1.Definitia notiunii Promovarea Sanatatiipropusa de OMS;scopul si obiectivele.

Promovarea Sntii este definit n literatura de specialitate drept tiina i arta de a-i ajuta pe oameni s-i schimbe
stilul de via pentru a obine o sntate optim restabilind armonia la fiecare din nivelele existenei umane: fizic,
emoional, social i intelectual
In confirmarea definiiei aduse de OMS pentru Promovarea Sntii (1986), conform creia ultima reprezint
procesul de mputernicire a populaiei de a deine controlul asupra sntii proprii i de a o mbunti.
Scopul :
-informarea-educarea populaiei n domeniul medical, pentru a
cunoate manifestrile bolilor i prevenirea lor;
- dobndirea unor atitudini i deprinderi care s fie favorabile
sntii;
- implicarea activ a populaiei n domeniul pstrrii sntii,
oamenii putnd s ia decizii privind propria stare de sntate.
Obiectivul principal al promovarii sanatatii, de la nivelul individului si macrogrupului familial pana la nivelul societatii
(si, prin extensie, la nivelul intregii umanitati) este tocmai modificarea comportamentelor, obiceiurilor si traditiilor pentru
a le face favorabile sanatatii.
2.Baza legislativa privind Promovarea Sanatatii in Republica Moldova.
Promovarea sntii i educaia igienic a populaiei expus n documentele legislative ale
Republicii Moldova prezint elementul de baz al revoluiei culturale, componentul culturii
igienice a populaiei, cultura igienic i culturizarea igienic.
3.Scopul si obiectivele Programului National de Promovare a Modului Sanatos de Viata pentru anii 2007-2015.
Conform Hotrrii guvernului RM cu privire la Programul Naional de Promovare a
modului sntos de via pentru anii 2007-2015, nr. 658 din 12.06.2007, se prevede perfecionarea
sistemului de instruire profesional, universitar i postuniversitar a cadrelor medicale i
stomatologice n domeniul educaiei pentru sntate a populaiei i promovrii modului sntos de
via. Promovarea sntii i educaia pentru sntate are drept scop de a nva metode de
meninere i fortificare a sntii populaiei, grupurilor sociale i comunitilor. Disciplina dat va
include aa activiti ca promovarea modului sntos de via i nutriie, propagarea cilor de a
favoriza alegerea activitilor sntoase, aciuni consecvente i coordonate n majoritatea
sectoarelor i la toate nivelurile societii.
Programul prevede cunoaterea strii de sntate a populaiei Republicii Moldova, factorilor
de risc care o condiioneaz i rolul educaiei igienice pentru a menine i a fortifica sntatea
general.
4.Directiile principale de cercetare si de actiuni pentru prevenirea maladiilor.
Prin directiile i sarcinile principale de activitate Centrul Naional tiinifico-Practic de Medicin Preventiv
(CNPMP) i-a extins funciile n domeniul prevenirii i supravegherii maladiilor. Activitatea prioritar a instituiei se
axeaza pe ocrotirea i supravegherea sntii populaiei prin identificarea i investigarea factorilor ce o influeneaz;
elaborarea i realizarea programelor naionale de prevenire a bolilor; combaterea epidemiilor i intoxicaiilor; educaia
pentru sntate i promovare a modului sntos de via. promovarea sntii i supravegherea bolilor netransmisibile,
monitorizarea indicatorilor de sntate, supravegherea i controlul factorilor de risc, asigurarea supravegerii
epidemiologice a bolilor transmisibile i de alert a urgenelor n sntate, supravegerea sanitar a obiectivelor, evaluarea
sntii n relaie cu mediu, activitatea de cercetare-dezvoltare i inovare n domeniu, etc.
5. Notiunile de preventie primara si secundara si tertiara.
Preventie primara-(mentinerea sanatatii) scopul este prevenirea factorilor specifici de cauzalitate, impactul factorilor
de risc cu rezultatul obtinut la nivelul persoanelor care evita boala si pentru a reduce aparitia la nivelul populatiei. Grupul
tinta poate sa fie intreaga populatie,un grup ales,mai ales grupul sanatosilor cu factor de risc ridicat. Exemple- vaccinuri,
imunoprofilaxie,fluorinarea apei/clorinarea apei, educatie pt sanatate.
Preventie secundara- (screening si ingrijire) scopul este de descoperi boala intr-un stadiu incipient, diagnostic si
tratament in timp util si interventie corespunzatoare. P.s este responsabila pt monitorizare si control.Exemple-diagnosticul
precoce al anumitor boli( tuberculoza,cancer, HTA,diabet zaharat.
Preventie tertiara- (tratament, reabilitare) tratamentul adecvat al bolii,pt apreveni progresia,pt a evita invaliditatea
precum si a restaura sau inlocui functiile pierdute.Grupul tinta este omul bolnav pe care incercam sa-l facem potrivit
pentru a trai o viata de calitate adecvata.Exemple- handicap fizic,purtatori de proteze,bolnavi mintal, dependenti de
droguri.
6. Instruirea specialistilor si antrenarea publicului in problemele de PS.
Promovarea sntii acioneaz prin aciuni comunitare eficiente. n centrul acestui proces se afl comunitile care au
o for proprie i pot controla propriile iniiative i activiti. Aceasta nseamn c

specialitii trebuie s nvee metode noi de lucru cu indivizi i cu comuniti, adic s lucreze pentru i cu ei, n loc de a
considera comunitatea ca un element pasiv.
Promovarea sntii sprijin dezvoltarea personal i social prin oferirea de informaii, educaie pentru sntate i prin
sprijinirea indivizilor s-i dezvolte capacitatea de a lua decizii favorabile sntii. Prin toate acestea, ea permite
oamenilor s aib un control crescut asupra propriei snti i asupra mediului, le permite s nvee de-a lungul vieii cum
s se pregteasc pentru diferite situaii, cum s fac fa bolilor cronice sau accidentelor. Toate acestea trebuie s aib loc
acas, la coal, la locul de munc, precum i n cadrul altor comuniti.
Promovarea sntii se face de ctre i cu oameni i nu despre oameni. Presupune att mbuntirea capacitii
indivizilor de a pune n practic aciuni, ct i capacitatea grupurilor, a organizaiilor sau comunitilor de a influena
factorii determinani ai strii de sntate. mbuntirea capacitii comunitilor pentru promovarea sntii presupune
educaie practic, pregtirea n domeniul conducerii i acces la resurse. mputernicirea indivizilor presupune accesul mai
consistent la procesul de luare a deciziilor, ca i cunotinele i abilitile eseniale pentru a produce schimbarea.
7.Formele, metodele si mijloacele utilizate in PS si caracterizarea lor.
Metodele folosite n Promovarea Sanatatii pot fi clasificate n funcie de mai multe criterii:
1.dup adresabilitate:
- educaie individual
- educaie n grup
- educaie prin mijloace de comunicare n mas
2.dup mijloacele folosite:
- mijloace audio
- mijloace video:
a) predominarea textului
b) predominarea imaginii
- mijloace combinate (audio-video)
In Promovarea Sanatatii se ma folosesc metode i tehnici de tip calitativ:
- Brainstorming;
- Focus grup;
- Tehnica Grupului Nominal (TGN);
- Interviuri sau ntlniri individuale (fa n fa);
- Observaia;
- Studiul de caz.
Metode i tehnici de tip cantitativ:
- Ancheta pe baza unui chestionar;
- Sondajele de opinie
Promovarea Sanatatii folosete mai multe tipuri de abordri:
- medical (bazat pe tipul de relaie medic-pacient);
- educaional (bazat pe informarea oamenilor, care vor lua singuri decizii privind sntatea);
- personalizat (individualizat), avnd drept caracteristic lucrul cu clienii, pentru a-i sprijini s identifice singuri
problemele i s ia singuri deciziile necesare;
- care presupune schimbri sociale, n care se urmrete realizarea unor schimbri n mediu pentru a facilita luarea
deciziilor cele mai favorabile sntii, ex. Ajutoare sociale pentru mamele singure, astfel ncit acestea s nu fie nevoite s
se ntoarc prea devreme la lucru
8. Obiectivele si continutul educatiei medico-igienice a polulatiei, rolul ei in profilaxia diferitor maladii.
Educatia medico-igienica are drept scop:
-informarea.educarea populatiei in domeniul medical,pt a cunoaste manifestarile bolilor si prevenirea lor.
-dobindirea unor atitudini si deprinderi care sa fie favorabile sanatatii.
-implicarea active a populatiei in domeniul pastrarii sanatatii, oamenii putind sa ia decizii privind propria stare de
sanatate
Prom.sanatatii mai are urmatoarele obiective:
-Elaborarea unor politici publice care favorizeaza sanatatea.
-Crearea unor medii favorabile.
-Intarirea actiunii comunitare.
-Dezvoltarea abilitatilor individuale
-Reorientarea serviciilor medicale.
Prioritatile educatiei medico-igienice:
1.Promovarea responsabilitatii sociale pt sanatate
2.Creterea investiiilor pentru mbuntirea strii de sntate
3.Consolidarea i extinderea parteneriatelor pentru sntate
4.Creterea capacitii comunitare i mputernicirea individului
5. Asigurarea unei infrastructuri de promovare a sntii

9.Factorii ce conditioneaza alcatuirea planului de activitate in Promovarea sanatatii

Planul de activitate se alcatueste cu scopul de educatie igienica , asanarii sanatatii populatie si formarea stilului de viata
favorabil sanatatii , alcatuirea masurilor de profilaxie .
Factorii ce conditioneaza acest plan de activitate sunt :
-factorii de mediu biotici si abiotici ce influenteaza pozitiv sau negative si direct sau indirect asupra sanatatii
organismului uman .
-factorul antropogen
-factorii de risc , persoanele din grupurile de risc .
-influenta factorilor fizici , chimici , mecanici , psiho-sociali asupra sanatatii omului
-deprinderile nocive ale omului ca fumatul ,alcoolul, drogurile .
-ecosistemul
-comunitatea umana
-sanatatea umana
-poluarea mediului inconjurator
-mortaliatea si longevitatea populatiei .
-stilul ,modul de viata si calitatea existentei umane
-alimentatia nerationala ce duce la obezitate , anorexie sau la boli gastrice .
-problemele ecologice si medicale ale provinciilor biogeochimice natural si tehnogene
10.Structura unui program (proiect) in domeniul promovarii sanatatii
Programul in cadrul promovarii sanatatii este elaborat pentru a combate problemele principale dintro anumita localitate
si este alcatuit din urmatoarele elemente :
-tema programului
-denumirea comunitatii
-amplasarea geografica
-numarul populatiei
-infrastructura
-sursele de poluare
-caracterizarea florei faunei si a bazinelor acvatice
-principalele probleme , statistica
-argumentari
-scopul si obiectivele programului
-planul de actiuni privind realizarea programului
-sarcinile executorilor in realizarea programului
-sursele potentiale de finantare
-finantarea programului .
11.Compartimentele structurale ale prelegirii in domeniul Promovarii Sanatatii
Prelegerea este o forma de expunere nentrerupta, bine organizata si sistematizata a unei teme din programa de predare a
disciplinei Promovarea sanatatii.
Compartimentele structurale ale prelegerii in domeniul promovarii sanatatii sunt :
1. Denumirea temei cursului, denumirea catedrei unde a fost realizat, autorul primul slaid
2. Planul prezentrii cursului
2. Introducere, pentru argumentarea actualitii temei
3. Scopul
4. Obiectivele
5. Coninutul de baz a cursului: corespunde planului prezentrii
6. Discuii: procedee interactive situaii de caz, pentru a trezi preri i discuii n baza materialului prezentat recent
7. Concluzii la tem
8. ncheiere
9. Referine
10. Formul de politee.
12.Notiune de factor ecologic. Clasificarea generala a factorilor ecologici.
In ecologie foarte des se foloseste termenul de factor ecologic care este orice conditie de mediu capabila sa exercite
influenta directa sau indirecta asupra organismelor vii. La rindul sau , organismul reactioneaza la factorul ecologic prin
reactii specifice de adaptare
Fact. ecologici sunt clasificati in 2 categorii :
factorii lumii moarte (abiotici) :
Climaterici:
-lumina, temperatura
-umiditatea
-miscarea aerului

-presiunea
Edafogeni:
-componenta mecanica
-capacitatea hidrica
-permeabilitatea pentru aer
-densitatea
Orografici:
-relieful
-cota supramarina
-expozitia pantei
Chimici:
-componenta gazoasa a aerului
-componenta salina a apei
-concentratia
-aciditatea si componenta solutiilor de sol
Factorii lumii vii (biotici):
Fitogeni-organismele vegetale
Zoogeni:-animalele
Microbiogeni:-virusurile-protozoarele-bacteriile-rickettsiile
Antropogeni:-activitatea omului

-factorii lumii vii (biotic)

13. Notiunea de factor acvatic natural si Promovarea Sanatatii populatiei influentata de calitatea mediului
acvatic.
Alturi de aer, apa reprezint factorul de mediu absolut indispensabil vieii.
Apa este principalul aliment de baz pentru vieuitoare. n prezena apei se desfoar toate procesele vitale. Apa
reprezint o component esenial a materiei vii indiferent de gradul de organizare.Aprovizionarea populaiei cu ap
potabil calitativ i n cantiti suciente trebuie s e una din direciile prioritare n politica i aciunile statului pentru
sntatea n relaie cu mediul, ind o msur ecient n prolaxia maladiilor infecioase hidric transmisibile i a unor
boli somatice, specice inuenate de
calitatea apei potabile. Republica Moldova se caracterizeaz prin anumite particulariti geo-chimice care exercit
impact negativ asupra sntii populaiei. Una din aceste particulariti este coninutul foarte redus de iod n toate
componentele naturale, ncepnd de la sol i terminnd cu produsele de origine animal i vegetal. Particularitatea
menionat este principala cauz a insucienei acestui microelement n sortimentul de produse care constituie raia
alimentar a omului. Populaia se a ntr-o decien total de iod, mai puin ridicat n localitile din sudul Moldovei i
mai pronunat n cele din centru i nord.Faptul c n mai mult de jumtate din apeductele rurale nu funcioneaz (n a.
2003 nu au funcionat 52,5% din 773) impune populaiei necesitatea de a utiliza ap din surse locale. Astfel circa 80% din
populaia rural folosete apa din cele peste 130 mii fntni-min, captaje de izvoare sau izvoare separate. Din lipsa
mijloacelor, populaia nu are posibilitate s repare i s curee la timp sursele locale de ap. PROMOVAREA SANATATII
include construirea unor sisteme deaprovizionare cu apa care vor corespunde tuturor cerintelor si anume:Fntna trebuie
amplasat pe punctul cel mai nalt al terenelui gospodriei, la distana convenabil de locuin. Nu se vor utila pnzele de
ap cu adncime mai mic de 4 m.La construcie se respect urmtoarele cerine igienice: terenul pentru construcie
trebuie s e ridicat pentru a evita ptrunderea n fntn a apelor provenite de la precipitaiile amosferice i de la o
eventual inundaie
distana de la sursele de impuri-care (latrine, grmezi i gropi pentru gunoi, ocoluri pentru animale etc.) s e de
cel puin 25 m;
adncimea s ating cel mai puin al doilea strat acvifer orizontal;
amenanjarea unui colac de scndur, piatr, ciment care s e bine ataat la perimetru, fr suri; amenajarea
perimetrului fntnii
cu un strat impermeabil din argil bine bttorit) cu grosimea de 1,5 m i limea de un metru;
pavarea suprafeelor din jur (diametru 4-5 m) cu piatr sau beton;
dotarea cu gleat special sau cu ciutur proprie fntnii, xat la sistemul de scoatere a apei.
Fntna trebuie ngrijit i prevzut n exterior cu un jgheab de scurgere a apei pentru adparea animalelor.Izvoarele. n
unele localiti sunt utilizate pentru aprovizionarea cu ap izvoarele.
Izvorul, ca ap subteran care iese la suprafa, constituie de multe ori obria unui curs de ap. Este o ap de calitate
bun, mai ales, cnd vine de la adncime mai mare.Amenajarea izvoarelor n vederea utilizrii lor ca surs de ap potabil
const n construirea unei camere de colectare (captare), cu perei impermeabili, prevzut cu un jgheab sau o conduct,
prin care ap este evacuat direct n exterior, sau poate condus la locul de consum.
14. Notiunea de factor acvatic antropogen modificat si particularitatile PS influentata de compozitia mediului
acvatic antropogen modificat.
Poluarea chimic a apei.Dup deniia dat deONU, poluarea apei reprezint modicarea n mod direct sau indirect a
compoziiei normale a acesteia, ca urmare a activitii omului, ntr-o astfel de msur nct impieteaz asupra tuturor
folosinelor la care apa putea servi n starea sa natural. Dei aceast deniie nu poate considerat complet, totui ea

reprezint cteva caractere care circumscriu noiunea de poluare:

Arat c poluarea se produce ca urmare a activitii umane;
Poluarea nu apare ca fenomen dect n momentul cnd modicarea produs n compoziia apei ajunge la mpiedicarea
folosirii acesteia n diferite scopuri.
Factorii care conduc la poluarea apei sunt variai i numeroi, totui ei pot grupai n:
1. Factori demograci;
2. Factori urbanistici;
3. Factori industriali;
4. Poluarea biologic;
5. Poluarea zic;
6. Poluarea chimic.
Apa inueneaz sntatea populaiei n mod direct prin calitile sale, respectiv prin compoziia sa. O serie ntreag de
boli netransmisibile sunt considerate astzi ca ind determinate sau favorizate de compoziia chimic a apei, citnd n
acest sens:
Gua endemic sau distroa endemic tireopat este inuenat de con- inutul apei n iod, Chatin cu peste 100 de ani
n urm semnalnd relaia dintre ap i gua endemic. Dup descoperirea iodului ca un constituent normal al glandei
tiroide s-a ajuns la concluzia c lipsa sau carena de iod poate declana producerea guei endemice. Din studiile fcute s-a
putut ajunge la stabilirea unei concentraii considerate guogene i anume sub 5 gama iod la litru de ap (dm3).
Caria dentar din multitudinea de factori considerai a interveni n producerea cariei dentare este i lipsa de uor i
n primul rnd lipsa de uor n ap, care asigur de la 2/3 pina la 4 /5 din necesarul zilnic al organismului uman. Cu ct
cantitatea de uor este mai redus, cu att numrul persoanelor cu carie dentar este mai mare, numrul cariilor la aceeai
persoan este de asemenea mai mare, iar vrsta la care apare caria este mai mic. Caria dentar apare la o concentraie
sub 0,5 mg/dm3 i mbrac un caracter grav
de la sub 0,3 mg/dm3.
Afeciunile cardio-vasculare sunt considerate n ultimul timp ca ind inuenate de mineralizarea apei. Astfel o serie
de cercetri statistice efectuate n diferite continente ale lumii (America, Asia, Europa) au artat o relaie invers ntre
duritatea apei i decesele prin boli cardio-vasculare. Raticarea Protocolului Apa i Sntatea ca mecanism al
implementrii Conveniei Helsinki. Prevederile acestui document vor mobiliza forele naionale i cele ale altor ri vecine
pentru a reduce poluarea n apele transfrontiere, care va contribui neaprat la mbuntirea sntii populaiei.
Prelucrarea apei de suprafa n scop potabil. Sectoarele componente ale unei instalaii centrale de prelucrare a apei n
scop potabil sunt:
sectorul de captare;
sectorul de puricare (corectare);
sectorul de nmagazinare;
sectorul de distribuie;
Procedeele de tratare a apei:
sedimentarea apei;
coagularea apei;
ltrarea apei;
dezinfecia apei;
metode chimice (clorinarea, ozonarea, permanganizarea, dezinfecia apei cu argint);
metode zice (distilarea, erberea, dezinfecia cu raze ultraviolete, cu ajutorul ultrasunetelor).
corecia calitilor zico-chimice ale apei:
dedurizarea, deerizarea, demanganizarea, reducerea salinitii, degazicarea, dezodorarea i corecia gustului,
uorizarea; cercetarea ecienei staiilor de tratare a apei.
Managementul sistemelor municipale de aprovizionare cu ap include:
Standardele nalte fa de sursele de ap de suprafa;
Prelucrarea zic (coagularea i ltrarea);
Dezinfecia (clorinarea) de rutin i obligatorie;
Meninerea i monitorizarea nivelului de clor n ap;
Construcia i meninerea strii funcionale a sistemelor de pstrare i
distribuire a apei;
Monitorizarea bolilor infecioase;
Cercetarea izbucnirilor suspecte de boli transmise prin ap;
Monitorizarea bacteriologic i chimic continu;
Asigurarea drenrii separate sigure a apelor de canalizare de evile apeductului;
Integritatea sistemului de distribuire a apei pentru evitarea contaminrii.
Managementul fntnilor din localitile rurale:
Protejarea fntnilor de contaminarea cu deeuri umane i animale;
Clorinarea regulat sau periodic;
.

