Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Ştiinţe Economice

Departamentul „Contabilitate şi Informatică Economică”

PROIECTUL DE SPECIALITATE
privind efectuarea practicii de iniţiere înspecialitate la
RIA OPTIM CONSULTING SRL

Tema: Contabilitatea veniturilor din alte activitati

Prenumele, numele studentului Zasadnii Madalina

Grupa CON1802
Conducător ştiinţific
Prenumele, numele _______________

Chişinău-2020
 CUPRINS

Capitolul 1. Abordări teoretice privind organizarea contabilităţii veniturilor din alte activitati

1.1. Noţiuni generale

1.2. Modul de recunoaştere şi evaluare a elementelor patrimoniale

Capitolul 2. Organizarea contabilităţii în cadrul entităţii

2.1. Documentarea operaţiunilor economice şi înregistrarea acestora în contabilitatea

entităţii

2.2. Modul de efectuare a inventarierii şi contabilizarea rezultatelor acesteia

Concluzii

Bibliografie
 Venitul reprezintă sumele încasate sau de încasat de la alte persoane juridice sau fizice sub
formă de majorare a activelor sau de micşorare a datoriilor, care conduc la creşterea capitalului
propriu, cu excepţia sporurilor pe seama aporturilor depuse de proprietarii întreprinderii.

Pentru contabilizarea veniturilor obținute de întreprindere din diferite activități și evenimente în

Planul general de conturi contabile este prevăzută clasa 6 „Venituri”.

Conturile din această clasă sînt conturi de pasiv.

În credit – se înregistrează în cursul perioadei de gestiune cu total cumulativ de la începutul

anului sumele veniturilor constatate conform prevederilor S.N.C.

În debit – decontarea la finele anului de gestiune a veniturilor acumulate la contul de rezultate

financiare.

Veniturile se evaluează şi se recunosc conform prevederilor S. N. C. „Venituri”.

În componenţa venitului nu se includ sumele încasate în numele persoanelor terţe, de

exemplu, cum sînt taxa pe valoarea adăugată, accizele, încasările globale obţinute de
întreprindere din însărcinarea organizaţiilor terţe de la comercializarea produselor sau mărfurilor
acestora, deoarece aceste sume nu constituie un avantaj economic al întreprinderii şi nu
influenţează capitalul al acesteia.

Taxa pe valoarea adăugată şi accizele nu se consideră ca venituri ale întreprinderii,

întrucît acestea sînt încasate în numele organelor de stat şi se varsă în buget.
În dependenţă de sursele de intrare, veniturile se împart în două grupe:
1)Venituri din activitatea operaţională.
2)Venituri din activitatea neoperaţională.

Veniturile din activitatea operaţională cuprind sumele rezultate din activitatea de bază a
întreprinderii, şi anume:
 veniturile din vînzări – încasările din vînzarea produselor, mărfurilor,
prestarea serviciilor, operaţiile de barter, contractele de construcţie;
  alte venituri operaţionale – sumele primite sau de primit din ieşirea
(vînzarea, schimbul) activelor curente, cu excepţia produselor finite şi
mărfurilor, arenda curentă, precum şi sub formă de amenzi, penalităţi,
despăgubiri, recuperări de daune materiale rezultate de modificări ale
metodelor de evaluare a activelor curente.

Din veniturile din activitatea neoperaţională fac parte sumele primite sau de primit din
alte feluri de activităţi ale întreprinderii:

 Venituri din operaţiuni cu active imobilizate în a căror componenţă intră

sumele rezultate din ieşirea şi reevaluarea activelor pe termen lung ale
întreprinderii, sumele încasate din vînzarea activelor nemateriale, terenurilor,
mijloacelor fixe, dividendele calculate, dobînzile, sumele diferenţelor din
reevaluarea activelor pe termen lung ieşite, veniturile din operaţiunile cu
părţile legate;

 veniturile din activitatea financiară, care cuprind sumele rezultate din

transmiterea în folosinţa altor persoane juridice şi fizice, pe un termen mai
mare de un an, a activelor nemateriale şi materiale pe termen lung, valoarea
activelor intrate cu titlu gratuit, venituri sub formă de diferenţe de curs
valutar, subvenţii de stat, prime, premii şi sume sponsorizate, sume conform
contractelor de neincludere în concurenţă etc.;

 venituri excepţionale la care se referă sumele primite de la organele de stat,

companiile de asigurări, persoanele juridice şi fizice sub formă de recuperare
a pierderilor din calamităţi, perturbări politice şi alte evenimente
excepţionale.

