REPREZENTANTI DE SEAMA AI PEDAGOGIEI

MURESAN (GALUSNYAK) LARISA RAMONA, Anul III, PIPP

Nr. Perioada Pedagogi Idei pedagogice Lucrări cu caracter

crt. reprezentativi didactic
1. Descompunerea Jan Amos A elaborat primul mare sistem de educaţie. Didactica Magna
feudalismului şi Comenius Principii didactice promovate:
-principiul intuiţiei; Informatorul şcolii materne
apariţia (1592-1670)
-principiul conformităţii educaţiei cu natura;
capitalismului filosof şi -asigurarea unui învăţământ accesibil; Lumea sensibilă în imagini
pedagog CEHIA -însuşirea conştientă şi temeinică a cunoştinţelor, priceperilor şi
deprinderilor;
-caracterul sistematic al instrucţiei.
Introduce învăţământul bazat pe clase şi lecţii.
Metode de instruire recomandate: intuiţia, exerciţiul.

John Locke Principii didactice promovate: Câteva cugetări asupra

(1632 -1704) -depistarea şi dezvoltarea particularităţilor de vârstă şi individuale ale educaţiei
elevilor, a însuşirilor acestora;
ANGLIA
-aspiraţia spre libertate, curiozitatea şi plăcerea pentru activitate.
La baza cunoaşterii se află experienţa, învăţarea să se bazeze pe
tendinţa de activitate a copilului, pe curiozitatea sa înnăscută.
Recomandă studiul următoarelor discipline: scris, citit, studiul limbii
latine, desen, etică, drept civil, logică, retorică.
Metode de instruire recomandate: recompensa, pedeapsa,
conversaţia raţională.

1
 Rene Descartes Va încerca să aplice metoda matematicii la întreaga cunoaştere; Discurs asupra metodei
(1596-1650) noutatea apare în ceea ce priveşte îndoiala.
Îndoiala se desfăşoară controlat, metodic, toate acestea în vederea
FRANTA
unui scop pozitiv.

2. Epoca Jean-Jacques Educaţia să se conformeze naturii copilului, particularităţilor sale de Discurs asupra ştiinţelor şi
luminatorilor Rousseau vârstă. artelor
Promovează nevoia de manifestare şi dezvoltare liberă a copilului.
(Iluminismul) (1712-1778)
Criteriile de selectare a cunoştinţelor să fie utilitatea şi accesibilitatea. Emil sau despre educaţie
FRANTA Instruirea să se realizeze pe activitatea copilului; copilul „să nu ştie
nimic pentru că i-ai spus, ci pentru că a înţeles el însuşi; să nu înveţe
ştiinţa, ci s-o descopere”.
Recomandă ca tinerii să înveţe mai multe meserii, acelea care
presupun activităţi fizice în aer liber.

3. Constituirea Johann A elaborat bazele învăţământului elementar; convingerea că toţi Orele de seară ale unui sihastru
pedagogiei ca Heinrich oamenii pot fii instruiţi, ideea că omul trebuie dezvoltat ca întreg: Cum îşi învaţă Gertruda copiii
“trupul, spiritul ; şi inima sa” . Învăţământul elementar să clădească în Metoda
ştiinţă Pestalozzi
mod sigur şi temeiniccunoştinţele şi deprinderile necesare vieţii şi să Cartea pentru mame
(1746-1827) contribuie la dezvoltarea forţelor interne şi a dispoziţiilor copilului. Abecedarul intuiţei
ELVETIA

Friederich Cele două scopuri ale instrucţiei sunt dobândirea virtuţii şi dezvoltarea Pedagogie generală
Herbart (1776- interesului multilateral.
Consideră că învăţământul este mijlocul principal de educaţie Prelegeri pedagogice
1841)
generală; facilitează şi scurtează drumul experienţei personale,
filosof, psiholog îndrumând-o, completând-o şi concentândr-o.
GERMANIA Respectarea celor patru momente ale lecţiei: claritatea, asocierea,
sistema şi metoda.