15. Notiunea de factor edafic natural si antropogen modificat si particularitatile de PS influentata de compozitia
acestui mediu.
Factor edafic
Factorul care caracterizeaz solul, sub toate aspectele sale fizico-chimice (pH, structur, textur, volum, etc.), are un
rol covritor pentru toate lanurile trofice.Din punct de vedere al impactului tehnogen n urma activitii umane, solul
este cel mai afectat n comparaie cu alte componente ale naturii. El are aciune complex asupra sntii umane.
ncrctura pronunat a solului la suprafa cu materii organice i poluani neorganici rezult prin poluarea aerului
atmosferic, apelor de suprafa i subterane, aerului atmosferic, produselor alimentare i, n consecin, inciden sporit
de boli infecioase, prevalen nalt a strilor morbide cronice, decese premature.Sistemul de salubrizare a centrelor
populate este unul din cele mai importante operaii comunale. Prin metode de neutralizare, reziduurile solide trebuie
transformate n substane inofensive din punct de vedere epidemiologico-sanitar.
Metodele de neutralizare a reziduurilor nocive trebuie s corespund urmtoarelor cerine:
evitarea contaminrii cu ageni chimici i biologici a factorilor de mediu;
evitarea dezvoltrii insectelor i roztoarelor;
asigurarea inofensivitii dup epurare;
efectuarea neutralizrii prin metode rapide;
valoricarea reziduurilor rmase dup neutralizare.
Actualmente cea mai accesibil i cea mai rspndit metod de inactivare a deeurilor solide, inclusiv i n ara
noastr, este acoperirea lor cu un strat de sol. Colectarea deeurilor menajere solide poate efectuat prin intermediul
conductelor de gunoi sau containerelor i pubelelor de gunoi (de apartament,
curte, strad). Pentru colectarea gunoiului pe terenuri special amenajate se plaseaz containere cu volum de 750 l,
containere-crucioare cu volumul de 300 l, pubele cu capacitatea de 60 sau 100 l pentru colectarea resturilor alimentare se
folosesc containere cu volumul de 550 l, sau pubele de 20 i 60 l. Neutralizarea deeurilor menajere solide poate
efectuat prin mai multe metode, din care cele mai folosite sunt: depozitarea controlat pe soluri anumite destinate,
compostarea i incinerarea lor, metod care devine din ce n ce mai utilizat. n condiiile Republicii Moldova metoda cea
mai adecvat de neutralizare a deeurilor menajere solide n localitile rurale este compostarea. Compostarea este una
din metodele biotermice de neutralizare a deeurilor solide.
16. Notiunea de factor aerian natural si antropogen modificat si particularitatile de PS populatiei influentata de
compozitia aerului.
Alturi de ap, aerul reprezint factorul de mediu absolut indispensabil vieii. Organismul uman vehiculeaz o mare
cantitate de aer care prin componenii si chimici intervine n procesul respiraiei realiznd schimbul de gaze dintre
organism i mediu.Poluarea aerului atmosferic se denete ca prezena n el a substanelor strine care pot avea efecte
nocive asupra organismelor sau/i impact nefavorabil asupra factorilor de mediu. Impactul nefavorabil asupra factorilor de
mediu, la rndul su, se soldeaz de cele mai fmulte ori cu impactnociv asupra biotei. Sursele de poluare a aerului
atmosferic pot de origine natural sau articial.Sursele naturale sunt prezente pretutindeni. Cele mai importante
degajri ale poluanilor n aerul atmosferic se produc n timpul erupiilor vulcanice (CO2, CO, oxizi de sulf, NH3,
particule de suspensii).
Sursele articiale se datoreaz activitii antropogene. Ele cuprind: procesele de combustie, utilizate pentru obinerea
energiei termice, electrice sau mecanice. Din procesele de ardere rezult oxizii de sulf, oxizii de azot, oxizii de carbon,
aldehidele i acizii organici, hidrocarburile, funinginea, pulberile. transporturile (terestre, aeriene, maritime, uviale), care
utilizeaz motoare cu ardere intern. Riscul cel mai mare provine de la transporturile terestre, dat ind faptul c ele
degajeaz poluanii la nivelul solului, n zona de aciune
asupra organismului (monoxid i bioxid de carbon, oxizi de azot, hidrocarburi nearse i produi de oxidare a acestora,
funingine i plumb). procesele industriale se situeaz pe locul al treilea dup volumul degajrilor, dar este pe locul nti
din punct de vedere al diversitii produselor eliminate. Poluanii eliminai din aceste surse pot sub form de gaze,
vapori, particule solide sau particule lichide. Predominana poluanilor este
variabil n funcie de prolul industrial. transportul transfrontier al poluanilor aerului atmosferic din zonele industriale
ale rilor nvecinate i nu numai. Aciunea direct se caracterizeaz prin efectul toxic al poluanilor n funcie de natura,
concentraia i timpul lor de aciune. Aciunea poate acut i cronic. n dependen de caracterul efectului patogen,
exist poluani:
iritani (bioxidul de sulf, bioxidul de azot, clorul, amoniacul etc.);
brozani (bioxidul de siliciu, oxizii de er etc.);
axxiani (oxidul de carbon, hidrogenul sulfurat);
toxici sistemici (plumbul, mercurul, cadmiul, uorul etc.);
alergizani de origine vegetal (polen), animal (pr, produse de discuamare) sau de alt natur (bre sintetice,
preparate farmaceutice, mase plastice etc.);
cancerigeni de natur zic (radiaii), organic (hidrocarburi policiclice aromatice, N-nitrozocompui, epoxizi),
anorganic (arsenul, beriliul, nichelul, cromul i srurile lor), inclusiv de natur teluric (azbestul);
grup de substane coninute n articolele de fumat (igarete, trabuc, tutun de pip).
Msuri de prevenire i combatere a polurii aerului atmosferic. Protecia aerului atmosferic prezint o problem de
interes naional i internaional i face parte integrant din activitatea general de dezvoltare socio-economic. Protecia
sanitar a atmosferei se realizeaz prin asocierea msurilor din ambele categorii

menionate. n ce privete Republica Moldova, msurile necesare n aceast direcie au fost incluse n Planul Naional
de Aciuni Sntatea n Relaie cu Mediul, aprobat prin Hotrrea Guvernului R.M. Nr. 487 din 19.06.2001.n ultimii 10
ani n Republica Moldova a fost constituit o baz legislativ i
normativ nou n domeniul proteciei mediului.Legile respective reglementeaz activitatea n domeniul proteciei
mediului n condiiile socio-economice noi. Legile respective se bazeaz pe principii noi: utilizarea pe larg a
mecanismului economic de management al mediului cel ce polueaz i utilizeaz, pltete; principiul preventiv n
domeniul proteciei mediului.
Baza normativ existent n Republica Moldova reglementeaz la un nivel sucient relaiile n toate domeniile ce au
tangen cu protecia mediului. n acelai timp, ns, nominalizm cteva lacune legislative:
1. prezena unor contradicii n legile existente;
2. lipsa elementelor de baz de implementare a lor;
3. caracterul lor declarativ;
4. eciena sczut a msurilor prevzute;
5. executare nesatisfctoare.
17.Promovarea Sanatatii a populatiei influientata de calitatea aerului incaperilor inchise
Aerul interactioneaza permanent cu organismul si actiunea lui asupra organismlui poate fi nu numai pozitiva, ci si
negativa. Orice deviere in starea aerului poate influenta atit direct, cit si indirect functile organismului, dereglindu-i
homeostaza. Amestecul de gaze, vapori de apa, care se mentine ca un invelis in jurul pamintului este numit atmosfera.
Inaltimea atmosferei este apreciata la cca 50 000 km, dupa care urmeaza spatiul interplanetar. Fizico-chimic atmosfera are
o structura neomogena, aceasta structura permite impartirea atmosferei in mai multe straturi (de la suprafata
Terrei):Troposfera; Stratosfera ; Mezosfera ;Termosfera ;Exosfera
Temperatura aerului exercit influen asupra termoreglrii organismului. Temperatura nalt micoreaz posibilitatea de
cedare a cldurii, cea joas o sporete.
Aflarea ndelungat n mediu cu temperaturi nalte provoac ridicarea temperaturii corpului, accelerarea pulsului,
dereglarea activitii sistemului cardiovascular, ceea ce influeneaz negativ asupra funcionrii sistemului nervos central,
reducndu-se atenia, precizia, coordonarea micrilor i viteza reaciei. In stare de repaus echilibrul termic al
organismului cu mediul nconjurtor se pstreaz la temperatura aerului de 1824C. La o munc fizic de efort mediu
temperatura optim a aerului va fi de 1015C, iar la o munc grea de 10C.
Dereglarea echilibrului termic duce la supranclzire, iar n anumite condiii (umiditatea nalt, lipsa micrilor de aer)
poate provoca un oc termic.
Temperatura joas a aerului, sporind cedarea de cldur, creeaz pericolul rcirii organismului. Astfel pot avea loc
afectri ale organelor de respiraie, ale sistemului periferic nervos i muscular. ,
O deosebit importan o are temperatura din ncperile spitaliceti, deoarece la multe'stri patologice are loc
dereglarea metabolismului termic
Umiditatea aerului se caracterizeaz prin coninutul vaporilor de ap. Ea influeneaz asupra gradului de cedare a
cldurii, strii termice i generale a organismului.
La temperaturi joase influena nefavorabil a umiditii nalte se explic prin conductibilitatea tefmic mare a aerului.
La temperaturi nalte umiditatea mare ngreuiaz cedarea cldurii de ctre organism din contul evaporrii. Astfel,
aerul umed n condiiile de temperatur att nalt, ct i joas, este un factor negativ, ce mpiedic termoreglarea
organismului. Aflarea sistematic de lung durat a oamenilor n ncperile cu umiditate nalt i cu temperatur joas
provoac micorarea rezistenei organismului fa de bolile infecioase.
Aerul uscat, dimpotriv, influeneaz favorabil metabolismul termic att la temperatur nalt, ct i la cea joas, n
primul caz contribuind la evaporarea, iar n al doilea micornd cedarea cldurii.
Influena nefavorabil a aerului uscat se manifest numai la umiditate foarte joas de 20% i mai puin. Ea se
exprim prin uscarea mucoaselor, provocnd o senzaie de uscat n gur, gt, nas, uscarea pielii i descuamarea ei.
Studii recente arat c in societatea tehnologic de astzi, oamenii petrec 90% din timpul lor n spaii inchise (acas, in
birouri, mijloace de transport etc). De aici apare necesitatea controlului calitii aerului in spaiile inchise. Ca i pentru
evitatea polurii exterioare, se pune problema respectrii unor concentraii admise. Problema incepe cu identificarea
surselor, operaie deloc uoar deoarece s-au identificat aproximativ 8000 de substane chimice care contamineaz spaiile
interioare. Stabilirea concentraiilor admise este o alt etap cel puin la fel de dificil deoarece lipsesc studiile privind
efectele acestor contaminani asupra sntii oamenilor.
Sunt 6 dintre cei mai importani poluani interiori: bioxidul de carbon, fumul de igar, formaldehida, radonul, azbestul
i particulele biogenice. La acetia se vor aduga mirosurile i umiditatea, care au un efect semnificativ n spaiile dens
ocupate.
Bioxidul de carbon din ncperi provine din respiraie, ardere, etc.
Debitul de CO2 rezultat din expiraie, depinde de metabolism aa cum exprim relaia:
G = 4 * 10-5 M Sc (l/s) unde M este metabolismul specific (W/m2)
Sc - suprafaa corpului (poate fi considerat in medie de 1.8 m2).
Aerul expirat conine CO2 n proporie de 4,4% din volum. Deoarece bioxidul de carbon nu poate fi filtrat, absorbit sau
adsorbit in interioarul incperilor, msurarea concentraiei de CO2 permite s se caracterizeze starea aerului interior. In

conformitate cu unele standarde, concentraia admis de CO2 la interior este de 0,5%, dei la concentraii mai mici sunt
cazuri de dureri de cap i de disconfort.
Fumul de igar produce un miros neplcut nefumtorilor iar anumii constitueni, de exemplu acroleina, poate produce
iritri ale ochilor i cilor nazale. Ali eflueni printre care nicotina, CO i gudronul au efecte serioase asupra sntii. S-a
studiat recent c fumatul pasiv poate duce la cancer pulmonar. Debitul de aer proaspt recomandat este variabil de la un
studiu la altul, media fiind de 7 l/s (25,2 m3/h) pentru un fumtor, n plus fa de debitul necesar pentru diluarea altor
poluani (debitul este recomandat pentru un fumtor mediu, care fumeaz 17 igri n 13 ore ale zilei).
La proiectarea instalaiilor de ventilare pentru ncperi publice (teatre, restaurante, etc) se pot considera date
statistice privind procentul de fumtori.
Formaldehida (HCHO) este o substan foarte prezent n lumea tehnologic de astzi, fiind utilizat pentru
conservarea produselor cosmetice i de toalet i pentru ambalarea produselor alimentare, n concentraii pn la 1%.
Aproape jumtate din formaldehida produs este utilizat pentru fabricarea de rini, uree i fenol-formaldehid folosite
apoi ca adezivi sau ca liani pentru crearea produselor din lemn aglomerat sau placaje, pentru spume izolante i pentru
produse de ambalaj. Polimeri ai formaldehidei sunt utilizai de asemenea n fabricarea hrtiei de tapet, a mochetelor i a
produselor textile. Fumul de igar conine cca 40 ppm formaldehid.
Formaldehida ptrunde n corp prin respiraie, prin piele sau poate fi ingerat. Odat ptruns n corp,
formaldehida reacioneaz cu esuturile care conin azot, sub form de amino-acizi, proteine ADN .a., formnd compui
stabili sau instabili care afecteaz esuturile. Formaldehida este un produs foarte iritant care produce o serie de simptome
care depind de durata de expunere i de concentraie. Experimentele pe animale au artat efecte cancerigene i se constat
c prezint un risc de carcinogenez i pentru oameni.
Concentraia de formaldehid n ncpere depinde de suprafaa de emisie A, de volumul de aer al ncperii V,
numrul de schimburi de aer N, precum i de temperatur, umiditate i de vrsta sursei. Se recomand relaia: c = A E/(
N V) , unde ; E - debitul de emisie mg/(m2 .h), - densitatea aerului kg/m3
Standardele de ventilare propun o concentraie limit de formaldehid de 0.1ppm. Aceast valoare a fost fixat innd
seama de efectele iritative, dar nu poate garanta protecia sntii mai ales a celor sensibili sau sensibilizabili. Sunt
necesare studii asupra riscului prezentat de formaldehid, n particular n cazul efectului de durat.
Mirosul este asociat cu aglomeraia, deeurile, gtitul, baia etc. iar efectele lui au mai curnd legtur cu confortul dect
cu sntatea.
Simul mirosului permite detectarea unor concentraii foarte mici, dar sensibilitatea oamenilor este foarte diferit.
S-a constatat c persoanele care sunt expuse mult timp pierd din sensibilitate
Mirosul corpului este datorat glandelor sebacee, transpiraiei i sistemului digestiv.
18. Notiunea de factor mircrobian si particularitatile pr. Sanat populatiei infl de acest factor
Factor microbian- este deosebit de importante pentru viaa omului sunt relaiile cu micro-organismele, vieuitoare ale
mediului, compuse din bacterii, virusuri i fungii. Acestea particip la transformarea i
meninerea dinamicii ciclurilor materiei n ap i sol, pot ajunge n esuturile vii, condi-ionnd
nu doar parazitarea simpl, dar i mbolnvirea sau chiar moartea vieuitoarelor. Pentru o serie de
microorganisme omul este gazd i poate deveni obiectul atacului din partea unor specii patogene. De aceea cunoaterea
interrelaiilor dintre microorganismele patogene i organismul
uman a clarificat multe particulariti de virulen, patogenitate, rezisten, imunitate i
susceptibilitate a or-ganismului uman la mbolnvire.
Dar, lund n considerare succesele antiinfecioase, datorate medicamentelor i substanelor
dezinfectante, s-a obinut o eficacitate enorm, manifestat n reducerea considerabil i chiar
eradicarea unor maladii. De menionat ns c microorganismele continu s prezinte pericol
pentru ecosistemele umane privind mbolnvirea oamenilor.
Starea de sanatate este conditionata de integritatea anatomica si functionarea normala a tuturor organelor si aparatelor.
Interventia diversilor factori endogeni si exogeni perturba echilibrul morfo-fiziologic normal,producand starea de boala.
Bolile se datoresc unor agenti infectiosi sau produselor acestora. Imbolnavirile produse de ei se caracterizeaza in general
prin tulburari morfo - sau fizio patologice generale sau locale , insotite de modificari ale functionalitatii unor aparate, cu
repercursiuni asupra starii generale.
Trebuie facuta o distinctie intre termenul de "infectie" si cel de "boala infectioasa". Termenul de infectie reprezinta
numai gazduirea unui microorganism de catre macroorganism, iar prin boala infectioasa se intelege ansamblul semnelor
care tradeaza un conflict intre cele doua parti. Studiile recente arata insa ca intre micro si macro organism echilibrul este
efemer , intre ele existand contradictii complexe care caracterizeaza de altfel intreaga materie. Agentii patogeni capabili sa
infecteze omul si animalele, sunt microbii, pe care i-am prezentat succint in capitolele anterioare si care pot fi
sistematizati in inframicrobi (virusuri proteine, bacteriofagi, virusuri propriu-zise), bacterii si ciuperci.
Aceste microorganisme, in asaltul lor asupra organismului receptiv sunt supuse actiunii diversilor factori (fizici,
chimici, biologici); acestia pot actiona disparat sau sinergic asupra unui microorganism producandu-i modificari culturale,
morfo-fiziologice, biochimice, mai mult sau mai putin pregnante, dar care influenteaza direct capacitatea infectanta si
imunogena a acelui germen. Aceste modificari se produc spontan sau apar in timp, putand duce chiar la distrugerea
germenului.

Rezistenta microorganismelor in conditiile mediului ambiant este in functie de specie si de alti factori. In general
infraamicrobii sunt mai sensibili la actiunea factorilor externi decat bacteriile, formele sporulate sunt mai rezistente decat
cele vegetative. Chiar in cadrul aceleiasi specii, rezistenta difera de la o tulpina la alta.
O importanta deosebita in ceea ce priveste rezistenta o are compozitia mediului in care microorganismele sunt
incorporate. Bacteriile si inframicrobii in stare pura se distrug intr-un timp mai scurt decat cei inglobati in medii nutritive.
In natura, datorita compozitiei mediului pe care le contin, unele microorganisme se pot multiplica. Stamatin a constatat o
dezvoltare intensa, urmata de sporulare a B anthracis pe pamant bogat in humus si foarte slaba pe pamanturi sarace.
Unele microelemente prezente in mediile ce contin microorganisme pot influenta favorabil sau nefavorabil conservarea
lor. Independent de natura factorilor care actioneaza nociv asupra microorganismelor, rezistenta acestora in timp depinde
si de concentratia lor pe unitatea de volum. Dintre factorii care influenteaza viabilitatea microorganismelor, mentionam:
temperatura, umiditatea, gradul de ionizare a mediului (pH), diverse radiatii, ultrasunete, presiunea osmotica, oxidoreductia, unele substante organice si fermenti, antibiotice, etc.
Unele substante chimice se dovedesc a avea efect virulicid, bactericid sau bacteriostatic ca: fenolul, chinosolul care se
folosesc in conservarea serurilor hiperimune. Actiunea antibacteriana a substantelor chimice se manifesta asupra
respiratiei, multiplicarii si supravietuirii bacteriei, de aceea ele se impart in patru grupe, dupa modul cum actioneaza.In
afara de numeroase substante antiseptice si dezinfectante, microorganismele mai pot fi inactivate prin antimetaboliti;
acestia intervin in procesul de metabolism al germenilor infectiosi, blocand fie o anumita enzima cu rol important in acest
proces, fie o intreaga faza de sinteza sau descompunere a principiilor nutritivi necesari microorganismului. Sulfamidele
reprezinta exemplul clasic de antimetaboliti antibacterieni; datorita asemanarii grupului chimic principal al sulfamidelor
ca acidul p. aminobenzoic, acid ce reprezinta un metabolit pentru bacterie, microbii iau din mediu sulfamide in locul
acidului p. aminobenzoic , acesta provocand celulei bacteriene perturbatii grave; in loc sa foloseasca un principiu nutritiv
necesar, bacteria isi blocheaza propriul metabolism. Antimetabolitii reprezinta mijloace eficiente in cazul infectiilor
virotice, in acest caz realizandu-se o blocare a sintezei corpusculilor virotici in celula gazda.
20.Notiune de factor biotic si particularitatile de Promovare a Sanatatii populatiei influientate de acest factor.
Factorii biotici reprezint forme de aciune ale fiinelor vii, una asupra alteia. Fiecare organism simte permanent asupra
sa aciunea direct sau indirect a altor fiine, intr n relaii directe cu reprezentani ai speciei (de plante/animale), cu
microorganisme, depinde de ele, i el nsui exercit aciune asupra lor; lumea organic ce nconjoar orice fiin vie
care reprezint o parte a mediului ei de via.
Relaiile reciproce dintre organisme constituie baza existenei biocenozelor i populaiilor i studierea lor (ntre
altele) ine de competena ecologiei. Factorii biotici duc la schimbarea dinamicii speciei, la schimbarea fertilitii, a
felul de comportare a organismelor (sub aspect psihologic) privind influena lor asupra mediului ambiant. Un indice
biotic este indicele demografic sau numrul populaiei speciei de organisme (ce are capacitatea de a se nmuli).
Elementul demografic (populaia) este invers proporional i diferit dup cum este perceptat duritatea vieii pentru
specia n cauz.O grup de elemente biotice sunt cele ecologice care exprima purtarea organismelor fa de i n
legtura cu mediul i alte organisme.
Factorii antropogeni sunt forme de activitate a societii omeneti ce modific natura din punct de vedere al calitii
mediului de viaa pentru alte specii, sau se rsfrnge n mod direct (nemijlocit) asupra vieii lor. Pe parcursul istoriei
omenirii, dezvoltarea i nmulirea activitilor "antropogene", la nceput prin vnat apoi prin agricultur, industrie,
transport, a schimbat considerabil natura planetei noastre. Importana aciunilor antropogene asupra lumii vii de pe
Terra continu s sporeasc rapid. Dei omul acioneaz asupra lumii vii prin modificarea factorilor abiotici i biotici
dintre specii, activitatea omului pe Terra trebuie delimitat/definit ca for aparte ce nu se ncadreaz n cadrul acestei
clasificaii. n prezent scoara nveliului viu i a tuturor speciilor de organisme se afl n minile societii umane
i depinde de aciunea antropogen (global) asupra naturii. Majoritatea factorilor ecologici ca temperatura, umiditatea,
vntul, precipitaiile, prezena adposturilor i paraziii sunt caracterizai de foarte mare variabilitate n timp i n
spaiu. Gradul de variabilitate ai fiecruia din aceti factori, pentru speciile n cauz, depinde de particularitile
mediului de via, de ex: temperatura oscileaza mai mult la suprafaa solului, dar la fundul oceanului sau n adncul
mrilor este aproape constant. Factorii ecologici ai mediului exercit asupra organismelor vii o influen direct i pot
aciona ca ageni excitani, provocnd modificri adaptive ale funciilor fiziologice i biochimice, condiionnd
imposibilitatea existenei n condiiile date ca factori modificatori, declannd modificri anatomice i morfologice
ale organismelor.
21.Factorii fitogeni si particularitatile de promovare a sanatatii influentate de acest factor.
Cuprind toate organismele vegetale,fitomasa.Orice comunitate vegetala influenteaza asupra totalitatilor caracteristecilor
abiotice ale mediului. Cu cit specificul conditiilor abiotice in limitele unui sector foresier defera de conditiile similar in
cimp sau de pe un sector de stepa cu atit solul nud este o formative stric geochimica.Acoperirea solului cu pinza de
vegetatie transforma profund chimismul solului,acest fenomen iese la iveala in zonele aride.
22.Factor zoogen:
Principale forme de animale sunt foarte variate ex:forme tereste subterane sapatoatoare lemnoase aeriene si acvatice.
Relatiile ecologice dintre animale si om pot fi positive si negative .pozitice conta in aceea ca relatiile ecologice sunt stins

