Proiectarea Sculelor Aschietoare

CUPRINS

A. Cutit de strung

Tema Proiectului .................................................................................................................................................

Etapa 1. Stabilirea schemei de aschiere, a schemei de generare si precizarea tipului de scula aschietoare 5

Etapa 2. Alegerea materialului si stabilirea tratementului termic pentru scula aschietoare .....................

Etapa 3. Stabilirea elementelor constructiv dimensionale si alegerea parametrilor geometrici optimi. .

Etapa 4. Calculul parametrilor geometrici constructivi in planele tehnologice. Determinarea profilului sculei
profilate. ................................................................................................................................................................

Etapa 5. Calculul regimului de aschiere, a fortelor si momentelor de lucru si alegerea

masinii unelte ......................................................................................................................................................

Etapa 6. Stabilirea sistemului de pozitionare-fixare a sculei aschietoare pe masina unealta. ..................

Etapa 7. Verificarea de rezistenta si rigiditate a corpului sculei, a sistemului de pozitionare-fixare si a partii

aschietoare a sculei. .............................................................................................................................................

Etapa 8. Stabilirea schemei de ascutire-reascutire .........................................................................................

Etapa 9. Precizarea elementelor de precizie dimensionala, pozitie reciproca a suprafetelor (abateri de pozitie) si
calitatea suprafetelor (rugozitati). ......................................................................................................................
 Proiectarea Sculelor Aschietoare

A. Cutit de strung

TEMA PROIECTULUI
Sa se proiecteze un cutit de strung cu placuta brazata pentru prelucrarea piesei, din materialul OL60, din
figura de mai jos:

do=44mm
d1=34mm
L=120mm
l1=47mm
α=76̊
Ra=1,6
 Proiectarea Sculelor Aschietoare

1.Stabilirea schemei de aschiere, a schemei de generare si precizarea tipului de scula aschietoare

Fig1.1 Schema de aschiere

- Tip scula aschietoare: cutit de stung cu placuta brazata

- Material de prelucrat: C45
 Proiectarea Sculelor Aschietoare

DESCRIERE ȘI UTILIZĂRI OBIȘNUITE

Oțel carbon cu rezistență medie. Călit prin inducție ajunge la 50-60 HRC. Nu este recomandabil pentru sudură.
Este folosit, de obicei, pentru fabricarea mașinilor agricole, a furtunurilor, șuruburilor și piulițelor.

DIMENSIUNI ÎN STOC - MM.

5 - 100

NORMĂ DE APLICARE
EN 10277-2

COMPOZIȚIE CHIMICĂ

C Mn Si P S Cr Mo Ni Diverse

MIN 0,42 0,50 Cr + Mo + Ni

Max. 0,63
MAX 0,50 0,80 0,40 0,045 0,045 0,40 0,10 0,40

TRATAMENTE TERMICE - TEMPERATURI APROXIMATIVE

Recopt ºC Călit ºC Revenit ºC

670-710 830 - 850 550-660

Apă
840 - 860
Ulei
 Proiectarea Sculelor Aschietoare

CARACTERISTICI MECANICE

Dimensiuni Re (N/mm2) Rm (N/mm2) A (%)

mm. Min. Min. Max.

Min.
≥5 ≤ 10 565 750 1050 5
> 10 ≤ 16 500 710 1030 6
> 16 ≤ 40 410 650 1000 7
> 40 ≤ 63 360 630 900 8
> 63 ≤ 100 310 580 850 8

ECHIVALENȚE APROXIMATIVE

EN DIN Nº STAND UNE STAS AFNOR BS UNI AISI/SAE GOST

C45 C45 1.0503 F1140 OLC45q C45 080M46 C45 1045 45

CARACTERISITCI DE FURNIZARE

Calitate Profil Toleranță Lungime, mm. Masă pachet, Kg min.

