37. Electroeroziune cu electrod masiv. Principiul prelucrarii. Desen explicativ.

Electroeroziunea sau eroziunea electrica este un procedeu de prelucrare in care materialul

ce trebuie indepartat de pe obiectul de prelucrat este indepartat prin repetata a unor
descarcari electrice.In procesul de electroeroziune, piesa de prelucrat trebuie sa fie
conductoare electric. Ea este conectata la una din bornele sursei de alimentare, formand
electrodul-piesa. Cealalta borna a sursei de alimentare este conectata la cealalta a bornei de
alimentare, numita scula.Cei 2 electrozi sunt cufundati intr-un mediu electric lichid.Intre cei
2 electrozi se creaza un camp electric a carui intensitate creste in timp.

Cand intensitatea campului electric atinge o anumita valoare, rigiditatea dielectrica este
strapunsa ceea ce duce la declansarea unei descarcari electrice insotita de
scantei.Descarcarile electrice sunt localizate in spatiul denumit interstitiu activ delimitat de
electrodul scula si suprafata piesei de prelucrat.In zona de lucru se dezvolta temperature
ridicate intre 20-30 mii gr. K.Aceste descarcari electrice intre electrod si piesa determina un
proces elementar de eroziune in formarea craterelor de eroziune prin topirea, evaporarea si
expulzarea locala a materialului.Descarcarile prin scantei electrice sunt de scurta durata,
producandu-se energii mari pe suprafete foarte mici; sa nu se confunde cu arcul electric
care se produce pe suprafete mari cu durate mari de timp.

Alegand in mod corespunzator durata impulsurilor electrice, polaritatea electrozilor se poate

dirija procesul astfel incat eroziunea sa fie maxima la electrodul piesa.

38. Electroeroziune cu electrod filiform. Principiul prelucrarii. Desen explicativ.

Descarcarile electrice apar intre electrodul filiform si piesa de prelucrare. Pentru a nu se
produce eroziunea firului acesta este antrenat pe verticala de un sitem de siguranta. Pentru
a asigura realizarea conturului dorit piesa vca fi dirijata dupa axele x,y.Electrodul filiform este
de obicei din cupru cu grosimea de la 0.02 pana la 0.3 mm. Deoarece in interstitiu de lucru
taietura este foarte fina este absolute necesar a se evacua materialul prelevat ca urmare
lichidul dielectric este introdus in interstitiu de lucru cu ajutorul unor ajustaje sub forma unui
jet de presiune.Din punct de vedereconstructiv un echipament de prelucrare prin
electroeroziune cu electrod filiform are aceleasi componente ca si masina de prelucrare prin
electroeroziune cu electrod maxim.

39. Aplicatii tehnologice ale prelucrarii electrochimice. Caracteristicile

electrodului scula si a lichidului dielectric.
Se caracterizeaza prin productivitate ridicata ,insa precizia de prelucrare nu este determinata
numai de precizia utilajelor tehnologice si este determinata si de modul de elaborare a
procesului de prelucrare.
 In precizia de prelucrare poate fi redusa prin viteza de prelucrare a electrodului,timp
de lucru,procesarea cu valori reduse a interstitiului de lucru,adoptarea controlului tensiunii
si utilizarea unor forme adecvate ale curbei curentului de prelucrare.

Domenii principale in care se utilizeaza:

-constructia masiniilor hidraulice;

-constructia masinii aerospatiala;

-realizarea matritilor,a stantelor;

Principalele operatii:

1)GAURIREA,se utilizeaza pt.executarea de alezaje fine,profile de diverse forme in care

tehnologiile clasice nu fac fata.Alezaje:conice,alte profile,electrodul scula avand forma
cavitatii ce se doreste obtinuta.

UTILIZARE

Matritele de extrudere,obtinerea gauriilor in palete de turbina,erodarea sculelor

rupte la prelucrare.

