TRCI

Principiul placebo
CUM NE VINNTCA NSTTPTARILE POZITIVE

AllTJE tlllAlY-SAllllIRALOW

Traducere din germani de Laura |(arsch

CUPRINS

Introducere ..........7
Pronosticuri nefavorabile prost ambalate .... IL
Pacienlii rclateazd. ... '. 16
De ce aparlinitorii gi prietenii spulberi speranfa.......... 19
Moartea promisi - un fenomen nocebo plin de cruzime-..26
Moartea voodoo. -......27
Placebo-nocebo - ce-nseamni mai exact?. .... 33
Placeboul .. ..... .......34
Efectul placebo. ........ 35
Analgeziaplacebo. ..".39
Efectul nocebo ... '.. '. . 4l
Sugestiile - puterea cuvintelor '.. ' '....48
Comunicarea in medicine ..... .. '. . ' ' 51
Sugestii negative directe -. ' ...73
Sugestiipozitive .......76
lncredereastimuleaziefecteleplacebo .......84
Numai un cuvAnt. ... ... 86
Mdna intinsi - comunicarea nonverbali ... .... .... 91
Firi medici empatici nu existi efecte placebo .....'....... 95
Efectele placebo, parte integranti a succesului terapeutic 100
imblAnzitorii de inimi. .......t02
Placebourilescadtensiuneaarteriala. ......105
9i stomacul reacfioneazi la placebouri . . . . .107

$i pacienlii cu Parkinson profiti de efectele placebo ... '.108

Colonul iritabil reacfioneazi chiar gi la placebourile
administrate ope fafe" ........ 112
Efecte imbunitifite ale preparatelor impotriva migrenei .. 115
Un somn implinit datoriti placebourilor..... ..... LL7
Se poate gi firi placebouri? ....121
 Principiul placebo
AI|ITJT [lAI,Y.SAlllIRIIOltl

Durerilor nu le plac placebourile . . .. . .. ... . .126

Durerea este o lungi inlinluire de stimuli. ........129
Farmaciaanalgezicd,aorganismului.... ....132
Mai pufini durere pentru membrii clanului
....... 138
O noui perspectivi asupra durerii. .. ... .. ..143
Psihologia efectului placebo ... fS:
CAnd suni clopotelul, vine mAncarea...... .....,..754
Reacfiaimunitaricondifionati...... .......156
Reacfia imunitari condigionati la pacienfii cu alergii..... 158
Ce nu costi nimic nu valoreazi nimic
Pilulele de zahlr scumpe sunt mai eficiente
decitceleieftine ......167
Profesorii au un potential placebo rirai mare? . . . , .l7O
Cu cAt e mai dureros, cu atAt e mai eficient?..... .........IT2
Altewemuri,altevalori(placebo). .........174
Cum imi creez propriile efecte placebo? . .. ..176
Imaginile interioare pot crea efecte placebo..... .........178
Relaxarea este intotdeauna buni .... 1gl
Nocebouri pAndesc in tot locul .. ....787
CAtplaceboesteadmisibil?.. .........194
Recomandiridelecturi .........201
Mulfumiri ........ 203
PRONOSTICURI l\lEFAVORABILE PROST AMBALAIE

