CUPRINS

ORDINUL COMUN 56 din 2004......................................................................................................................2

LEGE Nr. 422 din 2001 protejarea monumentelor istorice............................................................................3
LEGE Nr. 364 din 2004 privind poliţia judiciară..............................................................................................4
LEGE Nr. 182 din 2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil..........................................5
HOTĂRÂRE Nr. 585 din 2002..........................................................................................................................7
LEGE Nr. 182 din 2002 privind protecţia informaţiilor clasificate..................................................................8
LEGE Nr. 141 din 2010 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea SINS şi participarea României la SIS 8
LEGE Nr. 302 din 2004 cooperarea judiciară internaţională în materie penală.............................................9
OMAI 212 din 2010 privind procedurile de lucru pentru activităţile autorităţilor naţionale competente din
cadrul MAI aferente semnalărilor din SINS sau SIS......................................................................................10
Codul de etică şi deontologie al poliţistului.................................................................................................11
ORDIN Nr. 33 din 2020 privind activităţile de soluţionare a petiţiilor, primire în audienţă şi consiliere a
cetăţenilor în Ministerul Afacerilor Interne.................................................................................................12
DISPOZIŢIA NR. 44 DIN 2007........................................................................................................................13
Dispoziţia nr. 9 din 2014, privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Poliţiei Române privind
supravegherea persoanelor.........................................................................................................................14
LEGE Nr. 253 din 2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative
de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.........................................................17
LEGE Nr. 254 din 2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de
organele judiciare în cursul procesului penal...............................................................................................18
Ordinul 182/2009 privind cercetarea la faţa locului....................................................................................18

1
 ORDINUL COMUN 56 din 2004

- înregistrarea actului de sesizare se face într-un termen de 5 zile;

- în cauzele penale urgente înregistrarea se face în maxim 12 ore;
- în cazul infracţiunilor flagrante, pentru care începerea urmăririi penale este condiţionată
de plângerea prealabilă a persoanei vătămate, procesul verbal de constatare a infracţiunii
flagrante se înregistrează în registrele privind sesizările cu caracter penal, indiferent dacă
persoana vătămată a formulat sau nu plângerea prealabilă.
- dacă procesul-verbal întocmit în urma sesizării din oficiu sau prin orice alt mod, inclusiv
prin SNUAU 112 cu privire la săvârşirea unei infracţiuni nu este înregistrat cu număr unic, se
înregistrează în registrul de intrare-ieşire a corespondenţei ordinare;
- în termen de 5 zile de la înregistrare sau în aceeaşi zi, în cazul cauzelor urgente,
organele de CP ale poliţiei judiciare vor încunoștinţa unităţile de parchet în vederea înregistrării cu
număr unic şi desemnarea unui procuror de caz;
- dacă, după atribuirea numărului unic, dosarul penal se predă direct procurorului care
efectuează supravegherea cauzei, procurorul îl va trimite organului de cercetare al poliţiei
judiciare în cel mult 10 zile de la repartizare.
Planul de cercetare:
- în dosarele cu AC,
a. planul se întocmeşte la împlinirea a 3 luni de la data începerii UP
b. în termen de 5 zile, la un dosar cu cauză complexă
c. va cuprinde termenul estimat de organul de cercetare penală al poliţiei judiciare
- în dosarele cu AN
a. planul de cercetare se întocmeşte la împlinirea a 30 zile de la data repartizării dosarului
după atribuirea numărului unic;
b. în cauzele complexe, planul se întocmeşte individual, pentru fiecare dosar în parte
c. activităţile şi verificările se efectuează în termen de 60 zile de la data întocmirii planului
d. dacă din motive obiective apar date noi, organul de CP vor continua activităţile până la
finalizare, dar nu mai mult de 1 an de la data începerii UP
- în dosarele cu AC şi AN
a. planul de cercetare se întocmeşte la fel ca şi în cazul dosarelor cu AC

Nu se întocmeşte plan de cercetare:

o s-a dispus măsura reţinerii sau arestării preventive
o au fost întocmite referate de clasare sau de declinare a competenţei
o au fost întocmite referate de renunţare la UP sau de suspendare a UP
o procurorul a dispus efectuarea anumitor activităţi prin ordonanţă/notă de prezentare sau
dispoziţii
- activităţile şi verificările necesare identificării autorului se efectuează în termen de 60
de zile de la data întocmii planului de supraveghere
- dacă nu au fot identificaţi autorii infracţiunii , se întocmeşte un referat cu propunere
de trecere în evidenţa cu AN, cu precizarea termenului de prescripţie a răspunderii penale, care va
fi întocmit în 2 exemplare, vizat de şeful ierarhic al poliţistului şi aprobat de procurorul de caz.
- dacă procurorul constată că nu au fost finalizate activităţile şi verificările stabilite,
dispune completarea acestora, în termen de cel mult 60 zile
- organul CP întocmeşte o fişă a infracţiunii săvârşite de AN
- după aprobarea trecerii dosarului cauzei în evidenţele dosarelor cu AN, organul de CP
predau dosarul însoţit de referat, compartimentului de evidenţă operativă (E.O.)
- trecerea dosarului cauzei în evidenţele dosarelor cu AN se comunică persoanei vătămate
sau reprezentantului acestuia
- dacă până la împlinirea termenului de prescripţie apar indicii temeinice sau elemente
noi, se întocmeşte un referat avizat de şeful unităţii şi aprobat de procuror
2
 - în termen de 5 zile de la data identificării autorului, se întocmeşte un plan de cercetare
- la împlinirea termenului de prescripţie, compartimentul de EO trimit dosarul organelor
de CP care vor întocmi un referat de clasare, după care îl înaintează procurorului
- procurorul de caz, verifică, cel puţin o dată pe semestru, stadiul dosarelor penale aflate
în lucru la organul de CP al poliţiei judiciare.
- În cazul disjungerii cauzei, dispusă de procuror, unităţile de parchet îi vor atribui
dosarului penal astfel constituit un nou număr unic din registrul de evidenţă, numai dacă dosarul
rămâne spre soluţionare aceleiaşi unităţi de parchet, urmând ca în cazul disjungerii şi
declinării de competenţă către o altă unitate de parchet, dosarul nou format să fie trimis sub
numărul unic iniţial.
- avizele procurorului ierarhic superior în vederea încheierii acordului de recunoaştere
a vinovăţiei vor fi date în termen de cel mult 15 zile.
- Procurorul de caz se va pronunţa asupra continuării urmăririi penale cu privire la
suspect în aceeaşi zi sau în termen de 15 zile în cauzele complexe
- dosarele penale cu propunere de TJ/NTJ sau dezinvestire vor fi înaintate unităţilor de
parchet în termen de cel mult 3 zile, sau în aceeaşi zi, în situaţia cauzelor urgente
- verificarea din oficiu, înainte de comunicare, a soluţiilor procurorilor şi verificarea
rechizitoriilor întocmite, se va face în aceeaşi zi, în cauzele penale urgente sau în termen de 20 de
zile în celelalte situaţii. În cazul în care verificarea trebuie să fie făcută de mai mulţi procurori
ierarhici superiori, termenul de verificare este de cel mult 10 zile pentru fiecare procuror ierarhic
superior
- soluţiile de clasare sau de renunţare la judecată se comunică persoanelor prevăzute
de lege în termen de cel mult 15 zile de la verificarea realizată de procurorul ierarhic superior
- Rechizitoriul împreună cu dosarul penal se înaintează instanţei de judecată în termenul
prevăzut de lege în cazul în care s-a dispus o măsură preventivă sau cel mult 5 zile de la
verificarea lui în celelalte situaţii.
- În cazul constatării infracţiunilor flagrante, când urmărirea penală este efectuată în mod
obligatoriu de procuror, iar actele întocmite cu această ocazie au fost predate procurorului
competent la faţa locului, nu vor mai fi efectuate menţiuni în registrele privind sesizările cu
caracter penal
- În cazul privind săvârşirea unor infracţiuni pe teritoriul unui stat membru al UE,
organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare procedează la înregistrarea actului de sesizare în
baza rezoluţiilor şefilor unităţilor de poliţie, în registrele privind sesizările cu caracter penal
- actul de sesizare, ordonanţa de efectuare a autopsiei cadavrului se înaintează în cel mult
5 zile unităţii de parchet pentru număr unic