C45 h9 - h10-h11 3000 - 6000 1000 - 2000

COD DE CULORI
 Proiectarea Sculelor Aschietoare

2.Alegerea materialului si stabilirea tratamentului termic pentru scula aschietoare

Materialele utilizate in constructia sculelor aschietoare se impart, in functie de destinatie, in doua
categorii si anume:
-materiale pentru partea aschietoare a sculei;
-materiale numai pentru partea de fixare si corpul sculei.

a)Alegerea materialului pentru partea de fixare si corpul sculei

Tinand cont de solicitarea la rezistenta a sculei in timpul procesului de aschiere (marimea si
dinamicitatea fortelor de aschiere), literatura de specialitate [1] recomanda ca materiale pentru partea
de fixare si corpul sculei urmatoarele oteluri:
-oteluri carbon obisnuite, STAS 500/2 - 68
-oteluri carbon de calitate si oteluri superioare pentru constructia de masini, STAS745-66
-oteluri aliate si oteluri aliate superioare pentru constructia de masini, STAS791 - 66

Pentru corpul cutitului se alege OLC45, a caror caracteristici sunt date in tabelul 2.1
Tab.2.1
Marca Starea* Caracteristici mecanice minime Duritatea Brinell
max HB
Alungirea
Limita de

KCU30/2

KCU30/5
Rezistent

la rupere

la rupere
tractiune

Gatuirea
curgere

laminata

recoapta
Starea

Starea
a la

Kgf/mm2 % Kgf/cm2
OLC45 N 36 62 18 35 - - 229 197
I 40 66 17 36 6 4.5 - -
*N-normalizat
I-imbunatatit
 Proiectarea Sculelor Aschietoare

b) Tratamentul termic al sculelor

Cand partea aschietoare a sculei este executata din otel carbon pentru scule sau otel aliat pentru
scule, iar partea de fixare (coada sculei) din OLC45 sau din alt otel cu procent mediu de carbon se
impune sa se faca mai intai calirea partilor de fixare ale sculei, urmand ca la calirea partii aschietoare
sa se faca de fapt si revenirea partii de fixare, iar la revenirea partii aschietoare sa se realizeze
uniformizarea duritatii sculei.
Tratamentul termic pentru corpul sculei se exemplifica in tabelul urmator:
Tab.2.2
Marca Forjare Recoacere de Normalizarea Cementarea Revenirea Revenirea
0
C inmuiere
0 0 0 0 0
C racire C racire C racire C racire C racire
1100- 680- 830- 830- aer 550- aer
OLC45 850 700 cuptor 850 aer - - 850 sau 650
ulei

c) Alegerea materialului pentru partea aschietoare a sculei

Partea aschietoare a sculelor se executa din material care satisfac prin proprietatile lor fizico-
mecanice si structural urmatoarele cerinte:
-duritate superioara duritatii materialului aschiat;
-termostabilitate ridicata;
-rezistenta ridicata la uzura la rece;
- rezistenta ridicata la uzura la cald;
-calitati mecanice (σi, σc, σr) superioare;
-prelucrabilitate buna;
-economicitate.

Prin tema proiectului s-a ales ca material, pentru partea aschietoare, placuta din carbura metalica
P20, ale caror caracteristici se dau in Tab.2.3
 Proiectarea Sculelor Aschietoare

Tab.2.3
Grupa de Producator Marca Compozitia chimica Prop. fizico - mecanice
utilizare ISO WC TiC TaC C0 Duritate Rezist. la incovoiere
si STAS [%] H Kgf/mm2 Mn/mm2
P20 URSS T14K8 78 14 - 8 89,5 RA 115 1150

• Utilizare
Prelucrari de degrosare si finisare: strunjire ,frezare, gaurire, alezare, largire. Viteze de aschiere
mijlocii si avansuri mijlocii. Prelucrarea otelului, otelului turnat si fontei maliabile cu aschii lungi.

3. Stabilirea elementelor constructiv dimensionale si alegerea parametrilor geometrici

optimi.
Parametrii geometrici ai partii aschietoare a sculei sunt:
- unghiurile partii aschietoare (unghiul de asezare α, unghiul de degajare γ, unghiul de atac k,
unghiul de inclinare a taisului λ, unghiul la varf ε, unghiul de aschiere si unghiul de ascutire );
- forma fetei de asezare, forma fetei de degajare, forma taisurilor, raza de racordare a varfului
dintelui r, raza de bontire a taisului ρ, canalele de fragmentare longitudinal si lateral a aschiei,
fatetele si parametrii sectiunii rezistente a partii aschietoare.

a) Alegerea dimensiunilor corpului cutitului

Tipul cutitului este prezentat in figura 3.1, iar in tabelul 3.1 sunt date principalele dimensiuni ale
acestuia.
 Proiectarea Sculelor Aschietoare

Fig.3.1

Tab.3.1
B H L l m a k k‘
[mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [0] [0]
20 20 140 - 4 - 76 14

Lungimea L se calculeaza cu relatia : L = (5÷7)H

b) Alegerea tipului si dimensiunilor placutei

Dimensiunile placutei se stabilesc in functie de latimea B a corpului cutitului si de modul de

pozitionare a acesteia in locasul corpului cutitului.