2
 Friederch Considerat învăţător al învăţătorilor Germaniei. Îndrumător pentru formarea
Adolph Pedagogia poate aspira să devină ştiinţă numai în măsura în care se învăţătorilor germani
găseşte un principiu suprem, cu valoare universală.
Diesterweg
Promovează o instruire activă, care să ţină cont de particularităţile Principiul suprem în educaţie
(1790-1866) individuale ale elevilor.
GERMANIA

Herbert Şi-a întemeiat ideile despre educaţie pe principil evoluţionismului. Principiile psihologiei
Spencer (1820- Propune un sistem de educaţie care are în vedere activităţile dominante
ale omului. Eseuri despre educaţie
1903)
Educaţia, este un instrument în mâna individului în lupta pentru
sociolog, menţinerea vieţii, în lupta pentru propria existenţă şi cea a
psiholog şi descendenţilor. Aceasta dobândeşte un pronunţat caracter utilitar şi
gânditor instrumental.
ANGLIA
4. Educaţia şi Alfred Binet A propus scara de măsurare a acuităţii vizuale, cu scopul de a cere Oboseala intelectuală–1898
gândirea (1857-1911) profesorilor să efectueze un examen pedagogic al vederii. Studiul experimental al
A elaborat primul test de inteligenţă. inteligenţei (1903)
pedagogică psiholog şi
Ideile moderne despre copii
pedagog
FRANTA
5. Teoreticieni ai Friederich A pus bazele educaţiei moderne A creat conceptul de „grădiniţă”, Educaţia omului
educaţiei Frobel termenul de „jucării educative”. A proiectat materiale de joacă.
copilului, noile (1782-1852)
curente pedagog
pedagogice GERMANIA

3
 Maria Metoda Montessori este un program de pregătire reprezentat de modul Copilăria noastră frumoasă
Montessori cum se desfăşoară activităţile în clasă: prima dată este învăţarea prin
intermediul simţurilor şi mai târziu prin citire, scriere, matematică
(1870-1952)
avansată.
medic şi Metoda cea mai potrivită este metoda activă.
pedagog ITALIA

Anton A promovat ideile şi principiile democratice în teoria educaţională şi Poem pedagogic

Makarenko practică. Cartea pentru părinţi
A eleborat teoria şi metodologia de educaţie în auto-guvernarea Steaguri pe turnuri
(1888-1939)
copilului în colective. Onoare
scriitor
RUSIA

Elen Kay A scris despre viaţa de familie; a abordat educaţia centrată pe copil. Tânăra generaţie
(1849-1926)
scriitoare
SUEDIA

John Dewey A evidenţiat câteva idei despre educaţia copiilor: atmosfera şcolii Psihologie
(1859-1952) trebuie să fie democratică, învăţarea devine reală când se
filosof, psiholog problematizează pentru copil materialul.
şi pedagog
SUA

Eduard S-a axat pe psihologia copilului. Educaţia funcţională

Claparede Propune „Şcoala pe măsură” care să asigure succesul tuturor în acord
cu posibilităţile diferite ale publicului şcolar
(1873-1940)
neurolog,

4
 psiholog,
pedagog
ELVETIA

Roger Cousinet A participat la o teză despre viaţa socială a copiilor. A dezvoltat o O metodă de lucru liber-grup
(1881-1973) metodă în care copiii îşi pot alege diferite activităţi de creaţie, bazate pe Viaţa socială a copilului
valorificarea particularităţilor individuale ale elevului.
profesor
FRANTA

Gaston Funcţiile de bază ale oricărui act de educaţie: Pedagogie generală

Mialaret (1918) -luarea deciziiilor;
- organizarea şi gestionarea situaţiilor.
profesor
A organizat primul laborator de psiho-pedagogie.
FRANTA

