1.

Competenţa după teritoriu este determinată, în ordine, de:

a) locul săvârşirii infracţiunii; locul în care a fost prins suspectul sau
inculpatul; locuinţa suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz,
sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care a săvârşit fapta;
locuinţa sau, după caz, sediul persoanei vătămate.
b) locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul, locul săvârşirii infracţiunii,
locuinţa suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului
persoană juridică, la momentul la care a săvârşit fapta, locuinţa sau, după caz, sediul
persoanei vătămate.
c) locuinţa sau, după caz, sediul persoanei vătămate, locul în care a fost prins
suspectul sau inculpatul, locul săvârşirii infracţiunii, locuinţa suspectului sau
inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la
momentul la care a săvârşit fapta.

2) Organele de urmărire penală sunt:

a) procurorul;
b) organele de poliție;
c) judecătorul de cameră preliminară.

3) Suspectul are drepturile prevăzute de lege pentru:

a) învinuit;
b) inculpat;
c) făptuitor.

4) Asistenţa juridică este obligatorie:

a) în cazul în care organul judiciar apreciază că suspectul ori inculpatul şi-ar
putea face singur apărarea;
b) în cursul judecăţii în cauzele în care legea prevede pentru infracţiunea
săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 3 ani;
c) când suspectul sau inculpatul este minor, internat într-un centru de
detenţie ori într-un centru educativ, când este reţinut sau arestat, chiar în altă
cauză, când faţă de acesta a fost dispusă măsura de siguranţă a internării
medicale, chiar în altă cauză, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege.

5) În cursul procedurii de cameră preliminară , avocatul:

a) nu are dreptul să consulte actele dosarului
b) are dreptul să asiste pe inculpat;
c) nu are dreptul să formuleze plângeri, cereri şi memorii.
 6) În cursul urmăririi penale, procurorul poate restricţiona motivat consultarea
dosarului de către suspect, inculpat sau avocat, dacă prin aceasta s-ar putea aduce
atingere bunei desfăşurări a urmăririi penale, pe o perioadă de cel mult:
a) 5 zile;
b) 10 zile;
c) 15 zile.

7) În acţiunea penală sarcina probei aparţine în principal:

a) procurorului;
b) organelor de poliție;
c) judecătorului de cameră preliminară.

8) Pot fi audiate în calitate de martor:

a) orice persoană;
b) persoanele care au întocmit procese-verbale în temeiul art. 61 şi 62 din
C. pr. pen;
c) organele de cercetare ale poliției judiciare.

9) Constituie tehnici speciale de supraveghere sau cercetare următoarele:

a) conducerea în teren a suspectului;
b) ridicarea de obiecte sau înscrisuri;
c) obţinerea listei convorbirilor telefonice.

10) Durata totală a măsurii de supraveghere tehnică, cu privire la aceeaşi

persoană şi aceeaşi faptă, nu poate depăşi un an, cu excepţia măsurii de supraveghere
video, audio sau prin fotografiere în spaţii private, care nu poate depăşi:
a) 120 de zile;
b) 90 de zile;
c) 60 de zile.

11) Percheziția domiciliară poate fi dispusă în cursul urmăririi penale de:

a) procuror;
b) judecătorul de cameră preliminară;
c) judecătorul de drepturi şi libertăţi.

12) Dacă obiectul sau înscrisul cerut nu este predat de bunăvoie, organul de
urmărire penală dispune ridicarea silită, prin:
a) rezoluție motivată;
b) ordonanță;
c) proces-verbal motivat.
 13) Contestaţia formulată de suspect sau inculpat împotriva încheierii prin care
s-a dispus internarea nevoluntară se soluţionează în termen de:
a) 3 zile;
b) 15 zile;
c) 30 zile.

13) Măsura preventivă prevăzută la art.202 alin. (4) lit. a) poate fi luată faţă de
suspect sau inculpat, numai în cursul urmăririi penale, de către:
a) judecătorul de cameră preliminară;
b) judecătorul de drepturi și libertăți;
c) organul de cercetare penală sau de către procuror.

14) Măsurile preventive prevăzute la art. 202 alin. (4) lit. b) şi c) pot fi luate faţă
de inculpat, în cursul urmăririi penale, de către:
a) organul de cercetare penală;
b) judecătorul de cameră preliminară;
c) instanța de judecată.