2)STRUNJIREA electrochimica se aplica pieselor cu suprafata revolutiei la exterior.Piesa

care trebuie prelucrata se roteste in jurul axei si prelucrarea se face printr-un electrod
exterior.Acesta se aplica la materialele dure,extradure si la magnetii permanenti.

Obt.suprafetei complexe=>obt.......... electrodului si imprimarea piesei dorite.

Matritele de stantat,insigne,rectificare electrochimica=>atunci cand urmarim

obtinerea unor rugozitati bune(0,1-0,5’’miu’’m)

=>rectificarea suprafetelor plane ,profilate;

=>debitarea electrochimica;

=> electrochimica=>pt.eliminarea stranturiilor de oxizi.In acest caz putem face

o...........anodica,catodica
40. Principiul prelucrarii electrochimice. Reactiile de la anod si catod. Desen
explicativ
Prelucrarea electrochimica a metalelor se bazeaza pe fenomenul de electroliza ce apare la
trecerea curentului electric printr-o solutie apoasa de saruri intre 2 electrozi.

-electrozii sunt cuplati la sursa de curent continuu.

Prin trecerea curentului electric are loc fenomenul de eroziune electrochimica asupra
anodului si depunerea de metal pe catod.

Prelucrarea prin eroziune electrochimica se bazeaza pe fenomenul de dizolvare anodica

adica indepartat de matal prin actiunea curentului electric piesa de prelucrat fiind anodul.

Aceasta metoda de prelucrare se foloseste pt. prelucrarea unor metale cu rezistenta

mecanica mare apoi realizarea unor echipamente complexe care nu se pot realiza prin
procedee clasice; -lipsa tensiunilor interne.

ANOD

A‾-e‾=A

OH‾-e=OH

Me-e=Me+

OH+OH=H2O+O

CATOD

B++e=B

H++e=H

H+H=H2↑ se evapora

Me++e=Me↓ se depune

Conductivitatea electrica a solutiei electrolitice se datoreaza asocierii electrolitice si aparitiei

de sarcini electrice sub forma de ion negativ si ion pozitiv.

A‾ si B+ sub influenta campului electric ce se stabileste in baie ionii se vor deplasa spre
electrozii de semn contrar unde vor pierde sarcinile electrice, neutralizandu-se, solutia fiind
apoasa se disociaza si molecule de apa cu ionii H si ion de OH →la fiecare electrod se pot
desfasura simultan 3 tipuri de reactii.

Pt. utilitate practica, procesul de electroliza este astfel condus incat sa fie favorizate numai
acele reactii care corespund scopului propriu.
Ex: Pt. efectuarea de prelucrari prin eroziune electrochimica →pt. acoperiri galvanice
favorizand reactia de depunere.

41. Aplicatii tehnologice ale prelucrarii prin electroeroziune. Caracteristicile

electrodului scula si ale electrolitilor.
Dezvoltarea tehnicilor de prelucrareprin electroeroziune a dus la realizarea unor
echipamente din ce in ce mai performante.

Prin electroeroziune se pot realiza toate prelucrarile efectuate prin procedee clasice: gaurire,
debitare, filetare, rectificare.

Principalele aplicatii:

-fabricarea sculelor, SDU, matritelor, stantelor;

-realizarea de gauri si microgauri, forme si profile;

-realizarea suprafetelor de forme complicate;

-prelucrarea materialelor dure, extradure sau de plasticitate ridicata;

-scoaterea sculelor rupte.

In industria electrotehnica se executa matrite pt. ambutisare, stantare;

-durificare a suprafetelor;

-taierea electroeroziva pt. materiale dure, ultradure.