Redevenţele reprezintă sumele primite pentru acordarea în folosinţa altor persoane

juridice şi fizice a activelor nemateriale (brevetelor, licenţelor, mărcilor de fabrică, drepturilor de
autor, programelor informatice, drepturilor de utilizare a resurselor naturale etc.). Acestea se
constată ca venituri în baza principiului specializării exerciţiilor, în conformitate cu contractul
încheiat între proprietarul şi beneficiarul activelor nemateriale.
Dacă activele nemateriale sunt transmise altor persoane pe un termen determinat, cu condiţia
restituirii, mărimea venitului sub formă de redevenţe se determină în baza metodei casării liniare.
În cazul transmiterii activelor nemateriale în folosinţa altor persoane pe un termen nelimitat şi
contra plată, această operaţie se consideră ca vînzare a acestora şi redevenţele se constată ca
venit în perioada de gestiune în care vor fi transmise aceste active.
 Dividendele reprezintă veniturile rezultate din repartizarea profitului net după impozitare
între acţionari (asociaţi), în conformitate cu cota de participaţie în capitalul statutar.
Dividendele se constată ca venit în perioada de gestiune, când acestea au fost anunţate, adică
atunci când a fost stabilit dreptul acţionarilor de a le încasa. La calcularea dividendelor neplătite,
în baza profitului net obţinut, până la procurarea titlurilor de valoare ale companiei, suma totală a
dividendelor, anunţată pentru perioada de gestiune, se repartizează între perioada de pînâ şi după
procurarea acestora. In cazul dat se constată ca venit numai dividendele aferente perioadei după
procurarea titlurilor de valoare. Dividendele calculate până la procurare nu se constată ca venit,
dar se raportează la diminuarea valorii de intrare a titlurilor de valoare.

Evaluarea (măsurarea) şi constatarea venitului

La contabilizarea veniturilor apar două probleme principale:

o măsurarea venitului, adică determinarea mărimii (sumei) acestuia, care trebuie

să fie reflectată în contabilitate şi rapoartele financiare;

o constatarea venitului, adică stabilirea perioadei de gestiune în care venitul

trebuie să fie reflectat în contabilitate şi rapoartele financiare

Evaluarea venitului

În conformitate cu cerinţele S.N.C. 18 venitul se determină la valoarea venală a

compensaţiilor primite sau care urmează a fi primite, cu excepţie rabaturilor şi reducerilor
admise de întreprindere. Valoarea venală care rezultă din tranzacţii este negociată de vînzător şi
cumpărător sau beneficiarul activului şi cuprinde suma mijloacelor băneşti la care poate fi
schimbat un activ sau poate fi achitată o datorie în cazul efectuării operaţiei comerciale între
părţi independente, interesate şi care au consimţit tranzacţia.
În cazuri distincte, suma venitului poate fi mai mică sau mai mare decît valoarea venală a
produselor, mărfurilor şi serviciilor vîndute. Astfel, în cazul cînd mărfurile se vînd la preţuri
reduse, adică cu o sumă mai mică decît preţul obişnuit de vînzare, mărimea venitului va fi mai
mică decît valoarea venală.
 Venituri din operaţiuni cu active imobilizate cuprind sumele obţinute din ieşirea şi
reevaluarea activelor pe termen lung ale întreprinderii (sumele încasate din vânzarea activelor
nemateriale, terenurilor, mijloacelor fixe, dividendele calculate, dobânzile, sumele diferenţelor
din reevaluarea activelor pe termen lung ieşite, veniturile din operaţiunile cu părţile legate, etc.).
Veniturile din activitatea de investiţii se reflectă în contabilitate în baza aceloraşi documente ca
şi veniturile din activitatea operaţională.