15) Măsurile preventive prevăzute la art. 202 alin. (4) lit. d) şi e) pot fi luate
faţă de inculpat, în cursul urmăririi penale, de către:
a) procuror;
b) instanța de judecată;
c) judecătorul de cameră preliminară.

16) Organul de cercetare penală şi procurorul dispun asupra măsurilor

preventive prin:
a) ordonanţă motivată;
b) ordonanță;
c) rezoluție motivată.

17) ) Împotriva încheierilor prin care judecătorul de drepturi şi libertăţi dispune

asupra măsurilor preventive inculpatul şi procurorul pot formula contestaţie, în termen
de:
a) 24 de ore;
b) 48 de ore;
c) 72 de ore.

18) Împotriva încheierilor prin care instanţa dispune asupra măsurilor

preventive inculpatul şi procurorul pot formula contestaţie, în termen de:
a) 48 de ore;
b) 72 de ore;
c) 5 zile.
 19) Consemnarea cauţiunii se face pe numele inculpatului, prin depunerea unei
sume de bani determinate, la dispoziţia organului judiciar, ori prin constituirea unei
garanţii reale, mobiliare ori imobiliare, în limita unei sume de bani determinate, în
favoarea aceluiaşi organ judiciar. Valoarea cauţiunii este de cel puţin:
a) 100.000 lei;
b) 10.000 lei;
c) 1.000 lei.

20) Durata maximă a măsurii arestului la domiciliu, în cursul urmăririi penale,

este de:
a) 180 de zile;
b) 90 de zile;
c) 60 de zile.

21) Măsura arestării preventive poate fi luată de către judecătorul de drepturi şi

libertăţi, în cursul urmăririi penale, de către judecătorul de cameră preliminară, în
procedura de cameră preliminară, sau de către instanţa de judecată în faţa căreia se
află cauza, în cursul judecăţii, numai dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că
inculpatul a săvârşit o infracţiune şi există una dintre următoarele situaţii:
a) inculpatul este recidivist;
b) inculpatul încearcă să influenţeze un alt participant la comiterea
infracţiunii, un martor ori un expert sau să distrugă, să altereze, să ascundă ori
să sustragă mijloace materiale de probă sau să determine o altă persoană să aibă
un astfel de comportament;
c) inculpatul nu recunoaște săvârșirea infracțiunii.

22) Arestarea preventivă a inculpatului poate fi dispusă pentru cel mult 30 de

zile. Durata reţinerii:
a) nu se deduce din durata arestării preventive;
b) se deduce din durata arestării preventive;
c) se deduce din durata arestării preventive în condițiile expres prevăzute de
lege.

23) Propunerea de prelungire a arestării preventive împreună cu dosarul cauzei

se depun la judecătorul de drepturi şi libertăţi cu cel puţin:
a) 3 zile înainte de expirarea duratei arestării preventive;
b) 4 zile înainte de expirarea duratei arestării preventive;
c) 5 zile înainte de expirarea duratei arestării preventive.
 24) Dacă rechizitoriului îi lipseşte vreuna dintre menţiunile obligatorii sau dacă
nu au fost respectate condiţiile prevăzute la art. 329 din C.pr. pen., judecătorul de
cameră preliminară dispune acoperirea omisiunilor:
a) în cel mult 5 zile;
b) în cel mult 10 zile;
c) în cel mult 15 zile.

25) Mandatul de supraveghere tehnică poate fi prelungit, pentru motive temeinic

justificate, în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 139 C.pr,pen.,
fiecare prelungire neputând depăşi 30 de zile, de către:
a) procuror;
b) judecătorul de cameră preliminară;
c) judecătorul de drepturi şi libertăţi.

26) Limba oficială în procesul penal este:

a. limba română;
b. limba maternă în cazul minorităţilor naţionale;
c. una din limbile de circulaţie la nivelul U.E.

27) Părţile în procesul penal sunt:

a) avocatul;
b) expertul;
c) inculpatul

28) Fac parte din categoria organelor de urmărire penală:

a. avocatul;
b. judecătorul;
c. procurorul

29) Conform art. 77 din C.P.P. suspectul este:

a)persoana despre care există indicii că a săvârşit o faptă penală;
b) persoana cu privire la care, din datele şi probele existente în cauză rezultă
bănuiala rezonabilă că a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală;
c) persoana care a suferit o vătămare fizică sau morală prin fapta penală.

30) Inculpatul este:

a. persoana împotriva căreia s-a pus în mişcare acţiunea penală;
b. persoana împotriva căreia s-a început urmărirea penală;
c. persoana cu privire la care, din datele şi probele existente în
cauză rezultă bănuiala rezonabilă că a săvârşit fapta penală.

