Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău

Facultatea de Inginerie
Domeniu de studiu: Ingineria produselor alimentare

Referat

la

Ambalarea şi etichetarea în industria

alimentară

Ambalarea vinurilor roşii

Coordonatori : Student:

Prof. univ. dr. Ing Gavrilă Lucian Prisecaru Marian-Florin

Şef lucrări dr.Ing. Grosu Luminiţa Grupa 1031

 Cuprins

1. Introducere……………………………………………………...………………………………3
2. Cerinţele pe care trebuie să le îndeplinescă ambalajul………………………………………....6
3. Tipuri de ambalaje utilizate la ambalarea vinului roşu................................................................7
4. Alegerea materialului pentru realizarea ambalajului...................................................................9
5. Ethichetarea vinurilor roşii........................................................................................................10
7. Proiectarea unei noi etichete......................................................................................................11
8. Linia de ambalare.......................................................................................................................12
9. Concluzii....................................................................................................................................13
10. Bibliografie..............................................................................................................................14

2
 Ambalarea vinurilor roşii

1.Introducere.
Vinul este o băutură alcoolică, obţinută prin fermentarea, mustului de struguri proaspeţi
sau stafidaţi. Obţinerea este un proces de lungă durată care necesită o îngrijire deosebită
începând de la recoltarea strugurilor şi până la învechirea condiţionată şi îmbutelierea
produsului.
Materia primă destinată obţinerii vinului o constituie strugurii. O tresătură caracteristică a
podgoriilor româneşti o constituie faptul că viile sunt cultivate pe terenuri în pante, cu expunere
favorabilă maturării strugurilor pe soluri nisipoase sau calcaroase. Plantarea viţei de vie pe
terenuri în pantă cu înclinaţie mare, expuse eroziunilor se face pe terase executate mecanic, fapt
ce consolidează solul obţinându-se recolte mari de bună calitate. Prin raionarea strugurilor pentru
vii s-a urmărit atât cultivarea unor soiuri valoroase cât şi obţinerea unor vinuri tipizate cu
caracteristici bine definite.
În comparaţie cu vinurile albe obţinerea vinului roşu necesită în plus o macerare mai
îndelungată a mustului împreună cu boabele de struguri. În acest fel taninul din coaja boabelor se
va transfera mustului. Vinul obţinut poate avea o culoare roşie sau roşu închis dacă timpul de
macerare va fi mai lung.
Calitatea vinurilor reflectă calitatea materiilor prime utilizate (strugurii) şi tehnologia
folosită, astfel că un vin roşu de calitate poate fi obţinut numai din struguri sănătoşi, ajunşi la
maturitatea deplină, atât din punct de vedere al conţinutului de zaharuri, cât şi din punct de
vedere al conţinutului fenolic. Caracterizate după conţinutul chimic, vinurile roşii au un conţinut
în alcool cuprins între 9% şi 14%, însă conţinutul optim este cuprins între 11% şi 13%. Ceea ce
diferenţează vinurile roşii de vinurile albe este conţinutul în substanţe fenolice, unde este mult
mai ridicat la vinurile albe, iar aciditatea este mai scăzută datorită fermentaţiei malolactice,
proces obligatoriu la vinificaţia în roşu. În urma raportului compuşi fenolici/alcool, favorabil
clasei de compuşi fenolici, acţiunea bactericidă a vinurilor roşii creşte considerabil.
Diferenţa dintre tehnologiile de obţinere a vinurilor roşii şi tehnologiile de obţinere a
vinurilor albe constă în faptul că mustul este ţinut un timp mai îndelungat în contact cu boştina,
timp in care procesul de macerare are loc concomitent cu cel de fermentare. Extractia de compuşi
fenolici: antociani şi taninuri, este mult mai ridicată într-un mediu puternic alcoolic.