legate dintre om si animale .Dar negative pot provoca salmonelloze bruceloze rikettsiozele pe linga aceasta mai pot
provoca alergozele prin pene par praf.
23.Particularitatile de promovare a sanatatii populatiei influentata de reziduurile si deseurele menajere si
industrial din localitate.
Deeurile menajere sunt reprezentate de resturile alimentare, hrtie, mase plastice, textile, etc. care necesit o colectare
i o stocare adecvat pentru a reduce poluarea mediului cu deeuri menajere.
Colectarea deeurilor se realizeaz n funcie de sistemul de transport (evacuare) a reziduurilor menajere i anume:
sistemul deschis i sistemul nchis de evacuare. n cadrul acestor sisteme resturile menajere sunt amplasate de ctre
oameni n recipienii pentru deeuri, care n momentul umplerii sunt golii de ctre unitatea de salubritate public.
O alt metod de colectare o reprezint colectarea deeurilor n saci, aceast metod are avantaje (manipularea i
transportul sacilor este uor de realizat; se reduce numrul oamenilor n faza de colectare i manipulare; sacii sunt legai,
astfel nu se elimin miros, praf, etc.) i dezavantaje (costul asigurrii sacilor este ridicat, sacii nu pot fi utilizai pentru
depozitarea de cenu, zgur, etc.).
Colectarea selectiv este metoda care se aplic pe scar larg i cu bune rezultate n rile avansate, care const n
colectarea pe sortimente a tuturor materialelor refolosibile (hrtie, carton, sticl, mase plastice, cauciuc, metale, etc) n
pubele speciale, caracteristice fiecrei categorii de material refolosibil.
Cuvinte cheie: colectare, deeu, recipieni, selectiv, saci, hrtie.
Deeurile menajere reprezint reziduurile provenite de la locuine, instituii publice (coli, internate, cmine, cree,
hoteluri), instituii administrative, restaurante, cantine, ntreprinderi comerciale, organizaii cooperative i obteti,
ntreprinderi industriale (exclusiv cele tehnologice).
Deeurile menajere se compun din urmtoarele materiale: resturi alimentare, hrtie, carton, textile, lemn, plastic, cauciuc,
sticl, ceramic, pmnt, cenu, zgur, etc. Aceste materiale componente ale deeurilor menajere sunt grupate dup
caracteristicile lor principale astfel (Teodorescu i colab.,2001):
materiale combustibile (hrtie, carton, textile, lemn, oase, etc.);
materiale fermentabile (resturi alimentare, fructe, legume, etc);
materiale inerte (metale, sticl, ceramic, etc.);
materiale fine (cenu, zgur, pmnt, etc.).
n urma unor sondaje s-a constatat c fiecare romn produce, n medie, de dou ori mai mult gunoi dect ceilali europeni.
Romnia produce, anual, 799 kg de deeu menajer pe cap de locuitor, ceea ce ne situeaz pe primul loc n Europa; pe
locul doi este Frana cu 450 kg; apoi Bulgaria cu 349 kg. Aproximativ 29% dintre deeurile romneti le reprezint
plasticul, iar 23% hrtia i cartonul, urmeaz cu un procent mai redus sticla, lemnul i metalul.
Colectarea i stocarea deeurilor menajere la locul de producere se realizeaz n funcie de sistemul de transport i anume:
sistemul deschis (mai apare i sub denumirea de sistem semi-nchis) i sistemul nchis.
Sistemul deschis se caracterizeaz prin ncrcarea deschis i transport nchis al deeurilor menajere, avnd un nivel
tehnic sczut. Acest sistem se ntlnete n prezent n cartierele periferice ale marilor orae ct i n oraele mici (Stru i
Olos, 2001).
Se impune o eliminare ct mai rapid a acestor procedee i introducerea pe scar larg a sistemului de evacuare nchis.
Esena sistemului nchis de transport const n faptul c n zonele de colectare deeurile sunt colectate la locul de
producere i depuse n recipieni de construcii unitare, adecvate dispozitivului de ncrcare a autovehiculului de transport
(n cele mai multe cazuri standardizate). Recipienii umplui treptat n zonele de colectare dinainte proiectate sunt golii cu
o periodiocitate bine determinat n vehicule de transport speciale, n sistem nchis, dup care gunoaiele sunt transportate.
Prima parte a procedeului (colectare i stocare n interiorul imobilelor) este n general o problem de administrare a
imobilelor i numai a doua parte (golirea recipienilor i transportul) aparine unitii (inteprinderii) de salubritate public
(Stru i Olos, 2001).
Recipenii de colectare-stocare pot fi considerai ca accesorii strns legate de vehiculele de transport, datorit crui fapt
este mai corect dac acetia sunt n apropierea organului de transport i dac ntreinerea lor sistematic (repartiie,
completare), este asigurat de unitatea de salubritate public.
24.Notiune de risc . Clasificarea factorilor de risc si importanta lor in formarea promovarii sanatatii populatiei:
Grija pentru sanatate implica intelegerea factorilor de risc pentru aparitia diferitelor boli. Factorii de risc pentru sanatate
sunt evenimente din viata dumneavoastra care cresc probabilitatea de a va imbolnavi de o anumita boala. Unii factori de
risc nu pot fi controlati - s-ar putea sa va fi nascut cu ei sau sa fi fost expusi la ei fara vina dumneavoastra.
Dintre factorii de risc pentru sanatate pe care nu ii puteti controla sau ii puteti controla foarte putin se numara :

prezenta unui istoric familial pentru anumita boala

sexul
varsta

Factorii de risc pe care ii puteti controla includ :

alimentatia
activitatea fizica
fumatul
consumul de alcool
folosirea drogurilor ilegale
purtarea centurii de siguranta

Pe baza studiilor s-a estimat ca multe decese ar putea fi evitate prin schimbarea a doar trei comportamente, in legatura
cu :

fumatul - renuntarea la fumat

dieta - adoptarea unei alimentatii sanatoase (de exemplu, mancati mai multe fructe si legume si mai putina carne

rosie)

activitatea fizica - eliminarea sedentarismului

Avand mai mult de un factor de risc pentru sanatate
Puteti avea un singur factor de risc pentru o boala sau puteti avea mai multi factori de risc. Cu cat aveti mai multi factori
de risc pentru sanatate, cu atat mai probabil este sa va imbolnaviti.
Factorii de risc pentru aparitia unei boli pot fi comparati cu sansele de a va rani intr-un accident cand conduceti. Daca
sunteti o persoana sanatoasa si nu au aveti nici factori de risc pentru, sa zicem, boli de inima, e ca si cum aveti pusa
centura de siguranta, aveti viteza in limite legale si respectati regulile de circulatie. In acest caz, sansele de a avea un
accident sunt mici. Dar haideti sa spunem ca aveti un factor de risc pentru bolile de inima : diabet zaharat. Acum e ca si
cum circulati fara sa va puneti centura de siguranta. Sansele de a va rani in cazul unui accident sunt acum mai mari. Daca
aveti, de asemenea, un alt factor de risc, cum ar fi hipertensiunea arteriala, e ca si cum ati conduce cu viteza foarte mare.
Daca si fumati, acum riscul este comparabil cu a circula fara sa aveti centura de siguranta pusa, cu viteza foarte mare si
fara sa respectati regulile de circulatie.
Pentru a reduce riscurile, tot ce trebuie sa faceti este sa folositi centura, sa conduceti cu precautie, sa respectati regulile
adica sa reduceti factorii de risc - in cazul starii de sanatate ar fi renuntarea la fumat si controlul tensiunii arteriale prin
alimentatie sanatoasa, activitate fizica si medicamente prescrise de medic.
Factorii de risc pentru sanatate, mosteniti - antecedente familiale
Puteti mosteni o gena mutanta care determina o boala. De exemplu, o gena defectuoasa poate face ca sangele sa nu se
inchege. Aceasta problema genetica determina o tulburare rara de coagulare (hemofilie).
Mai frecvent, puteti mosteni genele de la unul sau ambii parinti, care cresc probabilitatea aparitiei unor anumite boli.
Dar, avand o gena pentru o anumita boala, nu inseamna ca, obligatoriu, veti avea si boala. Exista mai multi factori
necunoscuti care pot creste sau scade probabilitatea de aparitie a bolii. Nu puteti sa va schimbati genele dar puteti schimba
comportamente care afecteaza sanatatea dumneavoastra, cum ar fi fumatul, inactivitatea si obiceiurilor alimentare
nesanatoase. Persoanele cu un istoric familial incarcat cu probleme de sanatate cronice pot avea cel mai mult de castigat
prin schimbarea stilului de viata. In multe cazuri, aceste schimbari pot reduce probabilitatea aparitiei unei boli, chiar daca
boala exista in familia dumneavoastra. O alta schimbare pe care o puteti face este adoptarea unui comportament preventiv
- efectuarea unor examene si analize periodice (teste de screening) cum ar fi mamografia sau testul pentru cancerul
colorectal. Testele de screening ajuta la detectarea bolii in faze incipiente cand probabilitatea de vindecare este mult mai
mare. Ele sunt cel mai utile persoanelor care au boli cronice in istoricul familial, ele identificand factori de risc sau semne
timpurii ale bolii. Cu cat o boala este descoperita mai devreme, inainte de aparitia simptomelor, cu atat este mai simplu si
mai sigur de tratat.
Cum puteti afla ce riscuri de imbolnavire aveti ?
Este important sa discutati cu medicul dumneavoastra despre riscurile individuale. Este important ca medicul
dumneavoastra sa stie nu doar despre sanatatea dumneavoastra ci si antecedentele famliale - istoricul sanatatii familiei.

Cand mergeti la medic pregatiti-va sa furnizati informatii despre dumneavoastra si, daca aveti, despre copii
dumneavoastra, frati, parinti, bunici, matusi si unchi, nepoate si nepoti, privind :

boli grave si cauze de deces

varsta de debut a bolii si varsta de deces
informatii asupra etniei
informatii generale despre stilul de viata cum ar fi consumul excesiv de alcool si fumatul

24. Noiune de risc. Clasificarea factorilor de risc i importana lor n formarea snt ii popula iei.
Riscul prezena unuia sau a mai multor factori, care determin la un individ sau la un grup un risc morbid (boal sau
accident) mai crescut dect la cei care nu sunt expu i.
Clasificarea factorilor de risc n 3 categorii:
1. Factori de risc cauzali;
2. Factori de risc condiionali;
3. Factori de risc predispozani;
Clasificarea factorilor de risc din punct de vedere al mbolnvirilor profesionale:
1. Factori de risc proprii executantului se regsesc implicai n geneza tuturor celorlali factori de risc, deoarece omul
este elaboratorul i, totodat, cel care verific i poate intervenii asupra celorlalte elemente ale sistemului de munc;
2. Factorii de risc proprii sarcinii de munc care se manifest sub dou forme:
- Coninut sau structur necorespunztoare a sarcinii de munc n raport cu scopul sistemului de munc ce are la baz o
insuficient cunoatere a tehnologiilor i metodelor de munc.
-Sub/supradimensionarea cerinelor impuse executantului care provine din neluarea n considerare a posibilitilor fizice i
psihice ale omului;
3. Factorii de risc proprii mijloacelor de producie care pot fi:
- Fizici (risc mecanic, risc termic, risc electric)
- Chimici (acizi, substane toxice, substane inflamabile, substane explozive)
- Biologici (microorganisme);
4. Factorii de risc proprii mediului de munc sub form de depiri ale nivelului sau intensitii funcionale a
parametrilor de mediu specifici, precum i de apariii ale unor condiii de munc inadecvate.
25. Riscul pentru sntate cauzat de factorul chimic (substane chimice organice i anorganice) i
particularitile de Promovare a Sntii populaiei influienat de acesta.
In functie de proprietatile chimice datorita carora diverse substante utilizate in procesul de munca devin factori de risc
pentru securitatea si sanatatea in munca a lucratorului, se disting urmatoarele categorii generale:
- substantele toxice;
- substantele caustice;
- substantele inflamabile;
- substantele explozive;
- substantele mutagene;
-substane cancerigene.
Substantele toxice sunt cele care, patrunzand in organism, ii perturba functiile si provoaca intoxictii acute sau cronice.
Intoxicatia acuta are loc atunci cand substanta toxica patrunde in organism in cantitate mare si intr-un interval scurt de
timp, generand tulburari intense si imediate. Intoxicatia cronica are loc atunci cand substanta toxica patrunde in organism
in cantitati mici, dar in interval mare de timp.Substantele toxice pot patrunde in organism:
-pe cale respiratorie prin inhalare (circa 90% din intoxicatii);
- prin piele sau cutanat;
- prin tubul digestiv prin ingerare.
In functie de efectul lor asupra organismului, substantele toxice se pot clasifica astfel:
- Substante toxice neuroparalitice actioneaza asupra sistemului nervos central si, in concentratii mari, provoaca moartea.
Din aceasta categorie fac parte substante putin utilizate in industrie, cum ar fi derivatii halogeno-fosfonati ai
hidrocarburilor alifatice.
- Substante toxice asfixiante afecteaza mai ales aparatul respirator, impiedicand intrarea oxigenului in cantitati suficiente
in plamani. Exemple de astfel de substante sunt: oxidul de carbon, computii cianici, clorul, cloracteatii etc.
Substante toxice iritante produc inflamarea si iritarea tesuturilor si mucoaselor. Exemple de astfel de substante sunt:
triclor-nitrometanul, acetofenona, amoniacul, clorura de fenil-carbil-amina etc.
- Substante toxice narcotice patrunzand in organism actioneaza asupra sistemului nervos si provoaca narcoza. Exemple
de astfel de substante sunt: protoxidul de azot, derivatii halogenati ai hidrocarburilor, alcoolii, aldehidele, esterii,
nitrobenzenul etc.
- Substante toxice diverse nu pot fi incadrate in niciuna din grupele de mai sus, cum ar fi compusii volatili ai unor

metale mercurul, plumbul, fosforul etc.

Substantele caustice
Substantele caustice sunt cele care, in contact cu organismul, provoaca arsuri. Arsurile chimice constituie accidente de
munca si se caracterizeaza prin leziuni organice de intensitate diferita, in functie de natura, concentratia si durata
contactului cu substanta caustica.
Dupa localizarea lor, arsurile chimice pot fi: cutanate, oculare, arsuri ale cailor respiratorii, ale tubului digestiv sau ale
altor organe. Cele mai frecvente sunt arsurile cutanate, iar cele mai grave sunt cele ale cailor respiratorii si ale tubului
digestiv.
Substantele inflamabile
Inflamarea este o ardere de scurta durata a amestecului de vapori ai unui lichid combustibil cu oxigenul din aer si se
produce in urma cresterii locale a temperaturii datorita unei surse externe de caldura. Notiunea de inflamare este, deci,
legata numai de lichidele combustibile, spre deosebire de aprindere, care este comnua tuturor substantelor combustibile,
indiferent de starea de agregare.
In functie de punctul de inflamabilitate, respectiv de temperatura minima la care vaporii unei substante formeaza cu aerul
un amestec inflamabil, lichidele pot fi grupate in urmatoarele categorii:
-lichide inflamabile benzen, eter, sulfura de carbon, acetona etc.
- lichide usor inflamabile petrol lampant, gazolina, terebentina, alcool metilic etc.
- lichide combustibile fenol, anilina, pacura, motorina, uleiuri, acizi grasi etc.
Substantele explosive. Exploziile de natura chimica sunt rezultatul unei reactii chimice foarte rapide, cand intr-un timp
foarte scurt rezulta produsi noi, cu degajare de caldura. Substantele explozive se descompun sub actiunea temperaturii, cu
formare de cantitati mari de gaze.
Substantele mutagene. Substantele mutagene sunt cele care provoaca aparitia brusc a a unui caracter genetic nou, ce
reflecta o modificare corespunzatoare a materialului ereditar. Ele sunt, de asemenea, substante care au proprietatea de a
reactiona cu materialul genetic sau de actiona asupra acestuia, producand mutatii.
Substantele cancerigene.Substantele cancerigene sunt cele care genereaza tumori maligne, caracterizate printr-o
inmultire excesive a tesuturilor unor organe. S-a constatat ca 80-90% dintre compusii chimici carcinogeni, care pot
provoca aparitia unor tumori maligne, au si efect mutagen.
26. Riscul pentru sntate determinat de factorii fizici de mediu (temperatur, umiditate, presiune, vitez a
maselor de aer) i particularitile de Promovare a Sntii populaiei.
De obicei, indivizii cu putere, activi, echilibrai mental, cei care n genere duc o via raional nu sunt afectai dect
foarte rar de schimbrile vremii deoarece mecanismele lor fiziologice sunt capabile s reacioneze rapid i se opun cu
succes agresiunii exercitate de mediul atmosferic asupra organismelor lor. n schimb, muli vrstnici, oamenii mai
bolnvicioi, sedentarii, cei ce se alimenteaz incorect, anxioii sau depresivii cu state vechi pot prezenta lesne tulburri
subiective ori chiar obiective atunci cnd factorii meteorologici cunosc modificri. Despre persoanele din cea de-a doua
categorie se spune c sunt meteorosensibile (meteoropate), ramura medical care se ocup de analizarea influenei
negative a mediului ambiant asupra corpului uman fiind denumit meteoropatologie. Dintre factorii meteorologici care au
un impact mai mare i evident asupra strii de sntate amintim: umiditatea, temperatura, presiunea atmosferic
(presiunea baric), nebulozitatea (gradul de acoperire cu nori a bolii cerului), viteza curenilor de aer (vntul), radiaiile
(calorice, luminoase) ionizante, neionizante sau ultraviolete i electricitatea atmosferic. Fiecare n parte poate nruti
sau genera anumite suferine (i cu precdere atunci cnd se combin). Aici trebuie subliniat c factorii meteorologici sunt
rareori determinani ai unor boli; n majoritatea cazurilor doar agraveaz dereglrile preexistente. Menionam la nceput c
tulburrile manifestate pe fondul capriciilor vremii pot fi subiective sau obiective.
Aspectele concrete ale meteoropatologiei
n linii mari, consecinele meteorosensibilitii sunt urmtoarele:
1. Cnd este rcoare, umezeal n aer, ploaie, cea, presiune atmosferic sczut sau canicul: se intensific
manifestrile bolilor osteo-articulare (artrita, artroza, spondiloza, reumatism). ntruct, n astfel de condiii receptorii
locali de la nivelul esuturilor afectate devin mai sensibili, apar adevrate crize, cu dificultate ori cu imposibilitate de
micare. Din aceleai pricini, organismul elibereaz substane biologic active de tipul histaminei, care este responsabil de
modificrile vasculare i umorale. Durerile specifice se fac de regul simite naintea ploilor mrunte, dar care dureaz
(aa zise mocneti) i dispar n timpul sau imediat dup ncetarea lor. Anotimpurile predirecte sunt primvara i toamna.
1. Cnd se nregistreaz brusc temperaturi sub 0 C, umezeal mare (peste 70-80% ap n atmosfer), cnd
presiunea atmosferic scade mult (sub 760mm coloan de mercur): ntr-o atare situaie pot suferi i oamenii perfect
sntoi, ce s mai vorbim de bolnavii cu afeciuni cardiace sau vasculare cronice (cardiopatie ischemic, flebite,
tromboze). Manifestrile clinice care apar n circumstane de gen sunt: tahicardia (accelerarea pulsului), hipertensiunea
arterial, durerile de cap, dureri precordiale i chiar instalarea unui infarct miocardic.
2. Cnd presiunea atmosferic e ridicat i mai ales cnd oxigenul atmosferic este rarefiat (la altitudini mari),
cnd poluarea aerului este intens: aparatul respirator poate da rateuri att din aceste pricini, ct i ca o consecin a
afectrii sistemului cardiovascular. Aa se explic efectul sever numit dispnee (senzaia lipsei de aer i/sau de apsare
toracic). Se pot declana crize acute de bronit astmatiform (n special la tineri), pusee de bronit cronic (la
vrstnici).

3. Cnd se produc rapid variaii climatice mari, dar mai ales de presiune atmosferic: sunt afectai indivizii cu
suferine neuro-psihice (schizofrenie, epilepsie, stare depresiv). Fiind meteorodependeni, acetia reacioneaz prin
instalarea sau accentuarea simptomelor caracteristice, prin apariia durerilor de cap, a iritabilitii emotive, a insomniilor, a
crampelor abdominale, prin diminuarea ateniei i prin modificri de comportament.
4. Temperaturile extreme, presiunea atmosferic sczut, curenii de aer violeni, cerul nnourat, umezeala
influeneaz nefavorabil i alte aparate sau organe ale corpului uman, provocnd defecte precum:
o tulburri de auz, cu sau fr senzaie de vertij (ameeli), ca urmare a diferenelor de presiune a lichidului din urechea
intern;
o dereglri ale funciilor glandei tiroide; accenturi ale anumitor boli de piele (inflamatorii, degenerative sau alergice);
o colici renale, biliare sau intestinale.
A) Dominante sunt temperaturile foarte sczute. Gerul tios prelungit, peste posibilitatea de adaptare a organismului,
poate conduce la dou mai probleme: la hipotermie (scderea temperaturii generale a corpului sub 35 C) i la apariia
degerturilor la nivelul zonelor mai vulnerabile sau direct expuse (degete de la mini i picioare, urechi, nas, obraji), prin
tulburri vasculare i trofice locale. Este util de tiut c, n ciuda a ceea se crede, alcoolul favorizeaz apariia acestor
dereglri. Dac nu se intervine urgent, se poate ajunge la cangrenarea i apoi la ambutarea de degete sau de segmente de
mebre ori chiar la deces. Frigul intens devine un factor mai agresiv atunci cnd se asociaz vntul puternic (viscolul,
crivul). Suferinzii cu diabet i ateromatoz sunt cei mai expui la degerturi i la hipotermie.
B) Este excesiv de cald i umezeal (peste 60% ap n aer) Acest disconfort termic genereaz o deshidratare masiv
(organismul pierde apa din esuturi), nefiind exclus starea de oc caloric, nsoit de simptome psiho-senzoriale
(insomnie, deficiene cardiovasculare, digestive), dar i de manifestri neurologice, colaps i chiar deces. Grupele cu risc
major sunt copiii (n mod deosebit n primul an din via), vrstnicii i persoanele cu boli cronice severe.
C)Se produc descrcri electrice. Nu este un secret c un trsnet poate electrocuta, genernd arsuri grave, stare de
oc sau chiar ucignd. Nici tunetele nu sunt prea plcute
D)Iradierea solar este foarte puternic. Prin emanarea de radiaii inflaroii, afecteaz sistemul nervos central i
poate duce la apariia durerilor de cap, greurilor, vrsturilor, hemoragiilor cerebrale mai mari sau mai mici. Este
starea clinic cunoscut sub numele de insolaie grav. La rndul lor, radiaiile ultraviolete pot fi duntoare,
acionnd n special asupra pielii i producnd, pe lng arsuri locale, i alte simptome generale: insomnie ori stare
de agitaie, tulburri de vedere. Mai ru e cnd se dezvolt cancere cutanate.
27. Riscul pentru sntate determinat de radiaiile solare i particularit ile de Promovare a Snt ii
populaiei.
Lumina solara, un lucru esential pentru viata, poate fi foarte periculoasa pentru sanatatea umana.
Pielea. Expunerea prelungita la radiatii ultraviolete determina aparitia unor modificari cronice ale pielii. Acestea
declanseaza pe termen lung diferite tipuri de cancer de piele, dintre care melanomul este cel mai periculos pentu viata; un
numar crescut de alunite (anomalii benigne ale melanocitelor) si o gama larga de alte modificari induse de radiatiile
UVlezeaza keratinocitele si vasele de sange. Leziunile UV de la nivelul tesutului fibros sunt deseori descrise ca
imbatranirea determinata de bronzarea de catre razele solare. Aceasta face ca oamenii sa arate mai batrani deoarece pielea
lor isi pierde elasticitatea si este ridata. Se estimeaza ca mai mult de 2 milioane de cancere non-melanom si 200.000 de
melanoame maligne apar in lume in fiecare an.
Ochii. Actiunea negativa a radiatiilor ultraviolete, asupra ochilor unei persoane depinde de influenta mai multor factori:
reflexia solului, gradul de luminozitate al cerului ducand la activarea reflexului de inchidere partiala a ploapelor, cantitatea
de reflexie atmosferica si folosirea ochelarilor de soare. Efectele acute ale radiatiilor ultraviolete asupra ochiului includ
dezvoltarea fotokeratitei si fotoconjunctivitei, care seamana cu arsurile solare ale corneei si ploapelor. Desi sunt
dureroase, acestea sunt reversibile, usor de prevenit prin folosirea ochelarilor de soare si nu sunt asociate cu leziuni pe
termen lung.
Efectele cronice includ dezvoltarea posibila a unui pterigium (o formatione opaca, alba sau crem la nivelul corneei),
cancer cu celule scuamoase ale conjunctivei si cataracta.
Sistemul imunitar. Radiatiile ultraviolete se pare ca afecteaza si raspunsul imun al organismului prin modificarea
activitatii si distributiei celulelor responsabile pentru declansarea acestor raspunsuri. Un numar de studii indica faptul ca
expunerea la ultraviolete suprima raspunsurile imune atat la rozatoare cat si la oameni.
Efectele termale.Incalzirea tesuturilor corpului uman este principalul efect al radiatiilor infrarosii. Radiatia infrarosie in
exces poate provoca accidente vasculare cerebrale datorate caldurii si alte reactii similare in special la persoanele in

