1.

Care sunt schimbarile referitoare la comportamentul consumatorului in legatura cu consumul

de cafea?

Odată cu evoluția pieței analizate, nici cunoștințele românilor în materie de cafea nu au rămas
pe loc, aceștia dovedindu-se a fi din ce în ce mai educați în privința cafelei. Astfel, în 2018 doar
32% dintre persoanele intervievate au declarat că nu cunosc tipul cafelei consumate, față de
52% în 2016. Arabica continuă să fie cea mai populară cafea, procentul de notorietate
avansând cu 12 puncte procentuale, până la 47%. Interesant în această categorie este și faptul
că publicul consumator de cafea are o vârstă tot mai scăzută. Creșterea consumului de cafea în
segmentul 14-18 ani, de la 35% în urmă cu doi ani, la 43% în 2018, are drept consecință
scăderea vârstei de debut al consumului, de la 20,5 ani în 2016 ajungând la 20,1 ani în prezent.
Pentru celelalte categorii de vârstă, consumul fie a scăzut, fie a rămas la același nivel ca în
2016.

Cu toate că ocaziile de consum sunt multiple, propria casă rămâne și în 2018 principalul loc de
consum. Demn de menționat aici este faptul că se observă o creștere a penetrării consumului
de cafea la serviciu și la școală, de la 46% în 2016, la 55% în 2018. În comportamentul
românilor putem observa un trend ce ar putea lua amploare în următorii ani: obișnuința de a bea
cafea mai des în cafenele și restaurante, comparativ cu anul 2016.

2. Ce anume îi interesează cel mai mult pe consumatori și ce stă la baza deciziei de

achiziție a cafelei?
Chiar dacă a scăzut în importanță comparativ cu acum doi ani (-4 pp), calitatea superioară a
cafelei rămâne cel mai important factor decizional pentru băutorii de cafea. Acest lucru este
explicabil, dat fiind faptul că vorbim despre un produs care se bea în primul rând pentru gustul
aparte. Totodată, românii se uită la numele producătorului de cafea, brandul fiind al doilea cel
mai important factor decizional, urmat de preț și tipul de cafea (arabica, robusta).

În comparație cu anul 2016, lucrurile s-au schimbat la capitolul factori importanți în alegerea
cafelei și observăm că recomandările prietenilor, dar și ofertele sau promoțiile sunt mai
valoroase pentru cumpărători. În acest tablou, pentru respondenții studiului, recomandările
ocupă un procent de 12% în prezent, față de 7% în 2016, iar ofertele și promoțiile au câștigat 3
pp în importanță, până la 9% în 2018.

3. Ce importanta are ambalajul in cumpararea cafelei?

Dacă vorbim despre achiziția cafelei în funcție de ambalaj, în acest an se remarcă o apetență a
consumatorilor pentru ambalajele mici, cafeaua la pungă de 250 de grame înregistrând un
avans de 10 puncte procentuale față de 2016 – mai arată studiul Strategis Research &
Business Consulting. Aceeași tendință se observă și în dreptul pungilor de cafea de 100 de
grame, al pliculețelor (de ex. Cafea 3 în 1) și al capsulelor, toate aceste tipuri de ambalaje
înregistrând creșteri de câteva procente în acest an, comparativ cu 2016.

La polul opus, dintre toate tipurile de ambalaje prezente pe piață, cea mai importantă scădere a
fost înregistrată pentru cafeaua la pungi de 250-500g, de la un procent de 47% ajungând la
29%.
Cât despre bugetul lunar pe care îl alocă băutorii de cafea, media estimată de Strategis este de
74 de lei, cumpărăturile pentru acest produs fiind făcute preponderent din supermarketuri (43%)
și hypermarketuri (35%).
 4. Care este nivelul consumului de cafea din Romania ?
Consumul de cafea din Romania este aproape de cinci ori mai mic decat media europeana,
arata un studiu realizat de institutul de cercetare a pietei, GFK. Potrivit studiului, in Romania, un
roman consuma anual circa 1,83 kg de cafea, in timp ce europenii beau nu mai putin de 5,3 kg
de cafea. Un alt fenomen reflectat de studiul GFK este si o scadere cu 3% a consumului de
cafea, fata de perioada similara a anului trecut. Principalele cauze identificate de reprezentantii
Asociatiei Romane a Cafelei sunt pretul mare al acestui produs, „prohibitiv pentru mare parte
din consumatorii romani“. „

5. Care este motivul care a generat o scadere a pietei cafelei?

Asociatia Romana a Cafelei considera ca una dintre cauzele care au generat o scadere a pietei
cafelei boabe si macinate cu 3% conform studiului GFK, ar putea fi generata si de faptul ca
acest produs, cafeaua, este purtator de accize, ceea ce atrage dupa sine preturi mari. Ca
rezultat, cafeaua devine greu accesibila consumatorilor romani“.Dupa scaderea inregistrata in
primele doua luni ale anului, apare o redresare, astfel consumul de cafea boabe si macinata nu
numai ca recuperat pierderea de 3%, dar a avut si o usoara crestere fata de aceeasi perioada a
anului trecut, de 0,7% (conform unui studiu realizat de GfK Romania, Institut de Cercetare de
Piata). Aceasta redresare se datoreaza cafelei ambalate.