LEGE Nr. 422 din 2001 protejarea monumentelor istorice

Proprietarii monumente istorice au următoarele obligaţii privind înstrăinarea, închirierea
sau concesionarea imobilelor:
 să înştiinţeze în scris Direcţia pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural, despre
a. intenţia de a înstrăina monumentul istoric, în vederea exercitării dreptului de preemţiune
al statului sau, după caz, al unităţii administrativ-teritoriale
b. schimbarea proprietarului sau a administratorului în termen de 15 zile de la data
încheierii contractelor
 să notifice viitorului proprietar, chiriaş sau concesionar regimul juridic al monumentului
istoric pe care îl deţine
Sprijinul financiar, constă în acoperirea parţială sau totală a costurilor studiilor şi
documentaţiilor tehnice, precum şi, după caz, ale lucrărilor de intervenţie asupra monumentelor
istorice.
Contribuţia financiară a statului prin bugetul Ministerului Culturii poate să acopere
total sau parţial costul lucrărilor de protejare a monumentelor istorice.
Contribuţia financiară a consiliilor judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale poate
să:

3
 - acopere integral sau parţial costul lucrărilor de intervenţie asupra monumentelor
istorice care fac parte din grupa B (monumentele istorice reprezentative pentru patrimoniul
cultural local)
- individual sau prin cofinanţare, costul lucrărilor de protejare a monumentelor istorice
care fac parte din grupa A (monumentele istorice de valoare naţională și universală)
- asupra imobilului monument istoric în cauză se constituie o garanţie imobiliară pentru o
perioadă de 10 ani în favoarea statului, respectiv a unităţilor administrativ-teritoriale.
- Garanţia imobiliară se recuperează în totalitate de la beneficiarul contribuţiei statului
sau, după caz, a autorităţilor administraţiei publice locale, împreună cu dobânzile aferente, dacă
bunul a fost înstrăinat de proprietar altei persoane decât statul sau autoritatea administraţiei
publice locale înainte de împlinirea perioadei de 10 ani de la constituirea garanţiei imobiliare.
- Constituirea garanţiei imobiliare este scutită de taxă de timbru
- la data împlinirii termenului de 10 ani garanţia imobiliară se stinge de drept.
- Lucrările privind proiectarea, expertizarea, conservarea, repararea, consolidarea,
restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice nu se datorează taxa pentru eliberarea
certificatului de urbanism şi autorizaţiei de construire.
- Proprietarii persoane fizice care realizează pe cheltuială proprie, integral sau parţial,
lucrări de întreţinere, reparare, conservare, consolidare, restaurare, punere în valoare, precum şi
programe şi proiecte culturale beneficiază de reducerea cu minimum 50% a cuantumurilor
impozitelor şi a taxelor aferente acestor lucrări cuvenite bugetelor locale.
- Sunt scutite de la plata taxelor de timbru persoanele fizice sau juridice care
dobândesc prin moştenire/donaţie un bun imobil clasat ca monument istoric, utilizat ca locuinţă
sau pentru activităţi necomerciale, şi care se angajează în scris la direcţia pentru cultură, culte
şi patrimoniul cultural naţional în al cărei teritoriu de competenţă se află bunul imobil în cauză să
execute, în termen de 12 luni, lucrările de restaurare şi consolidare (+ 12 luni la solicitare)
- în caz contrar taxa de timbru se recuperează prin finanţe, pe baza unei note de constatări
a direcţiei pentru cultură, culte
Înstrăinarea cu titlu gratuit sau oneros către stat sau către unităţile administrativ-
teritoriale a monumentelor istorice este scutită de plata taxelor de timbru.

LEGE Nr. 364 din 2004 privind poliţia judiciară

- Calitatea de organ de cercetare penală al poliţiei judiciare este incompatibilă cu orice altă
funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior
- În situaţia în care s-a dispus condamnarea poliţistului prin hotărâre judecătorească
definitivă, la pedeapsa închisorii cu suspendarea executării pedepsei sau amenzii penale
pentru o infracţiune săvârşită din culpă care nu este în legătură cu serviciul, avizul se acordă
dacă s-au împlinit 3 ani de la aprobarea menţinerii în activitate.
- În situaţia în care faţă de poliţist s-a pronunţat o hotărâre judecătorească definitivă de
renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei, pentru o infracţiune
săvârşită din culpă care nu este în legătură cu serviciul avizul se acordă
- Dacă poliţistului i s-a retras avizul, un nou aviz se acordă dacă au trecut cel puţin 2 ani
de la data retragerii avizului.
- dacă poliţistul se află în 1. stare de incompatibilite sau 2. a fost pusă în mişcarea acţiunea
penală retragerea avizului se face la propunerea procurorului din oficiu sau în urma sesizării
formulate de şeful unităţii
- dacă poliţistul se află în 1. situaţia neîndeplinirii sau îndeplinirea în mod defectuos a
dispoziţiilor procurorului retragerea avizului se face la solicitarea procurorului cu avizul
consultativ al procurorului superior ierarhic şi al şefului unităţii
- Persoana cu competenţă de numire a poliţistului informează procurorul general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în maximum 5 zile de la:
a) la data încetării raporturilor de serviciu ale poliţistului;
   b) la data numirii poliţistului într-o funcţie care nu presupune existenţa avizului de
desemnare în poliţia judiciară;
   c) la data transferului poliţistului;
4
   d) la data suspendării raporturilor de serviciu, cu excepţia situaţiei de suspendare
pentru efectuarea concediului de creştere a copilului;
   e) la retragerea avizului de desemnare în poliţia judiciară.

LEGE Nr. 182 din 2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional
mobil

   1. Circulaţia bunurilor culturale mobile

- Pentru organizarea unor expoziţii sau realizarea unor proiecte culturale, instituţiile
publice pot împrumuta, după caz, unor instituţii publice sau persoane juridice de drept privat din
ţară, în condiţiile dreptului comun, bunuri culturale mobile clasate pe care le deţin în administrare,
cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor şi cu aprobarea Ministerului Culturii
- Persoanele fizice şi juridice de drept privat pot împrumuta instituţiilor publice sau
persoanelor juridice de drept privat, în condiţiile dreptului comun şi ale prezentei legi, bunuri
culturale mobile clasate.
- Bunurile culturale mobile clasate, aparţinând cultelor religioase, pot fi împrumutate
instituţiilor publice specializate, în condiţiile dreptului comun şi ale prezentei legi, cu aprobarea
şefilor de cult
- Vânzarea publică a bunurilor culturale mobile aflate în proprietate privată sau
intermedierea vânzării se efectuează numai prin operatori economici autorizaţi
- Autorizarea operatorilor economici se face de Ministerul Culturii, cu avizul Comisiei
Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor - contravenţie
Operatorii economici autorizaţi să comercializeze bunuri culturale mobile sunt obligaţi:
a. să afişeze la loc vizibil normele privind comerţul cu bunuri culturale mobile -
contravenţie
b. să deţină un registru în care să menţioneze, corect şi complet, numele şi adresa
ofertantului, descrierea şi preţul fiecărui bun, cu caracter confidenţial contravenţie
c. a înştiinţa în scris, în termen de 5 zile de la data ofertei, serviciile publice
deconcentrate ale Ministerului Culturii despre existenţa unor bunuri susceptibile de
a fi clasate - contravenţie
d. ca în termen de 5 zile să informeze în scris proprietarul bunului cu privire la
posibilitatea de declanşare a procedurii de clasare
e. ca în termen de 3 zile de la data înregistrării în registrul propriu a bunurilor clasate în
tezaur, să comunice în scris serviciului public deconcentrat al Ministerului Culturii, în
a cărui rază teritorială îşi au sediul, punerea acestora în vânzare, precum şi, după caz,
să transmită un exemplar al catalogului editat în scopul organizării unei licitaţii
publice, indiferent dacă bunurile scoase la licitaţie sunt sau nu sunt clasate în
patrimoniul cultural naţional mobil - contravenţie
- Serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii sunt obligate să transmită
Ministerului Culturii, în termen de 3 zile de la primirea comunicării scrise a operatorului
economic autorizat, înregistrarea privind punerea în vânzare a unui bun cultural mobil clasat în
tezaur
2. Scoaterea peste frontieră a bunurilor culturale mobile constituie operaţiune de export,
care poate fi temporar sau definitiv.
- Exportul temporar sau definitiv al bunurilor culturale mobile clasate sau neclasate se
efectuează numai pe baza certificatului de export
- Exportul temporar pentru bunurile culturale mobile clasate în tezaur, indiferent de
proprietar sau de titularul dreptului de administrare, va fi avizat de Comisia Naţională a Muzeelor
şi Colecţiilor şi va fi aprobat de ministrul culturii
- Scoaterea din ţară, pe orice cale, a bunurilor culturale mobile pentru care nu s-a obţinut
certificatul de export temporar sau definitiv, eliberat în condiţiile legii, constituie operaţiune de
export ilegal