3
 Despre vinul roşu sunt doar cuvinte de laudă. O mulţime de studii s-au grăbit să îl
numească leac anti-îmbătrânire şi protector împotriva a diferite boli. Cert este că vinul roşu
conţine antioxidanţi şi pentru aceştia aceştia este atât de apreciat. Nu înseamnă, însă, că toate
vinurile roşii sunt la fel. Gustul, aroma şi notele distincte diferă de la un soi de strugure la altul.
Cele mai cunoscute şi apreciate vinuri din lume sunt:
1.Cabernet Sauvignon
Este cel mai faimos şi popular vin roşu la nivel mondial.
Culoarea lui rubinie, ca zmeura coaptă şi densitatea îl fac uşor de
recunoscut. Soiul de struguri pentru acest vin este cultivat în
regiunile calde ale lumii, care sunt faimoase pentru podgoriile lor.
Originar din Bordeaux, Franţa, este însă la fel de apreciat şi in
Australia, Chile sau California. Este un vin cu aromă pternică şi
mulţi tanini, care poate fi învechit pentru mai mulţi ani, ceea ce îi
va reduce din asprimea gustului.
Are note de coacăze negre şi piper verde, iar învechirea lui
în butoaie de stejar îi aduce şi arome vanilate. Este un vin care
poate fi servit lângă orice fel de friptură de vită, raţă sau păsări de Figura1. Sticlă de vin
vânat, carne de miel, brânzeturi cu mucegai şi ciocolată neagră. Cabernet Sauvignon.

2.Merlot
Un vin roşu mai puţin pregnant ca aromă, dar foarte plăcut.
Este primul pe care ar trebui, de fapt, să îl încerci dacă abia
descoperi vinurile roşii. Soiul de struguri este cultivat în Franţa,
Italia, România, Chile sau Australia. Este al patrulea soi de struguri
ca arie cultivată la nivel mondial. Are mai puţini tanini şi este folosit
adesea în cupaje împreună cu Cabernet Sauvignon sau Cabernet
Franc. Primele arome pe care le poţi identifica sunt cele de mure,
prune şi coacaze negre.
Merlot este un vin uşor şi se potriveşte perfect lîngă fripturi
la grătar, fripturi de porc, brânzeturi maturate sau specialităţi cum Figura2. Sticlă de vin
sunt Camembert sau Cheddar. Merlot.

4
 3. Fetească Neagră
Feteasca Neagră este un soi de viță-de-vie nobilă românesc,
cunoscut din timpuri străvechi, dacice. Rezistent la ger și secetă, este
nu doar unul dintre puținele soiuri foarte vechi de la noi, ci și unul
dintre cele mai vechi din Europa.
Produce vinuri roșii de calitate superioară, cu o culoare
intensă, roșie sau rubinie, și o aromă plăcută și complexă,
asemănătoare cu cea a coacăzelor, murelor sau a prunelor uscate.
Din strugurii Fetească Neagră se obțin vinuri roșii și roze, cu arome
variate. Culinar, Feteasca Neagă se potrivește foarte bine cu
Figura3. Sticlă de vin
preparatele din carne roșie, dar există și alte opțiuni. Fetească Neagră

4.Negru de Purcari
Negru de Purcari este regele vinurilor roşii – nobil, cu o
structură bogată și un buchet desăvârşit. Cu o culoare roşie-cărămizie,
se remarcă printr-un buchet complex şi intens, cu nuanțe de fructe
dulci - prune coapte și smochine - ce se dezvoltă în timp, dublate pe
final de arome fine de mirodenii și șofran. Gustul profund și catifelat
aminteşte de aceleaşi fructe întâlnite în aromă, cu note ample de tanini
delicați şi cu un postgust senzual, de lungă durată.
Se poate servi cu: brânzeturi maturate cu mucegai nobil;
ruladă de cerb la cuptor, umplută cu smochine; ruladă de fazan cu
piure de castane. Înainte de a fi servit de decantează 30 de minute şi
Figura4. Sticlă de vin
se serveşte la o temperatură de aproximativ +18...+20 grade Celsius. Nergru de Purcari

