Sistemul digestiv-> tub digestiv si glande anexe

Tub digestiv-> - cavitate bucala

- faringe (nazo-, oro- si laringofaringe), comun sistemului digestiv si respirator
- esofag
- stomac
- intestin subțire ( duoden, jejun si ileon)
- intestin gros -> cec, colon (ascendent, transvers, descendent, sigmoid) si rect
Glande anexe-> - salivare (submandibulare, sublinguale si parotide)
- ficatul
- pancreasul

Digestia-> tubul digestiv asigura aportul de apa, electroliți si substanțe nutritive prin:
1.deplasarea alimentelor, 2.secreția sucurilor si digestia alimentelor, 3.absortia produșilor, apei, electroliților.
Digestia bucala-> masticație si timpul bucal al deglutiției.
Masticația-> act reflex involuntar ( se poate face si voluntar)--->coordonat din centrii nervoși trunchi cerebral.
Rol: 1. fragmentarea alimentelor-> facilitând deglutiția si creșterea suprafața contact dintre alimente—enzime
2. formarea, lubrifierea si înmuierea bolului alimentar
3. asigura contactul cu receptorii gustativi si eliberarea substanțelor odorante-->stimulează receptori -
olfactivi, inițiind secreția gastrica.
Secreția salivara->zilnic->800-1500 mL de saliva--->95% apa,0.5% reziduu uscat(0.2% anorganic,0.3% organic)
Principalii electroliți-->Na, K, Cl, HCo, HPo, Mg, Ca-->concentrație < decât plasma sangvina **excepție K**
Substanțe organice:--> amilaza salivara, mucina, lizozimul
Funcțiile salivei: 1. protecția mucoasei bucale-->răcirea alimentelor, diluare HCl sau bila, îndepărtare bacterii.
2. digestiv, proces digestie amidon, alfa amilaza produce digestie chimica a amidonului - -
preparat, care este hidrolizat pana la maltoza. *enzima inactivata de pH ingastric*
3. înlesnește masticația, lubrifiază alimente, umectează mucoasa bucala, favorizează vorbire
4. excreția unor substanțe endogene ( uree, creatina, acid uric), exogene ( metale si --
agenți patogeni) si rol bactericid prin lizozim.
5. elaborarea senzației gustative prin dizolvare substanțe pe suprafața receptiva gustativa.
6. rol in menținerea echilibrului hidroelectrolitic.
Ca urmare a activității bucale---> alimentele sunt omogenizate, îmbibate cu mucus ---> bol alimentar
Deglutiția-> totalitatea activităților motorii, asigura transportul bolului alimentar din cavitate bucala->stomac
Este un act reflex, in 3 timpi:
1.Timpul bucal-> alimentele după înghițire--> faringe * de aici este act automat*
2.Timpul faringian-> bolul stimulează ariile receptive din jurul intrării in faringe. Impulsurile ajung la trunchiul
cerebral si inițiază contracții faringiene ( rol prevenire pătrundere trahee) --->alimentele se deplasează spre
esofag, întreg procesul 1,2 secunde. **etapele deglutiției sunt controlate de centrul deglutiției**
3.Timpul esofagian-> transporta alimente din faringe in stomac. Prezinta mișcării peristaltice, peristaltism:
primar---> declanșat de deglutiție si începe când alimente trec din faringe in esofag, coordonat vagal.
secundar---> prezenta alimentelor in esofag pana ajung in stomac, coordonat de sistemul nervos enteric.
!!! O unda de relaxare trimisa prin neuroni mienterici inhibitori, preceda contracția. Întreg stomacul si puțin
duodenul se relaxează, când unda ajunge la esofagul inferior, pregătind cavitațiile pentru alimente.
!!! La capătul terminal al esofagului, pe o porțiune de 2-5 cm deasupra joncțiunii cu stomacul, musculatura
circulara a esofagului este îngroșata, funcționând ca un sfincter.
