Sunteți pe pagina 1din 14

16.10.

2017
Tematica Examenului

1. Norma de drept. Structura.


2. Raportul juridic civil. Structura.
3. Capacitatea juridical a partilor raporturilor.
4. Drepturile subiective si clasificare.
5. Obligatiile civile si clasificare
6. Bunurile. Clasificare.
7. Bunuri mobile si immobile
8. Bunuri certe si generice
9. Bunuri divizibile si indivizibile
10.Bunuri consumptibile si neconsumptibile
11.Bunuri frugifere si nefrugifere
12.Bunuri principale si accesori
13.Bunuri corporate si incorporate
14.Actul juridic civil. Acceptiunea.
15.Conditii de validitate a actului juridic
16.Vicii de consimtamant
17.Clasificarea actelor juridice dupa modul lor de formare
18.Clasificarea actelor juridice dupa scopul urmarit
19.Modalitatile actului juridic civil
20.Conditia, Modalitatea a actului civil
21.Termenul, modalitate a actului civil
22.Sarcina, modalitate a actului civil
23.Nulitatea si principale nulitati
24.Nulitatea absoluta
25.Nulitatea relative
26.Principiile efectelor actului juridic
27.Prescriptia extintiva
28.Mijloacele de proba
29.Clasificarea actelor juridice dupa legatura dintre ele
30.Caracterele normei juridice.

1
9.10.2017
Dreptul obiectiv
Dreptul pozitiv - legile in vigoare

Dreptul civil reuneste raporturile dintre oameni.

Ramura dreptului civil are la baza actele normative, raporturile intre persoane.

“Unde legea nu distinge nici interpretul nu distinge.”

Cod = toate legile


Imobil – de neschimbat

Codul Hammurabi – primul cod aparut


- a aparut in zona Orientului Mijlociu

Codul Iustinian – primul cod – 1804

Codul lui Napoleon – 1864 codul civil compilatie a lui Napoleon

NORMA DE DREPT = REGULA DE CONDUITA impusa de stat locuitorilor de


pe teritoriul sau.
Se compune din 3 elemente:
 IPOTEZA = conditiile in care se aplica acea norma
 DISPOZITIE = ce trebuie sa faca subiectul de drept daca sunt intrunite
cerintele ipotezei
 SANCTIUNE = arata ce sufera subiectul de drept daca nu respecta dispozitia
Nu poate exista norma fara cele 3 elemente.

2
Raportul juridic civil

 Structura = efectele raportului juridic, drepturi si obligatii


 Partile=trebuie sa aiba cel putin 2 parti, persoane fizice sau juridice
=> drepturi si obligatii pt cele 2 parti
 Continutul

OBIECTUL RAPORTULUI
Capacitatea juridical compusa din 2 parti:
1. CAPACITATEA DE FOLOSINTA posibilitatea de a avea drepturi
si de a-ti asuma obligatii. Se dobandeste la nastere si se pierde la
deces. Nu poate fi suspendata.
2. CAPACITATEA DE EXERCITIU presupune posibilitatea
exercitarii drepturilor si asumarea obligatiilor.

DREPTUL SUBIECTIV CIVIL întelegem prerogative recunoscuta de


lege unei persoane de a avea ea insasi un comportament conform naturii
acelui drept dar si de a cere tuturor celorlalti sa nu ii incalce acel drept, in
caz contrar intervenind forța de constrângere a statului.
Prerogativa = drept.

CLASIFICARE
1. DREPTURI PATRIMONIALE cele care au un continut economic
exprimabil in bani. Patrimonial echivalent in bani.
2. DREPT PERSONAL NEPATRIMONIAL nu poate fi exprimabil
in bani.

Dreptul de creanta = drept patrimonial.

O persoana juridical isi inceteaza activitatea prin diolvare (hotarare)

OBLIGATIILE
Obligatia reprezinta indatorirea subiectului pasiv de a da, de a face
sau de a nu face ceva in favoarea subiectului activ in caz contrar
intervenind forta de constrangere a statului.