5
 2.Cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească ambalajul.
Ambalajul este o componentă fundamentală în marketing, deoarece atrage şi convinge
consumatorii să cumpere un produs şi este cel care permite circulaţia produselor din momentul
fabricaţiei până la consumatorul final. Importanţa ambalajului este atât de mare, încât acesta
poate contribui la succesul sau insuccesul unei afeceri, mai ales dacă se ia in calcul faptul că o
bună prezentare a produselor comercializate creează o primă imagine care are un rol esenţial în
decizia de cumpărare.
În epoca modernă circulaţia mărfurilor fără ambalaj este aproape de neconceput,
discutându-se tot mai mult de sistemul bicomponent produs-ambalaj şi rolul său în economia
modernă.
Odată cu dezvoltarea şi diversificarea producţiei de bunuri, asistăm la evoluţii
spectaculoase în domeniul producţiei de amblaje, căruia i se impun cerinţe din ce în ce mai
complexe. Din punct de vedere tehnic ambalajul este definit ca un ansamblu de materiale,
destinat protecţiei calităţii şi integrităţii produselor si facilitării operaţiilor de circulaţie tehnică a
mărfurilor. Din punct de vedere economic, ambalajul poate fi apreciat ca un produs finit
oarecare, obţinut în urma unor eforturi materiale, financiare, etc.
Ambalajele trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
 Izolează alimentul de contactul cu mediul înconjurător care prin conţinutul său de
microorganisme poate fi o sursă de contaminare.
 Asigură păstrarea formei (protejează faţă de degradarea prin şocuri mecanice de
manipulare, transport, depozitare) şi a calităţilor (aromă, gust) a produsului.
 Permite identificarea produsului prin formarea unei imagini rapide şi corecte asupra
conţinutului, cantităţii, originii, datei de fabricaţie, termenul de expirare.
 Prezintă promovarea produsului.
 Prezintă funcţie estetică, menită să trezească şi să stimuleze interesul cumpărătorului.
În afară de aceste cerinţe, ambalajele trebuie să îndeplinească şi următoarele funcţii:
 Protejarea produsului de acţiunea unor factori interni şi externi.
 Să nu fie toxic pentru produs sau mediu extern.
 Delimitează, păstrează şi protejează vinul.
 Prin formă şi culoare promovează produsul şi atrage atenţia consumatorului.
 Serveşte ca mijloc de transmitere de informaţii şi protecţie a consumatorului.

6
 3.Tipuri de ambalaje utilizate la ambalarea vinului roşu.
Pentru ambalarea vinului roşu se folosesc următoarele recipiente:
 Recipiente din sticlă.
Ele sunt cel mai bine cunoscute şi totodată cele mai apreciate ambalaje pentru vin. Se
estimează că 50% din toate produsele lichide din lume sunt ambalate în recipienţi din sticlă.

Fig.5. Diverse modele de sticle pentru ambalarea vinului roşu.

 Recipiente din materiale plastice.
Permise încă în ţara noastră la îmbutelierea vinurilor de consum curent, recipientele din
material plastic (polietilenă – PE sau polietilena teraftalat – PET) au dezavantajul că sunt
poluante, au inerţie chimică insuficientă, sunt permeabile pentru oxigen şi nici nu permit
folosirea dopurilor de plută.

Fig.6. Diverse modele de pet-uri pentru ambalarea vinului roşu.

7
  Cutiile de carton.
Placate cu straturi de polietilenă şi aluminiu sunt folosite uneori pentru vinurile de masă
sau chiar cele superioare având avantajul formei paralelipipedice, care uşurează transportul şi
depozitarea. Acest recipient este rezistent la spargere şi are un capac filetat care arată dacă
recipientul a mai fost deschis sau nu, iar odată deschis permite reînchiderea etanşă.

Fig.7. Diverse modele de cutii de carton pentru ambalarea vinului roşu.

 Cutiile Bag-in-box.
Este vorba despre o pungă etanşă care se „strânge” pe măsură ce se consumă vinul din
interior. Această pungă este protejată la esterior de o cutie solidă de carton, prevăzută cu un
mâner. Ambalajul este completat de un robinet prin care se poate scoate din pungă cantitatea de
vin dorită. Avantajul acestui ambalaj este că vinul nu trebuie cunsumat tot odată, cantitatea
rămasă fiind protejată de contactul cu aerul şi astfel de efectul dăunător al oxigenului.

