Integrarea invizibila – Persoanele cu

deficiente de auz

Student
Gheorghe Diana
Conf.Univ.Dr.
Culea Mihaela Catalina
CUPRINS

1.Populația și grupurile țintă........................................................................3

2. .Criterii de selecție...................................................................................4
3.Rezumat...................................................................................................5
4.Locul de desfășurare .................................................................................7
5.Obiectivele proiectului...............................................................................7
6.Cauzele care au dus la apariţia problemei...................................................8
7.Drepturile persoanelor cu autism aflate în căutarea unui loc de muncă sau care
sunt deja încadrate în muncă........................................................................8
8.Forme în care se pot angaja persoanele cu handicap...................................9
9.Descrierea activităților.................................................................................9
10. Potențiale locuri de muncă pentru M.A. ..................................................9
11. Efectele nerezolvării problemei asupra grupului ţintă, asupra comunităţii,
asupra societăţii..........................................................................................10
12. Posibile soluţii pentru rezolvarea problemei........................................10
13. Tipuri de intervenţie recomandate pentru rezolvarea
problemei....................................................................................................10

2
1. Populația și grupurile țintă
Estimarea populatiei cu deficiente de auz in lume
(surse: bazate pe mai multe date disponibile din cercetari publicate)
2 pana la 4 din fiecare 1000:
 “surditate clinica”
 In tarile in curs de dezvoltare , >50% pierdere congenitala sau la virsta foarte mica
din cauze medicale
9 pana la 22 din fiecare 1000:
 deficiente severe de auz
37 pana la 140 din fiecare 1000:
 pierdere medie si severa de auz
In jur de 30.000 de copii si adulti cu pierdere de auz sunt înregistrate în România. In
centrul acestui studiu este o femeie M.A. de 35 de ani, ce s.a născut cu acest deficient și a
urmat școli de secialitate. Acum discutând cu aceasta și aflând că dorința ei este de a lucra
într-un mediu curat, cu program fix și ce nu trebuie interacțiune cu alte persoane, atât de
multă.
Stigmatul social al persoanelor cu deficiente de auz
In ciuda progresului facut in ultimii ani in domeniul drepturilor persoanelor cu
dizabilitati, discriminarea este inca prezenta din punct de vedere social, cultural, in educatie si
pe piata muncii.
Persoanele cu deficiente de auz isi“ascund”problema/dizabilitatea (si uneori chiar si
abilitatile!) in viata de zi cu zi pentru a fi “acceptabili din punct de vedere social” dupa
standardele societatii de astazi – uneori cu un mare pret
Cf legii 448/2006- limbajul mimico-gestural este un limbaj de sprijin, in realitate el este
limbajul natural al persoanelor surde
Persoanele cu deficiente de auz se confrunta cu o adevarata povara financiara pentru a-
si intretine sau cumpara tehnologia necesara pentru a auzi de-a lungul vietii lor la care ar
trebui sa aiba acces legitim, in special aparate auditive.
Art. 69 din Legea 448/2006 :
„Autorităţile şi instituţiile centrale şi locale, publice sau private asigură, pentru
relaţiile directe cu persoanele cu handicap auditiv ori cu surdocecitate, interpreti autorizati ai
limbajului mimico-gestual sau ai limbajului specific al persoanei cu surdocecitate.”
In prezent există, aprox 70 de interpreti LMG la nivel national.
“Surd” vs. “surd”definitii de termeni
Surzi – Terminologie acceptata la nivel intl pentru persoane cu deficiente de auz ce sunt
numiti astfel de catre comunitatea, cultura si identitatea lor, prin SL (Limbaj mimico-gestual).
Este foarte mandru sa fie Surd (cu S de tipar).

3
 Surzi “din punct de vedere clinic”** – Grup de pers cu deficiente de auz ce nu se pot
descurca fara suportul tehnologiei ajutatoare, insa beneficiaza de o cultura si identitate prin
intermediul SL. Prefera sa fie definiti de abilitatile si nu dizabilitatile lor.
Persoane care si-au pierdut auzul tarziu – grupa celor care sunt considerate “surde din
punct de vedere clinic”, ce si-au pierdut auzul mai tarziu in viata, dupa formarea completa a
limbajului si care sunt adesea ajutati de tehnologie. De obicei, termenul se aplica adultilor si
pers in virsta
Persoane cu pierdere medie (Hipoacuzici) – grupul ce se confrunta cu dificultati in
calitatea auzului lor in diferite circumstante, ce pot fi sau nu asistati de tehnologie. De obicei
se aplica in cazul celor care sufera de pierderea medie a auzului.

2.Criterii de selecție
o să fie major
o să aibă studii medii finalizate
o să nu fie intergrat profesional
o să aibă dorința și motivația de amunci
o severitatea afecțiunii să nu fie o barieră în îndeplinirea scopului acesteia
o dorința de a fi independent financiar și de a-și întemeia o familie.