Placuta aleasa este prezentata in figura 3.2, ai carei dimensiuni principale se gasesc in tabelul 3.2.
 Proiectarea Sculelor Aschietoare

Fig.3.2

Tab.3.2
Forma tip a l t f r
placutei [mm] [0]
A 16 10 6 6

c) Alegerea parametrilor geometrici optimi pentru partea aschietoare a cutitului

In figura 3.3 se prezinta parametrii geometrici ai partii aschietoare, ce are fata de degajare plana cu
fateta scurtata pentru prelucrarea fontelor si a otelurilor pe sisteme MUSDP de rigiditate medie.

La prelucrarea cu aschii continue se recomanda folosirea spargatoarelor de aschii.

 Proiectarea Sculelor Aschietoare

Fig.3.3

In tabelul 3.3 se dau valorile parametrilor geometrici ai partii aschietoare.

Tab.3.3
αN γN λ lf
[0] [0] [0] [mm]
12 15 5 0,2

Lungimea fatetei de degajare este influentata de marimea avansului astfel:

- pentru un avans f ≤ 0,3 mm/rot → lf = 0,2 mm;
- pentru un avans f > 0,3 mm/rot → lf = 0,5 ÷ 0,8 mm.

4. Calculul parametrilor geometrici constructivi in planele tehnologice. Determinarea

profilului sculei profilate.

Calculul paramerilor geometrici ai sculelor se refera la stabilirea formei dimensiunilor si

unghiurilor partilor aschietoare in diferite plane secante, functie de parametrii geometrici optimi,
elementele constructive-dimensionale ale sculei si dimensiunile piesei de prelucrat.

In figura 4.1 se poate vedea pozitionarea unghiurilor constructive ale partii aschietoare , in
diferite plane secante.
 Proiectarea Sculelor Aschietoare

Fig.4.1

Pentru calculul unghiurilor constructive ale partii aschietoare avem urmatoarele date initiale:

- k = 760 unghi de atac principal;

- k’= 140 unghi de atac secundar;
- α = 120 unghi de asezare;
- γ = 150 unghi de degajare;
- λ = 50 .
 Proiectarea Sculelor Aschietoare

Relatiile de calcul si valorile unghiurilor calculate sunt date in tabelul 4.1

Tab.4.1
Formula de calcul Valoarea unghiului
[0]
tg γx = tg γN sink - tg λ cosk γx = 11,78
tg γy = tg γN cosk + tg λ sink γy = 15.16
ctg αx = ctg αN sink - tg λ cosk αx = 12,41
ctg αy = ctg αN cosk + tg λ sink αy = 16,44

5. Calculul regimului de aschiere, a fortelor si momentelor de lucru si alegerea masinii

unelte.

Stabilirea parametrilorregimului de aschiere se face tinand seama de felul si destinatia sculei

aschietoare proiectate, de materialul partii aschietoare, materialul piesei de prelucrat, rigiditatea
sistemului tehnologic MUSDP si de conditiile tehnice impuse piesei de prelucrat.

a) Calculul regimului de aschiere

Parametrii regimului de aschiere pentru cutitele de strung sunt adancimea de aschiere t, avansul de
aschiere f si viteza de aschiere v.
 Proiectarea Sculelor Aschietoare

• Adancimea de aschiere t, este determinate de adaosul de prelucrare A, fiind limitata ca

valoare de rigiditatea sistemului tehnologic MUSDP, de numarul de treceri care trebuie sa fie cat mai
mic si de precizia dimensional si calitatea de suprafata impusa piesei de prelucrat.

Astfel pentru sisteme tehnologice de rigiditate medie adancimea de aschiere pentru degrosare este
t ≤ 10 mm

Relatia pentru calculul adaosului de prelucrare este:

A = Di - Df [mm]
Unde:
Di – diametrul initial al semifabricatului;
Df – diametrul final al piesei de executat.