Pentru generalizarea informaţiei privind veniturile din activitatea de investiţii este destinat
contul 6 2 1 «V e n i t u r i d i n a c t i v i t a t e a d e i n v e s t i ţ i i » în care, în particular, se reflectă:
♦ veniturile din vînzări şi alte ieşiri (transmiterea în capitalul statutar al altei întreprinderi,
schimbul cu alte active etc.) de active pe termen lung (active nemateriale, terenuri, mijloace
fixe, resurse naturale, investiţii pe termen lung etc);
♦ valoarea de piaţă a plusurilor de active pe termen lung constatate la inventariere;
♦ dividendele calculate din participarea la capitalul statutar al altor întreprinderi;
♦ dobînzile calculate aferente împrumuturilor acordate, titlurilor de valoare şi altor investiţii;
♦ suma ecartului de reevaluare aferentă activelor pe termen lung ieşite;
♦ veniturile din operaţiunile cu părţile legate etc;
♦ valoarea realizabilă netă a bunurilor materiale obţinute din lichidarea (casarea) activelor pe
termen lung peste valoarea probabilă rămasă a acestora stabilită în prealabil sau în lipsa
acesteia;
♦ sumele datoriilor privind dobînzile şi dividendele decontate în legătură cu expirarea
termenului de prescripţie;
♦ alte venituri aferente activităţii de investiţii a întreprinderii

In P l a n u l d e c o n t u r i pentru contul 6 2 1 sînt prevăzute următoarele subconturi:

 6211 Venituri din ieşirea imobilizărilor necorporale
 6212 Venituri din ieşirea imobilizărilor corporale
 6213 Venituri din ieşirea investiţiilor financiare pe termen lung
 6214 Venituri din ieşirea investiţiilor imobiliare
 6215 Venituri din ieşirea altor active imobilizate
 6216 Venituri din reluarea pierderilor din deprecierea activelor
imobilizate
 6217 Alte venituri din operaţiuni cu active imobilizate

Evidenţa analitică a acestor venituri se ţine pe tipuri de venituri, surse şi perioade de

obţinere a acestora.
Pentru evidenţa sintetică a veniturilor din activitatea de investiţii este destinat contul de pasiv
621 „Venituri din activitatea de investiţii”.
 În creditul acestui cont se reflectă sumele veniturilor constatate în cursul perioadei de
gestiune cu total cumulativ de la începutul anului, iar în debit – trecerea la finele anului de
gestiune a veniturilor acumulate la contul de rezultate financiare.

Veniturile din activitatea financiară cuprind sumele rezultate din transmiterea în

arendă finanţată (leasing financiar) a activelor nemateriale şi materiale pe termen lung, valoarea
activelor intrate cu titlu gratuit, venituri sub formă de diferenţe de curs valutar, subvenţii de stat,
prime, premii şi sponsorizări, sume conform contractelor de neangajare în concurenţă etc.
Veniturile din activitatea financiară includ veniturile rezultate din modificarea mărimii şi
structurii capitalului propriu şi a împrumuturilor întreprinderii.
Pentru generalizarea informaţiei privind veniturile din activitatea financiară este destinat
contul 622 «Venituri din activitatea financiară» în care, în particular, se reflectă:
♦ valoarea activelor pe termen lung şi curente primite cu titlu gratuit de la alte întreprinderi
şi persoane;
♦ veniturile (dobînzile) din transmiterea în arendă finanţată (leasing financiar) a bunurilor
(dacă aceasta nu constituie activitatea de bază a întreprinderii);
♦ plata (redevenţele) pentru activele nemateriale transmise în folosinţă temporară altor
întreprinderi şi persoane;
♦ diferenţele favorabile de curs valutar şi de sumă aferente creanţelor, mijloacelor băneşti
şi datoriilor exprimate în valută străină (unităţi convenţionale);
♦ premiile, cadourile şi sumele de sponsorizare primite de la autorităţile publice,
organizaţiile necomerciale şi de la alte întreprinderi şi persoane fizice;
♦ sumele subvenţiilor şi ale finanţărilor şi încasărilor cu destinaţie specială utilizate;
♦ datoriile decontate cu termenul expirat privind redevenţele şi plăţile (dobînzile) pentru
arenda finanţată (leasingul financiar) calculate;
♦ sumele subvenţiilor pentru care au fost îndeplinite condiţiile prevăzute în contractele
(acordurile) respective;
♦ compensaţiile primite din contractele de neantrenare în concurenţă;
♦ alte venituri aferente activităţii financiare a întreprinderii.
In Planul de conturi pentru contul 6 2 2 sînt prevăzute următoarele subconturi:
6221 Venituri din diferenţe de curs valutar
6222 Venituri din diferenţe de sumă
6223 Venituri din redevenţe
6224 Venituri din active imobilizate şi circulante intrate cu titlu
gratuit
6225 Venituri din dividende şi participaţii în alte entităţi
6226 Venituri din dobînzi aferente altor activităţii
6227 Alte venituri financiare
 Veniturile din activitatea financiară se reflectă în contabilitate în baza aceloraşi
documente ca şi veniturile din activităţile operaţională şi de investiţii.
Evidenţa analitică a acestor venituri se ţine pe tipuri de venituri, surse şi perioade de obţinere a
acestora.
Pentru evidenţa sintetică a veniturilor din activitatea financiară este destinat contul de pasiv cu
aceiaşi denumire 622 „Venituri din activitatea financiară”.
În creditul acestui cont se reflectă sumele veniturilor constatate în cursul perioadei de
gestiune cu total cumulativ de la începutul anului, iar în debit – trecerea la finele anului de
gestiune a veniturilor acumulate la contul de rezultate financiare