varsta, persoane cu disabilitati sau cei foarte tineri. La un nivel moderat de expunere, senzatia de caldura determinata de
soare este relaxanta.
Masuri de protective. Metodele de protectie personala fata de actiunea radiatiilor ultraviolete includ imbracaminte
adecvata, palarie si folosirea corecta a cremelor cu factor de protectie solara pe pielea expusa. Pentru protectia ochilor
sunt necesari ochelari cu filtru pentru UV. Modificarea obiceiurilor poate duce la o expunere mai mica la UV. Acestea
includ evitarea iesirii la soare pe o perioada de patru ore, la mijlocul zilei, cand nivelele de radiatii ultraviolete sunt cele
mai mari.
28.Riscul pentru sanatate determinat de zgomot si cimpurile electromagnetice si problemele de PS populatiei.
Efectele cmpurilor electromagnetice asupra sanatatii populatiei
Efectele cmpurilor de RF cu esuturile pot fi att de natur termic, ct i netermic.
1. Efectele termice apar datorit conductibilitii electrice a majoritii esuturilor biologice. Cmpurile electrice induse n
organism genereaz cureni electrici ai cror energie, prin disipare, determin creterea temperaturii.[3,1] Deoarece multe
reacii biochimice sunt puternicdependente de temperatur, este plauzibil ca modificarea acesteia s duc la efecte
biologice. Se consider c atta timp ct limitele recomandate de ICNIRP nu sunt depite, apariia unor efecte biologice
datorate efectelor termice este improbabil.
2. Efectele netermice pot aprea ca urmare a mai multor interacii dintre cmpul electric i diferite componente ale
esuturilor biologice, deexemplu modificri n conformaia proteinelor (Bohr, 2000) sau efecte asupra legrii unor
mediatori de receptori celulari - Ca2+ de exemplu (Chiabrera et al, 2000), procese care la rndul lor declaneaz o
cascad de evenimente intra i intercelulare. Studiile celulare (in vitro) sunt cel mai utilizate pentru depistarea
mecanismelor de interacie deoarece, spre deosebire de studiile pe animale sau studiile epidemiologice, se realizeaz n
condiii controlate, rezultatele se obin n timp scurt i permit elaborarea unor modele matematice de studiu. Totui,
studierea numai a celulelor sau a sistemelor izolate nu permite observarea nenumratelor interacii care au loc n ntreg
organismul. n prezent, se consider c nu sunt date concludente pentru validarea ipotezei oncogenice. [3,14,15] Nici
ipoteza genotoxicitii nu este susinut deoarece, pe ansamblu, nu s-au observat proliferare sau transformare celular,
modificarea ratei de mutaie sau schimburi de cromatide surori n cazul expunerii la cmpuride radiofrecven. [3] ntrun singur studiu (Mashevich et al, 2003) s-a raportat apariia unei aberaii cromozomiale, iar n altul (Zhang et al, 2002) sa observat inducerea de leziuni ADN prin sinergie cu un agent genotoxic. [3,8]. Rezultatele privind
formarea de micronuclei sunt variabile i dificil de interpretat. Dei a fost studiat o gam larg de condiii de expunere
i de modele biologice, studiile celulare nu au relevat un mecanism bine definit al interaciei cmpurilor de radiofrecven
cu sistemele vii.Aceste studii, au urmrit ipoteza conform creia expunerea la cmpuri cu nivele mici poate s determine,
n absena nclzirii esuturilor, creterea riscului de apariie a cancerului, afectarea capacitii dereproducere sau a
activitii cerebrale. Dou studii recente (Vijayalaxmi et al, 2001 i 2003) care au folosit modele bine stabilite pe animale
nu au gsit dovezi n privina existenei efectelor genotoxice sau mutagenice. [16] Unul dintre acestea a folosit pentru
expunere o radiaie specificsistemelor de telefonie mobil. Un alt studiu (Sykes et al, 2001) a raportat o reducere
semnificativ a frecvenei de recombinare intracromozomiale dup expunerea la radiaie tip GSM, dar rezultatele variaz
i semnificaia biologic a acestui efect este neclar. [3,4] Studii recente care au examinat potenialul carcinogenic al
radiaiilor folosite n telefonia mobil au raportat, n general, lipsa vreunei influene asupra incidenei tumorale. Un
studiu demn de amintit e cel al lui Utteridge et al (2000) al crui rezultat nu se coroboreaz, ns, cu un studiu similar al
lui Repacholi (1997) care a gsit c expunerea la radiaie GSM a cauzat creterea incidenei limfomului la oareci. n
studiul lui Utteridge s-a folosit un numr mai mare de animale, dozimetria a fost mai bun, perioada de inere sub
observaie a animalelor a fost mai mare, iar histiopatologia a fost complet. Fertilitatea masculin este sensibil la
creterea temperaturii, iar studiile pe animale au confirmat o sensibilitatesimilar n cazul expunerii la radiaii de RF cu
nivele termice. Expunerea cronic la nivele sczute, netermice a fost, n general, fr efect. Cele mai multe studii care au

investigat efectele radiaiei de RF asupra sistemului nervos nu au gsit efecte n exprimarea genelor sau n privina
creterii permeabilitii barierei hemato-encefalice. n cazul unei expuneri intense este posibil ca activitatea colinergic la
nivelul creierului s fie influenat (Lai et al, 2000). Aceste modificri pot determina efecte asupra nvrii spaiale i
memoriei, dar astfel de rezultate trebuie confirmate. [3,2,4]
In privina studiilor epidemiologice se pot spune urmtoarele:
i) Radiaia de RF poate duce la efecte termice cu efecte negative numai dac limitele propuse de ICNIRP sunt depite.
[3,12,16]
ii) Cmpurile n pulsuri pot avea efecte auditive care ns nu determin efecte pe termen lung asupra strii de sntate.
iii) Cmpurile de RF la care este posibil s fie expus populaia nu pot cauza cataract ocular.
iv) Exist puine date epidemiologice despre fertilitatea femeilor expuse la radiaii, iar rezultatele sunt incerte (Higier i
Baraska, 1967; Larsen et al, 1991). Probabil cmpurile nu induc avort spontan la femeile expuse n timpul sarcinii (Larsen
et al, 1991; Taskinen et al, 1990) i nici creterea malformaiilor congenitale (Kallen et al, 1982; Kurppa et al, 1982;
Taskinen et al, 1990).[3,1,4] Studii fcute n Europa de Est i n Scandinavia au relevat o cretere marcant n
prevalena simptomelor neurastenice (oboseal, tulburri de somn, ameeli, dureri de cap etc.) la oamenii expui la
cmpuri de RF, dar rezultatele sunt incerte, variind de la ar la ar. Modificrile hematologice raportate la muncitorii
expui sunt nesemnificative i nu sugereaz existena unui efect negativ (Djordjevic et al, 1983). Sintetiznd
literatura de specialitate reiese c majoritatea surselor intenionale nu emit radiaii electromagnetice neionizante din banda
microunde i radiofrecven peste limitele maxime admise de legislatia in vigoare.
n ansamblu, studiile epidemiologice nu au gsit date care s susin convingtor ipoteza conform creia exist un risc
crescut de inciden a tumorilor cerebrale, a leucemiei sau a altor cancere n corelaie cu folosirea telefoanelor mobile.
Aceste studii nu se pot pronuna, ns, n privina riscului folosirii pe termen lung a telefoanelor mobile i a expunerii
zilnice sau cumulative la nivele nalte de radiaie sau a apariiei unor tipuri rare de tumori.[3,6]
n contextul existenei acestei incertitudini tiinifice privind efectele expunerii la cmpuri electromagnetice, se
recomand adoptarea principiuluide precauie prin implementarea unor msuri administrative, de exemplu, amplasarea
antenelor de telefonie mobil la distan de zonele n care se desfoar activiti cu copii sau persoane bolnave,
interzicerea utilizrii telefoanelor mobile de ctre copii cu vrsta mai mic de 16 ani, informarea i formarea populaiei, n
spe urmarirea starii de sanatate, mai ales de ctre persoanele cu risc de expunere la surse (utilizatori deperne electrice,
procedee fizioterapeutice, etc.) i nu n ultimul rnd susinere din partea factorilor de decizie privind dezvoltarea unei
logistici adecvate de monitorizare a cmpurilor i a efectelor.

Surse de microunde i radiofrecven

i) Echipamentele de telecomunicaii (antenele) folosite n domeniul comunicaiilor genereaza cmpuri care acoper
ntreg spectrul electromagnetic. La frecvene joase, structurile sunt masive, cu piloni suport cu nlimi de (200 250) m.
n zona pilonilor, cmpul poate s fiede sute de Volt/m, cmpul magnetic n apropierea antenelor de (2 15) Amperi / m,
iar lng piloni de 0,2 Amperi /m.
ii) Echipamente cu folosire manual (hand set)
n aceast categorie intr telefoanele mobile, telefoanele fr fir, echipamente pentru comunicaii de urgen (TETRA) i
echipamentele profesionale walkie-talkies. Dispozitive noi care pot fi incluse n aceast categorie sunt laptop-urile i
palmtop-urile cu anten, care poate fi integrat n aparat sau este vizibil la suprafaa acestuia. Puterea de emisie a acestor
echipamente este de la civa miliwatt, pentru telefoanele wireless, la civa watt, pentru walkie-talkies, iar
banda de frecven se ntinde de la 30 MHz la 5 GHz. Frecvenele la care opereaz telefonia mobil n Romnia sunt (450,
900 i 1800) MHz.

Noile telefoane mobile (sau telefoanele fr fir) sunt proiectate s funcioneze la puteri mult mai mici dect echipamentele
industriale, dar riscul pentru sntate ar putea s apar datorit distanei foarte mici fa de corp, ex: 2 cm (n
aceast situaie puterea cmpului din interiorul corpului nu poate fi prezis doar pe baza msurrii puterii cmpului
electromagnetic din exteriorul corpului). [3, 13]
iii) TETRA (Terrestrial Trunked Radio) este un sistem radio digital de urgen introdus din 1997 i care opereaz la
frecvene de 400 MHz. [13]
iv) Bluetooth este o tehnic pentru conectarea dispozitivelor mobile (computer, mouse, telefon mobil etc)
folosind sistemul radio, n loc de fire.Sistemul opereaz la 2,45 GHz, cu 1 miliwatt putere de vrf i permite folosirea
aparatului pe o raz de 10 m. Puterea de emisie mic duce la expuneri mici, sub limitele recomandate de ICNIRP 1998
(Comisia Internaional pentru protecie mpotriva radiaiilor neionizante).
v) Reelele locale fr fir (wireless LAN wireless local area networks) sunt sisteme pentru legarea n reea a
computerelor sau a altor dispozitive portabile, folosind frecvene n domeniul GHz.Transmisiile LAN wireless sunt
intermitente, deci puterea medie de emisie este mic idepinde de cantitatea de date transmis.
Expunerea depinde numai de poziionarea corpului fa de anten, de durata transmisiei i de putereade vrf. n general,
msurtorile au indicat valori mult mai mici dect limitele impuse i acceptate de ICNIRP. [3, 13]
vi) Dispozitive mini libere (hands free kits)
O caracteristic important a acestor echipamente este mrirea distanei dintre sursa major de expunere, anten, i capul
sau alte pri ale corpului utilizatorului. Echipamentul const dintr-o casc i un microfon conectat la telefon prin fir sau
prin legtur radio fr fir de tip Bluetooth.
Acest tip de echipament ar putea reduce SAR la nivelul capului, datorit distanei mari dintre anten i cap i datorit
faptului c firele conductoare nu formeaz un ghid de und de radiofrecven eficient.
vii) Antene fixe folosite n televiziune i radio n SUA s-au fcut msuratori ale intensitii cmpurilor electrice i
magnetice (Mantiply, 1997) la distane ntre 1 i 100 m fa de pilonii pe care erau montate antene i care funcionau la
puteri de emisie ntre (1 i 59) kilowatti i frecvene ntre 500 kHz i 1,6 MH. Msurtorile au artat c la distana de 1-2
m de turn, cmpul electric este ntre 95 720 V/m, iar cmpul magnetic ntre 0,1 9,3 A/m. La
distana de 100 de metri de turn, valorile sunt mult mai mici, pentru cmp electric 20 mV/m i pentru cmp magnetic 76
mA/m. Valorile limit pentru expunerea populaiei la frecvena de 500 kHz sunt 87 V/m pentru cmpul electric i 1,46
A/m pentru cmpul magnetic, iar pentru frecvena de 1,6 MHz valorile limit sunt 68,7 V/m i 0,45 A/m.
Zgomotul este un sunet nedorit sau daunator. Cele doua caracteristici importante ale sale sunt frecventa, masurata n
Herti (Hz), si intensitatea, masurata n decibeli (dB).
Urechea umana este capabila sa detecteze frecvente cuprinse ntre 20 Hz si 20.000 Hz. Frecventa joasa produce un sunet
grav, iar frecventa nalta, un sunet nalt, ascutit. naltimea sunetului este perceptia pe care o avem asupra frecventei
sunetului. Frecventa de acord normal, la desus fata de do central, este de 440 Hz. Sunetele sub 20 Hz (infrasunete) si cele
peste 20.000 Hz (ultrasunete) pot determina disconfort si leziuni, chiar daca nu pot fi auzite.
Intensitatea sunetului sau taria acestuia, se exprima n decibeli (dB), scara acestuia fiind logaritmica. Pentru a lua n
considerare sensibilitatea urechii la frecventa, intensitatea zgomotului la locul de munca se masoara n dB(A), unde 0
dB(A) este pragul de audibilitate. Senzatia dedurere se simte n jurul nivelului de 140 dB(A).
Printre exemplele de niveluri tipice ale sunetului se pot enumera:

Conversatia obisnuita: 60 dB(A)

O clasa de copii de scoala generala: 74 dB(A)

Traficul rutier greu: 85 dB(A)

Ciocanul pneumatic: 100 dB(A)

Decolarea unui avion cu reactie la 100 metri distanta: 130 dB(A)

Exista patru factori care determina nocivitatea zgomotului:

Intensitatea sau taria sunetului (masurata n dB)

Frecventa sau tonalitatea (masurata n Hz)

Periodicitatea frecventa de repetare

Durata perioada de timp ct dureaza.

La un zgomot de cca. 140 dB, o singura expunere poate provoca o leziune permanenta a urechii. Din fericire, acest
nivel de expunere lazgomot la locul de munca este rar. n mod normal, vatamarea cauzata de zgomot se produce n timp.
Expunerea prelungita la zgomot puternic poate conduce la dificultati de auz. Pentru protectia lucratorilor, Directiva UE
din anul 2003 referitoare la zgomot, care urmeaza sa intre n vigoare n toate Statele Membre n anul 2006, stabileste o
valoare limita a expunerii zilnice (8 ore) lazgomot de 87dB(A).
Cum poate afecta zgomotul sanatatea si securitatea lucratorilor
Protejarea lucratorilor fata de efectele zgomotului poate fi o sarcina dificila deoarece trebuie luate n considerare att
caracteristicile particulare ale zgomotului la locul de munca, ct si alte riscuri existente la locul de munca.
Zgomotul poate contribui sau poate fi un factor determinant pentru:

Deficiente de auz

Leziuni ale urechilor, prin asocierea cu expunerea la substante ototoxice

Stresul n munca

Risc crescut de accidentare la locul de munca

Vatamarea fatului n timpul sarcinii lucratoarelor.

Deficiente auditive
Aproape toti ne ncepem viata cu cca. 23.000 de cili microscopici din cohleea, parte a urechii noastre interne. Acesti
cili detecteaza vibratiile sunetului si transmit semnale corespunzatoare catre creier. Cu timpul, cilii si terminatiile nervoase
ale acestora se degradeaza n mod natural cauznd deficientele auditive legate de vrsta. Zgomotul excesiv
poate, de asemenea, sa afecteze cilii, conducnd la pierderea auzului indusade zgomot. De asemenea, zgomotul puternic
poate cauza tinitus, precum si alte deficiente auditive.
Pierderea auzului indusa de zgomot
Pierderea auzului indusa de zgomot, descrisa de Organizatia Mondiala a Sanatatii ca fiind boala industriala ireversibila
cea mai frecventa, este cauzata, de regula, de expunerea prelungita la zgomot excesiv, de peste 85 decibeli (dB (A)). Desi
rareori dureroasa, leziunea este permanenta. Primul simptom este, de regula, incapacitatea de a auzi sunetele ascutite. n
cazul n care continua expunerea la zgomot excesiv, auzul se deterioreaza n continuare si exista riscul de a nu mai fi
auzite nici sunetele mai putin ascutite. De regula, acest fenomen afecteaza ambele urechi.
Pierderea auzului nu numai ca poate priva o persoana de a lucra la ntreaga sa capacitate, dar poate distruge si viata
sociala a persoanei respective, izolnd-o de comunitatea din jur.

Tinitus
Tinitus-ul este o senzatie auditiva de tiuit, suierat sau zumzait. Studiile au indicat faptul ca o expunere prelungita
la zgomot aproape ca dubleaza riscul de tinitus. S-a constatat o incidenta a riscului de tinitus de 54%, printre lucratorii
expusi la niveluri ridicate de zgomot pe o durata de peste 10 ani. n cazul expunerii la zgomot cu caracter de impuls,
incidenta riscului de tinitus poate atinge 70 %.
Socul acustic
n centrele de apel, precum si n alte locuri de munca, lucratorii pot fi expusi la socuri acustice. Socul acustic
se defineste ca o crestere brusca a zgomotului cu frecventa nalta transmis prin casti; acesta poate
fi determinat de interferente pe linia telefonica. Expunerea la aceste socuri poate cauza durere, leziuni ale urechii, si poate
fi un factor al stresului n munca.
Deplasarea temporara a pragului de audibilitate
Nu ntotdeauna pierderea auzului are caracter permanent. O expunere de scurta durata la zgomot puternic, cum ar fi
muzica din cluburi, sau lazgomote cu caracter de impuls, cum ar fi exploziile, poate conduce la pierderea temporara a
auzului la sunete nalte precum si la tinitus; deobicei, auzul normal revine dupa cteva zile. Acest fenomen este cunoscut
sub numele de "deplasare temporara a pragului de audibilitate".
Interactiunea cu "agentii toxici"
Diverse substante, inclusiv unii solventi si metale grele, sunt ototoxice. Expunerea la aceste substante chimice poate
afecta urechea. Studiile evidentiaza ca expunerea att la unele substante ototoxice, ct si la zgomot, amplifica
riscul de afectare a urechii.
Stresul n munca
Sunetele puternice si bruste declanseaza reactii instinctive de tipul "lupta sau fugi", genernd eliberarea de adrenalina si
cortisol. Acesti doi hormoni maresc ritmul cardiac, presiunea arteriala si metabolismul, genernd starea de "stres".
Conform studiilor, unul din patru angajati din cadrul Uniunii Europene sufera de stres n munca, ceea ce genereaza, la
nivelul Uniunii Europene, costuri de miliarde de euro sub forma detimp de lucru pierdut, cheltuieli pentru ngrijirea
sanatatii si alte cheltuieli.
n general, stresul n munca este determinat de mai multi factori de risc, unul dintre acestia fiind zgomotul. Zgomotul nu
trebuie sa fie neaparat puternic pentru a cauza starea de stres. De exemplu, uneori este suficient un zumzait slab, dar
persistent.
Modul n care zgomotul afecteaza nivelul de stres al lucratorilor depinde de un ansamblu de factori, printre care, n
special:

natura zgomotului, inclusiv volumul, tonul si previzibilitatea acestuia;

complexitatea sarcinii de munca efectuate de lucrator;

limita stresului si forma fizica a fiecarei persoane, inclusiv starea de oboseala.

Riscul crescut de accidentare

n Europa se nregistreaza anual peste 7,5 milioane de accidente de munca. Desi este dificil de cuantificat
rolul zgomotului n producerea acestor accidente, logica si datele indica faptul ca acest rol poate fi semnificativ. Zgomotul
poate conduce la accidente prin:

perturbarea comunicarii verbale ntre lucratori;

mascarea sunetului emis de un pericol iminent sau de semnalele de avertizare;

distragerea atentiei lucratorilor, cum ar fi soferii;

cresterea stresului n munca.

