PathoGel

PathoGel este un test de unică-folosință, proiectat pentru a detecta bacteriile coliforme,

E. coli și hidrogen sulfurat care produc enterobacteriacee (de exemplu, salmonella,
citrobacter) în alimente, băuturi și apă.

Acest test poate determina cantitativ bacteriile coliforme și E. coli, și indică prezența
sau absența de enterobacteriacee care produce.

PathoGel utilizează o combinație de nutrienți speciali, săruri anorganice și detergenți

pentru a sprijini creșterea bacteriilor coliforme, E. coli și Salmonella, în timp ce suprimă
creșterea non-coliformelor. Inductori specifici și substrat cromogen (X-GAL) formează pete
de culoare albastră / verde distinctive în jurul coliformului (bacterii producătoare de beta-
galactosidaza).

Testul PathoGel este o procedură simplă. PathoGel poate detecta și identifica simultan
o singură unitate de formare a coloniei (CFU) de coliform și E. coli sau poate indica
prezența / absența de sulfură de hidrogen care produce Enterobacteriaceae într-o probă de apă
de 100 ml sau o probă de diluție alimentară. Formarea distinctivă a culorii albastru / verde
permite testarea în apele contaminate cu bacterii maronii, tulbure și heterotrofe.

Substratul fluogen (MUG) formează puncte fluorescente (sub lumină UV) în jurul E.
coli (bacterii producătoare de beta-galactosidaza și beta-glucuronidaza). Ionii Fe ++ solubili
sunt precipitați de sulfurile de hidrogen, produs de Salmonella și alte hidrogen sulfurate care
produc Enterobacteriaceae, formând precipitat negru. Un agent de polimerizare în gel
restricționează difuzarea substratului și motilitatea bacteriană.

Sample Sample Volume Targeted Detection Level

Suc 3 to 5 mL 20 CFU/100 ml
Lapte 1 to 5 ml 20 to 100 CFU/100 ml
Apă de spălare 100 ml 1 CFU/100 ml

Bio-safe

Un bactericid inchis este introdus in pungă când testul este finalizat fără a deschide punga. Nu
este nevoie de autoclavare.

HACCP Friendly

PathoGel stabilește niveluri de bază care demonstrează controlul pericolului și îmbunătățirea

continuă a procesului, toate într-un format ușor de utilizat
Beneficii

Test cantitativ pentru coliforme și E. coli

Indicator de prezență / absență pentru enterobacteriaciae care produce hidrogen sulfurat

Se detectează 1 cfu / 100 ml în apă; 1 cfu / 3 ml suc

Design cu economie de spațiu stabil în raft

Industrii

• Lactate

• Furaje

• Food & Beverage

• On the Farm

• Apa
 Cu ajutorul testului Pathogel putem indentifica bacteriile care pot dăuna sănătății dacă
nu sunt depistate la timp.

1. Salmonella

Salmonella este un gen de bacterie patogenă intestinală care cauzează unele boli
infecțioase (febră tifoidă, paratifos, intoxicații alimentare etc.). Salmonella este cauza celor
mai răspândite toxiinfecții alimentare, contaminând omul prin ingestia de mâncare sau de apă
infectată.

Aparitia in produsele alimentare

Hrana animalelor se poate infecta cu salmonella din alimente si din mediu, iar multe
produse alimentare de origine animala cum ar fii carnea , pasarile de curte , ouale si laptele
crud pot fi infectate cu agentul pathogen. Numeroase studii care demonstreaza contaminarea
alimentelor cu salmonella au fost efectuate. De exemplu in anul 2005 un vast studiu European
a aratat ca pe o scara larga unu din 5 comercianti au gainile infectate cu salmonella,
Luxemburg si Suedia avand cel mai scazut nivel de infectie, iar Portugalia, Polonia si
Republica Ceha avand cel mai inalt nivel de infectie.

Produsele proaspete pot fi , de asemenea infectate cu Salmonella de la animale si de la

sursele de mediu. Virusul pathogen a fost tinut deoparte de rosi , salata , salata de verdeturi,
semintele incoltite, sucul de fructe , pepenele galben si nuci.

Alimentele gatite si gata de consumat pot deveni contaminate ca urmare a contaminari

acestora cu alimentele crude. Desi contaminarea se poate produce, ca urmare a contactului
direct se poate sa apara de asemenea prin intermediul suprafetelor de preparare a hranei sau
echipamentele utilizate in prepararea alimentelor atat crude cat si gatite. O mare varietate de
alimente procesate sau dovedit a fi contaminate cu Salmonella incluzand ciocolata, cerealele
de la micul dejun . untul de arahide , chipsurile de cartofi aromate , carnea , branza fermentata
, laptele pudra si inghetata.
Salmoneloza

Simptomele infectiei cu Salmonella - salmoneloza - sunt, de obicei, gastro-intestinale :

diaree (uneori cu sange), febra, greata, voma, crampe abdominale. Aceste simptome pot fi
severe, in special la copiii mici, persoanele in varsta si persoanele cu sistemul imunitar slabit
(cum ar fi cele cu HIV / SIDA, cancer, diabet, boli de rinichi). Simptomele pot sa apara dupa
6 - 72 ore de la infectarea cu bacteria Salmonella (perioada de incubatie) si dureaza in general
pana la o saptamana. In cazurile severe, diareea poate fi atat de grava iar deshidratarea atat de
accentuata incat bolnavul trebuie spitalizat pentru a i se administra lichide si electroliti
intravenos.