Au trecut mai bine de zece ani de cAnd m-am supus unui control
de rutini, degi aveam doar treizeci gi cinci de ani si nu prea gtiam
de ce ar fi necesar. Medicul meu de familie mi sfituise insi si-l
f.ac, iar eu i-am urmat sfatul. Cind mi-a ficut o ecografie a bilei, a
descoperit cAteva tumori mici. lmi amintesc inci destul de exact
cuvintele lui. inci inainte de a fi misurat acele nodulete mi-a vor-
bit despre o eventuali necesari indepirtare a bilei. ,,Ar putea fi
polipi, si daci acegtia degenereazi, bila trebuie scoasi, inainte de
a apirea acolo o tumoare canceroasi." Am fost atAt de uluiti, incAt
n-am gtiut ce si spun. Astizi binuiesc ci m-am aflat intr-o stare de
goc ;i n-am fost capabild si-i adresez intrebirile cuvenite, pentru
ca el si-mi prezinte corect diagnosticul.
in loc si-mi ofere explicafii obiective, medicul meu s-a lansat
in supozifii. M-a intrebat daci n-ar fi bine si-mi faci gi nigte teste
pentru markeri tumorali, daci tot imi luase sdnge, ,,...doar aga,
ca si fim siguri". in numai cAteva minute imi diduse de infeles
ci ag putea avea, sau dezvolta intr-un timp nu foarte indepirtat,
o tumoare canceroasi la bili. imi amintesc de parcd ar fi fost ieri
ci era o zi cald| de vari. lmi amintesc gi ce rochie purtam. $i mai
ftiu precis ci in seara acelei zile inten,tionam si ies in orag. Dupi
acel diagnostic nu mi-a mai stat mintea la distractie. Nu mai gtiam
incotro s-o apuc, aga mi-era de frici.
Testele pentru nu-gtiu-ce markeri tumorali amrcfuzat atunci si
le fac. Cred ci a fost o reacfie mai putin rafionali, cAt mai degrabi
intuitiva. Fiindci medicul meu s-a gribit si-mi mai dea gi citeva
exemple de diagnostic similar. Mi-a vorbit despre un birbat tAnir,
ciruia ii recomandase, de asemenea, operarea bilei din cauza
prezenfei unor mici polipi. Dupi intewenfie s-a constatat insi ci
 Principiul placebo
lltr
AilrJE iiltY-$A|UrnA[0l{