Vatamarea fatului
Zgomotul puternic poate afecta fatul n timpul sarcinii, chiar n conditiile n care lucratoarea gravida poarta
echipamentul individual de protectie auditiva. Directivele europene transpuse n legislatia Statelor Membre solicita
angajatorilor sa protejeze lucratoarele gravide fata de riscuri, inclusiv fata de riscul indus de zgomot.
29.Riscul pentru sanatate determinat de factorii economici,de munca ,psihosociali si problemele de PS a
populatie
Munca precar pune n pericol sntatea lucrtorilor
Munca precar este definit, n general, ca fiind acea form de angajare care aduce venituri puine i care este inferioar
din punct de vedere calitativ, oferind anse reduse de formare i de avansare n carier. Oamenii angajai cu contracte de
munc precare ndeplinesc, de obicei, cele mai periculoase sarcini, lucreaz n condiii dificile i beneficiaz de mai puin
formare n materie de SSM. Munca n condiii instabile poate genera sentimente de insecuritate i creterea stresului de
origine profesional.
Intensificarea muncii duce la apariia unor probleme de sntate
Termenele stricte i ritmurile rapide de lucru sunt cauza pentru care un numr din ce n ce mai mare de lucrtori din UE se
confrunt cu un volum mare de munc i presiuni crescute la locul de munc. Reducerea locurilor de munc, volumul din
ce n ce mai mare de informaii care trebuie tratate la locul de munc ca urmare a apariiei noilor tehnologii de
comunicaie i solicitrile tot mai numeroase mprite ntre mai puini lucrtori pot antrena, de asemenea, un stres
profesional crescut.
Violena sau hruirea moral pun n pericol lucrtorii
Problema violenei i a hruirii la locul de munc este din ce n ce mai ngrijortoare. Dei acestea afecteaz toate tipurile
de ocupaii i sectoare de activitate, prevalena este ridicat n sectoarele sntate i servicii. Pierderea ncrederii n sine,
anxietatea, depresia i chiar sinuciderea pot fi o consecin a acestei probleme.
Dezechilibrul ntre viaa profesional i viaa privat afecteaz familiile
Volumul mare de munc i programele de lucru prea puin flexibile ngreuneaz realizarea unui echilibru corespunztor
ntre viaa privat i viaa profesional, n special la femei, care continu s se confrunte adesea cu munca n dou
schimburi, mai nti la locul de munc, apoi acas. Aceasta poate conduce la apariia stresului i a altor efecte negative
asupra sntii oamenilor, mai ales atunci cnd nu este posibil ca angajaii s i adapteze condiiile de munc nevoilor lor
personale. Peste 40% dintre angajaii din UE27 care au avut un program de lucru prelungit s-au declarat nesatisfcui de
raportul dintre viaa lor profesional i viaa de familie.
30.PS populatiei influentata de calamitati naturale (seism,eruptie vulcanica,inundatie)
CUTREMURUL
Cutremurul vine pe neateptate. El nu poate fi (nc) prevzut de tiin. Cutremure mici se petrec pe toat suprafaa
globului, dar cele puternice sunt limitate la anumite zone geografice predispuse la seismicitate. Anual pe glob se petrec
cam 140 cutremure puternice, de gradul 6 pe scara Richter sau peste. Conform acestei scri, un cutremur cu un anumit
grad (7) este de 10 ori mai puternic dect altul cu un grad imediat inferior (respectiv 6). Un cutremur de gradul 5 degaj o
energie echivalent cu explozia a 10 kt explozibil.
Pregtiri:
Ascult comunicatele de la radio; ntrerupe sau nchide racordurile de alimentare principal cu gaze, electricitate i ap
de la reelele comunale; coboar obiectele grele de pe rafturile mai nalte; fixeaz obiectele grele i mobilele care ar putea
cdea; ndeprteaz materialele inflamabile, explozive sau toxice. F provizii de: ap, hran, o lantern, o trus de prim
ajutor, un stingtor de incendiu; pregtete trusele mici i mari de supravieuire. Alege din timp locurile n care te-ai putea
ascunde i proteja (sub o grind, o u, o mas rezistent etc).
Cnd ncepe cutremurul:

Fii calm i acioneaz imediat! ntr-o cldire: stai nuntrul cldirii, nu fugi afar. Stai departe de geamuri, de oglinzi,
mai ales de ferestrele mari. Locuri bune de stat sunt: un col al camerei; n golul uii (mai ales dac deasupra lui este o
grind puternic); la colurile ncperii; la parter, subsol sau n pivni. Ascunde-te sub o mas sau alt mobil solid care
ofer protecie i asigur un spaiu de aer n cazul prbuirii tavanului. Nu sta lng mobile nalte, construite din module.
Scrile se prbuesc primele. Nu fugi pe scri, nu folosi liftul. Scrile ar putea fi pline de persoane ngrozite. Ascunde-te
sub un birou. Nu sri pe geam sau de la balcon. Dac te-a surprins ntr-un magazin: ndeprteaz-te de galantare, de
rafturile mari i nalte cu
mrfuri. ntr-un autovehicul: oprete maina ct mai repede, dar stai nuntrul ei cci vei fi aprat de obiectele care cad.
Ghemuiete-te sub nivelul banchetei i vei fi mai aprat dac pe acoperi cade ceva greu. Dup ce se termin cutremurul,
fii atent la obstacolele czute pe drum, sau la diversele pericole nou aprute, cum ar fi: cabluri electrice rupte i czute;
crpturi sau guri n sol; drumul sau un pod slbit, crpat, gata s se drme.
n aer liber: ntinde-te pe sol. Nu ncerca s fugi. S-ar putea s fii trntit sau s nimereti ntr-o crptur aprut n sol.
Evit aglomeraia. Nu alerga. Deprteaz-te de cldirile i copacii nali. Ferete-te de cderea tencuielii, courilor,
ornamentelor de zidrie. Nu cobor n metrou, n subteran sau n tunel, cci s-ar putea surpa i chiar prbui. Nu te grbi s
intri imediat n cas, n cldire, ateapt s vezi ce se ntmpl la o eventual replic, la un nou cutremur. Acesta ar putea
declana chiar drmarea construciei deja fisurate, slbite de cutremurul principal (precedent).
Pe un deal e bine s urci spre vrf. Pantele prezint pericolul pornirii unei alunecri de teren din care s nu mai poi
scpa. Totui, se cunosc i excepii: persoane care s-au fcut ghem i s-au rostogolit pe sol, plutind pe pmntul ce
aluneca. Plajele care nu sunt mrginite de faleze sau maluri nalte sunt destul de sigure pentru nceput. Dar imediat ce se
oprete cutremurul, urc mai sus. S-ar putea s apar un val submarin (tsunami) mult mai periculos dect orice replic a
cutremurului principal.
Pstreaz-i calmul i gndete-te (repede!). Cnd pornete cutremurul viteza de aciune este esenial pentru
supravieuire. Nu mai e timp s-i organizezi sau s-i iei cu biniorul pe ceilali. Dac e nevoie, folosete fora ca s-i duci
la loc sigur sau s-i trnteti la sol.
Dup cutremur:
Nu prsi imediat cldirea verific dac drumul e sigur. Stinge incendiul. Nu folosi un foc deschis. nchide gazele,
apa, electricitatea. La deschiderea uilor, dulapurilor sau sertarelor s-ar putea s cad lucruri dinuntru. Cur substanele
chimice, toxice, periculoase care s-au vrsat. Nu aprinde chibrituri, bricheta, aparatele electrice dac este posibil o
scurgere de gaze. Circul nclat. mbrac-te corespunztor anotimpului. Nu lua cu tine lucruri inutile. Pe drum nu bloca
circulaia rutier.
ERUPIA VULCANIC
Pe glob sunt peste 1500 de vulcani activi, amplasai n zonele geografice cele mai expuse i la cutremure. n afar de
vulcanii activi, cunoscui i bine supravegheai, n fiecare an cteva zeci devulcani considerai adormii (inactivi timp de
50-10000 ani) se activeaz pe neateptate de exemplu Vezuviul, Etna Italia, Mount Rainier SUA, La Soufriere
Guadelupa, Popocatepetl Mexic,
Auvergne Frana. Vulcanii i nteesc activitatea naintea unei erupii majore. Semne prevestitoare sunt: mirosul
sulfuros, nclzirea rurilor; ploaia acid (pic la nas, piele); vibraiile solului, minicutremure; trmbele de aburi;
zgomote puternice din vulcan sau din interiorul pmntului.
Pregtiri:
Cnd apar semnele prevestitoare fugi, ndeprteaz-te. Nu atepta mai trziu vor aprea probleme de transport,
traficul va fi aglomerat. Atenie cnd te evacuezi cu automobilul: cenua face oseaua alunecoas, chiar dac nu o
blocheaz. Evit drumul care
merge printr-o vale -n care ar putea s apar i un torent de noroi.
Cnd vulcanul erupe:
Lava (roc topit, incandescent, semilichid) strivete i ngroap orice ntlnete n drum. Lava i continu mersul
fr oprire pn ajunge la fundul unei vi, sau pn se rcete i se solidific. Dar lava reprezint pericolul cel mai mic
pentru oameni. Orice om valid poate fugi mai repede dect majoritatea scurgerilor de lav incandescent. Proiectilele
aruncate de erupie au dimensiuni variabile de la mrimea unei pietricele pn la buci uriae de lav, care pot ajunge la
distane foarte mari de crater.
Cenua vulcanic rezult din frmiarea rocilor aruncate prin crater, ntr-un nor de abur i gaze. Abraziv, iritant, grea,
volumul i greutatea ei pot cauza prbuirea acoperiului caselor, strivirea recoltei, blocarea cilor de comunicaie i
rurilor. Cenua vulcanic poate acoperi o zon chiar i mai mare dect proiectilele. mpreun cu gazele toxice, poate
afecta plmnii copiilor, btrnilor, suferinzilor de boli respiratorii. Persoanele sntoase se pot intoxica numai n imediata
apropiere a craterului, unde concentraia gazelor toxice este mai mare.
Dar cenua vulcanic amestecat cu ap poate produce o ploaie de acid sulfuric i ali acizi, cu o concentraie suficient
pentru a irita sau chiar arde pielea, ochii, membranele sensibile. Cnd fugi din apropierea unei erupii, acoper-i capul cu
o plrie groas sau o casc de protecie. Acoper-i faa, nasul, gura cu o masc improvizat dintr-o crp ud, mai bine
cu o masc industrial de praf, ca protecie contra gazelor otrvitoare, a cderilor de cenu i a ploii care o nsoete de
obicei. Poart ochelari de protecie etanai pe fa, n jurul ochilor ca cei de ski, nu din cei obinuii. mbrac-te cu
haine groase. Cnd ajungi la adpost, n siguran, dezbrac-te i spal cu mult ap pielea expus i cltete ochii cu ap
curat. Dac te afli mai departe de vulcan, s-ar putea s
nu mai fie obligatorie evacuarea.
Sfera de foc:

Ca urmare a erupiei pot aprea mingi uriae alctuite din gaze incandescente amestecate cu praf sau cenu, care se
rostogolesc la vale pe pantele vulcanului cu viteze de peste 150 km/or. Dac te afli n calea unei sfere de foc i nu te poi
refugia iute ntr-un adpost subteran, i rmne o singur ans de scpare: s te scufunzi sub o ap i s-i ii respiraia
1/2 -l minut, cnd
mingea trece peste tine.
Torentul de noroi: erupia vulcanic poate topi gheaa i zpada de pe munte, producnd un torent glaciar. Rul se
amestec cu pmntul antrenat i formeaz un uvoi de noroi denumit lahar. El curge cu viteze de pn la 100 km/or,
distrugnd i acoperind tot ce ntlnete n cale. Pericolul apariiei unui torent sau unor toreni de noroi continu s existe
chiar i dup terminarea erupiei
principale. Un torent poate aprea chiar i fr o erupie violent, vizibil de exemplu n cazul unui vulcan adormit, care
produce ns cldur suficient ca s topeasc zpada. Apa rezultat se acumuleaz uneori ndrtul unui baraj natural de
ghea. Este suficient o ploaie puternic i barajul se rupe dnd natere unui torent.
INUNDAIA
Poate fi produs de revrsarea unui ru, a unui lac ca urmare a unor ploi puternice, uneori czute departe de locul
revrsrii; de revrsarea mrii, a oceanului, ca urmare a unui cutremur submarin, furtun; de ruperea unor baraje sau
diguri. Cteodat torentul sau valul nvlete pe neateptate, alteori poate fi prevzut.
Pregtiri:
Oricum, nu instala tabra lng un ru, pe un teren cobort, ci pe un pinten de deal. Dac apa crete, mut-te mai sus.
Nu cuta s-i etanezi casa ori beciul pentru rezistena construciei e mai bine s ptrund apa (altfel, diferena de
presiune ntre exterior i interior o poate drma). Pregtete rezerve de hran, haine clduroase, ap de but n vase
bine nchise. Adun o lantern, un fluier, o oglind, crpe colorate pentru semnalizare, mpreun cu o sob de gtit
portabil, lumnri i chibrituri.
n timpul crizei:
- ntr-o cldire: dac apa n cretere te surprinde ntr-o cldire, stai acolo. Eti mai n siguran aa dect s pleci pe jos.
Oprete gazul i curentul electric. Urc la etajul superior sau n pod. Dac eti obligat s te refugiezi pe acoperi,
amenajeaz acolo un adpost. Dac acoperiul este nclinat, leag toate persoanele de un co sau alt reazem solid. Dac
nivelul apei continu s creasc, pregtete o plut. Dac nu ai frnghii, rupe cearceafurile. Prsete casa numai n caz de
absolut necesitate. Dac nu eti silit s pleci stai n cas sau pe ea pn ce apa scade sau se retrage.
- Viitura: n cazul unei ploi toreniale urc, nu sta pe fundul vii sau pe malul apei, nici n timpul ploii, nici dup aceea.
uvoaiele de ap amestecat cu noroi i tot felul de materiale pot s te prind oriunde, pe neateptate, nu numai pe fundul
vii, ci i mai sus. Fugi! Refugiaz-te spre nlime, pe creast.
Dac autovehiculul se blocheaz, prsete-1. Apa te poate mtura cu main cu tot. Nu ncerca s traversezi o ap
curgtoare sau stttoare dect atunci cnd eti sigur c adncimea ei maxim nu va depi jumtatea roilor, la nlimea
genunchilor. Pentru traversarea unei ape folosete metodele indicate la.
- Pe rmul mrii: de obicei inundaia este produs de o combinaie de valuri i flux mare, amplificate de un vnt
puternic. ns autoritile vor lansa din timp avertismente i alarma. Cel mai bun lucru este s pleci din zona ameninat.
Acccidente la barajele hidrotehnice: n teorie, autoritile vor declana alarma (un semnal de siren care dureaz 2 minute
i se ntrerupe de 3 ori) pentru calamitate natural i vor ntiina prin telefon i radio toate localitile din zona
ameninat.
La recepionarea semnalului de alarm, populaia i animalele se evacueaz n cel mai scurt timp n afara zonei
inundabile, n locurile dinainte stabilite pentru astfel de situaii. Victimele vor primi primul ajutor, iar asistena sanitar
pentru populaie va interveni pentru evitarea unor epidemii. Cetenii trebuie s acioneze cu calm, tiind c au suficient
timp la dispoziie pentru salvare. La prsirea locuinei se vor lua numai obiectele de valoare i cele strict necesare; nu
uita s ntrerupi alimentarea casei cu gaze, curent electic, ap de la reea. n caz c te surprinde apa, urc-te pe o cldire
rezistent.
- Dup inundaie: Nu pleca, nu umbla pn ce nu eti sigur c pericolul a trecut. Poate mai vin i alte viituri sau furtuni.
Hrana nu va fi greu de gsit, pentru c i animalele se vor refugia tot spre nlime. Atenie ns: animalele speriate de ap
pot deveni periculoase.
Apa de but poate fi mai greu de gsit, cci cea din apropiere este murdar, contaminat. Pentru but folosete apa de
ploaie i fierbe apa din alte surse. Cnd apa se retrage, las n urma ei distrugeri, resturi, cadavrele victimelor. Apa rmas
este poluat. Pot aprea boli sau molime. Nu mnca nici un cadavru sau alte resturi (arde toate mortciunile), fierbe i
dezinfecteaz orice ap nainte de a o folosi. Unele produse vegetale pot scpa i pot fi bune de mncare; la fel psrile.
31.Riscul pentru sanatate influentat de modificarile globale ale climei ,situatiile tensionate , agravate si
exceptionale ale mediului ambiant si problemele de PS
Creterea migraiei ca urmare a schimbrilor climatice. Impactul schimbrilor climatice asupra economiilor
naionale, a hranei i apei disponibile, precum i asupra creterii nivelului mrii, risc s determine intensificarea
fenomenului migraiei la nivel global. Agravarea condiiilor de mediu va afecta ns n special mobilitatea intern i
interregional. Ca urmare a creterii cererii de asisten umanitar i de protecie a sntii grupurilor vulnerabile
care migreaz ctre UE sau n cadrul teritoriului UE, ar putea fi necesar consolidarea capacitii sistemelor de sntate
ale statelor membre.
De asemenea, creterea posibil numrului de refugiai din ri tere ctre teritoriul UE care constituie o destinaie
frecvent pentru fluxurile migratorii ar putea determina o presiune suplimentar asupra sistemelor de sntate din statele
membre. Sprijinul acordat de UE rilor care genereaz fluxurile migratorii n vederea gestionrii la faa locului a

efectelor posibile ale schimbrilor climatice i a persoanelor evacuate vor atenua impactul potenial al schimbrilor
climatice asupra deplasrii populaiilor. Aceste msuri ar putea atenua sau limita problemele cu care statele membre risc
s se confrunte. n mod similar, ar putea fi util planificarea pregtirii sistemelor de sntate din UE, n vederea
mbuntirii capacitii lor de a gestiona astfel de probleme.
Grupuri vulnerabile. Dup cum s-a estimat deja n privina valurilor de cldur, efectele globale ale schimbrilor
climatice asupra sntii s-ar manifesta n mod eterogen n diferitele regiuni ale Europei. Sntatea i bunstarea sunt
strns legate de factori socio-economici cum ar fi venitul, locuina, serviciul, educaia, genul i stilul de via; astfel,
efectele schimbrilor climatice ar afecta inegalitile n materie de sntate ntre ri i n interiorul acestora i ar
determina o distribuie inegal i sarcini suplimentare pentru grupurile cu venituri modeste i pentru unele grupuri
vulnerabile, cum ar fi copiii, persoanele care lucreaz n aer liber, persoanele n vrst, femeile i persoanele care sufer
deja de afeciuni.
De exemplu, cazurile actuale de mortalitate legat de cldur indic o dependen puternicde factorii socioeconomici. n cazul anumitor efecte, de exemplu mortalitatea legat de cldur sau de poluarea atmosferic, persoanele n
vrst sunt mult mai vulnerabile, fiind posibil ca i ali factori care afecteaz acest grup s fie legai de situaia socioeconomic.
32.Scopul ,metodologia si baza legislativa privind organizarea si efectuarea examenelor medicale a populatiei in
cazurile de deteriorare a starii mediului ambiant.
Traumatismele sunt cele mai grave urmri ale situaiilor excepionale i se exprim n diferite forme, ncepnd cu
leziuni mici i pn la traume care se finalizeaz cu moartea clinic i cea biologic. Traumatismele de regul, sunt nite
leziuni corporale provocate de factorii mecanici, chimici, termici, electrici. Traumatismele pot fi nchise i deschise.
Cele nchise se caracterizeaz prin ceea c dup aciunea factorilor tegumentali (pielea) i mucoasele din cavitile
organelor rmn intacte.
Asta nu nseamn c astfel de traume ca contuziile pot fi socotite dintre cele uoare. Deseori contuziile toracice i ale
abdomenului pot fi urmate de lezarea organelor interne cum sunt plmnii, ficatul, splina care provoac hemoragii interne
sau chiar mortalitatea. Traumatismele deschise sunt mult mai periculoase fiindc provoac ntotdeauna hemoragii
externe i sunt infectate.
n caz de cutremur predomin leziunile corporale mecanice i ndeosebi sindromul compresiei esuturilor membrelor
inferioare, fracturile, contuziile i leziunile organelor interne. n caz de incendii predomin arsurile, care uneori pot fi n
combinaie cu leziuni mecanice.
La inundaie de regul se nregistreaz necul.
Pentru situaia excepional provocat de poluarea mediului cu substane radioactive este caracteristic apariia bolii
actinice n form acut i cronic.
Simptoamele traumatismului sunt: durere, dereglare a funciei organelor lezate, deformarea regiunii traumate, apariia
complicaiilor n regiunea traumat (hemoragii, rni, ocul starea grea a organismului provocat de impulsurile de
durere care ptrund n sistemul nervos central). ocul se manifest prin indiferena absolut a sinistratului, pielea devine
palid, privire fixat, puls mic frecvent i tensiune arterial sczut. Cnd forma ocului traumatic este de grad major,
sinistratul poate cdea n stare de moarte clinic.
Dezastrul se caracterizeaz prin epidemia de rnii. n teren este vorba de asigurarea a patru etape din relaia medicbolnav care alctuiesc un tot divizibil din raiuni didactice. Acestea sunt:
1. Etapa triajului rniilor, asigurarea primului ajutor pentru pstrarea vieii i stabilizarea situaiei bolnavului n vederea
transportrii. Activitatea se desfoar la scena dezastrului.
2. Transportarea rniilor spre zonele neafectate de dezastru n vederea acordrii ngrijirilor medicale specializate.
3. Acordarea ngrijirilor medicale complexe recuperatore n spital.
4. Limitarea desemnrii epidemice, actualitatea realizat n proporii de peste 50% prin cele dou etape iniiale descrise
i completate cu msuri specifice supervizate de medic.
Primul ajutor cuprinde totalitatea msurilor absolut necesare pstrrii vieii rniilor, pe prim plan este necesar s se ia n
vedere meninerea condiiei fizice a acesteia prin ne agravarea leziunilor existente sau prin crearea altor leziuni. Primul
ajutor trebuie s urmreasc refacerea rniilor. Prioritile activitii medicale sunt: respiraia, asigurarea cilor
respiratorii libere i eventuala respiraie artificial; circulaia sngelui i eventual masajul cardiac extern; sngerarea,
oprirea eventual a altor hemoragii i evaluarea nivelului de cunotine n vederea ghidrii activitii ulterioare.
Dup verificarea acestor puncte se trece la tratarea leziunilor de ordinul al II-lea; oc traumatic, arsuri, nec,
electrocutri, intoxicaii acute. Educaia sanitar a populaiei i determinarea n teritoriu a persoanelor cu cunotine de
prim ajutor, actualizate i verificate, precum i a unei baze materiale minime i rapid mobilizabil, pot reduce mortalitatea
cu procente semnificative.
Protecia omului n diferite situaii excepionale este cea mai important obligaie a PC i a tuturor organelor care
organizeaz msurile de salvare n focare.
Principiile de baz n ce privete protecia omului n situaii excepionale sunt:
- pregtirea populaiei din timp de a cunoate formele i caracteristicile diferitor situaii excepionale, modul de
comportare i aciuni n focare;
- pregtirea din timp a mijloacelor de protecie (a organelor respiratorii, ochilor, tegumentelor, feei, mijloacelor
colective i medicale), fiecare trebuie s studieze i s cunoasc practic cum trebuie de folosit aceste mijloace;
- construcia din timp a mijloacelor colective de protecie;

