Vârstele școlare

Pe criteriul utilității practice, pot deveni operante trei delimitări în cadrul vârstelor
școlare: elevii între 9-12 ani, cei între 12-15 ani și etapa 16-18 ani. Pentru prezentarea fiecărui
nivel este utilă shema clasica de caracterizare, care se oprește la prezentarea dezvoltării fizice,
socio-morale, afective și cognitive. Din perspectiva stadialității clasice ( Erikson, Piaget,
Konlberg), etapa amintită prezintă următoarele încadrări: stadiul dezvoltării psihosociale, stadiul
dezvoltării cognitive, stadiul dezvoltării morale și factori generali în atenție.

Stadiul dezvoltării psihosociale este caracterizat de hărnicie vs inferioritate. Este

important de oferit copiilor o activitate constructivă, limitând comparațiile între cei buni și cei
mai slabi la învățătură.

Stadiul dezvoltării cognitive este cunoscut și sub forma de operații concrete al gândirii și
începutul operațiilor formale. În clasele mai mari, unii copii pot fi capabili să lucreze cu
abstracțiuni, dar cei mai multi dintre ei au nevoie de generalizări pornind de la experiențe
concrete.

Stadiul dezvoltării morale are loc o tranziție de moralitatea constrângerii la moralitatea

cooperării, de la preconvențional la convențional. Acum are loc perceperea regulilor drept
înțelegeri mutuale dar, pe de altă parte, supunerea la regulile “oficiale” se face din respect față de
autorități sau pentru impresionarea celorlalți.

Fcatorii generali in atentie sunt reprezentati de entuziasmul initial pentru invatatura s-ar
putea sa pălească pe măsură ce caracterul de noutate se pierde, iar perfecționarea abilitatilor
pretinde eforturi tot mai mari. Diferentele de cunostinte între cei ce invata repede si cei ce invata
mai incet sunt vizibile. Respectul “automat” față de profesor tinde să scadă. Creșterea și
pubertatea tind să amplifice conștiința rolurilor sexuale.1

1
Pag 41
 A doua etapă a vârstelor este cea 12-15 ani. În construcția acestei etape intră următoarele
încadrări: stadiul dezvoltării psihosociale, stadiul dezvoltării cognitive, stadiul dezvoltării
morale, factori generali în atenție.

În cadrul stadiului dezvoltării psihosociale își face apariția identitatea vs confuzia

rolurilor sociale. Independența crescândă duce la primele gânduri privind identitatea.
Preocuparea fata de prezentarea prezentarea de sine si rolurilor de sex este mai mare decat cea
pentru orientarea vocationala.

Stadiul dezvoltarii cognitive caracterizat prin debutul operatiilor formale. Creste

abilitatea de analiza mentala, de testare deductivă a ipotezelor. Stadiul dezvoltarii morale face loc
tranzitiei catre moralitatea cooperarii. Creste posibilitatea de a gandi regulile drept intelegeri
mutuale flexibile. Regulile “ofociale” sunt inca ascultate din respect fata de autoritate sau din
dorinta de a-i impresiona pe ceilalti. Factorii generali in atentie sunt puseul de crestere si
pubertatea care influenteaza multe aspect ale comportamentului. Colegii incep sa fie factor de
socializare si influentare comportamentala intr-o mai mare masura decat parintii(socializarea
orizontala). Acceptarea de catre covârstnici reprezinta o miza. Copiii cu performante scolare
reduse pot prezenta modificari caracteriale: anxietate, dezamăgire și dezangajare, aversiune fata
de colegi.2

Ultima etapa a varstelor scolare este cea 16-18 ani. In randul dezvoltarii psihosociale
intalnim identitatea vs confuzia. In structura identitatii personale, proces intrat intr-o faza
accelerata, palierele identitatii de sex si vocationale sunt acum pe acelasi plan. Devin vizibile
diferentele legate de statusurile identitare.

Stadiul dezvoltarii cognitive este caracterizat prin aparitia gandirii formale. Vonsolidarea
abilitatilor de operare mentala complexa cu continuturi abstracte. Stadiul dezvoltatii morale
dezvolta moralitatea cooperarii conventionale. Creste tendinta de a gandi regulile ca intelegeri
mutuale si de a le circumstantializa.

Factorii generali in atentie definesc maturizarea sexuala care are o influenta profunda in
multe aspecte ale comportamentului. Grupul de colegi si prieteni este extrem de important.
Preocuparea pentru orientarea vocationala si alegerea carierei este dominanta, mai ales la cei ce
2
Pag 46
vor sa-si continue studiile. Clarificarea propriului sistem axiologic sustine nevoia exprimarii
punctului personal de vedere in problemele de interes mai general.3

3
Pag 49-50