Fig.8. Diverse modele de cutii Bag-in-box pentru ambalarea vinului roşu.

8
 4.Alegerea materialului pentru realizarea ambalajului.
Pentru ambalarea şi comercializarea vinului roşu folosesc sticla pentru că este cel mai
cunoscut şi cel mai apreciat ambalaj pentru vin. Avantajele folosirii ei sunt următoarele:
- Sticla este inertă din punct de vedere chimic şi impermeabilă pentru gaze şi lichide,
igienică, uşor de spălat şi reciclabilă.
- Nu are gust sau miros, protejează în mod excepţional gustul şi mirosul produsului.
- Este un material ce poate fi colorat cu uşurinţă, prelucrat în diverse forme, rezistent la
presiunea anumitor produse cum sunt vinurile spumante.
- Este un material ieftin, folosit de foarte multă vreme şi deci bine cunoscut şi
caracterizat, şi care se poate recicla în mod repetat, reciclarea fiind eficientă doar in
cazul sticlelor de formă şi culoare standard, care se pot colecta în mod organizat.
- Ambalajele din sticlă pot fi sterilizate cu uşurinţă prin încălzire, tratare cu agenţi
chimici, iradiere UV sau radiaţii ionizante, fără să îşi modifice compoziţia sau
proprietăţile mecanice.
Ca dezavantaje se pot enumera fragilitatea, care conduce la pierderi importante, precum
şi greutatea mare, ce stânjeneşte transportul şi manipularea. Un alt dezavantaj este acela că odată
deschis un recipient din sticlă, vinul trebuie consumat în decurs de o zi, deoarece altfel îşi pierde
din calităţi prin oxidare.
Pentru ambalarea vinurilor roşii se folosesc următoarele tipuri de sticle:
 Pentru vinurile roşii destinete consumului curent se folosesc sticle Bordeaux, de
culoare verzi-brune de 0,75, 1, 1,5 litri.
 Pentru vinurile roşii premium se folosesc sticle Bordeaux de 0,75 litri.

Figura9. Sticlă Bordeaux de 0,75 litru Figura10. Sticlă Bordeaux de 1 litru.

9
 5.Etichetarea vinurilor roşii.
Două elemente foarte importante ale unei sticle de vin sunt ethicheta şi contraeticheta.
Dincolo de latura estetică şi de strategia de marketing, legea impune ca pe etichetă şi pe
contraetichetă să figureze clar următoarele informaţii:
 Numele şi adresa producătorului
 Numele şi adresa îmbuteliatorului
 Soiul din care s-a obţinut vinul
 Anul de producţie
 Categoria de calitate a vinului
 Conţinutul în alcool
 Volumul recipientului
 Podgoria şi eventual anumite date despre vin sau despre istoria cramei de
provenienţă
 Codul de bare

Figura11. Exemplu de etichetă şi contraetichetă.

10
6.Proiectarea unei noi ethichete.

2019
Domeniile Bacăului

Vin roşu sec

Figura11. Model de ethichetă nouă.

Domeniile Bacăului
Vin roşu sec

Produs în România

Vin cu specificaţie geografică

Îmbuteliat de Cramele Vinalcool SA, 607314,
Jud. Bacău

Alc.12% vol. 75 cL

Figura12. Model de contraethichetă nouă.

