarea patologiei. Selecţie şi recutare Training
intervenție/prevenție beneficiarii acestora

01. Aspecte generale

De ce să folosim teste?
• Pentru a descrie funcționarea curentă a persoanei.
• Pentru a confirma, respinge sau rafina/modifica impresia formată după primele interacțiuni mai
nestructurate cu persoana.
• Pentru a identifica scopuri/nevoi terapeutice.
• Pentru a evidenția probleme care probabil vor deveni evidente în timpul tratamentului.
• Pentru a elabora planuri de intervenție.
• Pentru a oferi o idee referitoare la rezultatele la care ne putem aștepta.
• Pentru a ajuta la diagnosticul diferențial.
• Pentru a monitoriza tratamentul în timp și pentru a evalua succesul intervenției.
• Pentru a identifica noi direcții de intervenție pentru probleme noi,ce apar pe măsură ce vechile
probleme sunt rezolvate.
• Pentru a face managementul riscurilor.
• Pentru a asigura un feedback profesional,empatic asupra procesului de evaluare –cu rol terapeutic
în sine

(Meyer et al. 2001)

 The right test for the right rask! 

Testele sunt realizate pentru scopuri specifice ( ex: BDI II – pentru a măsura nivelul depresiei).

Ca orice alt instrument este necesar să alegem testul raportat la ce trebuie să evaluăm.

01. Aspecte generale

De unde obținem informații despre teste?

• Internațional
American Psychological Association (APA) – http://www.apa.org/
Educational Resources Information Center (ERIC) – https://eric.ed.gov/
International Test Commission (ITC) - https://www.intestcom.org/
American Educational Research Association (AERA) - http://www.aera.net/

• România
Test Central – http://romania.testcentral.ro/ro/
RTS Cluj - http://rtscluj.ro/content/view/1/2/
Cognitrom - http://www.cognitrom.ro/

01. Aspecte generale

Testare psihologică vs. evaluare psihologică.
Evaluarea psihologică = proces flexibil,
Test psihologic = procedură sistemică de
obținere a eșantioanelor de comportamet nestandardizat, care are scopul de a
relevante pentru funcționarea cogntivă sau ajunge la o concluzie justificată cu
afectivă și de scorare și evaluare a unui privire la unul sau mai multe aspecte
eșantion comform standardelor. sau intrebări psihologice prin
colectarea, evaluarea și analiza datelor
(Susana Urbina,2009).
comform scopului urmarit.
(Maloney & Ward, 1976).

Alte
Test Evaluare
instrumente
psihologic psihologică
de măsurare

01. Aspecte generale

 Testare sau evaluare?

Situație Testare sau evaluare psihologică?

1. Un părinte vine la voi și dorește să afle IQ-ul copilului

său. Acesta are nevoie de acest scor pentu a știi dacă își
poate înscrie copilul în programul pentru copii ”Gifted”.
Părintele menționează că profesorii la școală îl lauda
mereu pe copil, iar acesta are rezultate bune la
învățătură.
2. Un client vine la voi pentru că se simte demotivat la
muncă, nu doarme prea bine în ultimul timp și vă spune
că cel mai probabil e în depresie. Pentru a stabili planul
de intervenție pe care îl derulați apelați la ...

Testarea vs Evaluare- exercitiu practic

 Testare sau evaluare?
Situație Testare sau evaluare psihologică?

1. Directorul unei școli dorește să afle care copii sunt la

risc de a fi agresivi, sau sunt agresivi în general pentru
ca ulterior să implementeze împreună cu voi un
program de intervenție în rândul acestora.

2. Șeful vine la voi, deoarece unul din angajații săi de top

are un comportament atipic. În ultimele luni
productivitatea sa s-a redus, nu participa la întrunirile
de echipă și întârzaie mereu. Înainte de a lua o decizie
legata de situația angajatului, acesta vrea să stie ce se
întâmplă cu angajatul și dacă poate face ceva pentru
el.

Testarea vs Evaluare- exercitiu practic

 Ce alte metode de a colecta informații cunoaștem?

1) Observația
2) Interviul
3) Teste de personalitate
4) Teste care măsoară abilități intelectuale

01. Observația
Ce este observația?

01. Observația
 Ce este observația?
• O metodă de a colecta date empirice

• Tipuri:
a) Controlată vs necontrolată (naturală)
b) În funcție de gradul de structurare:
• Structurată („looking for” )
• Necontrolată („looking at”)
c) În funcție de implicarea observatorului
• Participativă
• Non-participativă

• Dezavantaj: oamenii își pot modifica (deliberat) comportamentul în condițiile în care știu că sunt observați

• Cerem consimțământul informat? Dacă da. Când?

01. Observația
 Când este utilă?

1. Dorim să obținem informații despre dinamica unui fenomen.

2. Nu avem deloc cunoștințe despre un anumit domeniu.

3. Persoana nu este capabilă sau nu vrea să colaboreze, oferind informații prin

intermediul interviului/altor metode de evaluare.

4. Dorim să păstrăm nemodificată relația dintre subiectul observației și mediul

lui.

01. Observația
Dați exemplu de o situație în care ați alege să utilizați observația pentru colectarea
de date, și nu un alt instrument de evaluare.
Argumentați de ce?