Venituri excepţionale cuprind sumele primite de la organele de stat, companiile de

asigurări, întreprinderilor şi persoanelor fizice sub formă de recuperare a pierderilor din
calamităţi, perturbări politice, accidente şi alte evenimente excepţionale.

Pentru generalizarea informaţiei privind veniturile excepţionale este destinat contul 623
«Venituri excepţionale» în care, în particular, se reflectă:
• compensaţiile sub formă de mijloace băneşti, materiale, mărfuri, terenuri, mijloace fixe şi
alte active primite cu titlu gratuit de la autorităţile publice, organizaţiile necomerciale,
alte întreprinderi şi persoane fizice pentru acoperirea pierderilor cauzate de accidente,
incendii, calamităţi naturale, şi alte evenimente excepţionale;
valoarea realizabilă netă a bunurilor materiale obţinute la ieşirea (casarea parţială) a
activelor în urma evenimentelor excepţionale;
• despăgubirile de asigurare primite şi/sau care urmează a fi primite de la companiile de
asigurări pentru acoperirea pierderilor din evenimentele excepţionale;
• compensaţiile (în expresie bănească sau naturală) primite şi/sau care urmează a fi primite
de la persoanele vinovate de pierderea (deteriorarea) totală sau parţială a bunurilor în
urma accidentelor, incendiilor şi altor evenimente excepţionale.

Evidenţa analitică a veniturilor excepţionale se ţine pe tipurile lor, pe surse de obţinere şi pe

alte direcţii stabilite în politica de contabilitate a întreprinderii.
 Veniturile excepţionale se reflectă în contabilitate în baza aceloraşi documente primare ca şi
veniturile din alte activităţi. În plus, sunt necesare procesele-verbale ale organele competente
(comisiilor de lichidare a consecinţelor calamităţilor naturale, organelor de poliţie şi judiciare,
acorduri în scris a persoanelor vinovate etc.), care confirmă evenimentul excepţional
corespunzător, precum şi acordurile în scris a părţilor vinovate în comiterea accidentelor privind
recuperarea prejudiciului material cauzat.
Evidenţa analitică a veniturilor excepţionale se ţine pe tipuri de venituri, surse şi perioade
de obţinere a acestora.
Pentru evidenţa sintetică a veniturilor excepţionale este destinat contul de pasiv cu aceiaşi
denumire 623 „Venituri excepţionale”.
În creditul acestui cont se reflectă sumele veniturilor constatate în cursul perioadei de
gestiune cu total cumulativ de la începutul anului, iar în debit – trecerea la finele anului de
gestiune a veniturilor acumulate la contul de rezultate financiare