3
Subiectul activ = cel care are drepturi
Subiectul pasiv = cel care are obligatii
CLASIFICARE
1. Obligatii de rezultat sau de scop
2. Obligatii de mijloace sau de diligenta

Prin obligatii de scop subiectul pasiv se obliga fata de subiectul activ sa


obtina un anumit rezultat, daca nu obtine rezultatul devine raspunzator
pe cand la obligatia de diligenta subiectul pasiv se obliga sa depuna
toata diligenta, sa faca tot ce depinde de el pt atingerea unui rezultat el
nefiind raspunzator de rezultatul, acesta depinzand de o alta persoana.

Bunurile care sunt in circuitul civil sau apartin statului.

Obligatiile civile sunt acele obligatii care pot fi aduse silit la îndeplinire
prin forta de constrangere a statului.
Obligațiile civile se mai numesc si perfecte pt. că se pot duce silit la
îndeplinire prin forța de constrângere.
Obligatiile imperfecte numite si obligatii naturale și nu pot fi aduse
silit la îndeplinire.
Drepturi civile absolute- privește obligatiile tuturor.
Drepturi civilte relative - este cel care priveste obligația unui anumit
debitor.

30.10.2017

Bunuri si clasificari

Prin bun în înțeles juridic înțelegem acel lucru care îndeplinește două
(2) condiții.
1. Sa prezinte utilitate pentru om.
2. Sa poată fi însușit.

Clasificarea bunurilor
1. Bunuri mobile sunt cele care pot fi mișcate cu ajutorul unei forțe
exterioare sau se misca singure (animalele)
2. Bunurile imobile sunt cele care nu pot fi mișcate cu ajutorul unei
forțe exterioare.

4
Bunurile imobile pot fi mobile prin natura lor.
Bunuri imobile prin natura lor (clădiri, terenuri, lanuri, livezi, tot ce are
legătură cu pământul)

Bunurile imobile se vând prin act notarial in timp ce pt bunuri mobil nu se


cere act notarial.
Bunuri mobile prin anticiparea starii viitoare. Ele sunt în natură în
prezent dar în viitor devin mobile prin anticipare.
Bunurile imobile prin destinatie sunt bunuri mobile prin natura lor ori
pe care proprietarul le-a destinat sa le folosească unui bun imobil prin
natură.

Un bun imobil sa devină mobil trebuie:


1. Sa aibă acelasi proprietar
2. Sa existe raport de utilitate între cele două

Act autentic = presupune ca acel act se naște, se afla în prezenta notarului,


s-a născut numai în prezența notarului.

Un bun imobil poate fi ipotecat pe cand bunurile imobile pot fi gajate.

La bunurile imobile nu echivaleaza cu proprietatea.


Bunurile soților sunt bunuri de folosintă
Cand vor sa înstraineze un bun imobil trebuie sa fie prezenți ambii soți.

2.Bunuri certe si bunuri generice


Bunurile certe se mai numesc bunuri individual determinate =>
unicatele, o casa prin mentionarea adresei, o carte de la biblioteca prin
serie.
Celelalte sunt bunuri generice care sunt caracterizate prin trăsături
comune.
Bunurile generice nu pier niciodata.

3. Bunuri divizibile si indivizibile


Bunul divizibil este acest bun care poate fi împărțit fară a-și schimba
destinația iar bunurile indivizibile nu pot fi împărtite fară a le schimba
destinația.

5
4. Bunurile consumptibile si bunurile neconsumptibile
Sunt bunurile care la prima întrebuințare își consumă substanța proprie.
Bunurile neconsumptibile la prima întrebuințare nu își consumă
substanța.
Banii se consumă prin înstrainare, sunt bunuri consumptibile prin
înstrăniarea lor.
5. Bunuri frugifere si bunuri nefrugifere
Sunt cele care în mod periodic fară consumarea substanței produc alte
bunuri numite fructe (naturale, industriale si civile).