5
 - Bunurile culturale mobile clasate, aflate în proprietatea statului sau a unităţilor
administrativ-teritoriale, se exportă numai temporar pentru expoziţii în străinătate, investigaţii de
laborator, restaurare sau expertizare
- Bunurile culturale mobile clasate în tezaur, aflate în proprietatea persoanelor fizice sau
juridice de drept privat, pot fi exportate numai temporar
- Bunurile culturale mobile clasate în fond, aflate în proprietatea persoanelor fizice sau
juridice de drept privat, pot fi exportate definitiv, numai în cadrul unui schimb de bunuri culturale
(aprobat prin ordin al ministrului culturii, cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor)
cu valoare şi semnificaţie comparabile, care pot constitui unicate sau rarităţi pentru patrimoniul
muzeal din România
Prin derogare, bunurile culturale mobile clasate în fond, aflate în domeniul privat al
statului, respectiv al judeţelor, municipiilor, oraşelor sau comunelor, pot fi exportate definitiv,
numai în cadrul unui schimb de bunuri culturale de aceeaşi importanţă şi semnificaţie culturală şi
numai în cazuri cu totul excepţionale, în care prevalează interesul istoric, ştiinţific ori cultural.
- În cazul cererii de export temporar sau definitiv al unui bun cultural mobil neclasat
termenele cumulate, se reduc la 30 de zile.
- Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor este obligată să se pronunţe, în legătură
cu clasarea bunului cultural mobil, în termen de 30 de zile de la data declanşării procedurii de
clasare
- Persoanele fizice sau juridice de drept privat, proprietare ale bunurilor culturale mobile
clasate, au obligaţia de a anunţa în scris serviciile publice deconcentrate ale Ministerului
Culturii în termen de 15 zile de la data transferării unui astfel de bun în proprietatea altei persoane
- contravenţie
- pentru furt sau pierdere a bunurilor culturale mobile clasate se anunţă în scris, în termen
de 24 de ore organele de poliţie din raza de competenţă - contravenţie
- pentru distrugere totală sau parţială a bunurilor culturale mobile clasate se anunţă în scris
în termen de 3 zile de la constatare public deconcentrat al Ministerului Culturii, care ulterior, după
înregistrare vor anunţa organele de poliţie

3. Cercetările arheologice
- Cercetările arheologice sistematice, precum şi cele preventive sau de salvare, efectuate
de persoane juridice, sunt autorizate, coordonate şi controlate de Comisia Naţională de
Arheologie şi de Ministerul Culturii
- Cercetările arheologice efectuate pe terenurile proprietate privată aparţinând
persoanelor fizice, persoanelor juridice de drept privat sau cultelor religioase se fac numai cu
acordul proprietarului
- În cazul în care proprietarul terenului nu îşi dă acordul pentru efectuarea cercetărilor
arheologice, acestea vor putea fi autorizate de instanţa judecătorească competentă -
contravenţie
- înaintea începerii oricăror lucrări care pot afecta situl, se emite certificatul privind
eliberarea de sarcină arheologică a unui teren- contravenţie
- Persoanele fizice care au descoperit în mod întâmplător bunurile arheologice,
epigrafice, numismatice, paleontologice sau geolitice sunt obligate să le predea, în termen de
72 de ore de la descoperire, primarului unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază a fost
făcută descoperirea - contravenţie
- Primarul trebuie să înştiinţeze în 3 zile serviciul public deconcentrat al Ministerului
Culturii şi să le predea în termen de 10 zile.
- autorii descoperirilor întâmplătoare, care au predat bunurile descoperite, au dreptul la o
recompensă bănească de 30% din valoare bunului (stabilită de experţi acreditaţi ai serviciului
public decontrat al Ministerului Culturii), calculată în momentul acordării recompensei, iar în
cazul unor descoperiri arheologice de valoare excepţională, se poate acorda şi o bonificaţie de
15%.
- recompensele vor fi plătite în cel mult 18 luni de la data predării bunului

Infracţiuni
6
 1. Pedeapsa de la o lună la 1 an
a. Executarea de către persoanele fizice, fără acreditare şi certificat de liberă
practică, având cunoştinţă de necesitatea deţinerii lor, a unor lucrări de
conservare sau de restaurare de bunuri culturale mobile clasificate ca atare
b. Funcţionarea fără autorizaţia emisă în condiţiile prezentei legi a laboratoarelor
sau atelierelor care execută lucrări de restaurare şi conservare a bunurilor
culturale mobile clasate
c. Degradarea, aducerea în stare de neîntrebuinţare ori distrugerea, din culpă, a
unui bun cultural mobil clasat
2. Pedeapsa de la 3 luni la 2 ani
a. executarea în scopuri comerciale de copii, mulaje, tiraje postume sau facsimile
de pe bunuri culturale mobile clasate, fără acordul scris al titularului dreptului
de administrare ori al proprietarului – se confiscă
3. Pedeapsa de la 6 luni la 3 ani
a. Executarea de falsuri ale bunurilor culturale mobile clasate, în scopuri
comerciale sau dacă au fost expuse în public
b. Introducerea pe teritoriul statului român, precum şi deţinerea, comercializarea,
organizarea de expoziţii sau orice operaţie privind circulaţia bunurilor culturale
mobile ori provenite din dezmembrarea de bunuri culturale imobile, care fac
parte din patrimoniul cultural al unui stat străin, conform dispoziţiilor legale ale
statului respectiv, şi care au fost exportate ilegal tentativa se pedepseşte
(bunurile se indisponibilizează şi vor fi transmise unor instituţii specializate, în
vederea conservării şi restituirii statului)
c. Efectuarea de operaţiuni de export ilegal tentativa se pedepseşte – se confiscă
4. Pedeapsa de la 1 an la 5 ani
a. Efectuarea de operaţiuni de export ilegal urmat de pierderea unui bun cultural
mobil clasat tentativa se pedepseşte
b. Efectuarea fără drept a oricăror operaţiuni de export definitiv având ca obiect
bunuri culturale mobile clasate - se confiscă
c. Topirea sau modificarea, sub orice formă, a bunurilor culturale mobile clasate,
care sunt deţinute cu orice titlu de Banca Naţională a României, de Monetăria
Statului sau de celelalte bănci

HOTĂRÂRE Nr. 585 din 2002

- informaţiile secrete de stat sunt informaţiile a căror divulgare poate prejudicia siguranţa
naţională şi apărarea ţării
- informaţiile secrete de serviciu sunt informaţii a căror divulgare este de natură să
determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat
- autorităţile publice care elaborează ori lucrează cu informaţii secrete de stat au obligaţia
să întocmească un ghid pe baza căruia se va realiza clasificarea corectă, aprobate personal sau de
funcţionarii superiori abilitaţi să atribuie nivelurile de secretizare.
- liste proprii cuprinzând categoriile de informaţii secrete de stat sunt întocmite de
Autorităţile şi instituţiile publice,
- liste proprii cuprinzând categoriile de informaţii secrete de serviciu sunt stabilite de
conducătorii unităţilor deţinătoare
- Unităţile care gestionează informaţii clasificate au obligaţia să analizeze ori de câte ori
este necesar listele informaţiilor secrete de stat
- Atribuirea clasei şi nivelului de secretizare a informaţiilor se realizează prin
consultarea ghidului de clasificare, a listelor cu informaţii secrete de stat şi a listelor cu
informaţii secrete de serviciu

7
 - Informaţiile secrete de stat pot fi declasificate prin hotărâre a Guvernului, la
solicitarea motivată a emitentului.
- La schimbarea clasei sau nivelului de secretizare atribuit iniţial unei informaţii,
emitentul este obligat să încunoştinţeze structura/funcţionarul de securitate, care va face
menţiunile necesare în registrele de evidenţă.
- Persoanele care primesc dreptul de acces temporar la informaţii secrete de stat vor
semna angajamentul de confidenţialitate şi vor fi comunicate la ORNISS
- Procesele-verbale de distrugere şi documentele de evidenţă a informaţiilor strict
secrete, secrete şi secrete de serviciu vor fi păstrate de compartimentul care a executat distrugerea,
o perioadă de cel puţin trei ani, după care vor fi arhivate şi păstrate cel puţin 10 ani.
Anexele se clasifică în funcţie de conţinutul lor şi nu de cel al documentelor pe care le
însoţesc.
Documentul elaborat pe baza prelucrării informaţiilor cu niveluri de secretizare diferite
va fi clasificat conform noului conţinut, care poate fi superior originalelor.
Documentul rezultat din cumularea neprelucrată a unor extrase provenite din informaţii
clasificate va primi clasa sau nivelul de secretizare corespunzător conţinutului extrasului cu cel
mai înalt nivel de secretizare.