Ovid Decroly Planul Decroly stabileşte regulile de bază pentru adaptarea socială a Spre noua şcoală (1921)
(1871-1932) unui organism biologic, copiii.
Este nevoie de şcolarizare pentru copii pentru a satisface nevoile lor
profesor,
biosociale.
psiholog
BELGIA

Adolphe A fundamentat termenul de şcoală activă. Şcoala activă (1922)

Ferriere Şcoala internat din mediul rural, cu caracter de familie, bază de Practica şcolii active
învăţare prin muncă şi de educaţie morală şi de auto.reglementare la Autonomia şcolarilor
(1879-1960)
elevi.
ELVETIA

6. Şcoala şi Konstantin A elaborat teza caracterului naţional al educaţiei, promovând Omul ca obiect al educaţiei
gândirea Dimitrievici învăţământul în limba maternă, studierea istoriei naţionale, a geografiei
şi naturii patriei. Călătorie pedagogică prin

5
 pedagogică Uşinski Promovarea tendinţei spre activitate a copilului. Elveţia
socialistică rusă (1832-1870) Asigurarea unei strânse legături între observare, gândire şi limbaj.
pedagog
RUSIA
7. Curente Emile Cuvȃntului individualizare i se dǎ douǎ sensuri care se ȋmpletesc, se Pedagogia şcolară
pedagogice în Planchard completeazǎ dar se și deosebesc: individualizare vocaționalǎ și contemporană
individualizare didacticǎ; cea dintȃi acționeazǎ de jos ȋn sus, se justificǎ
sec. XX (1905-1990)
prin aptitudinile fiecǎruia și tinde spre un mod de viațǎ profesional
profesor (existența ei nu este consideratǎ decȃt dupǎperioada educației de bazǎ);
BELGIA cea de-a doua, de la stȃngala dreapta, se ȋntemeiazǎ pe diferențele
personale dintre elevii aceleiași clase.

Paul Nartop Educaţia se sprijină pe comunitate; Sozialpădagogic”/Pedagogia

(1854-1924) Nu există conţinut al educaţiei care să fie proprietatea exclusivă a socială (1899-1912)
individului. Conţinuturile educaţiei sunt întotdeauna un bun comun; Despre întemeierea obiectivă şi
filosof
Conştiinţa de sine a omului se trezeşte şi se dezvoltă numai prin subiectivă a cunoaşterii (1887)
GERMANIA acţiunea reciprocă a indivizilor sociali, prin opunerea şi compararea cu Introducere în psihologie după
alte conştiinţe de sine. metoda critică (1888)
Religia în limitele umanităţii
(1894)
Propedeutică filozofică (1914)

Emile Importantă contribuţie în stabilirea academică a sociologiei ca ştiinţă. Despre diviziunea muncii
Durkheim Consideră fenomenul educativ ca fenomen social, educaţia fiind o sociale
,,socializare metodică a tinerei generaţii”, iar ,,sociologia educaţiei” o Determinarea faptului moral
(1858-1917)
ramură a sociologiei; (1906)
filosof şi - susţine că individul este supus societăţii şi nu invers; Formele elementare ale vieţii
sociolog - în fiecare om există două elemente: unul individual şi altul social. religioase (1912)
FRANTA Primul este constituit din stări psihice, care se raportează la noi înşine, Educaţia morală (1923)
la evenimentele vieţii personale; cel Evoluţia pedagogiei în Franţa
de-al doilea cuprinde ideile, sentimentele, credinţele, tradiţiile, opiniile (1938)

6
 colective, practicile morale, care exprimă grupul social din care face Lecţii de sociologie (1950)
parte individul.
- pedagogia trebuie să se sprijine pe datele oferite şi de alte ştiinţe ca:
psihologia, istoria învăţământului, istoria doctrinelor pedagogice şi
pedagogia comparată.