Acest sfincter prezinta contracție tonica, si este destins prin relaxare receptiva. **contracția previne la
prevenirea unui reflux gastro-esofagian.**

Digestia gastrica-> in stomac, alimentele bolul alimentar---> chim gastric

Motilitatea gastrica-> 1. stocarea alimentelor (urmare a relaxării receptive)
2. amestecul alimentelor cu secrețiile gastrice
3. evacuarea conținutului gastric in duoden
Peristaltismul-> contracții inițiate la granița dintre fundul si corpul gastric, de deplasează caudal, determinând
propulsia alimentelor către pilor. **forța contracții-->controlata de acetilcolina si gastrina**
Retropulsia-> mișcările du-te-vino ale chimului, determinate de propulsia puternica a conținutului gastric
către sfincterul piloric închis. **rol in amestecul alimentelor cu secrețiile gastrice**
Activitatea secretorie a stomacului-> secrețiile gastrice continua procesele digestive începute in --
cavitatea bucala.
Cantitate secreta zilnic-->2 L, lichid incolor cu pH intre 1-2,5, -99% apa si reziduu uscat(0.6%anorganice).
Celulele secretorii gastrice---> la nivelul glandelor gastrice, in mucoasa gastrica.
1.Oxintice->la nivelul fundului si corpului gastric, secreta HCl, factor intrinsec(glicoproteina necesara pentru
absorbția ileala a vitaminei B12), pepsinogen si mucus.
2.Pilorice-> localizate in regiunea antrala si pilorica, conțin celule G (eliberează gastrina), si celule
mucoase(secreta mucus).
 1.Substanțele anorganice-> prezenta HCl este specifica sucului gastric. In condiții bazale, secreția sa
variază intre 1-5 mEq/ora HCl liber sau combinat cu proteine.
HCl este necesar pentru digestia proteinelor, asigurarea unui pH optim pentru acțiunea pepsinei, activarea
pepsinogenului, reducerea de Fe3 la Fe2, mai ușor absorbabil, împiedicarea proliferării intragastrice a unor
bacterii patogene.
Substanțe care stimulează secreție HCl: acetilcolina, secretina si gastrina.
Inhibarea substanței se datorează somatostatinei eliberata de neuroni si sistemului nervos enteric.
2.Substanțe organice-> enzimele si mucina
Secreția de pepsinogen-> pepsina, forma activa a pepsinogenului, este o enzima proteolitica, activa in
mediu acid (pH optim-1,8-3,5) care inițiază procesul de digestie a proteinelor.
Pepsinogenul este activat de contactul cu HCl sau cu pepsina anterior formata.
*** Pepsina scindează proteinele--->care vor fi transformate in aminoacizi***
Labfermentul-> secretat numai la sugar, rol de a coagula laptele.
***sub acțiune de Ca si a lui--->cazeinogenul(solubil)-->paracazeinat de calciu(insolubil)***
Lipaza gastrica-> este enzima lipolitica, activitate slaba, hidrolizand numai lipidele ingerate sub forma de
emulsie, pe care le separa---> acizi grași si glicerol.
Gelatinaza-> hidrolizeaza gelatina.
Mucusul-> este o glicoproteina, secretata de celulele mucoase, rol protecția mucoase gastrice, atât
mecanic si chimic, fata de acțiunea autodigestiva a HCl si pepsinei.
!!! La nivelul gastric are loc absorbția unor substanțe, precum cele foarte solubile in lipide, etanol, apa si in
cantități mici sodiu, potasiu, glucoza si aminoacizi.
Digestia la nivelul intestinului subțire:
Activitatea motorie la nivelul intestinului subțire-> contracții de amestec si contracții propulsive
Contracțiile de amestec-> contracțiile segmentare, fragmentează chimul de 8-12 ori/ minut, in felul acesta
determinând amestecarea progresiva a particulelor alimentelor solide cu secrețiile din intestinul subțire.
Mișcările de propulsie-> chimul este propulsat la acest nivel de undele peristaltice, care apar in orice parte a
intestinului subțire si se deplasează in direcție anala cu viteza de 0.5-2 cm/secunda, mai rapid in intestinul
proximal si mai lent in intestinul terminal. Timpul necesar chimului de la pilor--> valva ileocecala este 3-5 ore.
Secreția pancreatica-> Pancreasul conține celule endocrine, exocrine si ductale.
Celulele exocrine, organizate in acini, produc 4 tipuri de enzime: peptidaze, lipaze, amilaze, si nucleaze,
răspunzătoare de digestia proteinelor, lipidelor, glucidelor si acizilor nucleici.
Celulele ductale secreta zilnic 1200-1500 mL de suc pancreatic care conține o cantitate mare de
HCO3(neutralizează aciditatea gastrica si reglează pH-ul in intestinul subțire)
Compoziția secreției pancreatice->
1.Electroliți-> Na si K se găsesc in aceeași concentrație ca si in plasma,HCO3 in cantitate mai mare.