4
3.Rezumat

Scopul acestui proiect îl reprezintă integrarea socială și profesionmală a femeilor surdo-

mute din orașul Bacău, jud. Bacău, dar care sunt capabili dea trăi independent și au voință.
În cadrul acestui proiecte , ne vom interesat tot ce este necesar petru a depune un Cv și
de a participa la un interviu de angajare , în urma căruia sperăm integrarea acesteia pe pița
muncii.
Prin acest proiect voi pune la dispoziție o întreagă echipă multidisciplinară, tehnici și
metode pentru o mai bună reinserție socială. Ne promovarea, lansărioi acestei probleme și ne
aplicarea proiectului sunt de părere că ar determina creșterea numărului de oameni surdo-muți
neimplicațiu pe piața muncii.
Situația lui M.A se va îmbunătății prin :
Integrarea pe piața muncii a beneficiarilor cu deficiențe
Sensibilizarea comunității locale la obstacolele pe care le întâlnesc surdo-muții pentru a-
și desfășura o viață normală
M.A își va dezvolta capacitățiile dea fi responsabilă și de a avea atribuiții la locul de
muncă.

5
6
4.Locul de desfășurare
Proiectul se va desfășuraîn orașul Bacău, jud. Bacău.
5.Obiectivele proiectului
Sensibilizarea populaţiei din Bacău prin realizarea unei campanii în social-media
pe parcursul a două luni de la derularea proiectului.
Încurajarea patronilor din Bacău de a angaja surdo-muți realizarea unei campanii de
informare şi a unor seminarii bilunare pe parcursul unei luni de la începutul desfăşurării
proiectului.
Identificarea unor firme de stat dispuse la angajarea persoanelor surdo-muti.
În vederea atingerii obiectivelor sunt desfăşurate următoarele activităţi:

Semnarea unor contracte de colaborare cu Primăria Bacău, cu firme private din orașul
Bacău;
Editarea şi distribuirea unor pliante cu privire la activitate;
Selecţia şi recrutarea voluntarilor;
Training-uri pentru voluntari;
organizarea unor seminarii;
mediatizarea drepturilor persoanelor cu deficiențe în grupurile locale pe social-media.
Educarea celor ce vor particitpa în legătură cu limbajul sudo-muților.

7
6.Cauzele care au dus la apariţia problemei
• Integrarea socială reprezintă « procesualitatea interacţiunilor dintre individ sau grup şi
mediul social specific sau integral, prin intermediul căreia se realizează un echilibru
funcţional al părţilor » ( Zamfir, 1993, p.304)

• Persoanele cu dizabilităţi sunt percepute din cel puţin trei perspective :

– În societăţile tradiţionale, unde se punea accent pe religie şi cultură, handicapul
era conceput ca o pedeapsă la păcatele săvârşite; în societăţile moderne,
care promovează succesul individual, handicapul este văzut ca o tragedie
personală.
– Economia reprezintă unul dintre cei mai importanţi factori; astfel, persoanele
cu dizabilități nu pot face faţă productivităţii muncii şi nici nu pot aloca mult
timp acesteia, neputându-şi îndeplini norma de muncă.
– Societatea modernă este o societate în continuă schimbare. În
aceste condiţii, persoanele care sunt sănătoase pot avansa ierarhic, pe când cele
cu handicap stagnează.

Cauzele care au dus la imposibilitatea integrării în câmpul muncii şi în societate a

persoanelor surdo mute sunt numeroase:

Una dintre cauze este chiar faptul că aceşti indivizi, născându-se cu o această
deficienţă, sunt adesea marginalizați, sau chiar se auto-marginalizează.
Mentalitatea societăţii reprezintă un alt factor perturbator în viaţa celor cu dizabilităţi.
Persoanele care le pot angaja « fug » de această responsabilitate din diverse motive.
Un alt impediment în ceea ce priveşte integrarea socio-profesională a persoanelor cu
autism este reprezentat de faptul că acestea sunt etichetate; societatea nu pare dispusă
să le acorde nicio şansă.

7.Drepturile persoanelor cu autism aflate în căutarea unui loc de muncă sau care sunt
deja încadrate în muncă
Persoanele cu deficiențe aflate în căutarea unui loc de muncă sau încadrate în muncă,
beneficiază de următoarele drepturi:
cursuri de formare profesională;
adaptare rezonabilă la locul de muncă;
consiliere în perioada prealabilă angajării și pe parcursul angajării, precum și în
perioada de probă, din partea unui consilier specializat în medierea muncii;
o perioadă de probă la angajare, plătită, de cel puțin 45 de zile lucrătoare;
un preaviz plătit, de minimum 30 de zile lucrătoare, acordat la desfacerea contractului
individual de muncă, din inițiativa angajatorului pentru motive neimputabile acestuia;
posibilitatea de a lucra mai puțin de 8 ore pe zi, în condițiile legii, în cazul în care
beneficiază de recomandarea comisiei de evaluare în acest sens;
scutirea de plată a impozitului pe salariu.