Echivalenţa informaţiilor naţionale clasificate, pe niveluri de secretizare, cu

informaţiile NATO clasificate este:
      a) Strict secret de importanţă deosebită  - NATO top secret
      b) Strict secret                          - NATO secret
      c) Secret                                 - NATO confidential
      d) Secret de serviciu                     - NATO restricted

LEGE Nr. 182 din 2002 privind protecţia informaţiilor clasificate

Standardele naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate sunt obligatorii şi se stabilesc
de către Serviciul Român de Informaţii numai cu acordul Autorităţii Naţionale de Securitate
Instituţiile care deţin sau utilizează informaţii clasificate vor ţine un registru de evidenţă a
autorizaţiilor acordate personalului, sub semnătură
CSAT asigură coordonarea la nivel naţional a tuturor programelor de protecţie a
informaţiilor clasificate.
Orice persoană fizică sau juridică română poate face contestaţie la autorităţile care au
clasificat informaţia respectivă, împotriva clasificării informaţiilor, duratei pentru care acestea
au fost clasificate, precum şi împotriva modului în care s-a atribuit un nivel sau altul de
secretizare. Contestaţia va fi soluţionată contenciosului administrativ.
Listele cuprinzând informaţiile secrete de stat pe niveluri de secretizare, elaborate sau
deţinute de autorităţile ori de instituţiile publice, se aprobă şi se actualizează prin hotărâre a
Guvernului.
Hotărârile Guvernului privind aprobarea listelor cuprinzând informaţiile secrete de stat
se comunică Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe.
Autorităţile publice care elaborează ori lucrează cu informaţii secrete vor întocmi un
ghid pe baza căruia se va realiza o clasificare corectă şi uniformă a informaţiilor secrete de stat, în
strictă conformitate cu legea.
Coordonarea generală a activităţii și controlul măsurilor privitoare la proecţia
informaţiilor clasificate se realizează de către unitatea specializată a SRI.
Durata de valabilitate a autorizaţiei este de până la 4 ani; în această perioadă verificările
pot fi reluate oricând.
Serviciul Român de Informaţii este obligat să informeze Parlamentul şi Consiliul Suprem
de Apărare a Ţării, anual şi ori de câte ori se impune, sau la cererea acestor autorităţi, în
legătură cu constatările şi concluziile rezultate din activitatea desfăşurată pentru protecţia
informaţiilor clasificate din sfera sa de competenţă.

8
LEGE Nr. 141 din 2010 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea SINS şi
participarea României la SIS

În SINS se introduc următoarele tipuri de semnalări:

 cu privire la persoane căutate în vederea predării în baza unui mandat european de
arestare sau în vederea extrădării
copia mandatului european de arestare
traducerea mandatului european de arestare
 cu privire la persoane dispărute
persoane dispărute care trebuie doar localizate
o este informată despre existenţa semnalării şi i se solicită consimţământul cu
privire la transmiterea informaţiilor privind adresa la care locuieşte către persoana care a sesizat
dispariţia
persoane dispărute care, după localizare, trebuie aduse în instituţii sau unităţi
sanitare
o se informează instituţiile sau unităţile sanitare ce au solicitat introducerea
semnalării, solicitându-se şi preluarea persoanei în cauză
minori sau persoane puse sub interdicţie care, după localizare, trebuie reîntoarse
alături de reprezentanţii lor legali
o se informează reprezentantul legal, solicitându-i-se şi preluarea acesteia.
 cu privire la persoane căutate în vederea participării la o procedură judiciară
martorii;
persoanele căutate pentru a fi citate în vederea prezentării în faţa autorităţilor
judiciare pentru a da declaraţii în legătură cu faptele pentru care sunt cercetate în cadrul unui
proces penal;
persoanele cărora urmează să li se comunice o hotărâre judecătorească sau alte
documente privind activităţile din cadrul unui proces penal în care sunt cercetate;
persoanele căutate în vederea executării unei măsuri educative care implică
privarea de libertate.
În cazul identificării unei persoane cu privire la care a fost introdusă în SINS, se
informează persoana în cauză cu privire la existenţa semnalării, se stabileşte adresa la care
aceasta locuieşte şi se comunică această informaţie organului de urmărire penală sau instanţei
de judecată care a solicitat introducerea semnalării
 cu privire la persoane sau bunuri, în scopul efectuării de controale discrete
atunci când există date şi informaţii potrivit cărora o persoană intenţionează să
comită sau comite una dintre infracţiunile pentru care se poate emite mandat european de arestare
atunci când, în urma evaluării generale a unei persoane, se stabilesc indicii
suficiente pentru a se presupune că acea persoană va mai comite una dintre infracţiunile pentru
care se poate emite mandat european de arestare
atunci când există date şi informaţii că vehiculul, ambarcaţiunea, aeronava sau
containerul are legătură cu comiterea uneia dintre infracţiunile pentru care se poate emite mandat
european de arestare
persoanelor în cauză nu li se comunică faptul că în SINS există o semnalare în
scopul efectuării de controale discrete.
 privind bunuri căutate pentru a fi confiscate sau folosite ca probe în cursul
procedurilor penale
autovehicule cu o capacitate cilindrică de peste 50 cm , ambarcaţiuni şi aeronave;
3

remorci cu o greutate care depăşeşte 750 kg fără încărcătură, caravane,

echipamente industriale, motoare exterioare şi containere;
arme de foc;
documente oficiale în alb care au fost furate, utilizate în mod fraudulos sau
pierdute;

9
 documente de identitate eliberate, de tipul paşapoartelor, cărţilor de identitate,
permiselor de conducere, documentelor care atestă şederea, respectiv rezidenţa pe teritoriul
României şi documentelor de călătorie furate, însuşite ilegal, pierdute sau anulate;
certificate de înmatriculare ale vehiculelor care au fost furate, utilizate în mod
fraudulos, pierdute sau anulate;
bancnote;
valori mobiliare şi mijloace de plată, cum ar fi cecuri, cărţi de credit, obligaţiuni şi
acţiuni, care au fost furate, însuşite ilegal, pierdute sau anulate.
se informează de îndată organul de urmărire penală sau instanţa de judecată
care a solicitat introducerea semnalării.
 privind străinii, în scopul refuzului intrării pe teritoriul statului român sau în scopul
executării unei măsuri prin care se interzice şederea pe teritoriul României

LEGE Nr. 302 din 2004 cooperarea judiciară internaţională în materie penală

Asistenţa judiciară internaţională cuprinde îndeosebi următoarele activităţi:

a) comisiile rogatorii internaţionale;
b) audierile prin videoconferinţă;
c) înfăţişarea în statul solicitant a martorilor, experţilor şi a persoanelor urmărite;
d) notificarea actelor de procedură care se întocmesc ori se depun într-un proces penal;
e) cazierul judiciar;
f) alte forme de asistenţă judiciară.
- În relaţia cu statele care nu sunt membre ale Uniunii Europene, acordul se încheie de
către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de către
procurorul desemnat de acesta.

OMAI 212 din 2010 privind procedurile de lucru pentru activităţile

autorităţilor naţionale competente din cadrul MAI aferente semnalărilor din
SINS sau SIS

Pentru crearea unei semnalări se introduc în mod obligatoriu cel puţin următoarele date:
   a) numele şi prenumele, iar atunci când este cazul, numele dat la naştere şi numele
anterior, orice pseudonime (alias) ce pot fi introduse separat;
   b) sexul;
   c) menţiuni cu privire la decizia sau hotărârea care a stat la baza semnalării;
   d) măsura de urmat.