=lllilillr
tumorile presupus primejdioase nu fuseseri ln realitate deloc pri-
mejdioase gi ci birbatul isi pierduse bila degeaba. Astfel, medicul
meu inten$onase poate si-mi comunice ci asemenea polipi nu sunt
neapirat primejdiogi. Intenfionase poate si-gi relativizeze nefe-
ricitul pronostic. Simtise poate ci infilisase totul prea in negru.'
Indiferent ce avusese de gAnd si-mi spuni, cert este ci igi expri-
mase diagnosticul in cuvinte prost alese si imi indusese o stare
de nesiguranfd extremi. Privind in urmi, mi gAndesc ci ar fi tre-
buit si cer gi pirerea unui alt medic. Astizi n-ag qti sd spun de ce
nu am ficut acest lucru. A fost nevoie de un al doilea diagnostic
gregit, de-a dreptul scandalos, pe care l-a exprimat intr-un mod la
fel de stAngaci, ca si-mi dau seama ci medicul acela nu poate fi
bun pentru mine.
Dupi cAteva luni de la povestea cu bila m-am infi,tigat la cabine-
tul lui cu o senzatie puternici de ameteali la intoarcerea capului,
dupi ce petrecusem deja o jumitate de zi in secfia de urgenfe a
unei clinici din Mi.inchen. Firi si mi consulte, medicul a inceput
si-mi profefeasci o encefaliti, pe care el avea de gAnd si o trateze
cu perfuzii cu cortizon timp de cAteva zile. Binuiala mea de dile-
tanti, cum ci amefeala ar putea ftcauzatd.de un nerv comprimat
aveam la wemea respectivi nigte dureri cumplite in zona cefei gi
-
a umerilor 9i abia daci mai puteam intoarce capul
- el a spulbe-
rat-o imediat. CAnd l-am intrebat cum ajunsese la convingerea ci
at avea o encefaliti, cAnd nici micar nu mi consultase, mi-a spus
literal: ,,Se intdmpli destul de des la femei de virsta dumneavoas-
tri". Am pirisit atunci cabinetul gi nici nu am mai pus weodati
piciorul in el. Senzafia de amefeali era intr-adevir cauzati de un
nerv comprimat. M-am dus chiar in acea zi la ortopedul meu de
incredere, care mi-a ficut o injec,tie in umirul dureros, La scurt
timp, amefeala a dispirut.
Triiesc, agadar, d.e zece ani cu polipii mei biliari. Medicul meu
de familie mi consulti de doui ori pe an. $i el mi-a atras atenfia
asupra faptului ci tumorile acestea trebuie supravegheate gi ci
bila ar trebui eventual scoasi daci polipii depigesc o anumiti
dimensiune sau se inmullesc. Dar, spre deosebire de colegul siu,
nu mi-a bigat frica in oase. El m-a informat obiectiv despre riscurile
gi posibilitigile de tratament ale acestor polipi biliari. Deocamdati
nici nu au crescut, nici nu s-au inmullit. Eu sunt pregetite $i nu mi
tem de o eventuali intervenfie, fiindci sunt con;tienti de necesi-
tatea unei operafii daci situafia se agraveazi.
Eu am avut, la wemea respectivi, norocul de a trage din cele
lntAmplate consecinfele potrivite mie si am devenit pAni la urmi
mai puternici, mai congtienti de faptul ci medicii nu judeci intot-
deauna inbaza unor rezultate neindoiehiice, ci dau uneori glas
unor pireri gi binuieli qi preferi si se increadi in statistici, in loc
si iqi asculte pacien,tii; mai convinsi ci nu suntem obligafi si ne
expunem unor astfel de pireri. ln Germania, pacienfii au drep-
tul si-gi aleagi medicul. Eu triiesc la Miinchen, un orag ai cirui
locuitori chiar nu se pot plAnge ci duc lipsi de medici special{ti.
Sunt perfect congtienti ci, indeosebi in zonele rurale, oamenii sunt
fericigi daci au in apropiere micar un singur medic specialist. Cu
toate acestea, nu trebuie si se lase intimidafi, ci, daci au weo indo-
iali, si faci mai bine un drum mai lung pAni la urmitorul medic.
Cind un pacient se simte prost sfituit sau tratat, acest lucru poate
tulbura relafia de increde{e intre medic gi pacient in asemenea
misuri, incAt o ingrijire gi o terapie folositoare gi de succes devin
mai anevoioase, daci nu chiar imposibile.
Eu mi-am revenit atunci destul de repede din sperietura pe care
mi-o trisese medicul meu de familie cu markerii lui tumorali gi
tumorile lui canceroase, gi nu am suferit weo dauni insemnati.
Mi-a fost ugor si mi decid impotriva unei opera,tii de bili gi a unei
lndoielnice terapii cu cortizon pentru tratarea unei encefalite ine-
xistente, probabil gi fiindci in cazul bilei nu exista o nevoie acuti
de a acfiona, eu netrebuind agadar si reaclionez imediat. ln cazul
amelelii diagnosticul medicului mi-a pirut atat de absurd, incdt
nu m-am lisat piciliti de el, slavi cerului.
Dar existi situalii care nu ingiduie un timp de gindire mai
lung, ci impun o decizie grabnici. Orice femeie insircinati la o
 Principiul placebo
AI{IJI itAt Y-$tiltnA[0lll