Penru limitarea eforturilor si marirea durabilitatii sculei adaosul de prelucrare se inlatura printr-un
numar de i treceri, iar adancimea de aschiere se determina cu relatia:

[mm]

In tabelul 5.1 sunt date valorile parametrilor din relatiile de mai sus, cat si valoarea adoptata a
adancimii de aschiere.

Tab.5.1
Di Df A i t
[mm]
44 34 10 5 2
 Proiectarea Sculelor Aschietoare

•Avansul de aschiere s, este determinat in primul rand de tipul cutitului si destinatia lui. Astfel
pentru cutitele de degrosare valorile avansului depind de felul cutitului, materialul partii aschietoare,
materialul de prelucrat, rigiditatea sistemului tehnologic MUSDP si adancimea de aschiere adoptata.

Pentru conditii medii de lucru f =0,3 ÷ 0,75 [mm/rot]

Se adopta:
f = 0,4 [mm/rot]

• Viteza de aschiere v, este determinata de durabilitatea sculei, avansul s, adancimea t,

proprietatile materialului de prelucrat, parametrii geometrici ai partii aschietoare si prezenta
lichidului de raciere-ungere.

Relatia de calcul penru cutitele de strung este:

[m/min]

Unde:
v – viteza de aschiere;
- coeficient al vitezei (se stabileste conform [1] pag.307 tab.132);
T – durabilitatea sculei aschietoare;
 Proiectarea Sculelor Aschietoare

t – adancimea de aschiere;
f – avansul de aschiere;
, - exponent al adancimii t, respective al avansului s (se stabilesc conform [1] pag.307
tab.132);
HB – duritatea Brinell a materialului aschiat;
n – exponent al duritatii HB, n = 1,75 pentru HB > 130;
k1 – coeficient ce tine seama de sectiunea transversal a corpului cutitului;
k2 - coeficient ce tine seama de valoarea unghiului de atac principal k;
k3 – coeficient ce tine seama de valoarea unghiului de atac secundar k’;
k4 - coeficient ce tine seama de valoarea razei de racordare r din varf;
k5 - coeficient ce tine seama de natura materialului partii aschietoare;
k6 - coeficient ce tine seama de natura materialului de prelucrat;
k7 - coeficient ce tine seama de modul de obtinere a semifabricatului;
k8 - coeficient ce tine seama de starea stratului superficial al semifabricatului;
k9 - coeficient ce tine seama de forma fetei de degajare.
Coeficientii k1…….. k9 sunt determinati conform lucrarii [1] pag.310 tab.136

Valorile parametrilor si coeficientilor, cat si valoarea vitezei din relatia de mai sus se dau in
tabelul urmator:
Tab.5.2
Parametrul Valoarea [U.M]
294 -
T 120 [m/min]
m 0,125 -
t 2 [mm]
0,18 -
 Proiectarea Sculelor Aschietoare

f 0,4 [mm/rot]
0,35 -
HB 260 -
n 1,75 -
k1 0,96 -
k2 1,70 -
k3 1,00 -
k4 1.1 -
k5 0,85 -
k6 1 -
k7 1 -
k8 1 -
k9 1,15 -
v 217,95 [m/min]

b) Calculul fortelor de aschiere

In figura 5.1 este prezentata actiunea fortelor de aschiere in sistemul de axe rectangular.
 Proiectarea Sculelor Aschietoare

Fig.5.1
Calculul componentelor fortei de aschiere pe cele trei directii ale sistemului rectangular, se face cu
urmatoarele relatii:

Unde:
– fortele pe cele trei directii x,y,z;

- coeficienti ai fortelor ce tin seama de tipul cutitului(se stabilesc conform [1]

pag.315 tab.141);
t – adancimea de aschiere;
f – avansul de aschiere;
- coeficienti ai adancimii respective ai avansului de aschiere (se
stabilesc conform [1] pag.316 tab.143);

- coeficienti ai duritatii Brinell (se stabilesc conform [1] pag.316);

- coeficienti de corectie (se stabilesc conform [1] pag.316-318)

Valorile parametrilor si a coeficientilor, cat si valoarile fortelor din relatiile de mai sus se dau in
tabelele urmatoare:
 Proiectarea Sculelor Aschietoare