La semnalarea creată în baza de date "Urmăriţi" se ataşează, ca date adiţionale, în

mod obligatoriu, un fişier în format PDF:
1. imaginea scanată a mandatului european de arestare = 2 MB
2. atunci când este disponibilă, o traducere a mandatului european de arestare în una sau
mai multe dintre limbile oficiale ale instituţiilor Uniunii Europene.
3. fotografia cea mai recentă = 1 MB
4. amprentele persoanei în cauză, dacă sunt disponibile= 3 MB.

Structurile de poliţie DIC/SIC transmit Biroului SIRENE naţional următoarele

documente:
a) mandatul de executare a pedepsei închisorii, mandatul de arestare preventivă sau
sentinţa penală de internare medicală care a stat la baza emiterii mandatului european de arestare;
   b) sentinţa penală sau rechizitoriul, doar în cazul în care nu există descrierea faptei în
mandatul european de arestare sau mandatul de executare a pedepsei închisorii, inclusiv menţiuni
privind prejudiciul, atunci când acesta este precizat;
   c) cazierul judiciar;
   d) informaţii referitoare la posibila locaţie din străinătate.
10
 Transmiterea în SIS a semnalării privind persoana căutată în vederea predării în baza unui
mandat european de arestare sau în vederea extrădării în baza unui mandat de urmărire
internaţională se efectuează după validarea acesteia de către Biroul SIRENE naţional

În situaţia în care utilizatorul final nu are certitudinea că s-a realizat un rezultat pozitiv cu
privire la o semnalare străină, acesta poate solicita Biroului SIRENE naţional informaţii
suplimentare cu privire la persoana care face obiectul semnalării, prin intermediul formularului
naţional de tip M - persoane, prevăzut în anexa nr. 5. Răspunsul la solicitare se transmite de către
Biroul SIRENE naţional prin intermediul aceluiaşi tip de formular, în cel mai scurt timp, dar nu
mai târziu de 8 ore, prin mijloace electronice sau, în imposibilitatea utilizării acestora, prin orice
mijloace care lasă urmă scrisă.
Persoana care face obiectul semnalării este prezentată de către poliţiştii anume desemnaţi
din cadrul Direcţiei de investigaţii criminale, serviciilor de investigaţii criminale de la nivelul
inspectoratelor de poliţie judeţene şi Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, în cel
mai scurt timp, dar nu mai târziu de 10 ore, procurorului delegat din cadrul parchetului de pe lângă
curtea de apel competentă în executarea mandatului european de arestare sau în procedura
judiciară de extrădare, după caz.
  
Semnalări cu privire la persoane dispărute
   a) persoane dispărute care trebuie localizate;
   b) persoane dispărute care după localizare trebuie aduse în instituţii sau unităţi sanitare;
   c) minori sau persoane puse sub interdicţie care după localizare trebuie reîntoarse alături de
reprezentanţii lor legali.
- Utilizatorul final care obţine un rezultat pozitiv cu privire la o semnalare naţională
introdusă în SINS/SIS contactează structura Poliţiei Române care a introdus semnalarea,
informează electronic Biroul SIRENE naţional, utilizând aplicaţia "Formulare SIS/SIRENE",
prin transmiterea formularului naţional de tip G
- Utilizatorul final care obţine un rezultat pozitiv cu privire la o semnalare străină ia
toate măsurile, potrivit legislaţiei naţionale, în vederea realizării scopului semnalării, informează
în regim de urgenţă Biroul SIRENE naţional, electronic, utilizând aplicaţia "Formulare
SIS/SIRENE", prin transmiterea formularului naţional de tip G
Schimbul de informaţii suplimentare se face în termen de 8 ore cu privire la persoana
care face obiectul semnalării se efectuează prin intermediul Biroului SIRENE naţional, prin
utilizarea unui formular naţional de tip M - persoane.
În cazul în care, în urma realizării unui rezultat pozitiv la o semnalare referitoare la o
persoană care face parte din categoria „minori”, utilizatorul final constată că persoana în cauză a
devenit majoră, va informa de îndată Biroul SIRENE naţional, prin intermediul unui formular
naţional de tip H

Codul de etică şi deontologie al poliţistului

Principiile care guvernează conduita profesională a poliţistului sunt următoarele:

a) legalitatea - în exercitarea atribuţiilor sale poliţistul este obligat să respecte legea,
precum şi drepturile şi libertăţile constituţionale ale persoanelor;
b) egalitatea, imparţialitatea şi nediscriminarea - în îndeplinirea atribuţiilor profesionale
poliţistul aplică tratamente egale tuturor persoanelor, luând aceleaşi măsuri pentru situaţii similare
de încălcare a normelor protejate de lege, fără a fi influenţat de considerente etnice, de
naţionalitate, rasă, religie, opinie politică sau de orice altă opinie, vârstă, sex, orientare sexuală,
avere, origine naţională, socială sau decurgând din orice altă situaţie;
c) transparenţa - constă în deschiderea pe care poliţistul trebuie să o manifeste faţă de
societate în limitele stabilite de reglementările poliţieneşti;
d) capacitatea şi datoria de exprimare - reprezintă posibilitatea poliţistului de a analiza
situaţiile profesionale pe care le întâlneşte şi de a-şi exprima punctul de vedere, potrivit pregătirii

11
şi experienţei sale, pentru a îmbunătăţi calitatea şi eficacitatea serviciului poliţienesc cu privire la
acestea;
e) disponibilitatea - presupune intervenţia poliţistului în orice situaţie în care ia cunoştinţă
despre atingerea adusă vreuneia dintre valorile apărate de lege, indiferent de momentul constatării
acesteia, capacitatea de a asculta şi de a rezolva problemele celor aflaţi în dificultate ori de a
îndruma către alte autorităţi cazurile care se situează în afara competenţei ori atribuţiilor sale;
f) prioritatea interesului public - se manifestă prin aceea că pentru îndeplinirea
atribuţiilor funcţionale poliţistul acordă prioritate realizării serviciului în folosul comunităţii;
g) profesionalismul - presupune aplicarea corectă şi responsabilă a cunoştinţelor teoretice
şi a deprinderilor practice pentru exercitarea atribuţiilor de serviciu;
h) confidenţialitatea - determină obligaţia poliţistului de a garanta securitatea datelor şi
informaţiilor obţinute în exercitarea autorităţii conferite de lege;
i) respectul - se manifestă prin consideraţia pe care poliţistul o acordă persoanelor,
colegilor, superiorilor, subordonaţilor, drepturilor şi libertăţilor acestora, instituţiilor, legilor,
valorilor sociale, normelor etice şi deontologice;
j) integritatea morală - presupune adoptarea unui comportament conform normelor etice
acceptate şi practicate în societate;
k) independenţa operaţională - constă în îndeplinirea atribuţiilor şi misiunilor potrivit
competenţelor stabilite pentru nivelul ierarhic pe care îl ocupă în cadrul poliţiei, fără imixtiunea
ilegală a altor poliţişti, persoane sau autorităţi;
l) loialitatea - se exprimă prin ataşamentul faţă de instituţie şi valorile promovate de
aceasta, adeziunea conştientă manifestată de către poliţist, din proprie iniţiativă, faţă de obiectivele
instituţiei, respectul faţă de ierarhia instituţiei, onestitate în relaţiile interpersonale, respectul faţă
de adevăr şi dreptate, conştiinciozitate în îndeplinirea atribuţiilor, respectarea angajamentelor
asumate, asigurarea confidenţialităţii informaţiilor obţinute în procesul muncii.
Măsurile care pot fi luate de poliţie în condiţiile legii şi care presupun privarea de
libertate a unei persoane se realizează numai în cazurile în care sunt cel puţin indicii cu privire
la existenţa sau iminenţa producerii unei infracţiuni, cu respectarea procedurii prevăzute de
lege, şi nu trebuie să depăşească perioada de timp strict necesară îndeplinirii scopului acestora.
Poliţistul execută acţiuni în forţă ca măsură excepţională, în strictă conformitate cu
prevederile legale şi numai în situaţii de absolută necesitate, pentru îndeplinirea unui obiectiv
legitim.
Acţiunile în forţă desfăşurate de poliţie trebuie subordonate principiilor necesităţii,
gradualităţii şi proporţionalităţii.
În momentul realizării obiectivului legitim încetează şi exercitarea acţiunii în forţă
Poliţistul trebuie să se comporte civilizat şi să dea dovadă de amabilitate şi solicitudine,
adoptând o atitudine politicoasă şi fermă.