Aplicatii tehnologice ale electroziunii Dezvoltarea larga a tehnologiei de prelucrare prin

electroziune, realizarea de echipamente din ce in ce mai performante a determinat aplicarea
acestei tehnologii in multe domenii. Prin electroziune pot fi realizate f multe din prelucrarile
ce se pot executa prin procedeele urmatoare: debitare, gaurire, filetarea, rectificarea.
Principalele aplicatii in care prelucrarea prin electroeroziune este recomandata sunt:
fabricarea sculelor, matritelor, stantelor; realizarea de alezaje de forma si profile diferite;
realizarea de suprafete de forme complicate; Posib tehnologice depend in mare masura de
parametrii electrice ai echipamentului, de materialul electrozilor, de prop mediului dielectric
utilizat. Cele mai importante aplicatii: prelucrarea de cavitati:toate aplicatiile in care un
electrod scula spatial transpune forma sa intr-o piesa; gaurile executate prin electroziune
servesc la o realizare de filiere de toate tipurile; placi de extrudere, stante, pt decuparea
pieselor de tabla; matritele pt injectectarea maselor plastice si a cauciucurilori sistemului d
reglare automata a interstitiului active.
42. Efectele ultrasunetelor.
Efecte mecanice- aparute datorita aportului de energie macanica determinat de probagarea
undelor ultrasonice, care poate conduce in mediul de lucru la obtinerea unor eforturi
unnitare importante.

Efecte termice- datorita absortiei preferentiale a energiei ultrasonore in mediul prin care se
probaga undele acustice

Efecte chimice- determinate de faptul ca energia asociata probagarii undelor ultraacustice in

medii lichide favorizeaza intensificarea unor reactii chimice

Efecte biologice- pot aparea la probagarea ultrasunetelor prin sisteme biologice daca se
depasesc valorile de prag ale parametrilor de expunere; electele pot fi negative sau pozitive.

43. Mijloace de producere ale ultrasunetelor. Generarea de ultrasunete prin

efect magnetostrictiv. Generarea de ultrasunete prin efect piezoelectric.
1. Generarea ultrasunetelor pe cale aero si hidrodinamica;

2. Generarea de ultrasunete pe cale ionica;

3. Generarea de ultrasunete pe cale electrodinamica;

4. Generarea de ultrasunet prin effect magnetostrictiv;

5. Generarea de ultrasunete prin efect piezoelectric.

Generarea de ultrasunete prin efect magnetostrictiv.

Aceasta metoda se bazeaza pe proprietatea unor materiale fero-magnetice de a se contracta
sau dila sub actiunea campului magnetic, emitand ultrasunete. Acest efect se foloseste cu
success pentru producerea de ultrasunete la o frecventa dubla fata de cea a curentului care
alimenteaz abobina.

Generarea de ultrasuneteprin effect piezoelectric

Metoda se bazeaza pe proprietatea unor material piezoelectrice de a se deforma sub
actiunea campului electric.Aplicarea unei tensiuni electrice la doua fete opuse ale unui
cristal piezoelectric, produce deformari mecanice (compresiuni sau expansiuni), efectul
numindu-se efect piezoelectric invers (electrostrictiunea), iar reciproc, aplicarea unor
asemenea deformari mecanice, produce sarcini electrice la suprafata cristalului, efectul
numindu-se efect piezoelectric direct.
44. Elementele componente ale unui sistem de prelucrare ultrasonora. Desen
explicativ.

45. Prelucrarea ultrasonora cu suspensie abraziva. Principiul metodei. Desen

explicativ.

46. Aplicatiile active si pasive ale ultrasunetelor.

Aplicatiile active
̵ Prelucrarea pieselor procesate prin sticla, cuart, marmura, ceramica;

̵ Prelucrarea filierelor de trefilare, armate cu carburi metalice sinterizate sau

diamantate;

̵ Prelucrarea pieselor confectionate din carburi metalice;

̵ Finisarea sculelor aschietoare;

̵ Finisarea elementelor active ale stantelor si matritelor;

̵ Executarea unor operatii de gravare;

̵ Lipirea materialelor plastice;

̵ Degresarea, spalarea pieselor si realizarea emulsiilor.

