Academia de Studii Economice București

Facultatea de Marketing

PROIECT CERCETĂRI DE MARKETING

-Observare și sondaj pe aceeași temă-
Profilul utilizatorului rețelelor de socializare

Tonghioiu Larisa Eliza Țentea Mariana Alina

Țarus Iulia Ioana Ungureanu Anamaria

Grupa 1716C
Anul I, an universitar 2018-2019
 Proiect – Observare și sondaj pe aceeași temă

1. Scopul cercetării
O rețea de socializare este, general vorbind,
o rețea de persoane cu scopuri comune, cum ar fi
o rețea de studenți, politicieni. Având în vedere
faptul că majoritatea persoanelor din ziua de azi
dețin cel puțin un cont pe una dintre
nenumăratele rețele de socializare, ne propunem
să analizăm părerile acestora atât despre rețelele
în sine, cât și despre problemele întâlnite până
acum în timpul accesării acestora.
În ultimii ani printr-o rețea socială se înțelege deseori și o rețea (informațională) de
utilizatori Internet, bazată pe anumite site-uri web la care utilizatorii se pot înscrie și
interacționa cu alți utilizatori, deja înscriși.
În România rețelele sociale au apărut în 2005, o dată cu apariția Hi5, iar în 2008 au apărut
Twitter și Facebook.

2. Obiectivele cercetării (de prezentat separat pentru observare si sondaj)

Obiective urmărite prin observare (cca. 6-7)
Identificăm daca persoanele cu vârste
cuprinse între 7 si 70 de ani folosesc
rețelele de socializare.
Cercetăm care este nivelul de studii pe care îl
au respondenții.
Obiective urmărite prin sondaj (cca. 9-10)
Identificăm daca intervalul de vârstă estimat
este bine ales.
Cercetăm care este nivelul de studii pe care îl
dețin respondenții.

Cercetăm care sunt rețelele de socializare Identificăm rețelele de socializare cel

preferate de respondenți. mai des utilizate.

Cercetăm care este scopul pentru care sunt Identificăm influența pe care rețelele de
folosite rețelele de socializare. socializare o au asupra respondenților.

Cercetăm dacă respondenții sunt captați de Identificăm atenția pe care respondenții o

rețelele de socializare atunci când folosesc acorda mediului social.
mijloacele de transport în comun.
Cercetăm care sunt dispozitivele pe care le Identificăm ce gadgeturi preferă respondenții
folosesc respondenții pentru a se conecta la să utilizeze.
rețelele de socializare.

Cercetăm dacă utilizatorii vizualizează Identificăm dacă sunt importante pentru

pagini de promovare ale obiectivelor pe respondenți paginile de promovare.
care doresc să le viziteze.

3. Ipotezele cercetării (se prezinta separat pentru observare si sondaj)

Ipotezele pentru observare (cca. 6-7) Ipotezele pentru sondaj (cca. 9-10)
Respondenții cu varsta cuprinsa intre 7 si 70 de Respondenții cu vârste cuprinse între 20 și 40
ani folosesc cel mai des rețelele de socializare. de ani sunt cei mai activi pe rețelele de
socializare.
Respondeții care sunt la liceu sau urmează Respondenții de liceu sunt cei care utilizează
studii universitare folosesc frecvent rețelele cel mai frecvent rețelele de socializare.
de socializare.

Respondenții utilizează cel mai des
urmatoarele rețele : facebook , instagram,
whatsapp, yahoo mail.
Respondenții folosesc rețelele de socializare din Respondenții dețin conturi pe majoritatea
dorința de a socializa , în interes profesional si rețelelor de socializare și au următoarele
pentru promovarea personală.
Respondenții sunt interesați de descărcarea
aplicațiilor de socializare
Respondenții sunt influențați de numarul de
like-uri sau urmaritori de pe rețelele de
socializare
Respondenții care petrec un numar mare de
ore pe rețelele de socializare tind să trăiască
într-o lume virtuală
Respondenții petrec foarte mult timp pe
rețelele de socializare din dorința de a
comunica
În urma cercetării reiese faptul ca respondenții
preferă următoarele rețele de socializare in
proporție de :
- 97,4 % Whatsapp
- 92,7 % Instagram
- 94,4 % Facebook
- 77,4% Yahoo Mail
scopuri:
-dorința de a socializa (94,4%)
-interes profesional (30,6%)
-promovare (12,1% )
La ora actuală, respondenții folosesc rețelele
de socializare din dorința de a interacționa cu
alți oameni
Respondenții sunt interesați să acceseze din ce
în ce mai multe rețele de socializare
Respondenții utilizează cel mai des rețelele de
socializare din curiozitatea de a vedea
postările prietenilor
Respondenții accesează rețele de socializare
pentru a achiziționa anumite produse
4. Definirea conceptuală și operațională a variabilelor cercetării (se prezinta separat
pentru observare si sondaj)
a. Variabile pentru observare
Denumirea variabilei Definirea conceptuala Definirea operationala
Sexul persoanelor observate Încadrare de gen  Femeie
 Bărbat
Vârsta persoanelor Încadrare în categorii de  18-25
observate: vârstă  26-35
 36- 45
 46 -55
 < 55
Nivelul de studii: Încadrare în categoriile  Elev
educaționale.  Student
 Salariat
 Antrepenor (firmă
proprie)
 Fară loc de munca
Timpul in care utilizeaza Încadrare în perioada ă  20%
telefonul:( in intervalul de  40%
observare )  60%
 80%
 100%
Rețele de socializare Încadrare în tipul de rețele  Facebook
utilizate utilizate  Instagram
 Twitter
 Snapchat
 Pinterest
 Tumblr
 Reddit
 WhatsApp
 Yahoo Mail
 Altele
Dorința de a încerca noi Dorința de nou  DA
rețele de socializare  NU
Totalul orelor pe care il Perioada de timp in care  2-7h
petrec zilnic pe rețelele de utilizatorul foloseste rețelele  >7h
socializare  >2 h
 >5h
 <7h
 <2h
 <5h
 b. Variabile pentru sondaj

