Sunteți pe pagina 1din 43

OBIECTUL FIZIOLOGIEI

- Funcţiile sistemelor și organelor


- Mecanisme locale și sistemice
Nivelele de organizare a materiei vii

• chimic – molecular

• celular

• tisular

• organe

• sisteme ORGANISM
Discipline de studiu
pentru nivelele de organizare a materiei vii
CELULA – baza morfologică și funcțională a
materiei vii
“Reguli” de bază pentru materia vie

• Toate organismele vii sunt alcătuite din celule şi produşii


lor

• Toate celulele sunt similare ca şi constituenţi chimici de


bază

• Noile celule provin din celule preexistente, prin diviziune

• O celulă poate să realizeze una sau mai multe funcţii

• Existenţa unui organism este suma activităţii şi


interacţiunii celulelor sale
• Robert Hook, 1665 “cellula”
• 100 trilioane (100 x 1012) celule/organism

-25 trilioane =

• Celula = sistem deschis și protejat


- protecţie
Membrana și peretele celular
- schimb__ substanţe
___ informaţie
Membrana celulară

Mediu intracelular Mediu extracelular


constant
constant
Fosfolipidele din structura membranei celulare

Zona hidrofilă

Zona hidrofobă
Schimburile prin membrana celulară se realizează prin transport
- transportul prin membrana celulară se realizează pasiv și activ

Schimburile de substanţe şi informaţie depind, în unele cazuri, și de


prezența unor receptori aflați la nivelul membranei sau la nivelul unor
structuri intracelulare
Transport activ

ATP-aza Na+/K+
Schimburi particulare la nivel membranar
• endocitoza (ex: fagocitoza)
• exocitoza
Transport pasiv

• difuziune simplă
• difuziune facilitată

• osmoză
Homeostazie
Claude Bernard (1813-1878) –observă stabilitatea unor parametri (temperatura)
și o numește ”echilibrul dinamic ce ne menține în viață” (1865)
-bazele fiziologiei experimentale

Termenul de homeostazie - Walter B. Cannon (1871-1945) în anul 1932


în cartea ”The Wisdom of the Body” (”Înțelepciunea corpului”)

În limba greacă homois = aceeași, și stasis = stare

Prin homeostazie înțelegem proprietatea unui organism de a menține


elementele (“constantele”) mediului său intern, în limite foarte apropiate
- PLASMA
- LICHIDUL MEDIUL INTERN
INTERSTIŢIAL =
-… toate lichidele extracelulare

Mediul intern este constant, dar compoziția


plasmei și a lichidului interstițial nu este
identică
concentraţia proteinelor şi electroliţilor în
compartimentele hidrice
APA ÎN ORGANISM
APA
• Element vital
• Caracteristici
- căldura specifică 0.9 kcal/l

- căldura latentă de evaporare 539 kcal/l sau

2257 kJ/kg

- conductivitatea calorică

- structura de dipol /mono-, di-, trihidrol

- tensiunea superficială
FORŢA DE TENSIUNE SUPERFICIALĂ
95 tone

Ø 2,5 cm

apă pură
-smalţ 2% -ţes. embrionare 90-97%
-dentină 10% -copii 70-80%
-os 22% -adult 55-60%
-ţes. adipos 30% -obezi 45%
-ţes. cartilaginos 55% -vârstnici 50-55%
-ţes. muscular 76%
-ţes. tiroidian, renal, creier, splină 83-96%

(% din greutate) (% din greutate)


• APA = 55% - 60% din greutatea organismului

40 litri / 70 kg

• depinde de conţinutul în celule


multe celule multă apă

• depinde de intensitatea metabolismului


metabolism intens multă apă
APORT
2100 ml
PERSPIRAŢIE
350 ml
TRANSPIRAŢIE
APA 100 ml
METABOLICĂ RESPIRAŢIE
200 ml 350 ml
DIUREZĂ
1400 ml
MATERII FECALE
100 ml
Reacțiile metabolice produc apă