31) Nu poate fi avocat al unei părţi sau al unui subiect procesual principal:
a. expertul;
 b. ofiţerul de poliţie judiciară;
c. martorul citat în cauză

32) În acţiunea penală sarcina probei aparţine:

a. martorului,
b. inculpatului
c.procurorului

33) Probele obţinute în mod nelegal:

a. pot fi folosite în procesul penal;
b. pot fi folosite cu încuviinţarea instanţei;
c. nu pot fi folosite în procesul penal

34) În categoria tehnicilor speciale de supraveghere sau de cercetare

prevăzute la art. 138 din C.P.P. sunt incluse:
a. utilizarea investigatorilor sub acoperire;
b. efectuarea de investigaţii polţieneşti şi supravegheri operative;
c. percheziţia domiciliară

35) Autorizarea folosirii investigatorilor sub acoperire se poate dispune

de procuror, pe o perioadă de :
a. maximum 60 de zile;
b. maximum 30 de zile;
c. maximum 90 de zile

36) În cazul urmăririi penale, percheziţia domiciliară se dispune de:

a. procuror;
b. judecătorul de drepturi şi libertăţi;
c. instanţa de judecată

37) În general, percheziţia domiciliară nu poate fi începută înainte de ora:

a. 8.00;
b. 7.00;
c. 6.00

38) În general, percheziţia domiciliară nu poate fi începută după ora:

a. 20.00;
b. 21.00,
c. 22.00

39) După efectuarea expertizei, concluziile expertului sunt consemnate în :

a. raport;
b. process-verbal;
 c. dovadă

40) Din categoria măsurilor preventive fac parte:

a. obligarea de a nu părăsi localitatea;
b. obligarea de a nu părăsi ţara,
c. arestul la domiciliu

41) Durata reţinerii este de :

a.72 ore;
b. 24 ore;
c. 48 ore

42) Durata arestului la domiciliu, în cursul urmăririi penale este de:

a. cel mult 15 zile;
b. cel mult 30 de zile;
c. cel mult 60 de zile

43) În cursul urmăririi penale, durata arestării preventive a inculpatului nu poate

depăşi:
a. 15 zile;
b. 30 zile;
c. 60 zile

44) Citaţia:
a. nu se semnează;
b. se semnează de către agentul procedural,
c. se semnează de cel care o emite

45) În cursul urmãririi penale acţiunea penalã se stinge prin: (art.16)

a) Clasare;
b) Scoaterea de sub urmărire;
c) Încetarea urmăririi penale.

46) Infracţiunea săvârşită cu intenţie, care a avut drept urmare sinuciderea victimei,
este de competenţa: (art.36-b)
a) Judecătoriei;
b) Tribunalului;
c) Curţii de Apel.

47)Care este principala cerinţă în determinarea competenţei pentru infracţiunile

săvârşite pe teritoriul României: (art.41)
 a) Locul unde locuieşte victima;
b) Locul unde a fost prins suspectul sau inculpatul;
c) Locul săvârşirii infracţiunii.

48)În cazul instanţei, potrivit competenţei, percheziţia domiciliară se dispune de către:

(art.53)
a) Instanţa de judecată
b) Judecătorul de drepturi şi libertăţi;
c) Procuror.

49)Soluţionarea plângerile împotriva soluţiilor de neurmãrire sau de netrimitere în

judecatã este de competenţa: (art.54)
a) Judecătorului de cameră preliminară;
b) Judecătorul de drepturi şi libertăţi;
c) Procurorului de caz.

50)O categorie de organe de urmărire penală este: (art.55)

a) Poliţiştii din Poliţia Naţională care nu fac parte din structura poliţiei
judiciare;
b) Procurorul sindic;
c) Organul de cercetare penală specială.

51)Organele de cercetare penalã ale poliţiei judiciare îşi desfãşoarã activitatea de

urmãrire penalã sub conducerea şi supravegherea: (art.55-6)
a) Judecătorului de cameră preliminară;
b) Judecătorului de drepturi şi libertăţi;
c) Procurorului.

52)Este subiect procesual principal: (art.77)

a) Suspectul;
b) Învinuitul;
c) Partea responsabilă.