Georgh -educaţia cetăţenească în concepţia lui cuprinde două aspecte: Educaţia cetăţenească a
Kerschensteine înţelegerea de către tinerii muncitori a rolului statului şi cultivarea tineretului german (1912)
vredniciei personale (,,şcoala muncii”);
r (1851-1932)
-educaţia tehnică/profesională (cultivarea virtuţiilor
profesor cetăţeneşti:conştiinciozitatea, hărnicia, perseverenţa, devotamentul);
GERMANIA -educaţie cetăţenească (cultivarea convingerii că interesele fiecărui
individ depind de satisfacerea intereselor statului;

8. Contribuţii la I. H. Rădulescu Instruirea trebuie să aleagă metode care să urmeze pasurile ce face Câteva cugetări asupra
organizarea (1802-1872) natura în lucrările sale. educaţiei (1839)
Despre învăţătura publică
modernă a
(1840)
învăţământului
românesc Constantin Este întemeietorul şi conducătorul Revistei pedagogice Revista pedagogică
Dimitrescu-Iaşi
(1849-1923),

Spiru Haret A elaborat mai multe legi școlare, a luat măsuri pentru folosirea Pedagogia română modernă şi
(1851-1912) mai eficientă a metodelor de predare care să stimuleze gândirea contemporană
elevilor, a fost autorul unor manuale.

7
 Ştefan Educaţia este un act de cultură, căruia îi sunt proprii trei momente: Pedagogia (1932)
Bârsănescu a) „receptarea” valorilor culturale, Didactica (1935) Tehnologia
b) „trăirea”, „vibrarea” pentru marile valori ale culturii, didactică (1939)
(1895-1984)
c) „crearea” valorilor culturale, Pedagogia practică (1946)
Pune în evidenţă caracterul complex al actului educativ, care cuprinde:
a) dezvoltarea capacităţii de receptare,
b) deşteptarea spiritului sau cultivarea năzuinţei spre idealuri – frumos,
bine, adevăr etc.
c) dezvoltarea capacităţii de creare a valorilor culturale.

Stanciu Stoian Determinant pentru formarea omului şi pentru integrarea lui socială Pedagogia pentru şcoli normale
(1900-1984) este scopul sau idealul educativ oferit de către societate. Didactica
Prin ideal educativ se înţelege „imaginea pe care societatea şi-o face Pedagogia practică
despre ea însăşi, potrivit tendinţelor ei de perfecţiune, adică nevoilor de
rezolvare a contradicţiilor existente în sânul ei”. Prioritatea socialului
în formarea omului nu exclude însă rolul factorului individual. Pentru
pedagogie este absolut necesar studiul individualităţii copilului cu toate
metodele cunoscute, cea mai indicată şi mai completă fiind considerată
fişa individuală.

9. Pedagogi Constantin Pedagogie

români Cucoş Pedagogie şi axiologie
Istoria pedagogiei. Idei şi doctrine pedagogice fundamentale
contemporani

Emil Păun Şcoala. O abordare sociopedagogică

Educaţia preşcolară în România

8
 G. Văideanu Pedagogie note de curs

Ioan Neacşu Prelegeri pedagogice

Ioan Nicola Tratat de pedagogie

I. Albulescu Elemente de didactică aplicată

Introducere în filosofia lui Rene Descartes

M. I. Cerghit Metode de învăţământ

Filmul în procesul de învăţământ
Curs de pedagogie

Dumitru Preorientarea profesională a tineretului

Salade

Vasile Chiş Provocările pedagogiei contemporane

Pedagogia pentru competențe
Muşata Bocoş Metode de învățământ

BIBLIOGRAFIE:

1. Albulescu, I., (2005), Istoria gândirii şi practicii pedagogice româneşti, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca;
2. Cucoş, Constantin, (2001), Istoria pedagogiei, Editura Polirom, Iaşi;

9
3. Ionescu, M., Radu, I, (2001), Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca;

10