ae INSTITUTULUI BIBLIC SIDE MISIUNE » ORTODOXA . Doctora' cUPRINSUL « Sfinfii Apostoli Petru si ey eoN si Pavel, vazuti si cinstifi dupa 1900 de ani (67—1967). en Pr, Prof. PETRU REZUS, Teologi, pro- bleme si curente noi in Protes- tantismul contemporan 3 Doctorand VIOREL MEHEDINTU, Dogma euharisticA in Sfinta Li- turghie . bee 8 E Pr, Doctorand MIRCEA NISCOVEANU, 5¢ Teslogia Sfintului Vasile cel ‘Mare in rugiciunile euharistice . 290 Doctofand GH. A. NICOLAE, In” vatatura despre Sfintul Duh in Catehezele Sfintului Chiril al Te-~ aualimulill’ ong 8S Doctorand CONSTANTIN M. IANA, Doctormvatatura despre Intrupare in ‘Marele Cuvint catehetic» al Sfin- _ fului Grigorie de Nisa. 309 Doctorand ION CARAZA, Doctrine preistologicA a. lui Leontiu de 239 276 302 321 wad. CIUTACU ION, Protestan- Vii si cregtinismul primar | ° Pr. Doctorand MIHAT MANOLACHE, octoriea din, Tara Romancasce Pe compat ealel dec gen. SO “a lui. Alexandru Ipsilanti poctorand GHEORGHE V. SEETAN 3 orfanjel romani orientalistt 208 Note bibliografice 334 27 +CLBRICI ROMANI ORIENTALISTI a is se in care a pledat, cu convingatoare argumente stiintifice, in fa~ gini2% Uhei ci orice bun crestin trebuie si cunoasca serierile Vechiului a estament: V. PR. VASILE S. ‘RADU (1887-1040) preotul profesor Vasile S. Radu s-a nascut in oraqul Paneiu, in fostul ‘sina, la 16 decembrie 1887. Dupa terminarea cursurilor §coli ‘pri jude So Panciu, a urmat cursurile Seminarului «Centrab> si cele ale Facul- nore @™eologie din Bucuresti, In 1915 a fost hirotonit diacon pe seama ‘ati “Gi wAdormirea Maicii Domnului-Giurgiv», unde a functionat Bistin 1919, cind a fost numit preot la Internatul ‘teologic din Bucuresti. fie | august 1921 §i 1 octombrie 1927 a fost preot paroh al capelei ro- same din Paris, dup& care, revenind in patrie, a obtinut postul de profe- Gr de exegeza Vechiului Testament. A murit la 4 septembrie 1940, Opera sa constituie rezultatul eltorva decenii de asidud munca stiintifica in domeniul orientalisticii, stiinté pentru care avea o pregatire deosebit de temeinied. Era diplomat de arab al Institutului Catolic din Paris (1927) $i timp de sapte ani (19211927), a urmat tot felul de cursuri de orien- idlstied 1a Bole des Hautes Btudes din Paris, ajungind si cunoascd bine limbile greacd, latina, ebraicd, aramaici biblicd, araba, rusa, franceza, german, englezA si greacd moderna 27, © buna parte din opera preotului Vasile Radu a rimas in manuseris, din cauza mortii sale, inainte de a fi dat teologiei si orientalisticit roma negti tot ceea ce ar fi putut si dea. Astfel, au ramas in manuscris 0 tezd de doctorat despre Profetul ‘Miheea (studiu exegetic filologic) si nume- roase lucrari de orientalistic printre care si o traducere romaneascé dupa original al Analelor lui Asurbanipal 28, : Dintre lucrarile pe care le-a -putut tipari, mentionam urmatoarele: 1, Mindstirea Sf. Spiridon si Patriarhul Silvestru al Antiohiei (Ex- tras din «Revista Istoricad Romana», III, 1933), Bucuresti, 1933, in-8°, a consté mai ales in aceea ca da traduce- 4 P. Important acestei lucr im limba romana a doua inscriptii arabe de la biserica Sfintul Spiri- inVechi din Bucuresti, dintre care una se gaseste pe frontonul ugii de inqtatea in bisericd 2, iar cealalta pe icoana Sfintului Spiridon aflata cy Orel bisericii, mai precis in partea din dreapta a naosului. In legdtura Scriptia bilingva de pe frontonul usii de la intrarea in bisericd, tre- ue ardtat c& textul ei grecese fusese publicat de N. lorga in 1929 %, Bresit, datoriti, probabil, unei lecturi neatente a unui cuvint din 25 . Tete lectin Stadt. 