53)În cursul urmăririi penale, organul de urmărire penală (art.100)

a) Strânge şi administrează probe în defavoarea suspectului sau a inculpatului;
b) Strânge şi administrează probe în favoarea şi defavoarea învinuitului;
c) Strânge şi administrează probe în favoarea şi defavoarea suspectului.
54) Identificarea persoanelor sau obiectelor, în scopul clarificãrii împrejurãrilor
cauzei, poate fi dispusă de către. (art.132)
a) Judecătorul de drepturi şi libertăţi;
b) Procuror şi organele de cercetare penală;
c) Judecătorul de cameră preliminară.

55)Constituie tehnică specială de supraveghere sau de cercetare (art.138)

a) Ridicarea de obiecte sau înscrisuri;
b) Confruntarea suspectului cu persoana vătămată;
c) Obţinerea listei de convorbiri telefonice.

56)În cazul unei infracţiuni flagrante, percheziţia domiciliară (art.159)

a) Poate fi efectuată după ora 20.00;
b) Nu poate fi efectuată înainte de ora 06.00;
c) Poate fi efectuată oricând, cu excepţia intervalului orar 22.00-06.00.

57)În cazul în care este necesar, pe durata unei percheziţii domiciliare, organele
judiciare(art.159-4)
a) Pot restricţiona libertatea de mişcare a persoanelor prezente;
b) Au dreptul să deschidă şi să pătrundă în orice încăpere;
c) Pot ridica orice fel de obiecte şi înscrisuri.

58)Percheziţia corporală se efectuează de către (art.166)

a) Persoane de acelaşi sex;
b) În caz de maximă urgenţă, de persoane de sex opus;
c) Organele de cercetare penală, fără a se ţine seama de sexul persoanei
percheziţionate.

59)Expertiza se dispune de către organul de urmărire penală prin (art.172-2)

a) Rezoluţie motivată;
b) Rezoluţie;
c) Ordonanţă motivată.

60)Subiecţii acţiunii penale sunt:

a) subiecţi activi şi subiecţi pasivi
b) subiecţi activi
c) subiecţi pasivi
61)Acţiunea penală se pune în mişcare :
a) la plângere
b) la cerere
c) prin actul de inculpare prevăzut de lege.

62)Suspectul este:
a) persoana cu privire la care rezultă bănuiala rezonabilă că a
săvârşit o faptă prevăzută de legea penală
b) persoana împotriva căreia s-a pus în mişcare acţiunea penală
c) persoana împotriva căreia s-a depus o plângere penală.

63)Inculpatul este:
a) persoana cu privire la care rezultă bănuiala rezonabilă că a săvârşit o
faptă prevăzută de legea penală
b) persoana împotriva căreia s-a pus în mişcare acţiunea penală şi
devine parte în procesul penal
c) persoana împotriva căreia s-a pus în mişcare acţiunea penală.

64)Organele de urmărire penală sunt:

a) procurorul, organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare,
organele de cercetare penală speciale
b) organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare
c) Procurorul şi judecătorul

65)Procurorul are următoarele competenţe:

a) conduce şi controlează nemijlocit activitatea de urmărire penală a
poliţiei judiciare
b) conduce şi controlează nemijlocit activitatea de urmărire penală a
poliţiei judiciare şi a altor organe de cercetare speciale şi supraveghează ca actele
de urmărire penală să fie efectuate cu respectarea dispoziţiilor legale
c) supraveghează ca actele de urmărire penală să fie efectuate cu
respectarea dispoziţiilor legale

66)Organele de constatare sunt:

a) organele inspecţiilor de stat, pentru infracţiunile care constituie
încălcări ale dispoziţiilor şi obligaţiilor a căror respectare o controlează, potrivit
legii, organele de control şi cele de conducere ale autorităţilor administraţiei
publice, ale altor autorităţi publice, instituţii publice sau ale altor persoane
juridice de drept public, pentru infracţiunile săvârşite în legătură cu serviciul de
către cei aflaţi în subordinea ori sub controlul lor, organele de ordine publică şi
siguranţă naţională, pentru infracţiunile constatate în timpul exercitării
atribuţiilor prevăzute de lege.
b) organele de urmărire penală speciale
c) personalul Gărzii Finaciare.