G, L, P + O2 CO2 + APĂ + ENERGIE


APORT APĂ / 24 ORE PIERDERE APĂ / 24 ORE

• 2100 ml aport • 1400 ml urină


~ 2/3 apă, lichide • 100 ml fecale
~ 1/3 din alimente • 100 ml sudoare
• 200 ml apa metabolică • 350 ml perspiraţie
insensibilă
• 350 ml respiraţie

TOTAL = 2300 ml TOTAL = 2300 ml


Compartimente hidrice
(40 litri / 70 kg)

• APA INTRACELULARĂ = 25 litri


-------------- membrană
celulară

• APA EXTRACELULARĂ = 15 litri


• LICHIDUL INTERSTIŢIAL = 12 litri
+ limfa --------------- perete
capilar
• PLASMA = 3 litri

• LICHIDELE TRANSCELULARE
- LCR, pleural, pericardic, sinovial, intraoculare, digestive
SCHIMBURILE DINTRE
COMPARTIMENTELE HIDRICE ÎN
FUNCŢIE DE OSMOLARITATE
• mediu izoton -presiune osmotică 300 mOs/l
- sângele și plasma sunt izotone
- serul fiziologic – 9g NaCl în 1000ml apă

• mediu hipoton
• mediu hiperton

Apa se deplasează între medii cu osmolaritate diferită


Deplasarea osmotică a apei

Medii în care sunt


concentrații diferite de Deplasarea apei prin
substanțe osmotic active, osmoză
separate de membrana
permeabilă pentru apă Presiunea
osmotică
(+) şi (-) 4,5 l sol. izotonă
intracelular extracelular

Na+ = 145 mEq/l


19.5 litri
25 litri (+) 4,5 l sol. izotonă
P osm = 300 mOsm/l

Na+ = 145 mEq/l


25 litri
15 litri
normal
P osm = 300 mOsm/l

Na+ = 145 mEq/l


25 litri 10.5 litri (-) 4,5 l sol. izotonă
P osm = 300 mOsm/l
(+) şi (-) 4,5 l apă
intracelular extracelular

28 litri 16.5 litri (+) 4,5 l sol. hipotonă (apă)

Na+ = 132 mEq/l

25 litri 15 litri normal

Na+ = 145 mEq/l

22 litri (-) 4,5 l sol. hipotonă (apă)


13.5 litri

Na+ = 161 mEq/l


(-) şi (+) 50 g NaCl
intracelular extracelular

11 litri
29 litri (-) NaCl

Na+ = 127 mEq/l

25 litri 15 litri normal

Na+ = 145 mEq/l

21 19 litri
(+) NaCl

Na+ = 164 mEq/l


MECANISMELE IMPLICATE ÎN
REGLAREA APEI ŞI SODIULUI ÎN
ORGANISM

- în diferite condiții:

aport exagerat de sodiu


deshidratare
posthemoragic
1. Eliberarea de FNA (factori natriuretici atriali)

- când creşte cantitatea Na+ și volumul de


apă din plasmă
Na din plasmă

Ieşirea osmotică a
Aportul de apă
apei din celule

Volumul
plasmatic

Întinderea atriului drept şi stimularea


voloreceptorilor

eliberarea FNA

RENAL
Filtrarea Reabsorbţia Na+
glomerulară în TCP
şi diureza
2. Eliberarea de ADH

- când scade volumul plasmatic


- când creşte osmolaritatea plasmei
Osmolaritatea
Volumul plasmatic plasmatică

Stimularea receptorilor atriali de volum Stimularea osmoreceptorilor cerebrali

hipotalamus

Hipofiza posterioară
ADH

sete Reabsorbţia de apă la


nivelul tubilor distali ai
nefronilor

Diureza
3. Activarea sistemului renină-
angiotensină-aldosteron

-când scade volumul plasmatic


-când scade concentraţia de Na+
din plasmă
Volumul plasmatic Na+ plasmatic

Perfuzia renală Na filtrat

Aparat juxtaglomerular

RENINĂ

angiotensinogen Angiotensină I
Enzima de conversie

Sete Angiotensină II
Secreţie ADH
Angiotensină III (CSR)

Reaborbţia tubulară de Na aldosteron


Metode de măsurare a
compartimentelor hidrice

S-ar putea să vă placă și