PLANTAŢIE DE GUTUI

Investiţia 34 200 MDL

Vânzări în anul 4 de rod 30 000 MDL
Profit brut 16 900 MDL
Perioada de recuperare a investiţiei 7 - 8 ani

Descrierea afacerii
Gutuiul are o valoare economică mai mică ca mărul şi părul, fiind mai puţin răspândit în cultură. Cu toate
acestea sunt cunoscute multe posibilităţi de valorificare a fructelor: consum în stare proaspătă,
deshidratare, prelucrare ca gem, dulceaţă, magiun, compot etc., Cultivarea gutuiului este o afacere
profitabilă care are următoarele avantaje:
 Plantaţiile de gutui produc recolte de cca. 20-30 t/ha şi pot fi exploatate 20-30 de ani
 Cererea crescândă pe piaţa locală şi externă la produsele naturale şi sănătoase
 Prezenţa în ţară a companiilor producătoare de sucuri, gemuri, compoturi etc.
 Utilizarea gutuiului la producerea iaurturilor
Investiţia necesară
Plantaţia de gutui este o investiţie pe termen lung, care poate fi exploatată 20-30 de ani. Durata exploatării
eficiente depinde de corectitudinea înfiinţării plantaţiei şi îngrijirea acesteia în primii 3-4 ani după plantare.
Înfiinţarea unui hectar de gutui şi îngrijirea acestuia până la intrarea în rod (primii 3 ani) necesită cca. 34 mii
lei pentru 1 ha: I an de vegetaţie cca. 21,5 mii lei pentru 1 ha; anul II cca. 6,5 mii şi anul III de vegetaţie cca.
6,1 mii lei pentru 1 ha.
Schema tehnologică pentru creşterea plantaţiei de gutui pentru anul I-III de vegetaţie (MDL):
preţ
unit unit/ha Anul I Anul II Anul III TOTAL
unit/lei