Fructele naturale cele care se produc în natură fară munca omului


(fructe de padure, alpine)
Fructele industriale cele care se obțin cu munca omului (recolte)
Fructele civile sunt chiriile si dobănzile.

6. Bunuri principale si bunuri accesorii


Bunurile principale sunt cele care au o existentă de sine statatoare.
Bunurile accesorii sunt cele care depind de bunurile principale.
Acesoriul urmeaza regimul juridic al bunului pe care stă.

7. Bunuri corporale si incorporate


Bunuri corporale sunt cele care pot fi sesizate cu ajutorul simțurilor
omenesti.
Cele care nu pot fi sesizate cu ajutorul simtului omenesc se numesc
bunuri necorporale.
Drepturile sunt bunuri necorporale.
(O pers. are un patrimoniu, un prieten ii cere 500 lei, a doua zi are
dreptul de a-și recupera banii) dreptul de creanță = dreptul de a cere
înapoi.

8. Bunuri fungibile si bunuri nefungibile


Este fungibil bunul care poate fi înlocuit în executarea unei obligații
este nefungibil bunul care nu poate fi înlocuit în executarea unei
obligații.

Bunurile fungibile sunt și generice


Bunurile nefungibile sunt certe.
Banii sunt bunuri generice.
Alimentele sunt bunuri fungibile.
Cartea de la biblioteca este un bun nefungibil.
6
06.11.2017
Actul juridic civil. Acceptiunea.

Este manifestarea producatoare de efecte juridice.


Act unilateral recunoasterea de paternitate.

Acceptiunea
- acordul de vointa => negoțiunea a 2 părți care își manifestă dorința
de ...........insăși acordul.

- Instrumentum = are formă scrisă, este preg. probației negoțiune.

Actele juridice se nasc exclusiv în baza codului de dorință.

Condiții de validitate
a actului juridic

Se împart în 2 (două) categorii :

1. Condiții de fond
2. Condiții de formă

Condițiile de validitate a actulu juridic:


1. Capacitatea juridică, capacitatea de exercițiu
2. Consimțământ
3. Obiect
4. Cauză

Consimțământul trebuie:
1. să existe;
2. să fie manifestat , nu tacit (..cap. am semnat instrument)
3. să nu fie viciat

Viciile:
 eroarea duce la nulitatea actului
falsă reprezentare (cu dovada)
 dolul = înșelăciune, trebuie să provină de la vânzător (să provină
din partea cealaltă)
7
Violenta d.p.d.v juridic – violenta fizica (teoretic)
- violenta psihica
Toate urmaresc teama, finglitatea, violenta psihica
Leziune = disproportia valorica (este declarata nul orice act incheiat cu un
minor)

Obiectul actului juridic


– trebuie sa existe
- sa fie incircuitul civil (nu apartine statului)
- sa apartina celui care se obliga
- sa fie licit si moral

Cauza sau scop


Transportul unei proprietati in schimbul unui pret.
Cauza donatiei este gratificarea.
Cauza trebuie sa existe, sa fie legala, sa fie morala.
Recompensa publica trebuie realizata.

Conditia de forma cand legea ne obliga ca actul sa fie scris.


Act autentic = manifestarea de vointa se face numai in prezenta notarului
(poate fi numai scris)
Contractul de munca/testamentul trebuie sa fie scris.
Contractul de inchiriere si cel de arenda trebuie scris.
Actele juridice nu trebuie sa aibe forma scrisa decat actele autentice.

Leziune orice act incheiat cu minor este declarat nul daca se dovedeste
aceasta disproportie.
Se ocroteste minorul.
Cand legea nu cere nici o forma – acte consensuale.
Forma scrisa = instrumentum.

8
13.11.2017
Clasificarea actului juridic

O prima clasificare distinge dupa modul in care ia nastere actul juridic:


acte reale, acte consensuale, acte solemne.

Actele consensuale sunt cele pt formarea carora este suficient acordul de


vointa fara alta formalitate.
Marea majoritate a actelor sunt acte consensuale.