ORDIN Nr. 33 din 2020 privind activităţile de soluţionare a petiţiilor, primire

în audienţă şi consiliere a cetăţenilor în Ministerul Afacerilor Interne

 Petiţiile se înregistrează de către compartimentul pentru relaţii cu publicul.

 Petiţiile primite în alte condiţii decât cele stabilite potrivit art. 6 se remit
compartimentului pentru relaţii cu publicul, de îndată, dar nu mai mult de o zi lucrătoare de la
data primirii, fără vreo altă formalitate, pentru a fi înregistrate.
 Petiţia se repartizează şi se transmite compartimentului de specialitate, de îndată,
fără a se depăşi 3 zile de la data înregistrării
 În cazul în care pentru soluţionarea petiţiei au fost desemnate mai multe
compartimente de specialitate, originalul petiţiei se transmite la primul compartiment desemnat
şi, în copie, la celelalte compartimente
 directorul Direcţiei secretariat general (DSG) este abilitat să repartizeze petiţiile
înregistrate la DSG către unităţile aparatului central sau instituţiile MAI, spre a fi soluţionate.

12
  Conducătorii instituţiilor MAI repartizează petiţiile sau stabilesc, prin
dispoziţie/ordin, persoana în drept să le repartizeze către propriile compartimente de specialitate,
spre a fi soluţionate
 petiţiile referitoare la activitatea profesională sau conduita persoanelor care
ocupă funcţii de conducere în MAI, din competenţa de numire a prim-ministrului, se prezintă
ministrului afacerilor interne, pentru a dispune, prin rezoluţie scrisă, asupra soluţionării
 petiţiile referitoare la activitatea profesională sau conduita conducătorilor
instituţiilor MAI, la nivel de inspector general/similar, alţii decât cei prevăzuţi la lit. a), şi a
conducătorilor unităţilor aparatului central se prezintă persoanelor din conducerea MAI,
conform competenţelor de coordonare a activităţii, pentru a dispune, prin rezoluţie scrisă, asupra
soluţionării
 petiţiile referitoare la activitatea profesională sau conduita conducătorilor
instituţiilor MAI, alţii decât cei prevăzuţi la lit. b), se prezintă şefilor nemijlociţi ai acestora, pentru
a dispune, prin rezoluţie scrisă, asupra soluţionării
 petiţiile referitoare la activitatea profesională sau conduita unei persoane încadrate
în MAI nu pot fi repartizate spre soluţionare respectivei persoane sau unui subordonat al acesteia

1. Competenţa Corpului de control al ministrului

- în care este reclamată activitatea profesională sau conduita prefecţilor, subprefecţilor
ori a personalului care ocupă funcţii de conducere în MAI, din competenţa de numire a prim-
ministrului sau a ministrului afacerilor interne
- în care este reclamată activitatea profesională sau conduita personalului unităţilor
aparatului central
- care conţin nemulţumiri privind rezultatul verificărilor efectuate ca urmare a unor petiţii
soluţionate anterior de către unităţile aparatului central sau de către structurile de control ale
instituţiilor MAI
- repartizate, prin rezoluţie scrisă, de către ministrul afacerilor interne, indiferent de
obiect
2. Competenţa structurilor de control
a) în care este reclamată activitatea profesională sau conduita şefilor/adjuncţilor
inspectoratelor judeţene/teritoriale şi altor structuri similare, a personalului care ocupă
funcţii de conducere, din competenţa de numire a conducătorului instituţiei MAI, a personalului
cu funcţii de execuţie din instituţia MAI, precum şi a personalului serviciilor publice comunitare
pe care instituţia MAI le coordonează şi controlează metodologic;
b) care conţin nemulţumiri privind rezultatul verificărilor efectuate ca urmare a unor petiţii
soluţionate anterior de către structurile din subordinea instituţiilor MAI, precum şi de către
serviciile publice comunitare pe care instituţia MAI le coordonează şi controlează metodologic;
c) repartizate, prin rezoluţie scrisă, de către conducătorul instituţiei MAI sau de conducerea
MAI.
Petiţiile greşit îndreptate către conducerea MAI, instituţiile MAI sau unităţile
aparatului central, de petenţi sau de alte autorităţi sau instituţii publice, sunt redirecţionate de
compartimentul pentru relaţii cu publicul, în termen de cel mult 5 zile de la data înregistrării,
autorităţilor sau instituţiilor publice competente.
Răspunsul către petent se expediază în termen de cel mult 30 de zile sau, dacă a fost
prelungit potrivit legii, de cel mult 45 de zile de la data înregistrării petiţiei în registrul de
evidenţă a petiţiilor
Prelungirea termenului de transmitere a răspunsului cu cel mult 15 zile se aprobă în baza
unui referat motivat întocmit de compartimentul de specialitate
Răspunsul către petent se transmite compartimentului pentru relaţii cu publicul cu cel
puţin 2 zile lucrătoare înainte de împlinirea termenului de răspuns

DISPOZIŢIA NR. 44 DIN 2007

1. Primul poliţist ajuns la faţa locului

13
  contactează părinţii copilului dispărut sau persoana care a făcut sesizarea, pentru a
obţine informaţii referitoare la dispariţie
 obţine o fotografice recentă a copilului şi acordul scris al părintelui cu privind la
mediatizarea cazului
 stabileşte circumstanţele în care a dispărut copilul
 stabileşte când, unde şi de către cine a fost văzut ultima dată copilul
 încadrează preliminar tipul dispariţiei (copil rătăcit, răpit, luat de unul din părinţi, aflat
de sub tutelă, etc.)
 ia măsurile de conservare a locului dispariţiei
 verifică situaţia copilului (încredinţat spre creştere unuia dintre părinţi, aflat sub tutelă,
curatelă, etc.)
 se informează asupra stadiului de dezvoltare (fizică, mentală) a copilului
 stabileşte zona considerată de siguranţă pentru copil
 solicită trimiterea la faţa locului şi a altor poliţişti, dacă este cazul
 notează datele de identificare şi nr. de telefon al tuturor persoanelor prezente locul
dispariţie şi consemnează în agendă, în mod succint, informaţiile furnizate
 obţine numele/prenumele/adresa/numărul de telefon al prietenilor copilului şi rudelor
apropiate
 procedează la o verificare prealabilă a zonei limitrofe a locuinţei, inclusiv a
autoturismelor, locurilor întunecoase, spaţiilor înguste, tratând-o ca pe un tot unitar, ca şi un loc al
faptei
 rămâne la faţa locului până la sosirea echipei de cercetare criminalistică
 pune la dispoziţia echipei de cercetare la faţa locului şi a poliţistului de IC, toate datele
obţinute cu ocazia verificărilor preliminare
 se îngrijeşte de întocmirea raportului cu activităţile desfăşurate

Datele şi informaţiile obţinute vor fi comunicate în permanenţă ofiţerului de serviciu

în vederea transmiterii acestora celorlalte unităţi implicate în activităţile de căutare, solicitării
urmăririi la nivel naţional şi internaţional, consemnului la frontieră şi difuzării cazului în mass-
media
Dispariţiile în circumstanţe alarmante, trebuie să întrunească următoarele criterii de risc:
 vârsta este sub 14 ani;
 ieşirea în afara zonei considerată de siguranţă
 întârzieri în dezvoltarea mentală/fizică (handicap psiho-motor)
 aflarea sub tratament medical sau necesitatea luării unor medicamente care îi sunt
indispensabile sănătăţii ori chiar vieţii
 starea de pericol (intenţie de suicid, aflarea în compania unor persoane care îi pot
periclita integritatea corporală, viaţa, etc.)
 dispariţia nu se justifică, ţinând cont de profilul moral al copilului şi nu poate fi
explicată logic (absenţa totală a oricărei intenţii de dispariţie, nu a luat cu sine nici un obiect
personal, etc.)
 condiţii meteorologice nefavorabile la momentul dispariţiei, de natură a-i periclita
sănătatea sau viaţa
 orice altă împrejurare care generează temeri cu privire la persoana copilului (există date
şi indicii că acesta este victima unei infracţiuni de omor, lipsire de libertate, viol, etc.)

componenţa centrului de monitorizare

 inspectorul şef sau înlocuitorul la comandă
 şeful SIC
 şeful serviciului criminalistic sau un specialist criminalist Imagetrak
 şef SOP
 şef SR
 şef SIC din cadrul secţiei regionale de poliţie transporturi
 poliţist specialist pe trafic de persoane sau combaterea criminalităţii informatice
 psihologul
14
  Compartimentul de cercetare şi prevenirea a criminalităţii
 un poliţist de la UTAI
 ofiţerul de presă