A. ACTIVE NEMATERIALE
Elaborarea proiectului de amplasare buc 1 1 000 1 000 1 000
B. COSTUL MATERIALELOR
Material săditor buc 600 9 5 400 630 6 030
Îngrăşăminte organice tone 60 100 6 000 6 000
Îngrăşăminte minerale
N - azotice kg 100 1,6 160 160 320
P - fosfatice kg 120 3,1 372 124 124 620
K - potasice kg 250 1,8 450 150 150 750
Substanţe chimice 100 300 600 1 000
Apă m3 72 0,1 7 7 7 22
C. OPERAŢII MECANIZATE
Arătură de plantare ha 1 650 650 650
Arătură (18 cm) ha 1 400 400 400 800
Discuirea ha 1 150 150 150 150 450
Cultivarea ha 3 150 450 450 450 1 350
Fertilizarea ha 2 150 300 300 300 900
Stropitul cu substanţe chimice ha 2 200 200 400 400 1 000
Transportarea apei t/km 720 2,5 1 800 1 800 1 800 5 400
D. OPERAŢII MANUALE
Plantarea om/zi 30 30 900 900
Prăşitul pe rânduri (3 ori) om/zi 15 30 450 450 450 1 350
Tăiatul în uscat om/zi 10 30 300 300 300 900
Tăiatul în verde om/zi 4 30 120 120 120 360
Paza om/lună 2 350 700 700
E. ALTE CHELTUIELI ŞI CHELTUIELI NEPREVĂZUTE (10%) 1 865 574 541 2 980
F. TAXE ŞI IMPOZITE
Impozitul funciar 1 110 110 110 110 330
Fondul social 1 130 130 130 130 390
TOTAL (A+B+C+D+E+F) 21 454 6 555 6 192 34 202
Piaţa de desfacere
Preţul mediu la care se poate realiza 1 kg de gutui de la producător este de 1,5 lei. Printre principalii
consumatori de gutui sunt: comercianţii de fructe, care realizează gutuii la pieţele din Chişinău şi alte centre
raionale; exportatorii de fructe proaspete; fabricile de sucuri; depozite angro şi magazine; producătorii de
fructe uscate şi producătorii de iaurturi. Cele mai bune preţuri pot fi obţinute în cazul comercializării gutuilor
exportatorilor de fructe în stare proaspătă şi producătorilor de iaurturi însă cu condiţia că fructele sunt
conforme cu condiţiile organoleptice şi sunt calibrate după mărime şi culoare.
Desfăşurarea afacerii
Soiuri de gutui. În Moldova sunt cunoscute următoarele soiuri de gutui: Auriu, Turunciukskaia, Iantarnaia
Moldavii, Jujanka, Zarea, Cometa, Urosoc etc. Important este ca materialul săditor să fie procurat
de la pepinierele licenţiate aşa ca Institutului de Cercetări pentru Pomicultură, Alfa Nistru, Ampo etc.
Înfiinţarea plantaţiilor. Odată cu desfundatul la adâncimea de 50-60 cm, în sol se încorporează 40 – 60
tone de îngrăşăminte organice, 100 – 150 kg superfosfat şi 200-300 kg sare de potasiu la 1 ha. Distanţele
optimale de plantare a pomilor sunt de 4,5x2,5 5x3,5 m (600 copaci la hectar). În aceeaşi parcelă se
plantează 2-3 soiuri de gutui cu aceeaşi epocă de înflorit.
Întreţinerea solului în livadă. Cel mai potrivit sistem de întreţinere a solului este ogorul negru, toamna se
efectuează o arătură la adâncimea de 18-22 cm. Pe parcursul vegetaţiei între rânduri se efectuează 4-5
afânări la adâncimea de 8-10 cm. Intervalele dintre pomi în rând se prelucrează cu freza hidraulică, sau
manual cu sapa de 2-3 ori.
Administrarea îngrăşămintelor. În livezile pe rod pe solurile cu o fertilitate slabă este necesar să se aplice
40-60 t gunoi de grajd o dată în 3-4 ani. În cazurile când nu dispunem de îngrăşăminte organice se
administrează îngrăşăminte minerale în următoarele doze: 300 kg/ha azotat de amoniu, 250-300 kg/ha
superfosfat şi 250-300 kg/ha sare potasică. Se recomandă aplicarea îngrăşămintelor chimice numai pe
rânduri de pomi, pe banda de 1,5-2 m. Epocile de administrare sunt: superfosfatul, sarea potasică,
îngrăşămintele organice şi 1/3 din doza de azot se încorporează toamna sub arătură. Restul
îngrăşămintelor de azot se aplică primăvara, 1/3 la începutul vegetaţiei şi 1/3 peste 20-30 zile în faza
creşterii intensive a lăstarilor.
Tăierea pomilor de gutui. Gutuiul rodeşte pe ramuri anuale lungi şi măciulii. Practic, tăierile de fructificare
se bazează pe ramurile de semischelet, prin a căror tăiere, în zona lemnului de 4-5 ani, se elimină măciuliile
epuizate şi se creează condiţii de stimulare a creşterilor anuale. Semischeletul se scurtează deasupra unei
măciulii viguroase, iar după scurtare se răresc măciuliile la 10-15 cm. În vederea normării încărcăturii cu
rod, o parte din ramurile anuale de pe ramurile de schelet se scurtează la 3-4 muguri.
Combaterea bolilor şi dăunătorilor. Măsurile pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor se
realizează prin:
Perioada de aplicare a Bolile şi dăunătorii care
Produsele chimice şi norma de aplicare
tratamentului se combat
Dezmugurirea Moniloza, Bacterioza Zeamă bordoleză 10 kg/ha (după sulfat de cupru)
Înainte de înflorire Moniloza, bacterioza Zeamă bordoleză 10 kg/ha (după sulfat de cupru)
După înflorire Bacterioza Zeamă bordoleză 10 kg/ha (după sulfat de cupru)
Iulie – august Viermele oriental Zolone, 35% e.c. 2,0-3,0 kg/ha
În timpul căderii frunzelor Bacterioza Zeamă bordoleză 10 kg/ha (după sulfat de cupru)
Recoltarea gutuilor. Perioada optimă de recoltare a gutuiului este luna septembrie. Fructele sunt sortate
după calitatea exterioară şi mărime şi sunt aranjate în lăzi în ordine de dreptunghi, de şah sau diagonală.
Condiţiile de păstrare sunt asemănătoare cu cele ale perelor şi merelor.
Important:
 Gutuiul necesită condiţii de lumină intensă, se adaptează relativ uşor, atât la zonele mai răcoroase,
cât şi în cele excesiv de calde
 Preferă terenuri mai adăpostite, lipsite de vânturi şi geruri mari
 Gutuiul rezistă vreme îndelungată atât pe terenurile secetoase, cât şi pe cele cu un exces parţial de
umiditate
 Pentru cultura gutuiului se valorifică bine solurile uşoare, fertile şi suficient de umede
Analiza veniturilor si cheltuielilor
La respectarea strictă a tehnologiei de producţie plantaţiile de gutui după intrarea lor în plină producţie (anul
4-5 după plantare), asigură recolte de fructe de 20-30 tone la hectar. Pentru calculul veniturilor s-a folosit
recolta medie la hectar de 20 tone. Această recoltă este caracteristică începând cu anul 4 de rod atunci
când pomii întră în perioada de plină producţie.
Schema tehnologică pentru creşterea prunelor în anul 4 de rod (anul 7 de vegetaţie), MDL:
 preţ
unit unit/ha TOTAL
unit/lei
 A. VÂNZĂRI NETE
Gutui kg 20 000 1,5 30 000
B. COSTUL MATERIALELOR
Îngrăşăminte minerale
N - azotice kg 100 1,6 160
P - fosfatice kg 90 3,1 279
K - potasice kg 90 1,8 162
Substanţe chimice 1 000
Apă m3 132 0,1 13
C. OPERAŢII MECANIZATE
Arătură (18 cm) ha 1 400 400
Discuirea ha 1 150 150
Cultivarea ha 4 150 600
Fertilizarea ha 1 150 150
Stropitul cu substanţe chimice ha 3 200 600
Transportarea apei t/km 1 320 2,5 3 300
Transportarea t/km 200 2,5 500
D. OPERAŢII MANUALE
Prăşitul pe rânduri (3 ori) om/zi 15 30 450
Tăiatul în uscat om/zi 25 30 750
Tăiatul în verde om/zi 5 30 150
Recoltarea şi sortarea om/zi 50 30 1 500
Paza om/lună 3 500 1 500
E. ALTE CHELTUIELI ŞI CHELTUIELI NEPREVĂZUTE (10%) 1 166
F. TAXE ŞI IMPOZITE
Impozitul funciar 1 110 110
Fondul social 1 130 130
G. TOTAL CHELTUIELI (B+C+D+E+F) 13 071
MARJA BRUTĂ (A-G) 16 929
MARJA BRUTĂ (G/A) 56%

Sursa: “Calendarul pomicultorului”, Valerian Balan, Chişinău 2001, AgroInform

„Înfiinţarea plantaţiilor pomicole”, Chişinău 2001, AgroInform
„Combaterea bolilor şi dăunătorilor în plantaţiile pomicole” Ion Boubătrân, Chişinău 2002, ACSA