Procesul infectios incepe numai dupa ce bacteriile Salmonella, nu doar toxinele lor,
ajung la nivelul tractului gastro-intestinal. Ele intra in intestinul subtire si se multiplica in
peretele acestuia (forma localizata). Raspunsul local la endotoxinele eliberate este enterita si
tulburarile gastro-intestinale. In forma generalizata a bolii, bacteriile Salmonella trec din
intestin in sange si sunt transportate la diverse organe (ficat, splina, rinichi), unde formeaza
focare secundare - abcese (forma septica). Endotoxinele actioneaza in primul rand asupra
sistemului vascular, lucru manifestat prin cresterea permeabilitatii si scaderea tonusului
vaselor; ca rezultat al infectiei apar si dezechilibrul reglarii termice (frisoane, febra), voma si
diaree. In formele severe ale bolii este destabilizat metabolismul organismului prin pierderea
unei cantitati apreciabile de lichide si electroliti, se reduce volumul de sange circulant si
tensiunea arteriala, existand pericolul aparitiei unui soc hipovolemic (insuficienta circulatorie
acuta consecutiva unei diminuari rapide a volumului sangvin circulant). Socul septic
(insuficienta circulatorie acuta consecutiva unei septicemii) este, de asemenea, o posibilitate
evolutiva.

2. Escherichia Coli

E. coli este o bacterie lactozo-pozitivă (descompune lactoza), gram-negativă, oxidazo-

negativă, ce apare la microscop sub formă de bastonașe (este un bacil). El face parte din grupa
enterobacteriilor care trăiește ca epifit în tractusul digestiv. În unele cazuri de dezechilibrare a
microflorei intestinale, aceste bacterii pot produce îm+bolnăviri, printr-o înmulțire masivă sau
apariția unor tulpini toxicogene. Bacteria a fost denumită în 1919 după numele bacteriologului
germano-austriac Theodor Escherich(en), cel care a descoperit-o.

Bacteriile E. coli nu sunt întotdeauna limitate la intestin, și abilitatea lor de a

supraviețui pentru perioade scurte de timp în afara corpului ce le face un organism-indicator
ideal pentru a testa probe de mediu de contaminare fecală. Bacteria poate fi, de asemenea,
cultivata cu ușurință și genetica sa este relativ simplă și ușor de manipulat printr-un proces
mutagenic, făcându-l unul dintre cele mai bine studiate organisme procariote model, și o
specie importanta în domeniul biotehnologiei și microbiologie.

Escherichia coli este asociata de multi cu toxinfectia alimentara.

 Majoritatea tulpinilor de E. coli nu sunt daunatoare, ci fac parte din flora bacteriana
sanatoasa a intestinul uman. Cu toate acestea, unele tipuri pot afecta pacientii, cum este cazul
E. coli O157, una dintre cele mai puternice toxine care poate provoca o infectie intestinala. E.
coli O157: H7 si alte tulpini care provoaca boala intestinala sunt denumite E. coli
producatoare de toxine Shiga (STEC), dupa toxina pe care o produc.

Simptomele infectiei intestinale includ diaree, durere abdominala si febra. Cazurile

mai severe pot duce la diaree sangeroasa, deshidratare sau chiar insuficienta renala.

Persoanele cu sistem imunitar slabit, femeile insarcinate, copiii mici si adultii in varsta
prezinta un risc crescut de a dezvolta aceste complicatii.

Majoritatea infectiilor intestinale sunt cauzate de alimente sau apa contaminate.

Pregatirea adecvata a alimentelor si igiena buna pot scadea foarte mult sansele de a dezvolta o
infectie intestinala.

Alte tipuri de infectii cu E. coli pot provoca infectii ale tractului urinar - 75% pana la
95% din infectiile tractului urinar sunt cauzate de E. coli, boli respiratorii, pneumonie si alte
boli, cum ar fi meningita. In unele cazuri, anumite tipuri de infectii cu E. coli pot duce la
insuficienta renala.

Majoritatea oamenilor se recupereaza in decurs de 6 pana la 8 zile in urma unei infectii

cu E-coli, dar pot pune viata in pericol sugarilor si persoanelor cu un sistem imunitar slabit.
Normele de igiena ajuta la prevenirea raspandirii infectiei.

3. Bacteriile coliforme