67)Constituie probă:
a. orice element de fapt care serveşte la constatarea existenţei sau
inexistenţei unei infracţiuni, la identificarea persoanei care a săvârşit-o şi la
cunoaşterea împrejurărilor necesare pentru justa soluţionare a cauzei
b) orice element de fapt care serveşte la constatarea existenţei sau
inexistenţei unei infracţiuni, la identificarea persoanei care a săvârşit-o şi la
cunoaşterea împrejurărilor necesare pentru justa soluţionare a cauzei şi care
contribuie la aflarea adevărului în procesul penal.
c) orice element de fapt care serveşte la constatarea existenţei unei
infracţiuni, şi la cunoaşterea împrejurărilor necesare pentru justa soluţionare a cauzei

68)Obiectul probaţiunii îl constituie:

a) existenţa infracţiunii şi săvârşirea ei de către inculpat; faptele privitoare
la răspunderea civilă, atunci când există parte civilă; faptele şi împrejurările de
fapt de care depinde aplicarea legii; orice împrejurare necesară pentru justa
soluţionare a cauzei.
b) orice împrejurare necesară pentru justa soluţionare a cauzei.
c) faptele şi împrejurările de fapt de care depinde aplicarea legii

69)În noul CPP este reglementată activitatea de administrare a probelor astfel:

a) în cursul urmăririi penale, organul de urmărire penală strânge şi
administrează probe atât în favoarea, cât şi în defavoarea suspectului sau a
inculpatului, din oficiu ori la cerere.
b) în cursul urmăririi penale, organul de urmărire penală strânge şi
administrează probe în defavoarea suspectului sau a inculpatului
c) în cursul urmăririi penale, organul de urmărire penală strânge şi
administrează probe doar la cererea şi dispoziţia procurorului

70)Excluderea probei derivate presupune:

a. Înlăturarea probelor obţinute prin constrângere
b. Înlăturarea probelor obţinute în mod indirect
c. Înlăturarea probelor obţinute în mod direct din probele obţinute
în mod nelegal

71)Persoanele care pot fi audiate în cursul procesului penal, în condiţiile prevăzute de

lege, sunt:
 a) suspectul, inculpatul, persoana vătămată, partea civilă, partea
responsabilă civilmente, martorii şi experţii.
b) suspectul, inculpatul, martorii şi experţii
c) doar suspectul în prezenţa unui apărător din oficiu

72)În cazul audierii suspectului sau inculpatului:

a) înainte de prima audiere i se aduc la cunoştinţă drepturile şi
obligaţiile prevăzute de lege şi i se înmânează, sub semnătură, un formular scris
care cuprinde aceste drepturi, iar în cazul în care nu poate ori refuză să semneze,
se va încheia un proces-verbal.
b) înainte de prima audiere este întrebat cu privire la nume, prenume,
poreclă, data şi locul naşterii, numele şi prenumele părinţilor, cetăţenie, studii, situaţia
militară, loc de muncă, ocupaţie, adresa la care locuieşte efectiv, antecedente penale şi
alte date pentru stabilirea situaţiei sale personale.
c) înainte de prima audiere i se aduc la cunoştinţă fapta care formează
obiectul cauzei, încadrarea juridică a acesteia, dreptul de a avea un apărător, precum şi
dreptul de a nu face nicio declaraţie, atrăgându-i-se totodată atenţia că ceea ce declară
poate fi folosit şi împotriva sa. Dacă învinuitul sau inculpatul dă o declaraţie, i se pune
în vedere să declare tot ce ştie cu privire la faptă şi la învinuirea ce i se aduce în
legătură cu aceasta

73)Martorul este:
a. Orice persoană care are cunoştinţă despre fapte sau împrejurări
de fapt care constituie probă în cauza penală
b. persoana care a suferit o vătămare prin infracţiune
c. Orice persoană care are cunoştinţă despre producerea unei infracţiuni

74)Martorului minor care la data audierii nu a împlinit vârsta de 14 ani:

a) nu i se comunică obligaţia de a da declaraţii conforme cu realitatea, sub
sancţiunea pedepsirii pentru infracţiunea de mărturie mincinoasă, dar i se atrage
atenţia să spună adevărul.
b) i se comunică obligaţia de a da declaraţii conforme cu realitatea, sub
sancţiunea pedepsirii pentru infracţiunea de mărturie mincinoasă
c) i se atrage atenţia să spună adevărul.

