Sunteți pe pagina 1din 2

EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE

Definiţia Organizaţia Mondială a Sănătăţii


Sănătatea este o stare de bine completă, din punct de vedere fizic, psihic şi social, şi nu doar absenţa
bolii sau infirmităţii.
Dimensiunile sănătăţii: fizică, psihicul mental, socială, ocupaţională, spirituală, emoţională.
Definiţia bolii – lipsa stării de bine, alterarea organismului
Stadiul de preboală presupune dezechilibre apărute înaintea semnelor de boală. Pot fi depistate prin
metode de laborator sau alte metode de screening, şi ajută la prevenirea îmbolnăvirii.
Definiţia Educaţiei pentru sănătate – reprezintă un proces de comunicare interumană prin care se
realizează un transfer de informaţii pe bază cărora se încearcă imprimarea unor deprinderi sonoque.
Definiţia promovarea sănătăţii – este un proces care oferă individului şi comunităţii posibilitatea de a-
şi spori controlul asupra determinanţilor sănătăţii şi prin aceasta a-şi îmbunătăţii starea de sănătate.
Definiţia cultura sanitară – se referă la cunoştinţele, opiniile, interesele, atitudinile, comportamentul,
prejudecăţile populaţiei în domeniul sănătăţii.
Educaţia sanitară este un concept mai restrâns care se referă la cunoaşterea şi aplicarea noţiunilor de
igienă.

Obiectivele educaţiei pentru sănătate


Formarea şi dezvoltarea în rândul populaţiei a unor concepţii, atitudini şi abilităţi necesare adaptării unui
stil de viaţă sănătos.
Implicarea activă
Informare
Modificarea percepţiei
Tipuri de educaţie pentru sănătate:
- formală;
- nonformală;
- comportamentală.
Educaţia pentru sănătate formală este rezultatul unui proces planificat de transmitere, de experienţe,
cunoştinţe ce uzează toată populaţia. Necesită efor de predare-învăţare şi educatori.
Educaţia pentru sănătate nonformală vizează comportamentele din conduita individului care se formează
prin experienţă sau invitaţie. Nu necesită efor cu caracter de educaţie, este realizată de familie şi comunitate.
Educaţia pentru sănătate comportamentală cuprinde educaţia realizată conform normelor sociale şi
promovarea comportamentelor favorabile sănătăţii.
Abordări şi direcţii de orientare în educaţia pentru sănătate
Abordarea medicală – medicul _____ la pacient formarea unor atitudini şi comportamente conforme
cu principiile sale pentru sănătate.
Abordarea educaţională – se transmit cunoştinţe despre comportamente favorabile sau nefavorabile
sănătăţii, iar cel care primeşte informaţia este liber să aleagă.
Abordarea orientată spre individ (personalizată) – în această abordare educatorul explică doar celor
care doresc să ştie şi să ia o anumită decizie.
Abordarea ce necesită o schimbare socială - medicul transmite cunoştinţe, individul recepţionează şi
înţelege, dar societatea nu-i favorizează schimbarea sau alegerea comportamentului.

S-ar putea să vă placă și