- informarea populaiei din timp (sau fr ntrziere) despre pericolul situaiei excepionale prin difuzarea semnalului
Atenie tuturor;
- organizarea msurilor de salvare i urgen n focare cu diferite fore ale PC;
- evacuarea i strmutarea populaiei din zonele situaiilor excepionale;
- acordarea ajutorului medical sinistrailor
33. Alimentatia si nutritia umana, aspecte cantitative si calitative.
Alimentaia omului reprezint unul dintre stlpii fundamentali a construciei sale. Sntatea i echilibrul fiecruia, se
afl n corelaie direct cu hrana. Deprinderea unei alimentaii adecvate, aduce, mpreun cu alte elemente corecte de
comportament, ovia sntoas. n ceea ce privete actul hrnirii, nu este important doar ce mncm, ci i ct, cnd i
cum ne alimentm.
Dup cum se tie, nu numai hrana nesntoas duneaz corpului uman, ci i un mod de hrnire necorespunztor, derivat
din deprinderea unui comportament alimentargreit.
Alimentul reprezint un produs mai mult sau mai puin natural capabil s i asigure omului energia necesar desfurrii
activitilor biologice, intelectuale i fizice, dar inutrienii necesari construciilor i modificrilor celulare. Alimentul
potolete senzaia de foame, iar multora le procur senzaia de plcere i de satisfacie.
Se cunoate foarte bine faptul c nu orice aliment este benefic corpului uman. Astzi, aproape c a intrat n vorbirea
cotidian, expresii ca; "hran nesntoas" sau "hran sntoas". Calitatea unui aliment rezid att din sursa din care
provine, ct i din modul de prelucrare industrial sau casnic al acestuia.
Alimentele care se gsesc astzi pe pia, sunt naturale, seminaturale sau chiar semisintetice. Dintre toate acestea, se tie
bine, cele mai sntoase sunt cele de provenien natural, care nu conin adaosuri sintetice (aditivi), care nu au trecut prin
procese de rafinare industrial i care nu au fost excesiv de prelucrate din punct de vedere culinar. O importan deosebit
pentru sntatea omului, o au acele alimente naturale neprelucrate n vreun fel, de obicei de origine vegetal, cunoscute
sub denumirea de cruditi.
Alimentul nu este doar materie i energie ci este i informaie
Omul, fie c i place sau nu, este, ca orice fiin de pe Terra, o verig a lanurilor trofice, ceea ce nseamn c prin
intermediul hranei sale, schimb informaie, materie i energie cu mediul nconjurtor. Deja, noua tiin
numit nutrigenomica, a adus dovezi n legtur cu influena alimentelor asupra informaiei genetice nscris n lanurile
noastre de ADN i ARN. Desprins de natur i nchistat ntr-o civilizaia sintetic, omul modern risc, prin produsele
alimentare cu un grad mare de procesare, s i denatureze grav nu numai sntatea imediat ci i materialul de baz ai
cromozomilor si, cu consecine nc necalculabile asupra lui i a urmailor si. Astfel, actul hrnirii devine unul de mare
responsabilitate asupra viitorului ntregii specii umane, cci deja trim ntr-o lume n care copii sunt mai bolnavi dect
prinii i chiar, n prea multe cazuri, mor naintea acestora.
34. Starea de nutritie, piramida alimentatiei sanatoase.
*Pentru a putea funciona normal, organismul uman necesit un aport constant de energie, aport care se realizeaz prin
intermediul principiilor alimentare. Fiind vorba de un organism homeoterm, adic lipsit de capacitatea de depozitare a
cldurii i de posibilitatea de transformare a altei forme de energie
exterioar, sursa unic i indispensabil a supravieuirii omului rmne energia obinut prin desfacerea legturilor
chimice din structura alimentelor. Starea de sntate a fiecrui individ, evaluat adesea prin ceea ce se numeste un status
nutriional optim deriv din echilibrul obinut ntre necesarul i
aportul nutriional. Existena unui stri de nutriie optime promoveaz creterea i dezvoltarea organismului, menine
starea de sntate, permite desfurarea activitii zilnice i particip la protecia organismului fa de diverse agresiuni
sau boli.
n determinarea statusului nutriional, un rol aparte l deine balana energetic a organismului ce st la baza stabilitii
ponderale i a echilibrului mediului intern. Pe un talger al balanei sunt aporturile energetice (reprezentate aa cum am
artat de alimente) iar pe cellalt consumurile energetice pentru
meninerea funciilor organismului, termoreglare si activitate fizic.
n cazul organismului uman, aportul energetic este discontinuu i variabil, n timp ce consumul energetic este
permanent. Este necesar existena unor depozite energetice care s asigure organismului uman combustibilul n
perioadele dintre prnzuri. Se poate vorbi astfel de dou etape distincte, perioada
alimentar i cea de post, n cadrul crora cile metabolice activate sunt diferite, ducnd fie la stocare de energie sub
form de glicogen i trigliceride, fie la consumul din depozitele glucidice i lipidice, uneori chiar proteice.
Mrimea depozitelor energetice este impresionant la oameni; astfel, n cazul unei persoane slabe esutul adipos
depoziteaz energia necesar pentru aproximativ 2-3 luni, pe cnd n cazul unei persoane obeze depozitele energetice pot
ajunge i pentru 1 an. Atunci cnd un organism este n echilibru energetic, aceste depozite rmn nemodificate, deci
persoana i mentine greutatea corporal.
Energia necesar pe termen scurt (ex. ntre mese) este asigurat prin utilizarea rezervelor de glicogen i unele lipide.
Rezerva de glicogen de la nivel hepatic i muscular este rapid epuizat dac nu exist aport alimentar zilnic. n cursul
posturilor prelungite sau al perioadelor de restricie, are loc i degradarea
proteinelor i utilizarea acestora ca substrat energetic alturi de lipide, fenomen neeconomic pentru organism deoarece
proteinele au un important rol structural i, de aceea, nu pot fi utilizate n exces fr a afecta supravieuirea..

Balana energetic la indivizii umani este reglat n primul rnd prin modularea aportului energetic. Aportul alimentar
insuficient determin scdere ponderal, n timp ce aportul excesiv duce la cretere n greutate. Depozitele energetice ale
organismului sunt ns determinate de balana existent ntre
aportul de alimente i consumul de energie. O persoan activ care depune activitate fizic important va consuma o
cantitate mai mare de energie dect o persoana sedentar.
Ecuaia bilanului energetic poate fi exprimat astfel:
modificrile depozitelor energetice ale organismului = aportul de energie consumul de energie.
Valoarea energetic a alimentelor i nevoile energetice ale omului se exprim n mod obinuit n kilocalorii, Cal sau
jouli (J).
Caloria nutriional sau caloria 15 este definit de cantitatea de cldurnecesar pentru creterea temperaturii unui
litru de ap de la 14,5 la 15,5C i are o valoare medie de 4,1855 stabilit de Organizaia Internaional a Standardelor.
1 kcal = 4,18 kjouli;
1 Joule = 0,239 calorii nutriionale;
Valoarea energetic a elementelor calorigene ale organismului folosit n
practic este urmtoarea:
glucide = 4 kcal/g sau 16,7 jouli;
lipide = 9 kcal/g sau 37,7 jouli;
proteine = 4 kcal/g sau 16,7 jouli;
alcool = 7 kcal/g sau 29,3 jouli;
trigliceride cu lan mediu = 8 kcal/g;
emulsie lipidic 10% = 1,1 kcal/ml.
*Cereale integrale
Organismul are nevoie de carbohidrati pentru energie, iar cea mai buna sursa de carbohidrati o reprezinta cerealele
integrale, precum ovazul, painea din faina integrala si orezul brun.
Uleiuri si grasimi sanatoase
Desi ne-ar putea surprinde prezenta unor grasimi aproape de baza Piramidei, fiind recomandate in alimentatia zilnica,
este vorba de grasimi si uleiuri sanatoase! Printre produsele bogate in astfel de grasimi nesaturate se numara maslinele,
soia, alunele, nucile, semintele de floarea soarelui, avocado, uleiurile vegetale si pestele gras (somon).
Fructe si legume
Nimeni nu contesta locul pe care il ocupa fructele si legumele in Piramida Alimentatiei, pentru ca stim cu totii ca o dieta
bogata in fructe si legume are numeroase benficii asupra sanatatii (reduce riscul aparitiei bolilor de inima si a presiunii
arteriale), plus ca ne dau energie si ne binedispun.
Pe urmatoarea treapta a Piramidei Alimentare gasim:
Nuci, seminte, Leguminoase si tofu
Acestea reprezinta o sursa excelenta de proteine, fibre, vitamine si minerale. In aceasta categorie gasim si nautul, lintea,
precum si migdalele, arahidele si fisticul.
Peste, carne de pasare si oua
Si aceste alimente reprezinta o sursa buna de proteine. Studiile arata ca prezenta pestelui in alimentatie reduce riscul
atacurilor de cord, pestele fiind bogat in grasimi Omega-3. De asemenea, carnea de pui si cea de curcan contin proteine si
sunt sarace in grasimi saturate.
Lactatele (1-2 portii zilnic) ocupa a patra treapta a Piramidei Alimentatiei
Lactatele lapte, branzeturi, iaurturi - reprezinta principala sursa de calciu, care, impreuna cu vitamina D si cu miscarea
fizica, ajuta la dezvoltarea si mentinerea sistemului osos. Totusi, persoanele carora nu le plac foarte mult lactatele isi pot
lua portia zilnica de calciu si vitamina D din suplimente.
In varful Piramidei gasim:
Untul, carnea rosie si procesata
Locul pe care il ocupa aceste produse in fruntea piramidei este justificat de faptul ca au un continut ridicat de
grasimi saturate si prin urmare ar trebui consumate cat mai rar, cu moderatie.
Painea alba, orezul alb si pastele fainoase, cartofii, sarea, dulciurile si bauturile carbogazoase
Si aceste produse sunt recomandate a fi consumate cu moderatie. Consumul in exces al painii, orezului, pastelor
fainoase, cartofilor, dulciurilor si bauturilor carbogazoase poate duce la ingrasare, diabet, boli de inima si alte afectiuni
cronice, iar consumul de sare ar trebui limitat pentru a reduce riscul de atac de cord.
35. Securitatea alimentara, factorii naturali si socio-economici care influenteaza alimentatia populatiei.
*Securitatea alimentar. Conform Declaraiei Mondiale asupra Nutriiei" (FAO/OMS, Roma, 1992) i a Declaraiei
asupra Securitii Alimentare Mondiale" (FAO/OMS, 1996), securitatea alimentar exist atunci cnd toi oamenii, n

orice moment, au acces fizic i economic la alimente sigure i nutritive care ndeplinesc necesitile de hran ale
organismului uman, pentru a duce o via sntoas i activ".
Securitatea alimentar este o politic la nivel de stat i global. Alimentaia populaiei Terrei constituie o preocupare
intrenaional a OMS (Organizaia Mondial a Sntii), FAO (Organizaia pentru Agricultur i Alimentaie), a Comisiei
Codex Alimentarius etc.
Securitatea alimentar a fiecarei ri poate fi asigurat n primul rnd din resursele interne prin politicile practicate de
fiecare ar.
Securitatea alimentar la nivel individual este dreptul de a mnca. Dup Mircea Bulgaru securitatea alimentar este
dat de cantitatea de alimente necesar pentru un individ exprimat n unitai fizice, convenionale (calorii), i trofine
pentru a-i asigura echilibrul fiziologic i a-i acoperi raiile zilnice de consum: raia de ntreinere, raia de crestere i raia
de activitate.
n urma dezbaterilor, la Bonn, n cadrul simpozionului cu tema "Securitatea alimentar durabil pentru toti, pn n
2020" s-a concluzionat o serie de prioriti, n ceea ce privete securitatea alimentar, cum ar fi:
- igienizarea surselor de ap;
- promovarea agriculturii i dezvoltrii rurale;
- dezvoltarea cercetrii agricole, n scopul promovrii noilor tehnologii agricole moderne;
- mbuntirea administrrii resurselor naturale;
- promovarea dezvoltrii durabile n zone defavorizate;
- sprijinirea unui comer naional i internaional sntos i a politicilor macroeconomice;
- efectuarea globalizrii n sprijinul sracilor.
Msurile care se pot lua pot avea caracter stimulativ sau restrictiv n raport cu producia de alimente.
* Alimentatia omului sanatos difera dupa conditiile climatice si economice. Ea e influentata si de obiceiuri si de
traditie,in mare masura. Influente climatice. in regiunile nordice, cu temperaturi mai scazute, alimentatia este aproape
predominant camata. in regiunile sudice, cu o clima mai calda, alimentatia este mai bogata in produse vegetale.In Suedia
de nord, in Norvegia si Groenlanda nu cresc cerealele si anumite legume, deci populatia este obligata sa consume hrana de
provenienta animala (lapte, oua, carne de peste, de ren sau de foca). Regimul acesta contine o foarte mare cantitate de
proteine (200- 250 g/zi). Caloriile sunt asigurate in special de alimente grase, bogate in lipide (200 g zi). Ele au o loare
calorica dubla ativ cu glucidele si protidele. Glucidele alimentare nu depasesc 20-30 g zi. Vitaminele sunt asigurate prin
consumarea de viscere (ficat, rinichi etc), mai bogate in vitamine decat carnea musculara (carnea fiind consumata cruda
sau semipreparata, vitaminele nu sunt alterate de caldura), in consecinta bolile carentiale la aceste populatii sunt foarte
rare.
Cu cat clima este mai calda, lipidele scad in alimentatie, iar glucidele ocupa un loc mai important. Ratia proteica diminua
si ea, deoarece vegetalele, in afara de leguminoase, nu contin decat cantitati mici sau miilocii de protide. in tinuturile
meridionale predomina legumele, fructele si alte vegetale. in Italia de sud majoritatea caloriilor sunt acoperite prin
consumarea cerealelor (grau si porumb). Acestea constituie si baza nutriti a multor popoare din Africa si din Insulele
Oceanului Pacific. Legumele, fructele arborelui din paine si alte vegetale, constituie la multe popoare din Africa baza
regimului alimentar. Pasarile, pestii si carnea de porc sunt consumate doar ocazional. Milioane de oameni din China,
Japonia, India se hranesc aproape exclusiv cu alimente vegetale. Acest fapt se datoreste densitatii mari a populatiei ce
obliga la un mod de viata cat mai economicos. Se stie ca o aceeasi suprafata de pamant ofera omului prin produsele sale
mult mai multe calorii daca e cultita cu te alimentare decat daca e cultita cu nutret pentru vite. Un regim vegetarian
comporta o cantitate mare de glucide, o proportie redusa de protide si 50-80 g/zi lipide.
Consumarea lipidelor in regiunile nordice si a glucidelor in regiunile sudice, arc o mare importanta fiziologica. Lipidele
se digera foarte lent si asigura organismului material energetic pentru o perioada mai lunga. In regiunile reci e necesar ca
omul sa dispuna de un aport caloric important si sub forma concentrata, deoarece temperatura exterioara, scazuta,
determina un consum continuu de calorii.In regiunile cu clima calda consumarea glucidelor aduce un aport caloric mai
redus, ele digerandu-se mult mai repede. Regiunile noastre prezinta destul de mari riatii de temperatura in cursul
diverselor anotimpuri. in alcatuirea ratiei alimentare se tine seama de aceasta. Iarna ratia fi mai bogata in lipide iar ra se
pune accentul pe consumul de glucide - preferand alimentele sarace in calorii (legume si fructe) care se afla din abundenta
in acest anotimp.
Influente economice. Alegerea alimentelor in alcatuirea regimului este influentata si de factori economici. Omul cu
venituri modeste prefera alimente ieftine dar care, din punct de vedere al lorii nutritive sunt mai pretioase decat alimentele
scumpe.
36) Promovarea Sanatatii privind alimentatia echilibrata
Alimentaie echilibrat nseamn s nvm s folosim cantitatea optim de substane de baz (proteine, glucide,
lipide, sruri minerale i vitamine), care, mpreun, contribuie la buna funcionare a organismului nostru.

Trebuie s tim despre carne c ea particip la construirea tuturor esuturilor prin coninutul n aminoacizi, c
previne anemia, favorizeaz buna funcionare a sistemului nervos i este bogat n vitamine precum D, B12 sau sruri
minerale ca Fe, Zn, Se.
Petele are multe calitti, este un aliment uor de digerat, are coninut bogat n proteine, dar i n vitamine ca A, D,
E, B12 i sruri minerale ca P, I, K. Grsimea din pete este bogat n acizi grai nesaturai i conine mult Omega 3 i 6,
care nu pot fi sintetizai de metabolismul nostru, ci trebuie s fie adui din afar. Se tie c acest aliment scade incidena
bolilor cardiovasculare; vitamina D din pete este important n absorbia i fixarea Ca n oase, deci scade riscul
osteoporozei att de des ntlnit la vrste din ce n ce mai tinere, i la brbai i la femei, i previne anemia. Grsimile din
pete cresc HDL-colesterolul, care se tie c protejeaz aparatul cardiovascular, ajutnd n acelai timp la scderea
trigliceridelor i a LDL-colesterolului. Este un aliment cu coninut relativ sczut de calorii, deci ajut n curele de slbire
sau persoanelor care vor s-i menin greutatea pe care o au.
Oul are coninut mare de proteine, dar i de sruri minerale i vitamine (D, A, B6, B12, E, Se, Ca). Un ou fiert
conine 80 cal., este sios i hrnitor, ntrete sistemul imunitar.
Laptele i produsele lactate previn rahitismul, osteoporoza, prin coninutul bogat n proteine, Ca i vitaminele D,
A, E. Ele mai conin Fe, Omega 6. Iaurtul i laptele se pot folosi cu succes n curele de slbire i n eforturile noastre de a
ne menine odat ajuni la greutatea pe care ne-o dorim.
Cerealele constituie un aliment foarte important, prin faptul c ele conin amidon, un carbohidrat cu absorbie lent,
care ne asigur energia necesar pentru a ne desfura activitatea n condiii optime. Nu v ferii, n curele de slbire, de
aceste produse! O cur de slbire trebuie s conin cantiti limitate de pine, orez, paste finoase i cereale. De reinut,
c excesul de amidon se poate transforma n grsimi. Dar, dac consumai cu limite aceste produse, ele v vor face efortul
de a slabi mai uor de suportat. i s nu uitm de fibrele coninute n aceste alimente, extrem de importante, ele accelernd
tranzitul intestinal i diminund astfel riscul de cancer de colon. Alte efecte sunt: antioxidant, antiinflamator, protector
mpotriva maladiilor cardiovasculare.
Fructele i seminele oleaginoase sunt foarte importante n stimularea sistemului imunitar. Prin coninutul lor bogat
n Cu, sunt adevrai lupttori mpotriva infeciilor virale i bacteriene. De asemenea, au i rolul de scdere a LDLcolesterolului, prin coninutul bogat n Omega 6. Fructele sunt bogate n acid linoleic, vitaminele B6, E, Cu, toate acestea
ajutnd la obinerea performanelor intelectuale i la refacerea, foarte repede, a rezervelor calorice - de aceea se folosesc
n efortul fizic intens.
Legumele trebuie s fie incluse n alimentaia noastr zilnic; cele care sunt bogate n amidon au i calorii mai multe
(mazre, fasole, cartofi), dar sunt i alimente srace n calorii, cum sunt dovlecii, castraveii, varza alb sau roie, ardei,
vinete, care se pot mnca cu mai puin grij. Ele sunt bogate n fibre i vitamine din grupul C, E, B i multe substane
minerale, cum ar fi Ca, Fe, P, Mg. Rolul lor este esenial n creterea imunitii, n lupta mpotriva cancerului, dar i a
bolilor cardiovasculare.
Fructele, ca i legumele, sunt i ele alimente indispensabile procesului de digestie, rolul lor rsfrngndu-se asupra
tuturor organelor i sistemelor. Ele sunt bogate n vitamine, sruri minerale, fibre, au de asemenea coninut ridicat n
flavonoide - substanele care dau culoare acestora i care sunt deosebit de anticancerigene. Sunt nutriioniti care
recomand ca, n cursul unei zile, s consumm fructe sau legume cu cel puin 5 culori diferite, pentru a ne putea proteja
organismul.
Zahrul este un glucid cu indice glicemic ridicat, care face ca pancreasul s secrete o cantitate impresionant de
insulin i care, la cteva ore dup consum, produce senzaia iminent de foame. Zahrul are doar calorii, nu are i alte
principii alimentare, deci organismul poate tri fr acest aliment sau l poate nlocui cu miere, care, n afar de rolul de
ndulcitor, are i efect antibacterian. Desigur, avem voie i cantiti mici de ciocolat, de preferin cea neagr, aceasta
fiind un tonifiant foarte bun, fiind bogat n oligoelemente ca Mg, P, Ca, Fe Na, K, etc.
Este indicat a se consuma cantiti echilibrate din fiecare aliment, pentru c numai aa organismul nostru va putea
lupta cu diferitele agresiuni externe, care nu sunt puine.
Fr sfatul competent al unui medic nutriionist, care trebuie s ia n calcul foarte multe aspecte legate de starea
pacientului, ncepnd de la nlime i greutate, la parametrii de laborator i la obiceiurile alimentare, putem grei
abordarea unui stil de via sntos. De aceea, un consult de specialitate ne va da informaii preioase despre acest aspect
al vieii, care chiar dac ni se pare c l cunoatem n amnunt din toate revistele care sunt pe pia. Vom constata ns c
un sfat competent ne va ajuta foarte mult.
37.Poluarea biologica a produselor alimentare si problemele de promovare a sanatatii
Poluarea este fenomenul prin care aerul se incarca cu substante straine daunatoare vietii . Acestea isi modifica compozitia
sa naturala, atunci cand este patruns de elemente straine ce au efect daunator asupra plantelor si animalelor.
Microorganismele sunt raspandite pretutindeni in natura unde joaca un rol biologic essential in desfasurarea a
numeroaselor fenomene.Dar existenta in natura a microorganismelor este de cele mai multe ori nedorita.Unele desi nu se
pot dezvolta in alimente, pot supravietui un timp si sunt doar transmise pe aceasta cale; altele gasind conditii favorabile
de dezvoltare, chiar si in cazul unui numar initial redus, se inmultesc si provoaca degradarea produsului in care au

proliferat.
38.Substantele alogene(pesticide,metale grele,etc) din alimente,aditii alimentare si probleme de promovare a
sanatatii
Poluarea cu substante toxice. Sursele poluarii sunt multiple. Dintre aceastea cele mai raspandite sunt pesticidele, care pot
ajunge in alimente fie direct prin poluarea unor alimente de origine vegetala, fie indirect prin produse rezultate de la
animale care au consumat furaje contaminate. La acestea se mai adauga o sere de substante adjuvante foloste la
prepararea conservarea sau stabilizarea produselor alimentare, care in cantitati peste limite admise sunt toxice.Alterarea
alimentelor este un process fizico-chimic complex care modifica in special mirosul , gustul si aspectul. Cauza principala a
alterarii o constituie nerespectarea conditiilor de igiena, incat in produse se dezvolta microorganisme-bacterii, mucegaiuri
sau drojdii- care descompun produsele. Alerarea ea un character diferit dupa substanta proponderata din aliment.
39.Notiuni de adaptare,clasificarea formelor de adaptare si caracteristica lor.
Adaptarea este proprietatea fundamentala a unui organism de a-i modifica funciile i structurile n raport cu schimbrile
cantitative i calitative ale mediului nconjurtor; prin procesul de adaptare, organismul i ndeplinete n condiii optime
funciile.Dintr-un alt punct de vedere, adaptarea poate fi autoplastic (realizat prin modificareaorganismului) i
aloplastic (realizat prin modificarea activ a mediului).Pentru om,caracteristic este adaptarea aloplastic,realizat prin
unelte, tehnic, cultur,civilizaie.Dintre formele de adaptare specifice fiinei umane amintim n cele ce urmeaz
adaptareamental, adaptarea senzorial si adaptarea social.
40.Adaptarea organismului uman la factorii climaterici si problemele de promovare a sanatatii.Adaptarea este
insusirea organismelor vii de a suferi schimbari complexe in structura morfologica sin in functiile fiziologice ale
organismului,care le permit ca in anumite conditii de mediu,sa poata trai si dezvolta.Mediile de viata sunt diverse.Unele
organisme pot sa traiasca si sa se dezvolte la conditiile mediului foarte variate.Capacitatea organismului de a se adapta la
conditiile mediului este determinat genetic.Fara un minimum de adaptare la mediu,organismele nu ar putea
supravietui.Fenomenul de adaptare a organismelor vii prezinta aspecte foarte variate, ce pot fi cuprinse in doua forme si
anume:acomodarea si adaptarea evolutiva.
41. Adaptarea organismului uman la factorii fizici si chimici de mediu si problemele PS.
Se stie ca organismul omului se afla sub influenta permanenta a mediului inconjurator care actioneaza prin diversi
factori : fizici (caldura excesiva, frig, radiatii, curent electric), chimici (substante toxice), biologici (microbi, virusuri,
protozoare, ciuperci parazite) si sociali.
Actiunea nefavorabila a factorilor de mediu sta la baza imbolnavirilor. De aceea, in prevenirea imbolnavirilor este de mare
insemnatate actiunea, omului de corectare a factorilor de mediu, prin asanarea mediului in care el traieste si munceste,
aplicand masurile pe care le recomanda igiena
r e f e r i t o r l a f a c t o r i i d e m e d i u , c a r e c u o r g a n i s m u l u m a n s e a f l n t r o c o r e l a i e permanent,
asigurnd echilibrul dintre ele, men-ionm componenii de baz, cum suntaerul, apa,alimentele, lo-cuina, solul
etc. Proprietile fizice ale acestor elemente de
m e d i u s u n t t e m p e r a t u r a , u m i d i t a t e a , r a d i a i i l e e t c . L a e l e s e a d a u g p r o p r i e t i l e chimice,
biologice, precum i cele
sociale.E c h i l i b r u l f u n c i o n a l a l o r g a n i s m u l u i s e p o a t e a p r e c i a p e b a z a i n d i c i l o r d e ho
meostazie cu valori optime, constante ale unor sub-stane fizico-chimice,
morfologicee t c . a l e m e d i u l u i i n t e r n , d a r i a l e c a p a c i t i i d e m u n c e t c . H o m e o s t z i a i n c l u d e me
canismele de control, care determin homeotermia, glicemia, echilibrul acido-bazic,echilibrul hidric etc. Mecanismele de
adaptare implic practic toat sfera organismuluiuman, ns mai frecvent este implicat sistemul nervos central
n ultim instan, adaptarea se realizeaz cu ajutorul proce-selor biochimiceenzimatice, cum ar fi modificarea unor
compo-neni organici i anorganici (proteine,grsimi, hidrocarbonai, sruri minerale, ioni), creterea masei unor
componeni aiorganismului (masa muscular, depozite de grsimi), schimbarea proporiilor irepartiiilor enzimelor,
hormonilor i altor componeni funcionali biochimici
In mai multe publicaii tiinifice se acord atenie clasificrii constituionale aindivizilor, care rezult din mecanismele de
adap-tare n filogenez. De menionat, ns,c la clasificarea proceselor de adaptare este necesar de a lua n considerare:
-factorii mediului nconjurtor (fizici, chimici, psihici, bacte-rieni-virali) - dreptexemplu poate servi adaptarea la insuficie
na oxigenului, supravieuirea n diverseraioane climato-geografice etc.;
-proprietile organismului (perioadele vieii, sexul, particula-ritile naionale etc.);
-caracterul reformelor adapionale n diferite sisteme de reg-lare biologic
(nprimul rnd, sistemul nervos, umoral, imun etc.) i la toate nivelurile sistemelorhomeostatice (circulat respirator, digesti
v etc.);
-nivelul de organizare a sistemului biologic: organ, celul, molecul.
42.Notiunea de adaptare populationala. Problemele de PS influentata de acest gen de adaptare.