93 comentari", fase. V1, Ducureti, 1932, “he pl G89), hee 2, pe 113) 2p. ; Hiden ero, Orientaistica romd i040, $0 p. (Extras din Studi ae. Prof. Emilion, Ve in Ortodoxia", VITE (1956), ar 4, p. 68%, “eet Gt Se repens doe rere ty, 2M. len, Bain! Combis Monvmenteoe Torce: SOE (19H), Tae, h, ‘Mi din bivricite Romaniei Ke. Ty po 251 fUo a : \ iseripliel~grecesi “Alath pe wn plan supesioe ot Vet wi NeDovtorind GHEORGHE V, SPERANTA i ‘indul al doilea al inscripfici *!, Se impunea deci o noua traducere #1 pu rin xt i ins Hiei. . : a eee cu totul deosebita este insé o alté Iucrare a Py Vasile Radu sl anume edilarea i tradueerea in limba Francead a cele deseriert ficute do arhidiaconul’ Paul de Alep asupra cflsic i patri’! scovE i Tara Roméneas’: hului Macarie al Antiohiei la ea) ae fee Macananeai Matha: died wate ebeee ae Jrangaise, Sa fost publi. in co. 3c texte arabe et tra ; a é teeta “Patrols Orientalis», tome XXII, fase. I, Paris, 1880, b. 1269, tame XXIV, fase, 4, Pats, 1938, p. 445604, $i tome. XXVI. fase Paris, 1949, p. 602—719. Importanta insemnérilor facute de Paul de Alep {mn aceasta Iuerare constd in aceea cd el a povestit cu exactitate si uneasi chiar cu lux de amanunte tot ceea cé a vazut in trecerea sa prin Tisile Romine impreuna cu patriarhul Macarie. De aceea descrierea flcuta de fl constituie intr-adevar «un document extern al epocii de o foarte mare insemnatate pentru studiul istoriei» 2, Traducerea si este precedatg ‘oger P tntroducere, unde sint prezentate moments. importing se istoria patriarhilor de Antiohia, alegerea si instalarea. lur Macarie ‘eg Patriarh al Antiohiei, motivele si pregatirile pentru marea calatorie, ete Préliminaire, Va- {eur des manuscrits et des traduction (Pari 1927, in-4°, VI+100 p), Iucrare premiata de Academia Romana cu cmol dintre cele mai mari pre- mil ale sale: Premiul «Gh. Asachi» Aceasta lucrare are ca obiect, asa cum arali si subtitlurile ei, stue dierea analitie-criticd a manuscriselor care cuprind descrierea calatoriei palriarhului Macarie in ‘Parile Romane si in alte tinuturi, precum si ana- {izarea valorii tuturor traducerilor acestui, text in diferite limbi si deci fim limba romana. th limba romana, textul fost tradus partial si de- fectuos, aproape totdeauna pu’ dupa traduceri in limbi orientale, de B. P. Hasdeu 8, C. Negruzz’ + Emilia Cioran * si Gh: Popeseu-Ciocanel ®, Staab ite tates plat sae a, anand, tes 3. Fr. Vale $. Rada, XXM, fae 1 pete B Fene! woe} in Msttoe 1 Uletie, 3% Cilitora arabs Patri 1 Arhiva Romine Oesate dt fernche ‘Maceve-dedntiotc, a Pilea Ore ag REE He Racer, 88, 9. set ia Me |e (Aled la Morcove, prin Meldows yi Tere, Romdnce, Ths, p. i Title Romdne (1688-1688). Bacurei, 19%. (Tog Palla, Mattoon, Tare’ Canectr jt Monee te etCLBRICI ROMAN ORIENTALIgTY a3 gin uma a folosit, ce-i drept, manuserisul arab de la Biblioteca acesta dyin Paris, de care s-a folosit si Pr. Vasile Radu, dar a tradus Nationa’é grie a textului si cu multe lipsuri. Scofind in evidenta valoarea manuscriselor si traducerilor textului arab al Calatorie’ pa- ai Macarie, Vasile Radu a realizat o importanta oper de curatire riimlui inainte de editarea critica, traducerea si publicarea textului asSioried tn prestigioasa coleclie ~Patrologia Orientalism. Pe preotul Vasile Radu I-a interesat indeosebi o noua traducere a gfintel Scripturi. dupa textul original ebraic, nu dupa textul Septuagin- gh cum era aceea din 1936. Si astfel a tradus mai intfi si a publicat, sub forma de proba. impreuna cu preotul profesor si scriitorul Gala Galac- tion, unele cirti sau chiar fragmente de carti din Vechiul Testament, cum int; Psaltirea prooroculué si tmparatului David’ (Bucuresti, 1929, in-8°, 138 p.), Cintarea Cintarilor (Bucuresti, 1934, in-8°, 19"p.), Cartea Iov (Bucuresti, 1935, in-8°. 