virsti mai avansatd, care se supune unor misuri prediagnostice

pentru a fi siguri ci nu existi defecte genetice, cunoa$te sentimen-
tul de nesiguranfi pe care il inspiri asemenea misuri. La nivelul
incongtientului existi intotdeauna un dram de frici. Fiindci, in
fond, orice viitoare mami isi doreste sd aduci pe lume un copil
sinitos. O cunogtinfi de-a mea a triit acest lucru.
CAnd s-a dus cu soful ei la clinica de ginecologie, pentru a
afla rezultatele unei examiniri a lichidului amniotic, a avut sen-
timentul ci se pribugegte lumea. o asistentd medicali s-a sim,tit
chemati si evalueze rezultatele si le-a explicat viitorilor pdringi
ci valorile nu arati prea bine si ci trebuie si se agtepte la un
copil cu spina bifida. Ce inseamni aceasta gi care pot fi urmirile
nu le-a mai explicat. viitorul tati nu a avut incredere in evalua-
rea asistentei si i-a cerut rezultatele examinirii. Cuplul s-a dus
cu acestea la ginecologa lor, care a fost de alti pirere. Valorile se
aflau intr-adevir la limita celor normale, dar pirinfii nu aveau
de ce si fie ingrijorali. Ginecologa re-a mai explicat pirinfilor
ci o astfel de malformafie, in cazul in care ar apirea intr-adevir,
poate fi tratati. Astfel le-a alungat toate temerile indoielile,
9i
incAt cunogtinfa mea s-a putut bucura de sarcina ei gi agtepta cu
drag na;terea copilului. Acest copil are astizi 25 d,e ani gi este
perfect sinitos. ce s-ar fi intamplat daci mama nu ar fi cerut o a
doua pirere, daci s-ar fibazat doarpe evaluarea asistentei medi-
cale? Nici nu o'eau si md gandesc. perioada de timp care a trecut
pdni la intrevederea cu ginecologa qi pe care femeia insircinati a
petrecut-o indoindu-se gi temandu-se a fost o torrure inutili pen-
tru ea, pentru soEul ei gi pentru copilul din burta ei. Respectivei
asistente nici nu i-a trecut probabil prin cap ce provocase cu spu-
sele ei necugetate.
$i cine gtie cdtor femei le-a mai stricat intr-un
rnod similar bucuria sarcinii.
Un pacient trebuie si fie, bineinfeles, congtient de faptul ci
orice evaluare diagnosticd poate avea drept rezultat o constatare
rnedicali. Medicul este obligat si-i explice pacientului ce inseamni
aceasta in cazul siu concret, ce optiuni de tratament existe
$i ce
se poate intAmpla daci pacientul respinge tratamentul. Cine wea
si qtie neapirat cum sti gi se supune periodic unor consultafii
preventive trebuie si fie capabil si accepte un eventual rezultat
neplicut al acestora. ln acest context, pacienfii ar trebui si se
gdndeasci bine daci vor intr-adevir si gtie ce riscuri potenfiale
au
- cu accentul pe ,,potenfiale" - inainte de a-gi face niste ana-
lize. Este o rispundere pe care pacien;ii trebuie si gi-o asume.
Medicii, in schimb, au rispunderea si poarte discufiile limuri-
incit acestora si nu li se induci o inutili
toare cu pacien,tii, astfel
stare de nesiguranli.
Primul meu medic de familie mi-arfi putut aduce la cunogtinfi
cu ceva mai mult tact faptul ci am polipi, firi si aduci imediat
vorba despre cancer. Al doilea medic de familie al meu a reugit acest
lucru. Faptul ci asistenta medicali care i-a dat cunogtinfei mele
ingrozitoarea veste despre spina bifida a copilului ei nici micar
nu avea competenfa de a evalua rezultatele examinirii lichidului
amniotic s-a datorat poate lipsei de personal a respectivei clinici.
ln schimb, ginecologa care o trata pe cunogtinfa mea gi-a limurit
pacienta dupi toate regulile artei medicale 9i a reparat dauna tem-
porari. Eu am ales aceste exemple anume, fiindci arati ce pot pro-
voca medicii, terapeutii, dar gi asistentele medicale si ingrijitorii
cu cuvintele lor. Dar aceste exemple mai arati gi cit de responsabil
pot recurge la cuyinte oamenii cu profesii medicale, evitAnd si le
provoace pacienfilor daune inutile.
Pe parcursul urmitoarelor pagini voi da cuvAntul unor pacienp
care au cunoscut gi ei ambele variante. Unii dintre ei au fost aduqi
intr-o stare de nesiguranfi qi anxietate extremi. ln cazurile descrise
se va recunoagte poate un medic sau altul, iar istoriile acestea de
caz il vor determina poate pe un medic sau altul si-si aleagi pe
viitor cu mai multi griji cuvintele.