. In natura, adaptarea este de mare importanta si reprezinta una dintreinsusirile fundamentale ale fiintelor vii.Adaptarea
este determinata genetic, iargenele care conditioneaza adaptarea indivizilor conspecifici se integreaza inconstelatia de
gene a speciei.De obicei adaptarea se produce in cadrul structurii genetice a uneipopulatii.Populatia este un sistem
biologic deschis, reprezentat printr-ocomunitate de indivizi care apartin aceleiasi specii si care vietuiesc intr-un habitatal
biotopului sau in intregul biotope ocupat de biocenoza. Adaptarea este procesul de modificare pe care organismele vii il
suferapentru contracararea actiunii unor factori de mediu asupra lor.Factorii de mediu devin stimuli ai procesului adaptativ
cand ies din zona deconfort a organismului. Zona de confort este o parte a domeniului de reactie al organismului.
43. Definitia si componentele modului de viata si problemele PS influentata de el.
Modul de viata ce face referire la felul in care isi desfasoara viata anumite grupuri sociale, ce atitudini si comportamente
adopta acele grupuri sociale la un anumit moment dat.Notiunea de mod de viata este caracterizata de un sistem
de indicatori calitativi(caracteristica continutului muncii, interelatiile in colectiv, satisfacerea prin munca, conditiile detrai,
necesitatile spirituale si valorile morale, produse si utilizate in procesul activitatii culturalee.t.c) si cantitativi (nivelul
salariului, venitul mediu si suprafata locativa ce revine unui membrual familiei, durata timpului de lucru si ponderea lui in
bugetul total de timp, consumul de timppentru satisfacerea necesitatilor spirituale e.t.c) o notiune inrudita este modul
obisnuit de viata.Definit ca un caracter de activitate a populatiei, determinat de procesele obiective ale dezvoltariisocietatii
si formatiunii economice din societatea respectiva care este in acelasi timp un anumitfel de activitate pe parcursul istoriei
in sfera materiala si spirituala a vietii populatei.
Promovarea sntii implic activ populaia pentru stabilirea unui program de fiecare zi care favorizeaz sntatea, n loc
de a se orienta preponderent i exclusiv asupra indivizilor la risc, care au legturi cu serviciile medicale. Acesta nseamn,
de fapt, folosirea strategiilor preventive populaionale ecologice, care ncearc s scad incidena bolilor prin modificarea
distribuiei factorilor de risc n populaie.
44. Definitia si elementele stilului de viata si problemele de PS.
Stilurile de viata sunt modele conform carora oamenii aleg sa traiasca. Ele sunt rezultatul unui total de forte economice,
culturale si sociale care contribuie la dezvoltarea calitatilor indivizilor..Sstilul de viata este mai degraba un indicator al
optiunii individuale, facand referire la strategiile de viata, atitudinile si comportamentele individului. Stilul de viata
defineste individul privit ca un intreg, in interactiune cu mediul sau specific. Se poate spune ca stilul de viata poate
reprezenta tiparul vietii individului ce se exprima prin interese, opinii, atitudini.Masurarea trasaturilor de personalitate se
poate face printr-un numar mare de scale. Cateva dintre acestea sunt urmatoarele: tendinta oamenilor spre extroversiune
sau introversiune (respectiv orientarea spre ceilalti oameni sau spre ei insisi); tendinta spre orientare interpersonala
agresiva, complianta sau detasata; gradul de inclinatie a oamenilor spre autoactualizare; gradul in care oamenii resimt
nevoia si placerea de a se angaja in activitati cognitive; inclinatia oamenilor spre a furniza informatii economice si de
piata altor oameni; tendinta spre etnocentrism (preferinta pentru marfurile autohtone in dezavantajul importurilor);
tendinta spre cumparare compulsiva; gradul de deschidere a individului spre inovatii; gradele de frustrare, alienare,
asertivitate sau agresivitate ale consumatorilor
45. notiunile calitatea vietii si nivel de viata, indicii si problemele de Promovare a Sanatatii.
Calitatea vietii totalitatea posibilitatilor oferite individului de catre societate de a-si amenaja existenta, de a dispune de
produsele ei si de a folosi serviciile pentru a-si organiza existenta individuala dupa necesitatile, cerintele si dorintele sale proprii.
Calitatea vietii cuprinde toate elementele de bunastare materiala, spirituala si sociala, de confort si sanatate, care privesc
omul,mediul si modul sau de viata si de munca, fiind o expresie sintetica a studiului de dezvoltare a societatii resective.
Nivel de viata prezinta un indice integral, care caracterizeaza utilizarea de catre populatie a bunurilor materiale si spirituale si
gradul de satisfacere a necesitatilor in aceste bunuri la un anumit moment de dezvoltare a societatii. Nivel de viata reflecta starea
materiala a societatii in genere si a fiecarui individ in parte.
Indicatorul major al nivelului de trai al comunitatii este starea de sanatate a populatiei.
46. indicatorii starii de sanatate a populatiei si utilizarea lor in activitatile de Promovare a Sanatatii.
Calitatea vietii poate fi considerata ca o caracteristica complexa a factorilor economici, politici, sociali si ideologici, care
determina situatia omului in societate.
Indicatorii principali ai calitatii vietii populatiei noastre sunt prezentate in anuarele Departamentului de Statistica si Sociologie.
In aceste editii pot fi consultate urmatoarele date: nr. populatiei, familii, casatorii, divorturi, nr.de angajati, conditiile de munca,
nr.somerilor; invatamintul public, serviciile institutiilor de cultura, odihna,cultura fizica; asigurarea sociala, intreprinderile
falimentare; produsul intern brut, bugetul familiei; ocrotirea sanatatii si starea de sanatate a populatiei; conditiile de trai, serviciile
comunale, serviciile de comert si sociale, nr. si structura infractiunilor, migrarea populatiei, utilizarea bunurilor materiale.
47. Indicatorii starii de sanatate a populatiei importanti pentru evaluarea influentei factorilor de mediu.
Cercetarile sociologice ale calitatii vietii au demonstrat ca un factor hotaritor in formarea ei este mediul natural. Desi se
considera ca mediul natural este doar un element sau numai o premisa a caltatii vietii, el este totusi inclus in toate cercetarile si
analizele acestui domeniu, cit si in programele prin care se urmareste imbunatatirea conditiilor existentei umane.
Calitatea existentei umane, prin care se subintelege calitatea vietii include potentialul demografic (miscarea naturala a populatiei,
structura populatiei), starea sanatatii populatiei (mortalitatea,cauzele decesului), evaluarea factorilor de risc (factorii ce determina
calitatea existentei umane), factorii geologici de risc (alunecarile de teren), infrastructura sociala (nivelul de dezvoltare a

infrastructurii sociale, asigurarea cu medici si personal medical mediu, valoarea calorica a ratiei alimentare, nivelul salubrizarii
spatiului locativ), bioclima si elementele naturale nefavorabile, stresurile sociale.
Evident ca mediul natural, in care exista omul, ii asigura acestuia nu numai posibilitati de existenta, dar si de dezvoltare ca fiinta
biologica si sociala.
Calitatea vietii populatiei depinde si de calitatea apei, starea padurilor, puritatea riurilor,starea solului.
48. promovarea Sanatatii in raport cu factorii socio-culturali, obiceiurile si traditiile populatiei.
Factorii socio-culturali (educationali,comportamentali) includ: stilul de viata, atitudinile,obiceiurile, convingerile. Principala
deosebire intre ecologia sociala si cea culturala consta in faptul ca prima este cultivata de catre sociologi, iar a doua de catre
antropologi culturali,culturologi. Cultura este acea totalitate complexa,formata din cunostinte,credinte,arta,morala,drept,
obiceiuri si alte capacitati sau deprinderi dobindite de om in calitate de membru al societatii.
Cultura sociala cuprinde activitatile desfasurate de oameni in scopul satisfacerii unor necesitati sociale, cauzate de convietuire,
coexistenta, relatii umane, colaborare, reguli de comportament,obiceiurile, ceremoniile, legile juridice, moda, bunacuviinta,
politetea.
Cele mai nocive lucruri pentru sanatate populatiei sunt:
1. Fumatul - este de departe ocupantul primului loc pe lista atitudinilor vicioase cu rezultate dramatice asupra
sanatatii.Fumatul este implicat in aparitia cancerului pulmonar (aceasta este forma de cancer cu cea mai mare incidenta si
mortalitate in randul populatiei adulte), cancer orofaringian, labial. Este, de asemenea, factor de risc pentru aparitiabolii
coronariene ischemice si accidentelor vasculare.
2. Mancarea de la fast-food si consumul abuziv de carne rosie - pericolul legat de acestea deriva din continutul abundent in
colesterol, grasimi animale, sare, conservanti si, desigur, din faptul ca toate aceste alimente sunt hipercalorigene. Acest tip de
mancare trebuie eliminat grabnic din dieta. Ar fi benefic pentru organism daca v-ati dezobisnui sa consumati, alaturi de mancarea
de la fast-food si alte produse care intra in categoria de junk-food, cum ar fi chipsurile, gogosile.
3. Viata sedentara - daca aveti un program lung care impune statul la birou, daca va deplasati folosind doar masina personala (in
care caz cea mai lunga plimbare din timpul zilei este din parcare la usa casei), trebuie sa va schimbati atitudinea si sa faceti cat
mai multa miscare.
4. Evitarea vizitelor la medic - trebuie sa va obisnuiti sa va faceti controale periodice prin care sa va verificati nivelul
colesterolului sau macar valorile tensiunii arteriale.
5.Alcoolismul este un alt factor re risc al stilului de viata caracterizat prin autoadministrarea repetata sau episodica excesiva
de acool, care determina efecte medicale si socio-economice nefaste.
49. Factorii endogeni si exogeni in cancerogeneza si problemele de Promovare a Sanatatii.
Factorii ce determina aparitia cancerului se numesc factori de risc. Acestia sint factori exogeni si endogeni.
Cunoasterea factorilor exogeni are importanta practica pt ca inlaturarea lor totala sau combaterea efectelor secundare
asigura profilaxia bolii canceroase sau poate diminua riscul aparitiei cancerului.
Clasificare:
1.Factori fizici
a)radiatiile ionizante
b)ultraviolete;
c)traumatismele.
Radiatiile ionizante de tip fotonic sau electromagnetic X sau Y, corpuscular(electroni, protoni si particule alfa), alti
nuclei grei au effect biologic la nivelul celulelor expuse prin ionizarea principalilor compusi celulari. Influenta lor in
aparitia cancerului la om a fost demonstrate prin observatii(ex. Efectele Hiroshima), unde supravietuitorii au facut
numeroase cancere,, in principal hemopatii maligne.
Iradierea poate sa fie generala si favorizeaza aparitia leucemiilor, sau locala si poate favoriza aparitia unor cancere
localizate.
Ultravioletele produc leziuni cutanate.
Traumatismele singure nu constituie cauza decit exceptional, deci pot constitui factori de risc cele mici si repetate ce se
produc pe leziuni preexistente, pe cicatrici, nervi pigmentari sau fistule cornice.
2.Factorii chimici.
Dupa modul de actiune, se impart in promotori si initiatori
Initiatori sint cancerigeni prin ei insisi, spre deosebire de cei promotori, care devin cancerigeni nmai dupa actiunea unui
agent initiator. O singura expunere pt agentii initiatori e suficienta, pe cind agentii promotori au nevoie de o expunere
prelungita. Actiunea e ireversibila si aditiva la agentii initiatori, spre deosebire de agentii promotori unde actiunea e
reversibila in prima faza/
Factorii chimici pot fi industriali:
a)azbest-ce poate determina cancere pulmonare si pleurale;
b)derivati de aniline-cauza cancerelor vezicale;
c)nitrosamine-cauza cancerelor digestive;
d)produse chimice medicamentoase-cloramfenicolul ce poate determina cancere hematopoietice;
e)fanacetina-cancere renale;
f)derivati de rezerpina-cancere mamare;
g)fenitoina-reticulosarcome;

h)produsi naturali de uz current-tutun, alcool, cafea, diferite ceaiuri;

i)alte subst:materiale plastice, uleiuri, minerale
3)Factori parazitari:
-schistosomiaza determina cancer vezical de tip scuamos;
-micotoxinele ce rezulta din metabolismul unor specii de mucegaiuri induc modificari a structurilor biologice atit ale
omului cit si ale animalelor si plantelor.

50. Promovarea Sanatatii in raport cu factorii cauzali ai maladiilor cardiovasculare.

n cadrul acestor foruri tiinifice o atenie deosebit s-a acordat factorilor de risc cardiovascular, care cresc riscul
mbolnvirii de o boal cardiovascular. Se cunosc factori de risc nemodificabili (vrsta, sexul masculin si ereditatea) i
modificabili (fumatul, hipertensiunea arterial, diabetul zaharat, sedentarismul, obezitatea, factorii psihosociali, stresul
cronic i consumul excesiv de alcool). Riscul de a dezvolta o boal de inim e cu att mai mare, cu ct mai muli factori
de risc are persoana. Odat cu creterea vrstei, se remarc i o progresie a morbiditii i a mortalitii cardiovasculare, n
special a bolii ischemice a cordului. Se mai remarc i o cretere a hipercolesterolemiei i o prevalen nalt a HTA.

Acest fapt influeneaz evoluia aterosclerozei coronariene.

Fumatul este un viciu cu o larg rspndire, atestat la aproximativ un miliard de persoane de pe glob, fiind considerat o
problem major de sntate public. El crete de 2-4 ori riscul evenimentelor coronariene, de 10 ori pe cel a morii
subite la brbai i de 4,5 ori la femei. Tabagismul este responsabil de apariia precoce, la o vrst mai tnr cu 10 ani, a
complicaiilor cardiovasculare la fumtori, n special la brbai. Rezultatele studiului Framingham au demonstrat o durat
mai mare a vieii la pacienii nefumtori cu prezena complicaiilor cardiovasculare n anamnez dect la fumtorii
cronici, respectiv pentru brbai cu 2,43 i pentru femei cu 2,66 ani. Prognosticul nefavorabil pentru fumtori se datoreaz
multiplelor efecte nedorite ale fumatului. Fumatul favorizeaz ateroscleroza, accelereaz evoluia ei i determin
complicaia plcii de aterom cu apariia evenimentelor coronariene. Un alt efect al fumatului este inducerea
hipercoagulabilitii sangvine. La fumtori a fost nregistrat o cretere a nivelului fibrinogenului din snge i o
hiperagregabilitate plachetar. Nicotina din fumul de igar stimuleaz producia catecolaminelor, contribuind astfel la
creterea valorilor tensiunii arteriale, la accelerarea contraciilor cardiace, avnd uneori chiar i efecte aritmogene.
Hipodinamia presupune un stil de via sedentar i contribuie la apariia i progresarea obezitii. Ea este frecvent
asociat cu alterarea toleranei la glucoz, insulinemie i insulinorezisten, fiind apreciat ca un factor de risc independent
al complicaiilor cardiovasculare, inclusiv al evenimentelor coronariene. Civilizaia modern a adus o serie de avantaje de
confort n detrimentul activitii fizice i sntii: deplasarea cu maina, urcarea cu liftul. S-a demonstrat c activitatea
fizic moderat determin diminuarea riscului cardiovascular. Ateroscleroza, ca boal multifactorial, are drept factor
cauzal principal dislipidemia. Nivelul crescut al colesterolului i fraciilor acestuia contribuie la dezvoltarea aterosclerozei
i a patologiei cardiovasculare ulterior. Hipertensiunea arterial este considerat un factor de risc cu cea mai ridicat
prevalen i cu un impact puternic asupra morbiditii i mortalitii cardiovasculare. Conform datelor literaturii,
complicaiile cardiovasculare i rata mortalitii sunt mai nalte dect la pacienii normotensivi. Alturi de hiperglicemie,
dislipidemie i fumat, HTA este un factor ce contribuie semnificativ la apariia i progresarea complicaiilor micro- i
macrovasculare.
Obezitatea este un factor de risc modificabil, fiind apreciat ca o boal metabolic cu extindere n mas, incidena ei n
lume fiind de peste 300 de milioane. n populaia general a rilor europene, prevalena obezitii (IMC > 30 kg/m) se
estimeaz la 10-20% la brbai i de 10-25% la femei, cu creterea acestei cifre pe parcursul ultimilor 10 ani la 10-40%.
Predomin obezitatea de gradele I i II. Iar supraponderalitatea (25 < IMC < 30 kg/m) n majoritatea rilor europene,
este de 50-70%. n 80% cazuri, obezitatea este o consecin a alimentaiei iraionale sau a hipodinamiei. La persoanele
obeze se atest frecvent HTA. La obezi, riscul dezvoltrii hipertensiunii este de 3 ori mai mare i, n mare parte, este
determinat de hiperinsulinemie, ceea ce duce la creterea reabsorbiei tubulare de sodiu i a activitii catecolaminice.
Obezitatea are o implicaie directa asupra apariiei hipertrofiei ventriculare stngi, chiar n lipsa valorilor majorate ale
tensiunii arteriale. Endemia de obezitate a lumii moderne este consecina stilului de via. Modificarea lui ar permite
limitarea sau chiar reversibilitatea acestui fenomen, dar atingerea i, mai ales, meninerea unei greuti apropiate de cea
ideal, pun uneori probleme grele, legate n primul rnd de educaia pacienilor. Ca specific regional, economia n tranziie
genereaz o serie de probleme specifice cum ar fi: alimentaia neraional bogat n grsimi, finoase, consumul
alcoolului i modul sedentar de via. Bolile cardiovasculare pot fi prevenite prin optimizarea stilului de via cu
alimentaie echilibrat, activitate fizic zilnic, fr fumat i cu odihn adecvat. n acest context, se recomand minim 30
de minute de activitate fizic pe zi. Acest timp poate fi fragmentat n cicluri de cte 10-15 minute fiecare. Orice form de
micare mbuntete starea vaselor de snge, prin urmare circulaia sngelui n tot organismul. S-a constatat c, n acest
mod, am putea preveni nu doar apariia bolilor cardiovasculare determinate de ateroscleroz cu 80%, ci i a cazurilor de
diabet cu 90% i cancer cu 70%.
51. Rolul Promovarii Sanatatii in dezvoltarea multilaterala a copiilor si adolescentilor.
Cum incurajezi dezvoltarea socio-emotionala a copilului?
Evolutia sociala si emotionala se influenteaza una pe cealalta si se dezvolta adesea "la pachet". Multe dintre jocurile si
activitatile care sunt recomandate pentru stimularea dezvoltarii sociale a copilului isi aduc o contributie substantiala si in
planul emotional al micutului si invers. Tu, ca parinte, ai un rol esential in felul in care evolueaza si se prezinta un copil la
maturitate. Inca de mic este important sa introduci in rutina lui zilnica jocuri, jucarii si activitati care sa il ajute sa-si
insuseasca principalele aptitutidini socio-emotionale
Intalniri de joaca
Intalnirile de joaca si integrarea micutului in grupuri de copii, inca de la varste fragede, reprezinta o metoda simpla si
eficienta prin care il ajuti pe copil sa-si dezvolte principalele aptitudini sociale.
Aceste intalniri si interactiuni cu micuti de varsta lui, care au interese comune cu el, iti ofera "materialul de lucru" necesar
pentru a-l educa pe copil din punct de vedere social.
Te poti folosi foarte usor de experientele prin care trece, dar si de puterea exemplului. Copilul va intelege mai bine ca a-ti
astepta randul sau a nu il intrerupe pe celelalt cand vorbeste sunt reguli sociale esentiale in interactiunile cu ceilalti daca
este pus in fata unei astfel de situatii si le simte pe pielea lui.
Ai ocazia sa il inveti pe micut cum sa se joace frumos cu alti copii si sa ii creezi oportunitati pentru a fi generos si a
imparti jucariile cu ceilalti sau a face schimb intre ele. Nu va fi usor si iti va trebui ceva rabdare si timp, dar pana la urma
micutul va invata sa socializeze.
Interactiuni cu persoane de toate varstele

Chiar daca e mic, nu inseamna ca trebuie sa petreaca timp si sa interactioneze doar cu copii de varsta lui.
Este recomandat sa incurajezi comunicarea si interactiunile copilului si cu alte persoane, inclusiv adulti. Are multe de
invatat din aceste "ciocniri" sociale si sunt eficiente pentru o dezvoltare emotionala echilibrata.