2.Enzime-> 3 tipuri-> amilaza, lipaze si proteaze.
Amilaza pancreatica-> se secreta in forma activa, hidrolizeaza glicogen, amidon si alte glucide,**excepție
celuloza** pana la stadiu de dizaharide.
Lipaze-> in forma activa, hidrolizeaza esteri insolubili in apa necesita prezenta săruri biliare.
Proteaze-> tripsina si chemotripsina-> in forma inactiva, (tripsinogen si chemotripsinogen), tripsinogenul->
tripsina ( de enterokinaza) sau de tripsina anterior formata (autocataliza). Chemotripsinogenul-> transformat
de tripsina. ** inhibitor tripsina--> secretat de aceleași celule si in același timp cu proenzimele--> protejând
pancreasul de autodigestie.

Secreția biliara-> necesara pentru digestia si absorbția lipidelor si pentru excreția unor substanțe insolubile in
apa (colesterol si bilirubina).
-->formata de hepatocite si celulele ductale, care mărginesc ductele biliare->250-1100 mL/zi. Este secretata in
continuu si depozitata de vezica biliara in timpul perioadelor interdigestive. Se eliberează in duoden in timpul
perioadelor digestive, numai după ce chimul a declanșat secreția de colecistokinina, care produce relaxarea
sfincterului Oddi si contracția vezicii biliare.
Compoziție bila-> 1. acizii biliari sunt sintetizate in hepatocite din colesterol prin combinarea cu anumiți
aminoacizi si cu Na, rezultând sărurile biliare secretate activ in canalicule biliare. Deoarece ele nu sunt
liposolubile, rămân in intestin pana ce ajung la nivelul ileonului, unde se reabsorb activ.
2. pigmenții biliari-> bilirubina si biliverdina sunt metaboliți ai hemoglobinei, care ajunși in hepatocite---
>secretați biliar, conferă culoarea galbena bilei.
3. lecitina 4. colesterol 5. electroliți.
Circuitul enterohepatic-> reciclarea cele mai mari parți a sărurilor biliare din intestinul subțire, prin vena
porta, înapoi la ficat. Sărurile biliare au 2 roluri-> 1.emulsionarea lipidelor, reducând tensiunea superficiala,
permițând fragmentarea lor si facilitând acțiunea lipazei pancreatice. 2. absorbția din tractul intestinal al
acizilor grași, monogliceridelor, colesterolului si altor lipide, prin formarea cu acestea a unor micelii complexe--
--->chilomicroni.
In lipsa sărurilor biliare--> se pierd 40% din lipidele ingerate. **sărurile mai au si rol in stimularea motilitatea
intestinala si rol bacteriostatic.**
Evacuarea bilei-->contracția musculaturii veziculare, in paralel cu relaxarea sfincterului Oddi.(mecanisme
nervoase si umorale)
Mecanismul nervos-->stimulare vagala
Mecanismul umoral-> secreția de colecistokinina, hormon eliberat de celulele mucoase duodenale ca răspuns
a intrării in duoden a produșilor digestiei lipidelor.
Activitatea secretorie a intestinului subțire-> 1. mucus, rol protecție a mucoasei intestinale împotriva HCl,
secretat de glandele Brunner din duoden si de celule speciale, aflate in epiteliul intestinal si in criptele
Lieberkuhn.
2. enzime asociate cu microvilii celulelor epiteliale intestinale, care nu sunt secretate in lumenul intestinal:
peptidaze, dizaharidaze( maltaza, zaharaza, lactaza) si lipaza. ** exercita rol in timpul absorbției intestinale**
3. apa si electroliți secretați de celulele epiteliale intestinale.
Acțiunea enzimelor digestive:
Absorbția intestinala-> proces prin care produși rezultați trec in limfa si sânge.
Absorbția este favorizata la nivelul intestinului subțire deoarece:
1.exista o suprafața de contact, datorita structurii specifice a mucoase
2. distanta pe care moleculele trebuie sa o străbată este mica, grosimea peretelui fiind minima.
3. rețeaua vasculara de la nivelul vilozităților este foarte bogata, printr-un mecanism reflex->cantitatea de
sânge poate creste in timpul digestiei.