01. Observația – exercitiu practic

Observația: forme de înregistrare a datelor

Grile de observație:
• Checklist sau fișe de înregistrare a comportamentelor țintă
• Field notes

01. Observația
Principii ale colectării de date relevante pentru evaluarea psihologică prin
observație structurată

• Comportamentul să fie operaționalizat.

• Să existe un protocol/o procedură standard – care să asigure reprezentativitatea
eșantionului de comportament observat.
• Datele să fie înregistrate într-o formă care să le asigure cât mai mult cu putință
caracterul obiectiv – grila de observație.

Definiție operațională:
descriere clară și precisă a
Exemplu: modului în care o variabilă
Pulsul = număr de bătăi este conceptualizată, în
al inimii pe minut așa fel încât să poată fi
[E2] ușor recunoscută

01. Observația
Cum operaționalizăm un concept pentru a realiza o grilă de observație? –
exemplu

1. Identificarea variabilei de observat;

Exemplu: agresivitatea la școlarul mic

2. Definirea acestei variabile cu claritate şi precizie;

Exemplu: Agresivitatea la şcolari mic reprezintă suma actelor de agresivitate fizică cât și
verbală care iau loc în cadrul interacţiuniilor cu colegii

3. Alegerea şi precizarea dimensiunilor variabilei (dacă este cazul);

Exemplu:
Agresivitate verbală
Agresivitate fizică

01. Observația – exercițiu practic

4. Operaţionalizarea dimensiunilor în indicatori cât mai precişi şi mai observabili;
•Exemplu:
Agresivitate verbală Agresivitate Fizică
 ţipat (ca formă de agresiune);  lovituri cu palma
 injurii;  lovituri cu piciorul
 Etc.  etc

5. Alegerea parametrilor acestor indicatori:

a. Frecvenţa?
b. Durata?
c. Absenţa/Prezenţa?
d. Cantitatea?
e. Ordinea apariţiei?
f. etc.

Exemplu: frecvenţa

6. Testarea grilei, pentru a sesiza dacă rămân comportamente care nu pot fi încadrate într-una din
categoriile grilei sau dacă unele comportamente sunt încadrabile în două categorii simultan.

01. Observația – exercițiu practic

Operaționalizare conceptului de adolescent sociabil pentru a realiza o grilă de
observație (pe baza modelului anterior)

01. Observația – exercitiu practic

Aplicație - Operaționalizare conceptului de adolescent sociabil pentru a realiza o grilă
de observație
1. Identificarea variabilei de observat;
Exemplu: sociabilitatea la adolescenți

2. Definirea acestei variabile cu claritate şi precizie;

3. Alegerea şi precizarea dimensiunilor variabilei (dacă este cazul);

4. Operaţionalizarea dimensiunilor în indicatori cât mai precişi şi mai observabili;

5. Alegerea parametrilor acestor indicatori:

a. Frecvenţa?
b. Durata?
c. absenţa/prezenţa?
d. Cantitatea?
e. Ordinea apariţiei?

6. Testarea grilei, pentru a sesiza dacă rămân comportamente care nu pot fi încadrate într-una din categoriile grilei sau
dacă unele comportamente sunt încadrabile în două categorii simultan.
 Aplicație - Operaționalizare conceptului de adolescent sociabil pentru a realiza o grilă
de observație
1. Identificarea variabilei de observat;
Exemplu: sociabilitatea la adolescenți

2. Definirea acestei variabile cu claritate şi precizie;

Exemplu: Sociabilitatea la adolescenți reprezintă suma comportamentelor fizice cât și emoționale care iau loc în cadrul
interacţiuniilor cu terții

3. Alegerea şi precizarea dimensiunilor variabilei (dacă este cazul);

Exemplu:
Comportamentele inițiate
Emoțiile pozitive

4. Operaţionalizarea dimensiunilor în indicatori cât mai precişi şi mai observabili;

Exemplu:
Comportamente inițiate – se angajează în conversații/ inițiază conversații
menține conversații
Emoții pozitive – rade (contextual); faces relaxat etc.

01. Observația – exercițiu practic

5. Alegerea parametrilor acestor indicatori:
a. Frecvenţa?
b. Durata?
c. absenţa/prezenţa?
d. Cantitatea?
e. Ordinea apariţiei?
f. etc.

Exemplu: frecvența și durata

6. Testarea grilei, pentru a sesiza dacă rămân comportamente care nu pot fi încadrate într-una din categoriile grilei
sau dacă unele comportamente sunt încadrabile în două categorii simultan.

01. Observația – exercițiu practic

Exemplu – fisa de observatie ADOS – to be continued...
 Limitari ale observatiei

• https://www.youtube.com/watch?v=rOUD3ZrFY0g
• (change blindness)

01. Observația
 Take home message
• Evaluarea si testarea psihologica sunt doua procese psihologice diferite ce sunt folosite distinct in functie de
scopul pe care il avem.

• Un test psihologic are o serie de propietati pe care trebuie sa le indeplineasca astfel incat masurarea sa fie
una precisa si acurata.

• Observatia este o metaoda de a colecta informatii in mod sistematic. Aceasta poate fi de mai multe tipuri si
decizia de a utiliza un tip de observatie in favoarea altuia este dependenta de scopul pentru care colectam
informatiile (+ aspectele etice si rigurozitate).

• Raspunsul la observatie poate fi inregistrat sub mai multe forme.

• Acuratetea datelor dintr-o observatie este dependenta de abilitatea de a operationaliza un comportament.

01. Observația