Joc si joaca
Jocurile si jucariile reprezinta cel mai simplu si eficient mijloc de a-l ajuta pe copil sa-si insuseasca principalele aptitudini
sociale si emotionale. In plus, sunt si pe intelesul copilului, lucru care face ca eforturile tale de a-l face sa priceapa
anumite lucruri se diminueaza considerabil.
Printre cele mai recomandate astfel de activitati pentru dezvoltarea emotionala a copilului se numara jocurile de rol,
jucariile de plus, jocurile de societate etc.
Jocurile de rol sunt cele mai recomandate in acest sens, deoarece il pot pune pe copil intr-o multime de situatii imaginare
din care copilul poate invata sa socializeze cu ceilalti.
Stimularea imaginatiei si a creativitatii
Activitatile si jocurile care au rolul de a-i pune la lucru imaginatia si creativitatea contribuie din plin la dezvoltarea
emotionala.
Incurajeaza copilul sa se joace cu instrumente muzicale, sa picteze si sa deseneze, sa modeleze plastilina, sa faca puzzleuri simple, sa inventeze povesti, sa puna in scena teatru de papusi, sa organizeze concursuri, sa se joace cu cuburi de
constructie sau sa faca crafturi etc. Toate acestea il ajuta sa devina mai creativ si sa-si dezvolte imaginatia.
Modele pozitive de viata
Fii un model de viata demn de urmat pentru el. Nu uita ca micutul are tendinta de a imita gesturile, vorbele si faptele
oamenilor in jurul carora traieste si creste. Cum tu esti mereu in preajma lui, este important sa te comporti cu el si in fata
lui exact asa cum ai vrea ca el sa se poarte cand va creste.
Comunica adecvat cu toti cei din jurul tau si ai grija cum te comporti in interactiunile cu ceilalti. Sunt lectii pentru
dezvoltarea lui sociala pe care copilul le retine imediat si le va pune in practica mai tarziu.
De asemenea, comunica deschis cu el. Foloseste expresii si termeni care descriu emotiile si trairile tale, astfel incat sa il
ajuti pe el sa si le identifice si sa le asocieze cu stari, comportamente, grimase, gesturi.
Recunosterea sau identificarea emotiilor
O tehnica importanta pentru dezvoltarea socio-emotionala a copilului este aceea de a initia tot felul de joculete prin care
copilul sa identifice emotii, trairi si sentimente. Nu doar ca invata care sunt acestea, dar, in timp, reuseste sa si le identifice
singur si sa le recunoasca si la cei din jurul lui.
Ce presupun dezvoltarea sociala si cea emotionala?
Dezvoltarea sociala este diferita de cea emotionala, dar se influenteaza una pe cealalta. Dezvoltarea emotionala are un rol
esential in fiecare etapa a implinirii sociale a copilului.
Dezvoltarea sociala se refera la achizitionarea si deprinderea principalelor abilitati sau aptitudini de relationare cu ceilalti,
indiferent ca sunt adulti sau copii. Este vorba despre insusirea acelor mijloace sau instrumente prin care se poate lega o
relatie de prietenie, amicitie sau se poate intreprinde o interactiune cu o persoana - increderea, recunoasterea rolurilor,
dialogul etc.
Dezvoltarea emotionala, pe de alta parte, se refera si vizeaza formarea conceptului de sine a celui mic prin capacitatea de
a reusi sa se perceapa ca o persoana unica, individuala, si de a recunoaste emotii, sentimente, trairi.
O dezvoltare emotionala echilibrata a copilului il ajuta sa identifice rapid sentimente si emotii, sa le exprime si sa le faca
fata corespunzator in anumite situatii. In plus, il ajuta sa perceapa si sa identifice trairile prin care trec cei cu care
interactioneaza si sa gestioneze situatia si dialogul in functie de acestea.
52. Scopul si obiectivele principale ale educatiei pt sanatate in institutiile prescolare.
Educaia pentru sntate la precolari permite nvarea comportamentelor sanogene i integrarea lor n rutinele
comportamentale. n sens larg, educaia pentru sntate este reprezentat de toate experienele de nvare care conduc la
mbuntirea i meninerea strii de sntate. n sens restrns, educaia pentru sntate implic dezvoltarea abilitilor
cognitive, sociale i emoionale cu rol protector asupra sntii i dezvoltarea unui stil de via sntos prin ntrirea
comportamentelor sntoase i reducerea comportamentelor de risc.
Dezvoltarea practicrii exerciiului fizic
La vrsta precolar copii au abilitile motorii suficient dezvoltate i sunt capabili s mearg pe o triciclet, s urce
scrile, s mearg pe vrfuri, s sar peste un obstacol, s arunce i s prind o minge, s se mbrace singuri (cu ajutor la
fermoar sau ireturi), s foloseasc foarfeca, s deseneze sau s picteze o figur. Activitatea fizic are un rol esenial n
dezvoltarea fizic, cognitiv i socio-emoional a copilului.
Dezvoltarea unei atitudini pozitive fa de activitatea fizic i activitile n aer liber reprezint un bun predictor pentru
practicarea sistematic a exerciiului fizic n perioada imediat urmtoare, vrsta colar i adolescen.
Dezvoltarea comportamentul alimentar
Pentru precolari alimentele i servirea mesei reprezint o nou oportunitate de a explora i de a culege informaii.Un
important comportament preventiv care trebuie dezvoltat de timpuriu la copii este cel de autoigien . Acest comportament
trebuie neles n sens larg. Comportamentele de autoigien vizeaz att igiena propriului corp, ct i a spaiului de joac
sau de locuit. Programele educative pentru aduli trebuie s dezvolte acestora abilittea de a aplica regula consecinelor

logice i naturale i de a modela prin propriu comportament, comportamentele de autoigien a copiilor.

53. Obiectivele de baza ale personalului medical din institutiile prescoare in Promovarea sanatatii
Instituiile precolare sunt destinate pentru a asigura dezvoltarea multilateral i armonioas a personalitii, formarea
culturii generale, adaptarea n colectiv, posibilitatea copiilor de a nsui programele prevzute de instruire i educaie, de
a-i dezvolta limbajul, abilitile, cunotinele despre corpul lor i mediul nconjurtor.
Sntatea copiilor este domeniul prioritar al sntii publice. De aceea prezentul act normativ are ca scop crearea
condiiilor optime de desfurare a procesului instructiv-educativ, care va contribui nemijlocit la fortificarea strii de
sntate i formarea intelectual, achiziionarea competenilor, aptitudinilor constituind identitatea fiecrui copil.
igiena instituiilor precolare va include urmtoarele principale capitole:
1 norme sanitare privind amplasarea instituiilor precolare;
2 norme sanitare fa de cldire i ncperile de baz ale IP;
3 norme sanitare ctre finisarea ncperilor;
4 norme sanitare ctre utilajul ncperilor principale;
5 norme sanitare ctre iluminatul natural i artificial;
6 norme sanitare ctre nclzire i ventilaie;
7 norme sanitare ctre aprovizionarea cu ap i canalizare;
8 norme sanitare la intreinerea ncperilor i organizarea msurilor de dezinfecie;
9 norme sanitare la organizarea alimentaiei copiilor;
10 norme sanitare privind asistena medical i aprecierea strii de sntate a copiilor;
11 norme sanitare ctre organizarea regimului zilei n IP;
12 norme sanitare la organizarea ocupaiilor de educaie fizic;
13 norme sanitare la primirea copiilor in IP;
14 norme sanitare ctre examenele medicale profilactice (preventive i periodice) i igiena individual a personalului
IP;
15 recepionarea i autorizarea IP;
16 norme sanitare ctre examenele medicale profilactice (preventive i periodice i igiena individual a personalului;
17 obligaii de baz ale lucrtorilor medicali.
54. Scopul si obiectivele educatiei pt sanatate in scoli
Printre obiectivele generale, se numara:
a) ridicarea nivelului de cunostinte medicale la elevi in ceea ce priveste promovarea unui trai sanatos, protectia mediului
ambiant si preventia bolilor; b) formarea si dezvoltarea unor comportamente corecte care sa promoveze sanatatea;c)
formarea unor atitudini pozitive si crearea unei pozitii active fata de sanatatea individuala si fata de problemele sanatatii
pulice etc.
Obiectivele cadru ale educatiei pentru sanatate sunt:
1. Utilizarea limbajului specific educatiei pentru sanatate;
2. Dezvoltarea unur comportamente de protejare a sanatatii personale si a mediului.
3. Dezvoltarea capacitatii de a rezolva situatii problema privind sanatatea si mediul;
4. Investigarea si rezolvarea unor probleme vizand sanatatea.
Veriga principal pe care ar trebui s acioneze serviciile de sntate i cele educaionale pentrua avea rezultate bune, pe
termen scurt i lung, privind mbuntirea strii de sntate a populaiei, este educaia pentru sntate. Educaia pentru
sntate presupune acceptabilitate, respect reciproc, informare, mijloace pentrudeprinderea diferitelor obiceiuri
sanogene, cooperarea receptorilor, ea fiind totodat i un drept alomului i o obligaie a societii,
concretizat printr-o program analitic colar anual integrat programei tuturor treptelor de
instructive. Scoala este un loc perfect pentru transmiterea cunostintelor de educatie pentru sanatate a elevilor si are
abilitatea si capacitatea de a se adresa unui procent reprezentativ din populatie. Scoala are o mare autoritate morala,
oferind posibilitatea educatiei formale si nonformale, iar materiile de studiu oficiale din scoli capata, la nivel psihologic
individual, o importanta mult mai mare. Introducerea ,,Educatiei pentru sanatate ca disciplina in scoli reprezinta implicit
recunoasterea importantei acesteia pentru viata individului. Obiectivele
1. Promovarea sanatatii si a starii de bine a individului
-functionarea optima din punct de vedere somatic, fiziologic, mintal, emotional, social si spiritual:
-formarea unui stil de viata sanatos.
2.Dezvoltarea personala a elevului
- autocunoasterea si construirea unei imagini pozitive despre sine:
- -dezvoltarea abilitatii de a lua decizii responsabile:
- -comunicare si relationare interpersonala:
- controlul stresului:
- dezvoltarea carierei personale.
3.Preventie
-prevenirea accidentelor si a comportamentelor de risc pentru sanatate:
-prevenirea atitudinilor negative fata de sine si viata:

-prevenirea connflictelor interpersonale.

55.Principiile de orientare a cadrelor didactice din institutiile scolare privind activitatile de promovare a
sanatatii ale elevilor
Cine?
*Cadrele didactice;
*Cadrele medicale;
*Reprezentanti ai altor institutii guvernamentale si nonguvernamentale, donatori internationali, companii private,
mas media.
Cum?
*Elaborarea de programe scolare pentru edicatia pentru sanatate, pe cicluri de dezvoltare (de la clasa I pana la
clasa a XII a);
*Elaborarea de manuale si ghiduri pentru profesori si elevi;
*Formarea cadrelor didactice pentru instruirea elevilor in cadrul orelor de curs;
*Promovarea educatiei pentru sanatate in cadrul activitatilor extracurriculare si extrascolare.
Avantajele
*Asigura o populatie scolara educata pentru un mod de viata sanatos;
*Permite accesul larg la o informatie corecta, avizata, atat in mediul urban, cat
si in mediul rural;
*Realizeaza in mod indirect educatia adultilor;
*Duce la scaderea numarului de imbolnaviri si a comportamentelor cu risc;
*Duce la cresterea calitatii actului medical.
Primul indicator al starii de bine de sanatate educationala implica in mod minimal rezultate de promovare si starea de
multumire a subiectilor educationali in legatura cu aceste rezultate, Cel de - al doilea indicator poate fi evaluat prin:
comunicarea de idei, pareri, sentimente, atitudini, intre elevi, dezvoltarea unor relatii de colaborare in principal in scoala,
dar si acasa, integrarea in grupurile de colegi, de amici, de prieteni, - desfasurarea unor activitati distractive impreuna cu
colegii. Al treilea indicator poate fi descris printr o componenta negativa si una pozitiva. Relatia dintre ele consta in
predominarea componentei pozitive asupra celei negative. Acceptarea elevilor intre ei, ca reprezentanti ai aceleasi clase,
scoli sau ca sistem educational, ca persoane integrate intr un proces de formare, indica gradul de coeziune socio
educationala, in afara caruia sanatatea educationala nu poate fi conceputa. Finalitatea educatiei pentru sanatate in scoala
este, asadar, culturalizarea igienico sanitara a copiilor si tinerilor in vederea formarii unui stil de existenta si comportare
igienica, a unui mod de viata sanatos, contribuind prin perfectionarea sanatatii fizice, afectiv emotionale si mintal
spirituale la dezvoltarea multilaterala a personalitatii si la integrarea sociala a celor educati.
56.Notiune de provincie biogeochimica. PS in raport cu maladiile endemice.
Cercetrile tiinifice au stabilit c surplusul sau carena unor substane minerale i, n special de microelemente n sol
determin coninutul lor respectiv n plante, organismele animale i organismul omului, iar maladiile, geneza crora este
determinat de carena sau surplusul de microelemente n organism, se numesc boli endemice. A. P. Vinogradov a numit
raioanele, regiunile, n care se depisteaz dereglri n dezvoltarea vegetaiei i animalelor i se nregistreaz boli
endemice provincii biogeochimice.
Clasificarea provinciilor biogeochimice:
Naturale

Artificiale

Republica Moldova este o ar endemic n privina guii endemice, fluorozei, dereglri iodo-deficitare (provincie
natural) i hepatite toxice, ciroze, methemoglobinemie provincii biogeochimice artificiale, rezultate din cauza
tehnologiilor agricole intensive, folosirii pesticidelor, ngrmintelor minerale i organice.
Pe plan mondial patru micronutrimente preocup viziunea tuturor i n special a Organizaiei Mondiale a
Sntii: iodul, fierul, vitamina A i n ultimele decenii acidul folic. Mai mult de o treime din populaia lumii sufer de
consecinele deficienelor acestor micronutrimente.
Maladii nutriionale (latin alimentarius legate cu alimentaia) maladii legate de deficitul sau excesul de nutrieni
din regimul alimentar. Dereglarea principiilor alimentaiei raionale, inevitabil vor duce la dereglri ale strii de sntate,
iar gravitatea simptomelor depinde de durata i nivelul dereglrilor. Maladiile sistemului endocrin i de nutriie
metabolic ocup un loc important n structura bolilor interne. n Republica Moldova incidena acestor maladii constituie
aproape 1,5% din incidena total, dintre care 3% revin tirotoxicozei. Aceste maladii prezint o problem important
medico-social i economic. Majoritatea din ele duc la incapacitatea temporar de munc, invaliditate i deces.
Dintre cauzele frecvente de tiretoxicoz cu hipertiroidismul face parte i boala Graves-Basedow, care n anii 1835-1840
au descris tabloul clinic al hipertiroidei. Hipertiroidismul (gua toxic difuz) sau boal Basedow, cunoscut i ca boala
Graves sau Parry, este o afeciune autoimun, cu predispoziie ereditar, determinat de o cretere intens a funciei
tiroidiene, nsoit de 3 manifestri majore: hipertiroidie cu gua difuz, dermopatie (probleme ale pielii) i oftalmopatie
(afeciunea ochilor). Boala Basedow este o afeciune relativ frecvent care poate s apar la orice vrst ns se
nregistreaz mai frecvent n decadele 3 i 4 de via, frecvena ei fiind mai crescut la femei. n zonele geografice unde

gua nu este endemic raportul femei brbai este de 7:1 fa de regiunile geografice cu gua endemic unde raportul este
mult mai mic.
57.Provinciile biogeochimice artificiale si problemele de PS a populatiei.
Cercetrile tiinifice au stabilit c surplusul sau carena unor substane minerale i, n special de microelemente n sol
determin coninutul lor respectiv n plante, organismele animale i organismul omului, iar maladiile, geneza crora este
determinat de carena sau surplusul de microelemente n organism, se numesc boli endemice. A. P. Vinogradov a numit
raioanele, regiunile, n care se depisteaz dereglri n dezvoltarea vegetaiei i animalelor i se nregistreaz boli
endemice provincii biogeochimice.
Clasificarea provinciilor biogeochimice:
Naturale

Artificiale

La apariia unor semne ale patologiei de exemplu a glandei tiroide este necesar consultul medicului de familie i
medicului endocrinolog, efectuarea investigaiilor ultrasonore i determinarea nivelului de hormoni n snge. situaia
epidemic cu privire la holer i boli diareice acute(BDA) e destul de ngrijortoare.
In Republica Moldova, aprovizionarea cu apa constituie o problema stringenta, deoarece sursele de apa sunt
distribuite neuniform in teritoriu, iar calitatea ei in foarte multe cazuri nu corespunde standardelor nationale
existente. Concomitent, e necesar de mentionat ca atat dezvoltarea economica, cat si sanatatea populatiei in tara
noastra depind in mare masura de cresterea permanenta a deficitului resurselor acvatice.
Circa 50% din populatia Republicii Moldova nu are acces la apa potabila de calitate. Aproape 60% este aprovizionata cu
apa prin sistemul decentralizat (fantani, izvoare). De regula, acestea sunt apele freatice. In ultimul timp, tot mai multa
atentie se acorda la exploatarea panzelor de apa de profunzime (arteziene). Pe piata au aparut diverse ape imbuteliate.
Evident, este important ca si consumatorul sa cunoasca particularitatile cerintelor igienice fata de apa de baut. De
exemplu, consumul inalt de apa potabila in perioadele anului cu temperatura inalta (vara, primavara, toamna), precum si
consumul unei cantitati normale de apa, dar cu un continut marit de fluor determina o expunere a omului la o doza
majorata a fluorului, fapt care provoaca starea patologica cunoscuta sub denumirea de fluoroza. Primele manifestari ale
fluorozei endemice apar la concentratii de fluor in apa potabila de peste 1,5-2,0 mg/dm3 si se localizeaza la nivelul
dintilor.
La concentratii mai mari de fluor (peste 5 mg/dm3) in apa, acesta influenteaza si asupra oaselor, producand
osteoscleroza sau osteofluoroza asimptomatica. Insuficienta fluorului in apa contribuie la dezvoltarea cariei dentare, foarte
raspandita in Republica Moldova, de care sufera circa 90% de populatie. Maladia consta in dereglarea legaturii dintre
elementele organice (proteinice) si neorganice (calcaroase) ale smaltului si dentinei dintilor.
58.raionarea medico geografica.rolul lor in implimentarea activitatilor de PS
In scopul studierii si organizarii luptei cu maladiile endemice, in primul rind are o importanta mare raionarea medico
geografica a teritoriilor in regiuni si subregiuni ale biosferei. In functie de elementele chimice din sol tara noastra este o
tara endemica. De exemplu in rai calari falesti ungheni si altele solul contine cant excesive de flour iar populatia syfera de
fluoroza. In partea centrala si alte raioane solul sarac in flour si sufera de carie dentara. O tara endemica in gusa in reg de
nord solul contine putin iod. Apele freatice si subterane sunt supermineralizate cu duritate inalta ceea ce duce la litiaza
urinara. Utilizarea intensiva a pesticidelor duc la raspindirea hepatitelot si cirozelor.. In aceste provincii se necesita
implicarea lucratorilor medicali in colaborare cu ecologii administratia populatia pt promovarea metodelor favorabile de
explotare a teritoriilor si profilaxia maladiilor. Antropoecosistemele naturale si artificiale determina starea de sanatate.
59 notiuni de comunitate. Elementele cheie,institutiile, reprezentatii si problemele comunitare in PS
Comunitatea este o unitate spatiala sau teritoriala de organizare sociala in care indivizii au un sens al identitatii si
apartentiei exprimate de relatiile sociale
Comunitatiile sunt grupuri d epersoane care locuiesc in acelasi spatiu geographic cu membri care au copartimente
diferite care au un limbaj si traditii commune si ale caror interese si identitate cultural-valorica sunt asemnatoare
Elementele cheiei: asezarea in spatiu(pozitia geografica), preocuparile commune, credints in acelasi valori
culturale,idealuri si norme impartasite de membrii comunitatii
Institutiile si reprezentatii din comunitate:primaria-primarul,secetara, politia,dispensarul medical,biserica, preotul,
scoala si gradinita, bilblioteca si caminul cultural,medical. Onguri,
Fiecare comunitatea si confrunta cu anumite problem. Prblmea comunitara este problema in jurul careia urmeaza sa fie
concetrata atentia si eforturile comunitatii. Termenul de problema social poate fi definit ca fiind o situatie pe care mai
multe personae din comunitate o percep ca fiind greu de rezolvat, dificila, care creeaza discomfort si care cere o
solutionare. Exemple de problem ale unei comunitati:saracia,consumul de droguri, rata ridicata a abandonului scolar,
poluarea apei si aerului,servicii medicale insuficiente.
Ierarhizarea problemelor: probl care a fost indicate de cei mai multi, prima prob la care se refera membrii comunitatii
atunci cind sunt intrebati.

60.indicatorii de sanatae si cei social economici ai unei comunitati; imortanta lor in realizarea masurilor de PS
Indicatorii social ai comunitatii, exemple pot fi:comporatea sociala si bunastarea in legatura cu delincventa, rata
abuzului de substante, ratele mortalitatii sau morbiditatii.
Indicatorii economici- viabilitatea economica si sursele de angajare intr-o comunitate reprezinta arii commune de in
teres pt multe localitati, intreprinderile cooperative si dezvoltarea comunitatii devin abordari preferate pt a dezvolta
economia unei comunitati, fata de abordarea mai traditionala. Aici atentia treb indreptata asupra tipurilor de locuri de
munca din comunitate ,rata somajului si noile afaceri deschise.
Sanatatea este determinate de mai multe elemnte decit bunastarea fizica. Interactiuniile cu mediul fizic si social joaca un
rol major in a determina cit de sanatosi suntem.
Indicatorii starii de sanatate pun in evidenta distributia bolilor in comuniitate. Acest profil se constituie pe baza
indicatoriilor de sanatate sau a anumitor factori care pun in evidenta nivelul de sanatate al unor indivizi sau grupuri de
populatie. Acesti indicatori include informatii cum ar fi rata deceselor la anumite virste, rata mortali decese
accidentle,anii de viata pierduti.
Riscul de sanatate. Profilul riscului de sanatate are 3 componente:riscul comportamental, riscul social,riscul de
mediu(fizic,chimic,biologic)
Factorii de risc comportamentali include alimentatia ,consumul de medicamente,alcool,tutun,si droguri sau obiceirui in
actic=vitatea fizica. Acetea pot fi puse in evidenta de studii cu orivire la comportamente si perceptii, problem si nevoi de
sanatate la nivel individual sau la nivelul unor grupuri popuationale.
Indicarotii sociali ai riscului de sanatate sunt de o importanta deosebita. Stresul ca urmare a pierderii locului de munca,
excluziunea sociala,nivelul de educatie scazut pot fi factori asociati unei stari de sanatate precara. Caftorii de mediu
asociati cu riscul de sanatate include calitatea mediului inconjurator,calitatea apei solului,aerului, climatului geographic si
conditiilor de locuit. Este necesara investigarea starii prezente a serviciilor medicale din comunitate si apoi unele legaturi
dintre mediu si sanatate, pe de op parte si dintre dezvoltarea economica si sanatatea in zona pe de alta parte.