75) Martorul ameninţat :

a. este acel martor cu privire la care există o suspiciune rezonabilă
că viaţa, integritatea corporală, libertatea, bunurile sau activitatea profesională a
sa ori a unui membru de familie ar putea fi puse în pericol ca urmare a datelor
pe care le furnizează organelor judiciare sau a declaraţiilor sale
b. este acel martor despre care se ştie că viaţa îi este pusă în pericol
c. este martorul minor
76)Martorul vulnerabil:
a) Este acel martor care a suferit o traumă ca urmare a săvârşirii
infracţiunii ori ca urmare a comportamentului ulterior al suspectului sau
inculpatului;
b) este acel martor cu privire la care există o suspiciune rezonabilă că viaţa,
integritatea corporală, libertatea, bunurile sau activitatea profesională a sa ori a unui
membru de familie ar putea fi puse în pericol ca urmare a datelor pe care le furnizează
organelor judiciare sau a declaraţiilor sale
c) martorul minor despre care se ştie că viaţa îi este pusă în pericol.

77) În cazul identificării persoanelor :

a) persoana care face identificarea trebuie să fie audiată cu privire la
persoana sau obiectul pe care urmează să îl identifice, înainte ca identificarea să
fie realizat
b) persoana care face identificarea trebuie să fie audiată cu privire la
persoana sau obiectul pe care urmează să îl identifice, după ce identificarea a fost
realizată
c) persoana care face identificarea nu trebuie să fie audiată cu privire la
persoana sau obiectul pe care urmează să îl identifice

78)Prin livrare supravegheată se înţelege:

a) tehnica de supraveghere şi cercetare prin care se permite intrarea,
tranzitarea sau ieşirea de pe teritoriul ţării a unor bunuri în privinţa cărora
există o suspiciune cu privire la caracterul ilicit al deţinerii sau obţinerii acestora,
sub supravegherea ori cu autorizarea autorităţilor competente, în scopul
investigării unei infracţiuni sau al identificării persoanelor implicate în
săvârşirea acesteia.
b) orice altă operaţiune privind un obiect ce poate constitui mijloc de probă
de la o persoană suspectată de comiterea unei infracţiuni, prestarea unui serviciu
pentru persoana suspectată de comiterea unei infracţiuni ori cumpărarea sau orice altă
operaţiune privind o persoană care se bănuieşte că ar fi dispărută, că este victima
traficului de personae sau a unei răpiri
c) tehnica de supraveghere şi cercetare prin care se permite ieşirea de pe
teritoriul ţării a unor bunuri ce au caracter ilicit

79)Supravegherea tehnică se poate dispune la cererea procurorului, în cursul urmăririi

penale, de către judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni
competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în
grad acesteia în a cărei circumscripţie se află sediul parchetului din care face parte
procurorul care a formulat cererea :
a. pe o durată de cel mult 30 de zile
b. pe o durată de cel mult 60 de zile
 c. pe o durată de cel mult 15 de zile

80) Investigatorii sub acoperire sunt:

a) lucrători operativi în cadrul poliţiei judiciare, în cazul investigării
infracţiunilor contra securităţii naţionale şi infracţiunilor de terorism.
b) lucrători operativi în cadrul poliţiei judiciare, în cazul investigării
infracţiunilor contra securităţii naţionale
c) lucrători operativi în cadrul poliţiei judiciare, în cazul investigării
infracţiunilor de terorism.

81) Percheziţia:
a. poate fi domiciliară, corporală, informatică sau a unui vehicul
b) poate fi domiciliară, corporală, informatică sau a unui vehicul şi se
efectuează cu respectarea demnităţii, fără a constitui ingerinţă disproporţională
în viaţa privată.
c) poate fi efectuată în orice modalitae şi poate fi efectuată în condiţiile
legii

82) Percheziţia domicilară :

a) poate fi dispusă dacă există o suspiciune rezonabilă cu privire la
săvârşirea unei infracţiuni de către o persoană ori la deţinerea unor obiecte sau
înscrisuri ce fac obiectul unei infracţiuni şi se presupune că percheziţia poate
conduce la descoperirea şi strângerea probelor cu privire la această infracţiune,
la conservarea urmelor săvârşirii infracţiunii sau la prinderea suspectului ori
inculpatului
b) poate fi dispusă dacă conduce la descoperirea şi strângerea probelor cu
privire la săvârşirea unei infracţiuni
c) poate fi dispusă dacă conduce la prinderea suspectului ori inculpatului

83) Percheziţia domiciliară se efectuează de către:

a) Procuror
b) Procuror şi organele de cercetare penală
c) Procuror sau organele de cercetare penală, însoţit după caz de
lucrători operativi

84) Organele judiciare care desfăşoară activităţi specifice urmăririi penale sunt :
a. Organele de cercetare penală
b. Procurorii
c. Organele de cercetare penală şi procurorii