Denumirea variabilei Definirea conceptuală Definirea operațională

Deținere cont pe rețelele de Deține cel putin un cont pe  DA
socializare una din rețelele de  NU
socializare
Sex utilizator Încadrare de gen  Femeie
 Bărbat
Vârstă utilizator Menționarea vârstei <număr> ani
utilizatorului
Educație Încadrare în categoriile  Școala generală
educaționale.  Liceu
 Studii universitare de
licență
 Studii postuniversitare
(Master sauDoctorat)
Ocupație principală Încadrare în categoriile  Elev
ocupaționale.  Student
 Salariat
 Antrepenor (firmă
proprie)
 Fară loc de munca
Rețele de socializare Încadrare în Rețele de  Facebook
utilizate socializare  Instagram
 Twitter
 Snapchat
 Pinterest
 Tumblr
 Reddit
 WhatsApp
 Yahoo Mail
 Altele
Scopul folosirii rețelelor de Scopul rețelelor de  Dorința de a socializa
socializare socializare  Interes profesional
 Promovare personală
 Altele:
Utilitatea rețelelor de
socializare
Dispozitive
Probleme cu conturile de pe
rețelele de socializare
Timpul utilizat
Utilitatea rețelelor
Postări lunare
Relevanța postărilor
Importanța urmăritorilor
Prietenilor virtuali
Cunoașterea prietenilor
virtuali
Utilitatea rețelelor de  Curiozitatea de a vedea
socializare postările prietenilor
 Pentru a cunoaște
persoane noi
 Plăcerea de a posta
fotografii
 Pentru a participa la
diferite campanii
 Pentru a descoperii
evenimente interesante
 Pentru a verifica anumite
locații/ sau informații despre
locații
 Altele:
Dispozitivul utilizat in mare  Telefonul Mobil
parte pentru a accesa rețelele  Tableta
de socializare  Laptop / Personal
Computer
 Altele
Existenta problemelor cu  DA
conturile de pe rețelele de  NU
socializare
Cât timp se utilizează zilnic Scară de la 1-10
pe rețelele de socializare?
Cât de utile sunt rețelele de Scară de la 1-10
socializare?
Cât postați lunar pe rețelele Scară de la 1-10
de socializare?
Cât de relevante sunt Scară de la 1-10
postările de pe rețelele de
socializare?
Cât de importanți sunt Scară de la 1-10
urmăritorii de pe rețelele de
socializare?
Câte persoane cunoașteți Scară de la 1-10
personal de pe rețelele de
socializare? *
 Utilizarea în interes personal Cât utilizați în interes Scară de la 1-10
personal rețelele de
socializare?
Ilustrarea unei vieți perfecte Cât incercați să ilustrați o Scară de la 1-10
viață cât mai perfectă pe
rețelele de socializare?
Viața personală Cât afișați viața personală pe Scară de la 1-10
rețelele de socializare?
Pericolul Cât de periculoase sunt Scară de la 1-10
rețelele de socializare? *

5. Coordonatele cercetării
Pentru observare:
a. Spațiale (unde se culeg datele)- datele se culeg în următoarele locații: cafenelele
Starbucks, Ted’s Coffee Co, Tucano Coffee, Meron Cișmigiu (București).
b. Temporale (cand se culeg datele)- datele se culeg în perioada 20-24 mai 2019, în
intervalul orar 10:00 -15:00.
c. Modale (cum se culeg datele)- datele se culeg prin observare directă, la fața
locului, cu ajutorul Fișei de Observare.
Pentru sondaj:
a. Spațiale (unde se culeg datele): Chestionarul va fi trimis prin email si prin aplicatia
WhatsApp, cu ajutorul Google Forms, unor persoanelor doritoare de a ajuta la
definitivarea lui.
b. Temporale (cand se culeg datele): În perioada 20 – 24 mai 2019.
c. Modale (cum se culeg datele): Datele se culeg cu ajutorul chestionarului,
administrat online.