Aplicatiile pasive
̵ Defectoscopia ultrasonica la determinarea defectelor in piesele turnate, sudate,
extrudate;
̵ Determinarea unor marimi fizice: modulul de elasticitate, densitate, vascozitate,
temperatura, presiune, viteza, debite;

̵ Determinarea unor marimi geometrice: grosimi, distante, volume, nivele,

granulozitate;

̵ Diagnosticare medicala.

47. Avantajele si dezavantajele prelucrarii cu fascicul laser. Particularitati ale

procesului.
Avantaje: - Energia este puternic concentrată având un grad ridicat de focalizare, intensitate
şi rezoluţie, - Permite reglarea, automatizarea şi reproducerea cu mare precizie a
parametrilor funcţionali, - Procedeul poate fi utilizat la prelucrarea oricărui material existent
în natură, - Permite o poziţionare precisă şi rapidă, - Prezintă randament ridicat al utilizării
energiei injectate, - Deformaţiile termice şi tensiunile interne sunt reduse, - Prelucrarea are
loc fără contact mecanic sculă – piesă, - Nu necesită atmosferă de lucru controlată şi nici
măsuri de protecţie şi securitate deosebite, - Viteză mare de procesare.

Particularităţi ale procesului

Explicaţia fenomenologică a proceselor specifice prelucrării cu fascicol laser au la bază teoria

mecanicii cuantice elaborată de Planck,

Fascicolul laser poate străbate distanţe lungi fără a se amortiza şi poate fi focalizat utilizând
lentile speciale, obţinându-se densităţi mari de energie,

La densităţi reduse de putere se produce încălzirea piesei pe o adâncime ce depinde de

constantele termofizice de material şi de durata impulsului,

La creşterea densităţii de putere apare topirea materialului la suprafaţă şi încălzirea înspre

interior,

Pentru densităţi mai mari de putere se produc vaporizarea la suprafaţa materialului,

respectiv topirea şi încălzirea spre interior,

La valori foarte mari ale densitatii de putere au loc vaporizarea, topirea şi încălzirea
materialului, iar vaporii sunt ionizaţi formându-se plasmă.
48. Formarea fasciculului laser. Schema de principiu a unei instalatii de
prelucrare cu laser. Aplicatii ale prelucrarii cu laser.
Tratamente termice de suprafaţă sau de volum, sudarea, tăierea, găurirea, marcarea,
gravarea, topirea, depunerea straturilor subţiri, vaporizarea, etc.

Alte utilizări ale laserilor: metrologie, fizica nucleară, stocarea informaţiilor, sisteme de
poziţionare, sisteme de scanare şi înregistrare (citire coduri de bare), holografie, medicină,
aplicaţii militare, etc.

49. Avantajele si dezavantajele prelucrarii cu fascicul de electroni.

Avantajele
Energia este puternic concentrata avand un grad ridicat de focalizare si rezolutie,
putand determina incalzirea, topirea sau vaporizarea locala a materialului prelucrat;

Permite reglarea si reproducerea cu mare precizie a parametrilor functionali;

Permite o pozitionare precisa si rapida;

 Randament (local) ridicat al utilizarii energiei injectate;

Permite procesarea oricarui tip de material;

Viteza mare de procesare( 20 mm3/min).

50. Schema de principiu a unei instalatii de prelucrare cu fascicul de electroni.

Aplicatii ale prelucrarii cu fascicul de electroni.

Tunul electronic este ansamblul principal al unei instalatii asigurand principalele functiuni:
producerea liberi, formarea fascicolului de electroni, focalizarea si directionarea acestuia.
Catodul emite electroni datorita incalzirii filamentului iar anodul accelereaza emisia de
electroni si trec spre metalul de prelucrat. Energia cinetica a electronilor se transforma in
energie termica si rezulta o incalzire rapida. Tendinta de dispersie este impiedicata de o
bobina de focalizare.