Tab.5.3
t f HB
- mm - mm/rot - - - - - - - - kgf
3,57 2 1 0,4 0,75 260 0,75 1 1,03 0,1 0,85 0,93 18,93

Tab.5.4
t f HB
- mm - mm/rot - - - - - - - - kgf
0,0027 2 0,75 0,4 - 260 2 1 0,54 0,3 0,7 0,52 9,92

Tab.5.5
t f HB Fx
- mm - mm/rot - - - - - - - - kgf
0,021 2 0,9 0,4 - 260 1,5 1 1,51 0 0,68 0,56 37,78

c) Calculul puterii de aschiere

Puterea necesara procesului de aschiere se calculeaza cu relatia:

 Proiectarea Sculelor Aschietoare

[CP]
sau

[kw]

Unde: v – viteza de aschiere;

Fz – componenta principala a fortei de aschiere.

In tabelul 5.6 sunt date valorile parametrilor si a puterii necesare.

Tab.5.6
Fz v
[kgf] [m/min] [kw]
18,93 217,95 0,67

Masina unealta se alege functie de puterea necesara la motorul de actionare al lantului cinematic
pentru miscarea principal. Puterea necesara se calculeaza cu relatia de mai jos:

, cu η = 0,8 ÷ 0,95

Rezulta puterea necesara la motorul de actionare:

Nm =0 .83[kw]

• Se alege ca masina-unealta strungul SN400 cu urmatoarele caracteristici tehnice:

 Proiectarea Sculelor Aschietoare

Inaltimea intre varfuri: 200 [mm];

Distanta intre varfuri: 750, 1000, 1500, 2000 [mm];
Diametrul maxim al materialului prelucrat din bara: 45 [mm];
Numarul de rotatii ale arborelui principal: 24;
Gama de rotatii ale arborelui principal: 12; 15; 19; 24; 30; 38; 46; 58; 76; 96; 120; 150; 185;
230; 305; 380; 460; 480; 600; 610; 765; 955; 1200; 1500 [rot/min];
Numarul de avansuri: 60;
Gama de avansuri transversal: 0,046;
Puterea motorului de antrenare: 7,5 [kw];
Greutate: 2000÷2800 [kg].

Functie de caracteristicile masinii unelte se stabileste turatia de lucru cu relatia:

[rot/min]

Unde: n – turatia de lucru;

v – viteza de aschiere;
D – diametrul semifabricatului.

Rezulta valoarea turatiei teoretice:

nt = 1576,71 [rot/min]

Din gama de turatii a masinii unelte se alege turatia economica:

ne = 1500 [rot/min]

6. Stabilirea sistemului de pozitionare-fixare a sculei aschietoare pe masina unealta.

 Proiectarea Sculelor Aschietoare

Pentru cutitele normale de strung sistemul de pozitionare-fixare care raspunde tuturor cerintelor de
rigiditate si universalitate privind reglajul positional in raport cu piesa prelucrata este prezentat
schematic in figura 6.1.

Fig.6.1

Dimensiunile de baza ale suportului port-cutit sunt date in tabelul urmator:

Tab.6.1
L0 H0 B0 l
[mm]
130 35 25 30

7. Verificarea de rezistenta si rigiditate a corpului sculei, a sistemului de pozitionare-

fixare si a partii aschietoare a sculei.
 Proiectarea Sculelor Aschietoare

In conformitate cu sistemul de pozitionare-fixare adoptat, verificarea la rezistenta si rigiditate a

corpului cutitelor se face utilizand schema din figura 7.1

Fig.7.1
Avand in vedere modul de insumare a eforturilor in sectiunea de incastrare, verificarea la
rezistenta se face:
- la incovoiere si compresiune:

- la torsiune:

Efortul rezultant se determina cu relatia:

Unde:
– fortele pe cele trei directii x,y,z;
B, H – latimea respective inaltimea cutitului;
l - lungimea cutitului in consola;
e – distanta de la axa de simetrie a corpului cutitului pana la punctual de actiune a fortei Fz;
μ – coeficient ce tine de valoarea raportului H/B si se alege din tabelul 204 [1] pag.416;

In tabelul 7.1 sunt date valorile parametrilor din relatiile de mai sus.
Tab.7.1
Fz Fx Fy H B l e μ
[kgf] [kgf] [kgf] [mm] [mm] [mm] [mm] -
 Proiectarea Sculelor Aschietoare