6. Definirea surselor de informații

a. Colectivitatea cercetată (despre cine este cercetarea)- utilizatorii rețelelor de
socializare.
b. Unitatea de observare (entitatea al cărui comportament îl studiem) – de ales dintre
individ, gospodărie sau organizație- indivizi.
c. Unitatea de sondaj – cine raspunde la întrebările din chestionar- respondenții
selectați de către echipă pentru interogare.

7. Eșantionarea
𝑡2𝑝(1−𝑝)
a. Mărimea eșantionului – de calculat cu formula 𝑛 =
∆2𝜔
 Populația studiată – Persoanele care dețin cel puțin un cont pe una din rețelele de
socializare.
Am luat în calcul următoarele ipoteze:

 Majoritatea persoanelor cu vârste cuprinse între 7-70 de ani dețin cel puțin
un cont pe una din rețelele de socializare.

 Am considerat că populația care utilizează în mod regulat rețelele de

socializare este de sex feminin.

p = 98% = 0.98 - procentul celor care dețin cel putin un cont pe una din rețelele de socializare
q = 2% = 0.02 - procentul celor care nu dețin cel puțin un cont pe una din rețelele de socializare

𝑒 = ±5% - marja de eroare considerată

Pentru o probabilitate de garantare a rezultatelor cercetării de 98% - coeficientul de încredere t
(coeficient asociat probabilității de garantare a rezultatelor cercetării prestabilită de cercetător)
t= 2,33 (tabel)
Mărimea eșantionului va fi:
2,332 ∗ 0,98 ∗ 0.02 7,75 ∗ 0,01
𝑛= =
0,052 0,0025

b. Structura eșantionului – de ales metoda de eșantionare aleatoare ce va fi folosită

pentru selecția respondenților.
Neavând acces la un istoric al utilizatorilor sau la o bază de date care să conțină conturile
deținute de fiecare individ în parte, vom restrânge cercetarea prin observarea și interogarea
persoanelor apropiate. Alegerea elementelor eșantionului (utilizatorii rețelelor de socializare) se
va face atât la întâmplare, pe baza intuiției cercetătorilor, cât și prin selectarea câtorva
prieteni/rude (pentru rezultate concrete).

8. Construirea instrumentelor de culegere a informațiilor

a. Fișa de observare
b. Chestionarul
În funcție de obiectivele cercetării, a variabilelor definite anterior și a ipotezelor au fost realizate
instrumentele de culegere a informațiilor: Fișa de Observare și Chestionarul - anexate proiectului.

9. Testarea metodologiei și propuneri de îmbunătățire

a. Fiecare grupă va observa 40 de persoane și va chestiona alte 40 de persoane,
pentru a vedea dacă sunt corect construite cele 2 instrumente de culegere a
informațiilor.
b. Acolo unde identifică diferite probleme/dificultăți, vor scrie ce modificări propun
a se face în cazul fișei sau a chestionarului.
Cei patru membrii ai grupei au observat 40 de persoane și au chestionat alte 40 de persoane cu
ajutorul Fișei de Observare și a Chestionarului proiectat.
La procesul de observare s-au întâmpinat cele mai multe probleme, deoarece nu am avut acces la
telefoanele sau laptop-urile persoanelor pe care le-am avut sub observație. Am constatat că
oamenii sunt reticenți atunci când vine vorba despre conturile personale de pe rețelele de
socializare.
Formularul Google Forms a fost utilizat pentru înregistrarea datelor.
Din punct de vedere al metodologiei de observare, ne-ar fi fost mai ușor dacă am fi avut acces la
telefoanele sau laptop-urile persoanelor pe care le-am avut sub observație. Accesul la istoric ne-ar
fi ajutat să ne dăm seama cu exactitate de numarul de ore petrecute pe internet și care rețele de
socializare au fost cel mai des accesate.
Proiectarea sondajului a urmărit atingerea obiectivelor stabilite inițial și ușurința de completare a
formularului. Pentru a nu întâmpina probleme legate de refuzul unui raspuns, precum și lipsa de
încredere a respondentului, nu am introdus în chestionar o întrebare despre numele utilizatorului
de rețele de socializare.
La construirea întrebărilor am utilizat:

 Scala nominală (pentru întrebările referitoare la profilul respondentului de tip sex,

educație).
 O scală ordinală cu note de la 1 la 10, cu scopul de a măsura importanța anumitor
criterii (favorabile/ nefavorabile) în vederea îmbunătățirii rețelelor de socializare.
10. Bibliografie:
 https://rria.ici.ro/wp-content/uploads/2017/09/05-art.3-RRIA-3-2017_Tarziu-Moise-
Iordache.pdf
 Cercetarea de marketing- Alexandru Mircea Nedelea
 http://www.stiucum.com/marketing/cercetarea-de-marketing/Cercetarea-de-marketing-
contin52861.php