La baza operaţiunilor derulate de poliţie vor sta două componente

- componenta de căutare
- componenta de investigare (IC, CCO, OP, criminalişti şi psihologi)

Dispoziţia nr. 9 din 2014, privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor

specifice Poliţiei Române privind supravegherea persoanelor

BSJ din cadrul DIC/IGPR

a) Analizează situaţia operativă în domeniul de competenţă şi propune măsuri de
îmbunătăţire a acestei activităţi
b) Coordonează, monitorizează şi controlează activitatea la nivel naţional şi acordă sprijin
de specialitate structurilor teritoriale pe această linie de muncă
c) Derulează activităţi de cercetare şi investigaţii în vederea verificării respectării
măsurilor preventive de către persoanele supravegheate
d) Desfăşoară activităţi specifice pentru culegerea de informaţii, valorificarea calificată,
legală, temeinică şi operativă a acestora
e) Desfăşoară activităţi de CP privind fapte săvârşite în legătură cu respectarea de către
persoana supravegheată a obligaţiilor care îi revin pe durata controlului judiciar, controlului
judiciar pe cauţiune şi măsurii arestului la domiciliu
f) Efectuează controale, prezintă concluzii şi propune măsuri pentru eficientizarea
activităţii
g) Realizează schimb de informaţii cu structurile centrale ale IGPR, IGPF, IGI, DIPI, SRI,
precum şi cu autorităţile judiciare ale altor state, Centrului Sud-Est European de aplicare a Legii şi
ofiţerii de legătură a poliţiilor străine şi ataşaţi de afaceri interne acreditaţi la Bucureşti
h) Colaborează cu unităţile de parchet şi instanţele judecătoreşti pe linia supravegherii
persoanelor împotriva cărora s-a luat măsura controlului judiciar, controlului judiciar pe cauţiune
şi măsurii arestului la domiciliu
i) Colaborează cu celelalte structuri din Poliţia Română pentru verificarea respectării
măsurilor preventive de către persoanele supravegheate
j) Acordă drepturi de interogare şi actualizare a bazei de date privind persoanele
supravegheate (INTERDIT PLUS)

BSJ din cadrul SIC al DGPMB/IPJ-uri

a) Analizează situaţia operativă la nivelul unităţii şi propune activităţi concrete pe linia
verificării respectării măsurilor preventive de către persoanele supravegheate
b) Coordonează activitatea la nivelul unităţii şi acordă sprijin de specialitate structurilor
teritoriale pe această linie de muncă
c) Derulează activităţi de cercetare şi investigaţii în vederea verificării respectării
măsurilor preventive de către persoanele supravegheate
d) Desfăşoară activităţi de CP privind fapte săvârşite în legătură cu respectarea de către
persoana supravegheată a obligaţiilor care îi revin pe durata controlului judiciar, controlului
judiciar pe cauţiune şi măsurii arestului la domiciliu
e) Desfăşoară activităţi specifice pentru culegerea de informaţii, valorificarea calificată,
legală, temeinică şi operativă a acestora
f) Efectuează controale, prezintă concluzii şi propune măsuri pentru eficientizarea
activităţii

15
 g) Colaborează cu unităţile de parchet şi instanţele judecătoreşti pe linia supravegherii
persoanelor împotriva cărora s-a luat măsura controlului judiciar, controlului judiciar pe cauţiune
şi măsurii arestului la domiciliu
h) Cooperează cu formaţiunile de OP şi celelalte formaţiuni operative care, prin natura
atribuţiilor de serviciu, desfăşoară activităţi directe pe linia verificării respectării măsurilor
preventive de către persoanele supravegheate
i) Gestionează evidenţa persoanelor liberate din penitenciar
j) Implementează în aplicaţia informatică INTERDIT PLUS toate datele privind
persoanele împotriva cărora au fost dispuse măsuri preventive de interdicţie

Formaţiunile de IC din cadrul DGPMB/IPJ-uri

a) Derulează activităţi de cercetare şi investigaţii în vederea verificării respectării
măsurilor preventive de către persoanele supravegheate
b) Desfăşoară activităţi specifice pentru culegerea de informaţii, valorificarea calificată,
legală, temeinică şi operativă a acestora
c) Desfăşoară activităţi de CP privind fapte săvârşite în legătură cu respectarea de către
persoana supravegheată a obligaţiilor care îi revin pe durata controlului judiciar, controlului
judiciar pe cauţiune şi măsurii arestului la domiciliu
d) Cooperează cu formaţiunile de OP şi celelalte formaţiuni operative care, prin natura
atribuţiilor de serviciu, desfăşoară activităţi directe pe linia verificării respectării măsurilor
preventive de către persoanele supravegheate
e) Colaborează cu unităţile de parchet şi instanţele judecătoreşti pe linia supravegherii
persoanelor împotriva cărora s-a luat măsura controlului judiciar, controlului judiciar pe cauţiune
şi măsurii arestului la domiciliu
f) Analizează situaţia operativă la nivelul unităţii şi propune activităţi concrete pe linia
supravegherii persoanelor împotriva cărora au fost dispuse măsuri preventive de interdicţie
g) Sprijină activitatea de urmărire a acestor persoane în cazul în care instanţa dispune
schimbarea măsurii cu măsura arestării preventive, iar inculpatul se sustrage acesteia
h) Desfăşoară alte activităţi privind persoanele urmărite la solicitarea formaţiunilor
specializate
i) Gestionează evidenţa persoanelor liberate din penitenciar
j) Implementează în aplicaţia informatică INTERDIT PLUS toate datele privind
persoanele supravegheate.

În situaţia în care inculpatul locuieşte în mediul rural sau imobilul stabilit de organul
judiciar se află în mediul rural, supravegherea se face de către poliţia municipală sau orăşenească
la care este arondat postul de poliţie / poliţia comunală.
Ordonanţa sau încheierea prin care organul judiciar a dispus controlul judiciar se
înregistrează, în baza rezoluţiei şefului unităţii în registrul de supraveghere, care conţine
următoarele date:
a. Numărul şi data înregistrării la unitatea de poliţie a ordonanţei sau încheierii organului
judiciar
b. Denumirea organului judiciar
c. Numărul unic al dosarului penal
d. Fapta principală
e. Numele, prenumele şi CNP al persoanei supravegheate
f. Măsura dispusă şi durata acesteia
g. Obligaţiile impuse persoanei supravegheate
h. Poliţistul desemnat cu supravegherea
i. observaţii
După implementarea datelor în INTERDIT PLUS se vor efectua verificări în cel puţine
următoarele baze de date:
 DEPABD
 Evidenţa paşapoartelor
 Evidenţa permiselor de conducere
16
  SNRI
 Evidenţa cazierului judiciar
 Registrul Naţional al Armelor
 Evidenţa persoanelor urmărite

Pentru supravegherea persoanelor care locuiesc în mediul rural sau în zona de

competenţă a Poliţiei Transporturi, poliţistul desemnat cu supravegherea întocmeşte un plan de
activităţi, aprobat de şeful unităţii.

Program de supraveghere:
a. Zilele în care persoana supravegheată urmează să se prezinte la organul de supraveghere
(nu poate fi < de o săptămână)
b. Sediul unităţii unde trebuie să se prezinte
c. Gradul, numele şi prenumele poliţistului desemnat cu supravegherea şi nr. de telefon la
care poate fi contactat acesta
d. Modalitatea de comunicare cu organul de supraveghere
e. Modalitatea de comunicare a informaţiilor relevante despre mijloacele sale de existenţă,
în situaţia în care organul judiciar a dispus o asemenea obligaţie
f. Obligaţiile pe care acesta trebuie să le respecte pe parcursul controlului judiciar

Poliţistul desemnat cu supravegherea întocmeşte pentru fiecare persoană supravegheată un

dosar de supraveghere, care trebuie să cuprindă următoarele documente:
 Ordonanţa procurorului / hotărârea instanţei prin care s-a dispus controlul judiciar
 Un exemplar al programului de supraveghere
 Proces verbal de aducere la cunoştinţă a programului de supraveghere
 Procesele verbale de verificare la adresa la care locuieşte inculpatul
 După caz, plan de activităţi
 Datele de interes operativ consemnate în documentele neclasificate
 Alte documente neclasificate referitoare la activitatea de supraveghere (note, rapoarte,
procese verbale, declaraţii, etc.)