Actele solemne sunt actele autentice realizate in fata notarului. Deci pe


langa acordul de vointa este necesar si in inscris.

Actele reale presupun pe langa acordul de vointa si remiterea sau predarea


ori traditionarea unui bun.

Clasificarea dupa scopul urmarit

In raport de aceasta clasificare:


- acte cu titlu oneros (cineva urmareste un interes/folos)
- acte cu titlu gratuit

Actele cu titlu oneros se impart in:


- acte comutative
- acte aleatorii
Comutative = sunt actele in care se cunosc de la inceput dreputile si
obligatiile partilor cat si intinderea lor.
(In cazul in care particip la un joc de noroc nu stiu daca o sa castig si nici
nu stiu cat o sa castig – act comutativ aleatoriu)

Actele cu titlu gratuit – numai una dintre parti urmareste un interes.


Contract de donatie, cel care primeste, urmareste un folos – act cu titlu
gratuit.

Actele dezinteresate (o favoare)


Contractul de mostenire are ca obiect numai bunuri consumptibile.
Act dezinteresat (imprumut de conservatie), titlu gratuit.

9
20.11.2017
Modalitatile actului juridic civil

In principiu actele juridice sunt pur si simpe produc efectele exact


continutului.
Modalitati:
-termenul, sarcina, conditia

 Termenul este acea modalitate viitoare si sigura in raport cu


momentul incheierii actului. Este un eveniment viitor si sigur:
- termen suspensiv atunci cand drepturile si obligatiile nu se
produc pana nu se indeplineste termenul.
- termen extintiv la implinirea lui se sting drepturi si obligatii.

 Conditia este un eveniment viitor dar nesigur ca producere. Nu


intotdeauna se indeplineste.
Este un contract.
o conditie suspensiva suspenda efectele actului pana la
indeplinirea ei.
o conditie rezolutorie la indeplinirea ei se sting drepturi si
obligatii.
 Sarcina este indatorirea impusa de dispunator gratificatului in
actele cu titlu gratuit.
Poate fi in folosul dispunatorul, gratificatului sau unui tert.
(donatia = dispunatorul doneaza, gratificatul este cel care primeste)

Mijloace de proba
1. Inscrisuri – orice forma de scris pe orice forma de suport
(inregistrari filmate)
- inscrisuri preconstituite – cu scopul sa faca ceva
- inscrisuri nepreconstituite

Inscrisurile preconstituite inscris pe care il fac partile care doresc sa aiba o


dovada.
Inscrisurile nepreconstituite care sunt facute nu in intentia de a proba ceva.
Nu au scopul de a proba ceva.

10
Inscrisuri autentice facut in fata notarului.
- regina probelor
Nu poate fi contestat.

Inscrisuri sub semnatura privata - un anumit semn. Semnatura nu este


obligatoriu sa fie descifrata.
Semnatura trebuie sa fie olografa (scris de mana).

2. Testimoniala – proba cu martori (relatarea orala facuta sub


jurământ in fata instantei cu privire la un aspect pe care martorul il
cunoaste)
3. Marturisirea: calificata, recunoastere.
4. Expertizele: - tehnice – cauzele tehnice; - contabile
5. Prezumtia/Presupunerea – plecand de la un lucru cunoscut
deduc la cel necunoscut.
Absoluta nu poate fi rasturnata.

27.11.2017
Nulitatea si principiile acesteia

Nulitatea este o sanctiune de drept civil, o pedeapsa care vizeaza


doar actele juridice, care incalca o norma de drept (o lege).

Un act incheiat cu un minor este nul.


Efectele: drepturi si obligatii.

Daca norma incalcata ………………. – relativa absoluta


Nulitatea relativa poate fi invocate de:
o nulitate totala – cand un act anuleaza toate efectele
o nulitate partiala – cand un act anuleaza o parte din efecte;
se poate inlatura clauza.

Nulitatea de fond.
Nulitate de forma cand lipseste.