4. mișcările contractile ale vilozităților înlesnesc tranzitul substanțelor absorbite.
GLUCIDELE-> dizaharidele, sucroza, lactoza si polizaharidul amidon.
Celuloza, un alt polizaharid vegetal, prezent in dieta in cantități mari, nu poate fi digerat(in tractul
gastrointestinal nu exista enzime specifice). Aportul de glucide este de 250-800 g/zi, 50-60% din dieta. Produși
finali ---> glucoza, galactoza (se absorb printr-un mecanism comun, un sistem transport activ, Na-dependent),
precum si fructoza( absoarbe prin difuziune facilitata).
După ce a fost absorbite in enterocite, monozaharidele sunt transportate prin membrana bazo-laterala, a
acestora( difuziune facilitata)--->apoi difuzează din interstițiul intestinal--->in capilarele din vilozități.
PROTEINELE-> dieta proteica zilnica--->0.5-0.7 g/kg corp.
Pentru a fi absorbite, proteinele trebuie transformate in oligopeptide si aminoacizi.
Absorbția tripeptidelor, dipeptidelor si aminoacizilor--->transport activ Na-dependent
!!Toata cantitate de proteine este absorbita **proteine ramase-->din detritusuri celulare sau bacterii colon**
LIPIDELE-> 150-160g/zi, se absorb in tractul gastrointestinal prin difuziune pasiva.
Pentru a putea fi absorbite-->trebuie sa fie hidrosolubile(lucru ce se realizează in prezenta sărurilor biliare),
Înainte de a fi digerate, lipidele trebuie emulsionate(picături, diametru<micron), de săruri si lecitina.
Trigliceridele, fosfolipidele si colesterolul se combina cu proteinele din epiteliul celulelor intestinale,
constituind chilomicronii, forma in care trece chiliferul central.
In timp ce aminoacizii si monozaharidele ajung in vena porta la ficat, lipidele trec in circulația limfatica.
Apa si electroliți-> apa-->in intestinul subțire, absoarbe pasiv, izoosmotic, ca urmare a gradientului osmotic
creat prin absorbția electroliților si substanțelor nutritive.
NaCl-> absorbția sodiului, proces activ *Cl urmează pasiv sodiul*
Vitaminele si mineralele->
1. Vitaminele liposolubile (A,D,K,E) intra in alcătuirea miceliilor, se absorb cu lipidele in intestinul proximal.
2. Vitaminele hidrosolubile se absorb prin transport facilitat, prin Na-dependent, proximal->intestin subțire.
3. Calciul se absoarbe cu ajutorul unui transportator legat de membrana celulara si activat de vitamina D.
4. Fierul se absoarbe in jejun si ileon. Fe2 se absoarbe mai ușor decât Fe3, vitamina C stimulează absorbția.
Digestia, absorbția si secreția la nivelul intestinului gros.
Activitate motorie-> rolurile principale ale colonului sunt absorbția apei si a electroliților (jumătatea
proximala) si depozitarea materiilor fecale pana la eliminarea lor (jumătatea distala). *mișcări colon--> lente*
Mișcările de amestec--> haustratiile sunt realizate prin contracții combinate ale musculaturii circulare si
longitudinale colice care determina proiecția in afara a zonelor nestimulate ale peretelui colic, sub forma de
saci denumiți haustre. Acestea se deplasează lent, in direcția anala, in timpul perioadei lor de contracție. In
felul acesta, conținutul colic este progresiv împins spre colonul sigmoid.
Din cei 1500 mL de chimic, doar 80-200 mL se pierd prin fecale.
Mișcările propulsive--> (in masa)--> 1. contracțiile direcției anala si 2.mișcări in masa.(durează aproximativ 15
minute, reprezintă un tip de peristaltism modificat)
Absorbția si secreția la nivelul colonului-> Apa---> Colonul nu poate absorbi mai mult de 2-3 L/zi.
Colonul absoarbe cea mai mare parte a Na si Cl. Potasiul e secretat de colon. **controlat de aldosteron**
Defecația--> eliminarea materiilor fecale din intestin, unele mișcări propulsează fecalele in rect, ulterior---
>contracția musculaturii netede a colonului distal si a rectului, propulsând fecalele--->canal anal.
--> urmează relaxarea sfincterelor anale interne si externe, ultimul conținând fibre musculare striate aflate sub
control voluntar.