8
8.Forme în care se pot angaja persoanele cu handicap
Angajarea persoanei cu autism în muncă se realizează în următoarele forme:
pe piața liberă a muncii;
la domiciliu;
în forme protejate.
Autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel
puțin 50 de angajați, au obligația de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel
puțin 4% din numărul total de angajați.

9.Descrierea activităților
 O1: Sensibilizarea populaţiei din Bacău prin realizarea unei campanii în social-media
pe parcursul a două luni de la derularea proiectului.
 A 1.1: Distribuirea unor pliante informative despre discriminarea persoanelor
cu autism pe piaţa forţei de muncă.
 A 1.2 : Publicarea în ziare locale a unor articole privind avantajele
angajări persoanelor cu handicap.
 O2: Integrarea socială a tinerilor cu autism prin diverse activități de grup.

 A.2.1: Integrarea socială a tinerilor printr-o serie de activităţi desfăşurate

bilunar (piese de teatru, seară de film, mini-concerte).
 A.2.2: Organizarea unor seminarii prin care patronii vor fi informaţi despre
avantajele angajării tinerilor cu autism;
 A.2.3: Acţiuni de tip „Porţile deschise” în posibilele viitoare locuri de muncă;
 A.2.4: Spectacole de Paşti şi Crăciun prin care persoane cu autism să prezinte
anumite piese de teatru despre discriminarea şi marginalizarea lor.

 O4: Identificarea unor firme de stat dispuse la angajarea persoanelor cu autism înalt
funcțional.

 A 4.1: Prezentarea patronilor despre avantajele angajării persoanelor

cu dizabilităţi.
 A 4.2: Încheierea unor contracte cu firmele în vederea angajării persoanelor cu
autism.
10. Potențiale locuri de muncă pentru M.A.
Ținînd cont de dorința clientei de a lucra într-un loc curat și cu program fix, m-am
gândit la urmnătoarele posturi de muncă:
 Femeie de serviciu la școli , grădinițe sau universități
 Femeie de serviciu la supermarketuri: Cora, Profi, Lidl

9
11. Efectele nerezolvării problemei asupra grupului ţintă, asupra comunităţii, asupra
societăţii

Conform Ordonanţei de Urgenţă numărul 102/1999, protecţia socială cuprinde

totalitatea măsurilor ce urmează a fi luate în vederea exercitării dreptului persoanelor cu
dizabilităţi la un regim special de prevenire, tratament, instruire, învăţământ şi integrare
socială.
Unul din efectele negative ce se răsfrâng asupra persoanelor cu handicap este starea de
dependenţă care se creează între acestea şi familie. Cei cu deficienţe depind în permanenţă de
ajutorul unui membru al familiei pentru a-şi satisface până şi nevoile de bază(hrană, auto-
îngrijire: săpun, pastă de dinți, haine, etc.).
La nivel comunitar, se observă lipsa măsurilor de integrare socio-profesională a
persoanelor cu handicap.
În ceea ce priveşte societatea, ar scădea banii alocaţi lunar taxelor şi impozitelor dacă
persoanele cu deficiențe ar lucra şi ele. Nu ar mai fi nevoite să meţină o relaţie de dependenţă
faţă de cineva pentru că în cazul unei angajări, ar deveni independente, mai ales din punct de
vedere financiar.
Un alt efect negativ al neintegrării indivizilor cu deficienţe în viaţa socio-profesională
este faptul că ei sporesc imaginea negativă a societății.

12. Posibile soluţii pentru rezolvarea problemei

Printre posibilele soluţii în vederea rezolvării problemei, menţionez:
a.instruirea profesională adecvată;
b.organizarea unor activităţi de petrecere a timpului liber
c.sporirea gradului de independenţă a persoanelor cu dizabilităţi;
d.informarea tinerilor cu dizabilități cu privire la drepturile pe care le au.
13. Tipuri de intervenţie recomandate pentru rezolvarea problemei
O soluţie este scutirea angajatorilor de plată a unor taxe şi impozite.
O altă modalitate o constituie implicarea mass-mediei şi a persoanelor autorizate în
diferite campanii de informare cu privire la egalitatea şanselor în obţinerea unui loc de
muncă pentru persoanele cu diferite deficiențe.
Un alt mod de intervenţie este reprezentat de ajutorul, susţinerea şi sprijinul moral
acordat de familie sau chiar de prieteni şi vecini.
Prin intermediul activităţilor grupurilor de suport, tinerii cu dizabilităţi sunt susţinuţi şi
încurajaţi sa îşi exprime opiniile.
Desfăşurarea unor activităţi prin intermediul cărora persoanele cu dizabilităţi să se
poată integra mult mai uşor în societate.
10