11
 8. Linia de ambalare.
Pentru îmbutelierea vinului roşu se folosesc următoarele metode:
Îmbutelierea automată:
Încăperea destinată îmbutelierii trebuie să fie igienică, lipsită de praf şi ar trebui să aibă o presiune puţin
mai mare decât cea atmosferică pentru a evita pătrunderea prafului şi a microorganismelor. Pereţii şi pardoselile
trebuie să fie placate cu plăci ceramic pentru a uşura spălarea şi tot ce ţine de igienă şi cel mai important trebuie
redus traficul neesenţial pentru a reduce riscul de contaminare.
Spălarea/ clătirea sticlelor. Chiar dacă sunt noi, sosite în paleţi, sticlele pot fi contaminate cu praf sau cu
diferite fibre, care trebuie îndepărtate printr-o operaţie de clătire. Clătirea se executa astfel: la începutul liniei de
îmbuteliere sticlele sunt răsturnate cu gâtul în jos, iar in interior se direcţionează un jet puternic de apă.
Umplerea sticlelor se execută cu maşini de umplere, care preiau sticlele de pe banda
transportoare şi le ridică puţin, declanşând robinetele de umplere. Când sticlele sunt pline sunt coborâte puţin,
robinetul închizându-se automat.
Îmbutelierea manuală:
Cuprinde aceleaşi etape ca în cazul îmbutelierii doar că acestea sunt realizate în absenţa liniilor
automate , necesită alocarea unei perioade mai mare de timp şi forţă de muncă umană.

Figura13. Îmbutelierea automată. Figura14. Îmbutelierea manuală.

12
 9. Concluzii.
Ambalarea şi ambalajul în industria alimentară au un efect cu o importanţă deosebită asupra calităţii,
conservării şi valorii comerciale a unui produs pe toată filiera de producere a acestuia cuprinsă între
realizarea materiilor prime, procesarea acestora, condiţionarea şi conservarea produsului finit,
distribuţia, comercializarea şi consumul acestuia.
Din punctul meu de vedere la ambalarea vinurilor roşii, cel mai de preţ ambalaj este sticla datorită
caracteristicilor şi a avantajelor pe care le oferă.

13
 10. Bibliografie.
1. Arina Oana Antoce „Condiţionarea, ambalarea şi etichetarea vinurilor”, Editura Ceres
Bucureşti 2005.
2. Arina Oana Antoce „Ghid de aplicare în industria vinului ”, Editura Ceres Bucureşti
2005.
3. Cotea V. D. Cotea V. V. „Tehnologii de producere a vinurilor”, Editura Academiei
Române, Bucureşti 2006.
4. Suport curs.
5.https://www.google.ro/search?biw=1366&bih=657&tbm=isch&sa=1&ei=o7rBXK7CI
MjFwALMuIOgDg&q=ablalarea+vinului+rosu&oq=ablalarea+vinului+rosu&gs_l=img.3...1802
14.189656..190065...0.0..0.204.2521.12j9j1......1....1..gws-wiz-
img.......35i39j0j0i67j0i30.zqdeKN43JWQ#imgrc=MBPBUACxwE4wvM.
6.https://www.google.ro/search?biw=1366&bih=657&tbm=isch&sa=1&ei=YrvBXOujI8
itkwWy14GoBg&q=linia+de+ambalare+a+vinului&oq=linia+de&gs_l=img.1.0.35i39j0l9.94681
.96575..98777...0.0..0.99.743.8......1....1..gws-wiz-
img.......0i67.oOpYlubbXu0#imgdii=jSKN5amFdaXd5M:&imgrc=EAaklh1J-q5SdM:
7.https://www.google.ro/search?biw=1366&bih=657&tbm=isch&sa=1&ei=wbzBXJbqH
MzGkwXt4LioAQ&q=+vin+rosu+la+pet&oq=+vin+rosu+la+pet&gs_l=img.3..35i39.13212.171
80..17625...0.0..0.111.805.5j3......1....1..gws-wiz-
img.......0j0i8i30j0i24.vJcCh9m83eg#imgrc=67AJTkRRNVCS_M:
8.https://www.google.ro/search?biw=1366&bih=657&tbm=isch&sa=1&ei=pb3BXOXm
OJLjsAeRkr2IBg&q=penaSOL&oq=penaSOL&gs_l=img.3..0i19l4j0i30i19.47232.49553..50001
...0.0..0.108.649.6j1......1....1..gws-wiz-
img.......35i39j0j0i67j0i10i19j0i5i30i19.xWxS6ekBD1w#imgrc=x0wOtb-cCIV_4M:
9. https://www.proiecte.ro/industria-alimentara/ambalarea-vinului-rosu-46947.

14