Principiile nulitatii:
1. Principiul retroactivitatii – cand constat nulitatea actul este nul din
momentul in care s-a format (desfiintand actul din momentul
formarii lui)

11
2. Principiul repunerea partilor in situatia anterioara incheierii actului
declarat nul.
3. Orice act incheiat in baza unui alt act care a fost declarat nul este la
randul sau nul.

Principiile efectelor actelor juridice

Efectelor actelor juridice = drepturi si obligatii

Principii:
1. Forta juridica obligatorie a actului legal format.
Este obligatoriu actul si pt parti dar si pt judecator.
2. Principiul irevocabilitatii unui act juridic legal incheiat vizeaza
numai una din parti.
Ambele parti pot revoca actul juridic.
3. Principiul relativitatii efectelor actului juridic
- se produc intre partile care si-au dat acordul.
Efectele se nasc numai intre partile care si-au dat acordul nu intre
terti.

Efectele unui act juridic inseamna drepturi si obligatii.

4.12.2017
Clasificarea actelor juridice dupa legatura dintre ele

Dupa legatură, actele juridice pot fi:


- Principale - cele care au o esență de sine stătătoare
- Accesorii – cele care stau pe lânga un act principal.
gaj = garanție

Amanet = imprumut garantat cu un bun mobil


Diferenta dintre amanet si gaj este:
- amanetul este cu deposedare
- gajul este fara deposedare

Ipoteca = deposedarea de dreptul de a folosi bunul


- ipoteca, gajul, amanetul sunt forme de garantii
- ipoteca este o forma de garantare a unui debit
- contractul de imprumut fara o garantie
Actul accesoriu urmeaza regimul bunului principal.
12
Prescripția extentivă
Reprezinta un termen ce se extinde de la a stinge.
- Cand am un drept trebuie sa ma adresez instanței.
- Dupa ce am o hotarare judecatoreasca merg la executor.

Etapele prescripției
1. Recunoasterea
2. Executarea silită

Cu cat trece un termen mai mare va fi mai greu pentru judecator.


Oricine are un drept, poate cere recunoasterea lui in termen de 3 ani.

Termenul de prescriptie este de 3 ani.


Dacă nu mă adresez în 3 ani judecatorul nu mă mai poate ajuta.

Prescripția este împotriva creditorului si este pasivă debitorului.


Este stingerea fie a dreptului de a cere executare silită.
Cand s-a născut un drept la scadența obligației.

Implinirea termenului suspensiv = scadenta = exigibil poate fi cerut.


Nu pot sa cer decat cand ajung la scadenta.

- In materie civilă sunt favorizați debitorii.


- In materie comercială sunt favorizați creditorii pt că este un
domeniu profesional.

Termenul poate fi:


- suspendat – dupa ce dispare suspendarea, se reia de unde s-a
întrerupt
- întrerupt – un termen este întrerupt se sterge tot ce a curs si reia
tot termenul.

1. Cauzele de suspendare sunt când nu se prezinta în instanță.


2. Cauze de întrerupere: - este plata parțială a debitorului suficientă
pentru întrerupere.

13
Termen special = termin de 5 ani.
termenul – este un eveniment
conditia – un eveniment viitor
scadenta – termenul stabilit
nu a ajuns la scadență = nu poate fi eligibil (nu poate fi cerut)
Acel termen la împlinirea acestuia pot cere executorului, executarea silita.
Se stinge dreptul procedural nu și cel material.
fungibil – poate fi schimbat
nefungibil – nu poate fi schimbat
Termenul de prescripție, curge în favoarea debitorului si în defavoarea
creditorului.
Termenul de 3 ani începe sa curga de la momentul nașerii dreptului.

Dreptul trebuie sa fie o emanațe a bunului simt.

Bunuri divizibile si indivizibile


Un apartament cu patru camere poate fi divizibil.
O casa poate fi divizibila sau indivizibila.

oneros (termen juridic) – ambele parț urmaresc un interes.


oneros (literar) – necinstit
ordinar = obisnuit, comun.

14

S-ar putea să vă placă și