Supravegherea respectării măsurii arestului la domiciliu

În registrul de supraveghere se înregistrează:
a. Încheierea judecătorului de drepturi şi libertăţi, judecătorului de cameră preliminară sau
a instanţei de judecată se înregistrează
b. Încheierile organului judiciar cu privire la luarea, prelungirea, încetarea, revocarea,
înlocuirea arestului la domiciliu, precum şi cele privind permisiunea de părăsire a imobilului
comunicate organelor de poliţie
Activitatea de supraveghere se face în baza unui plan de activităţi întocmit de poliţistul
desemnat şi aprobat de şeful unităţii.

Poliţistul desemnat cu supravegherea întocmeşte un program care i se comunică sub

semnătură, şi cuprinde:
- Modul de executare a arestului la domiciliu
- Obligaţia de informare în situaţia părăsirii locuinţei în cazuri urgente
- Condiţiile de părăsire, deplasare şi revenire la locuinţă
Obligatoriu se ridică actul de identitate al persoanei supravegheate care se anexează la
dosarul de supraveghere.
Organul de supraveghere poate să restituie actul de identitate persoanei desemnate
pentru o perioadă de maxim 8 ore, cu informarea judecătorului
Poliţistul desemnat cu efectuarea supravegherii efectuează săptămânal cel puţin 3 vizite
inopinate la ore diferite.
Poliţistul de la OP sau rutieră verifică prezenţa persoanei supravegheate, fără a pătrunde în
domiciliul acesteia, prin solicitarea prezentării în faţa organului de poliţie în vederea recunoaşterii
vizuale.
17
 În situaţia în care judecătorul aprobă inculpatului părăsirea imobilului pentru o
perioadă determinată în scopul de a se prezenta în faţa acestuia sau de a se prezenta la locul de
muncă, la cursuri de învăţământ sau de pregătire profesională, poliţistul desemnat stabileşte
itinerariul de deplasare, reguli ce trebuie respectate pe parcursul deplasării, mijloacele de
transport ce pot fi folosite, precum şi perioada de timp.
Poliţistul desemnat cu efectuarea supravegherii întocmeşte sesizare motivată, în
următoarele situaţii:
- atunci când constată că încheierea prin care s-a dispus măsura arestului la domiciliu nu
poate fi pusă în executate
- atunci când constată nerespectarea cu rea-credinţă a măsurii şi a obligaţiilor impuse
inculpatului.

LEGE Nr. 253 din 2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi
a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul
procesului penal

În cazul în care organul judiciar a impus să nu revină în locuinţa familiei, să nu se apropie

de persoana vătămată sau de membrii familiei acesteia, de alţi participanţi la comiterea
infracţiunii, de martori ori experţi sau de alte persoane anume desemnate de organul judiciar şi
să nu comunice cu acestea direct sau indirect, pe nici o cale, cu referire la persoana vătămată sau
membrii familiei acesteia, comunicarea prevăzută la alin. (1) se face şi persoanei vătămate.
Persoana vătămată sau membrii familiei acesteia pot să solicite ordin european de
protecţie.
Dacă prin ordonanţa procurorului sau prin încheierea judecătorului sau a instanţei a fost
impusă inculpatului respectarea uneia sau mai multor obligaţii, supravegherea respectării acestora
se face după cum urmează:
   a) de către organul de poliţie în raza căruia domiciliază sau locuieşte inculpatul
   b) de către organul de poliţie în raza căruia domiciliază sau locuieşte inculpatul şi de
instituţia sanitară în care urmează a se efectua tratamentul
   c) de către organul de poliţie în raza căruia domiciliază sau locuieşte inculpatul şi de către
banca sau băncile la care inculpatul are deschise conturi
În cazul constatării nerespectării obligaţiilor impuse, instituţiile (poliţie, instituţie
sanitară sau bancă) vor sesiza de îndată organul judiciar care a dispus controlul judiciar.
Supravegherea îndeplinirii obligaţiei prin sistem electronic de supraveghere, se face în
condiţiile stabilite prin lege specială.

LEGE Nr. 254 din 2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative
de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

În cazul în care faţă de inculpat s-a dispus obligaţia „de a nu comunica cu persoana
vătămată sau membrii de familie ai acesteia, cu alţi participanţi la comiterea infracţiunii, cu
martorii ori experţii, precum şi cu alte persoane stabilite de organul judiciar”, organul judiciar
prevăzut la alin. (1) comunică persoanei vătămate sau membrului de familie al acesteia la care se
referă obligaţia dreptul de a solicita un ordin european de protecţie în condiţiile legii.

Ordinul 182/2009 privind cercetarea la faţa locului

1. Primul poliţist ajuns la faţa locului

a. Participă la acordarea primului ajutor şi la salvarea victimelor
b. Face o evaluare preliminară a locului faptei
18
 c. Raportează evenimentul la dispecerat
d. Protejează probele care sunt în pericol de a fi distruse
e. Stabilesc perimetrul iniţial al câmpului infracţional
f. Notează ora la care a ajuns la faţa locului
g. Notează persoanele prezente la faţa locului
h. Identifică martorii oculari
i. Procedează la organizarea urmăririi și reţinerii autorului
j. Separă autorul de martori
k. Instruiesc martorii să nu discute despre evenimentul produs cu alte persoane, sau între ei
l. Nu furnizează date despre eveniment mass-mediei sau altor persoane

2. Ofiţerul de serviciu sau dispecerul

a. Cosemnează în registrul de evenimente toate datele privind fapta, natura şi locul
săvârşirii, victime, participanţi, urmări, pericole potenţiale şi identitatea persoanei care a sesizat
b. Verifică prin orice mijloace veridicitatea celor sesizate
c. Dirijează forţele în teren către locul producerii evenimentul pentru ca acestea să
întreprindă primele măsuri până la sosirea echipei de cercetare
d. Informează şi solicită după caz, sprijinul serviciilor de ambulanţă, pirotehnice, ISU, etc.
e. Raportează imediat şefului unităţii conţinutul sesizării şi măsurile luate şi execută
dispoziţiile acestuia privind constituirea echipei de CFL
f. Pe durata CFL, ţine legătura cu echipa deplasată la locul faptei, răspunde la solicitările
acesteia cu privire la verificarea de persoane sau obiecte; de asemenea cooperează cu alte unităţi
de poliţie sau organe cu atribuţii de CP, în funcţie de natura evenimentului

3. Şeful echipei de CFL

a. Conducere şi coordonează activitatea de CFL
b. Stabileşte momentul începerii şi finalizării CFL, după consultarea cu ceilalţi membri al
echipei; de asemenea, decide amânarea/întreruperea/reluarea CFL
c. Verifică dacă au fost luate primele măsuri efectuate de poliţiștii ajunși la faţa locului
d. Solicită prezenţa la fața locului a unor specialişti/experţi din alte domenii ori a unui
personal suplimentar din cadrul forţelor de ordine publică pentru protejarea locului faptei și a
membrilor echipei sau pentru activităţi extinse și conexe CFL
e. Primeşte de la responsabilul cu activităţi criminalistice probele și mijloacele materiale
de probă colectate cu ocazia cercetării la fața locului, atât la finalizarea cercetării, cât și după
încheierea examinărilor suplimentare în laborator
f. Întocmeşte și redactează procesul verbal de cercetare la fața locului în urma consultării
cu membrii echipei
g. Este managerul de caz și gestionarul probelor

4. Responsabilul cu activităţi criminalistice

a. Stabileşte perimetrul locului faptei și procedează la marcarea acestuia folosind
steguleţe, benzi de restricţionare, conuri de semnalizare, etc.
b. Stabileşte și marchează traseul de acces în câmpul infracţional
c. Stabileşte punctul de începere a examinărilor sau prioritatea de examinare a probelor (în
funcţie de condiţiile de mediu, de pericolul de deteriorare/dispariţie a acestora
d. Stabileşte oportunitatea și momentul când poate fi folosit câinele de urmă
e. Coordonează și desfăşoară activităţile criminalistice privind căutarea, fixarea, ridicarea,
ambalarea, sigilare, etichetarea urmelor și mijloacelor de probă
f. La finalizarea activităţilor specifice, predă şefului echipei de CFL toate probele și
mijloacele materiale de probă
g. La reîntoarcerea la sediul unității, înregistrează și completează în registrul de CFL
activităţile desfăşurate, întocmeşte planşa fotografică și o trimite şefului echipei de CFL

19