70 p.) si Eclesiastul si Cintarea Deborei (fragment) (Bucuresti, 1936, in-8°, 30 p.). Aceasta cu scopul de a pregati opinia pu- blica in vederea aparitiei noli traduceri integrale a Sfintei Scripturi, eve- niment important care a avut loc la 10 noiembrie 1938, cind se implineau exact 250 de ani de la aparitia Bibliei de la 1688 a lui Serban Canta- cuzino. Nova traducere purta titlul: Biblia, adica dumnezeiasca Scriptura a Vechiului si a Noului Testament, tradusi dupa textele originale ebraice si grecesti, Bucuresti, Fundatia pentru Literatura si Arta, 1938, in-16°, 1376 p. » _ Aceastii traducere reprezinta, dupa propria afirmatie a traducéito- tilor, «0 culme» in straduinjele lor si in munca lor «stiuta si nestiuta~. De altfel, preotii Vasile Radu si Gala Galaction nu erau numai doi inv- {ali profesori de studiul Vechiului si Noului Testament, ci si minuitori ai unei limbi romanesti deosebit de alese. Ei s-au silit, in aceasta privinté, si find <0 cale de mijloc», nelisindu-se induplecati nici de cei care doreau sd regaseascé in noua Biblie toate arhaismele Bibliei de 1a 1688, nici de neolatinistii exagerati din vremea aceea. Ei au redat textul Bibliei in- t-o frumoasd limb roméneasca, aflata intr-o necontenita transformare. Vasile Radu a contribuit la aceasté Iucrare mai mult ca orientalist. iar Gala Galaction a pus la contributie indeosebi remarcabilul siu talent de scriitor. Calitatile literare ale acestei traduceri le-a confirmat, intre altii, si eruditul prof. Mario Ruffini, care, intr-un articol publicat de curind*, @ cdutat sé precizeze contributia Bisericii Ortodoxe Romane la formarea limbii roméne literare, caracterizind traducerea facuté de Vasile Radu Si Gala Galaction drept 0 «traducere moderna a Bibliei~. entind contributia citorva distinsi clerici rom@ni la studiire de orientalistic’, s-a vazut c& opera acestora a avut ca tema principala stu- —— 137. Mario Raffin, Ltopera delle. Chieve Ortndasca mena vette ereasone delle tn ‘esionle, tn ana’ Pevidies", Roms (IM), vole XXXU, fase. te pe 18 a tetcinte fave.374 Doctorand GHEORGHE V, SPERANTA 16: diul Sfintei Scripturi a Vechiului Testament si acela al antichitatitor daice, desi preocupérile lor s-au extins si asupra problemelor fue de semi in general, de filologie, arheologie, istorie, civilizatie, religit Oriente Bie: “trologie ete. Sint de remarcat vastele cunostinte din domeniyy filologial ” sil orientalisticii de care au facut dovada indeosebi profesor 6.2 Rt esen si Vasile Radu, a earor activitate, din nefericire, s-a intrerupy =e devreme. Traducerea Coranului, traducerea Bibliei, traducerea opere! Ca Vitoria patriarhului Macarie — ca si nu amintim decit pe acestes @ sint opere de 0 deosebita importanta, pe care le datoram acestor doi in Vatati, Dar si celelalte opere ale acestora si ale celorlalfi cleriei romiy orientalisti: Vasile Tarnavschi. ‘Constantin I. Popescu si Ioan Popescy_ Mélaesti, reprezinté o contributie serioasé la studiul Orientului Aproniat: antic, iar numeroasele traduceri facute de ei din Sfinta Scripturé a Vet chiului Testament si comenteriile care le insotesc au imbogatit teologia, ortodoxa romana cu lucrari de 0 deosebita valoare, unele dintre ele dere” nind normative pentru lucrarile de acest gen.