Bullying-ul este definit ca fiind un comportament ostil/de excludere și de luare în

derâdere a cuiva, de umilire.Cuvântul „bullying” nu are o traducere exactă în limba română,

însă poate fi asociat cu termenii de intimidare, terorizare, brutalizare. Bullying-ul nu
presupune existența unui conflict bazat pe o problemă reală, ci pe dorința unor persoane de
a-și câștiga puterea și autoritatea, punându-i pe alții într-o lumină proastă. Fenomenul
bullying poate fi prezent în orice tip de comunitate, în grupuri sociale, unde persoanele
interacționează unele cu altele: la școală, la locul de muncă, în familie, în cartiere, în
biserică, în mass-media, chiar între țări etc Se creează astfel o stare de conflict, care nu
poate fi depășită decât dacă se conștientizează existența fenomenului.

Bullying-ul este o acțiune care produce injurii celorlalți efectuată în mod repetat, care se
poate manifesta fizic, prin agresivitate fizică sau psihologic, prin producerea unor daune
emoționale. Instrumentele acestui fenomen sunt cuvintele, acțiunile sau excluderea
socială.Bullying-ul este considerat o formă de violență fizică și psihologică, o conduită
intenționată care vizează producerea unor prejudicii (rănire, distrugere, daune) unor
persoane (inclusiv propriei persoane), cu diferite cauze care determină noi forme de
violență.
Comportamentul de bullying este o cale prin care unii copii au învăţat să primească
atenţie, chiar dacă într-un mod negativ. Alţi copii se manifestă astfel pentru că aşa au învăţat
să se simtă puternici (când ceilalţi se tem de ei). Pentru alţi copii, comportamentul de
bullying reprezintă o cale uşoară de a fi percepuţi de ceilalţi ca fiind „cool”. Nevoia de
integrare este atât de mare, încât copiii pot să se comporte astfel pentru a fi acceptaţi de
copiii cu o popularitate mai mare. Există şi situaţii când copiii imită modelele învăţate - ei
acţionează în acelaşi mod în care au fost trataţi şi ei în contextele lor de viaţă. Şi mai există
şi categoria copiilor care interpretează greşit diferenţele culturale şi etnice.
In studiul de caz menționat mai înainte, ca și obiective, avem:
*sa oprim bulyingul
*sa sprijinim victima agresata in asa fel încât să-i permită redobândirea controlului asupra
emoțiilor sale și asupra imaginii
*sa abordam agresorul, explicându-i comportamentul de bullying și de ce este inacceptabil
acest comportament
*implicarea cadrelor didactice în cadrul unor programe de dezvoltare care țintesc aceasta
forma specifica de violenta
Ca directii de acțiune în cazul elevei agresate și a agresoarei împreună cu grupul ei,putem
face urmatoarele:
*in prima instanta se va sesiza echipa de conducere a scolii;
*sa se discute cu liderul grupului (A. C) despre comportamentul pe care îl are vizavi de eleva
C. P. și care sunt consecințele la nivelul psihicului acestei eleve;
*sa se discute cu consilierul scolii și punerea în tema despre situația sesizata;
*sa se stabilească zile pentru activități de consiliere cu părinții copiilor agresori;
*în cadrul activităților de invatare, cadrul didactic sa folosească metode care sa implice
activitățile de grup și în felul acesta sa se vadă importanta capacităților de invatare a elevei
agresate și poate cu acest prilej, copiii care aveau comportamentul neadecvat vizavi de ea, o
vor aprecia și vor înceta cu bulyingul