18,93 37,78 9,92 20 20 30 10 0,208

In urma calculelor rezulta:

σ = 1,3 [kgf] < σa = 24÷36 [kgf]
τmax = 0,11 [kgf] < τa = 17÷20 [kgf]
σrez = 1,31 [kgf] < σa = 24÷36 [kgf]

Verificarea la rigiditate se face cu relatia:

[mm]
Unde:
E=21000n/mm2- modul de elasticitate al materialului piesei;

I= – momentul de inertie;
fa = 0,1 [mm] pentru degrosare;
fa = 0,05 [mm] pentru finisare;

Rezulta sageata efectiva:

fa = 0,0059 [mm]

8. Stabilirea schemei de ascutire-reascutire.

 Proiectarea Sculelor Aschietoare

In cazul cutitelor armate cu placate dure, ascutirea fetei de asezare se face mai intai la un unghi
α+(4÷8)0 cu piatra abraziva din electrocorindon si apoi se executa ascutirea placutei la unghiul α
folosind piatre abrasive din carbora de siliciu.

Fig.8.1

Cunoscand unghiurile αN, γN, k, k’, λ, ascutirea fetei de asezare principale se face folosind pentru
pozitionarea cutitului in raport cu piatra abraziva unghiurile k, αy, αx.
Pentru ascutirea fetei de asezare secundare se folosesc pentru reglaj unghiurile k’, αy’, αx’.
Pentru ascutirea pe fata de degajare se folosesc pentru reglarea pozitiei cutitului in raport cu piatra
abraziva unghiurile k, γx, γy.
 Proiectarea Sculelor Aschietoare

Fig.8.2

Pentru fata de asezare se recomanda folosirea partii frontale a unei pietre oala, iar pentru fata de
degajare partea exterioara a unei pietre cilindrice.
 Proiectarea Sculelor Aschietoare

9. Precizarea elementelor de precizie dimensionala, pozitie reciproca a suprafetelor

(abateri de pozitie) si calitatea suprafetelor (rugozitati).

Stabilirea conditiilor tehnice pentru sculele aschietoare se refera la urmatoarele:

- fixarea conditiilor pentru care proprietatile aschietoare ale sculei (durabilitatea, rezistenta la
uzura, proprietatile mecanice) se mentin la nivelul valorilor proiectate;
- fixarea abaterilor limita pentru elementele constructiv-dimensionale tinand seama de
necesitatea realizarii economice a sculei, fara a influenta insa negative calitatile aschietoare
ale acesteia si aspectul suprafetei prelucrate.

Dintre conditiile tehnice ce se trec pe desenul de executie cele mai importante sunt urmatoarele:

- materialul partii aschietoare, corpului si partii de fixare a sculei;

- tratamentul termic final si duritatea in unitati HRc pentru diferitele parti ale sculei;
- abaterile la unghiurile constructive;
- abaterile la dimensiunile liniare ale sculei;
- bataile radiale si axiale ale taisurilor active;
- semene de calitate pentru suprafetele active ale sculei;
- rugozitatea pentru suprafetele partii de pozitionare-fixare a sculei;
- rugozitatea pentru suprafetele libere ale sculei;
- parametrii regimului de aschiere limita si descrierea incercarii sculei;
- aspectul exterior al sculei;

Valorile abaterilor dimensionale, de pozitie reciproca si calitate a suprafetelor se determina

conform [1] pag.424-426 tab.204, 205, 206, 207.
 Proiectarea Sculelor Aschietoare

•Abateri pentru unghiurile constructive

Tab.9.1
Unghiul Valoarea Abaterea
[0] [0]
α 12 ±1
γ 15 ±2
λ 5 ±1
k 76 ±2
k’ 14 ±1
•Abateri pentru inltimea H

H= [mm]
Pentru latimea B abaterile limita corespund fie abaterile semifabricatului (cazul cutitelor
neprelucrate prin aschiere), fie ajustajului je6 (cazul cutitelor cu suprafata corpului prelucrata prin
aschiere).
•Abateri pentru lungimea totala L, a cutitelor
L = 140±3 [mm]
•Abaterile pentru raza de racordarea varfului partii aschietoare trebuie sa fie <0,3 [mm]
•Abateri admisibile pentru locasurile cutitelor armate cu placute dure, pentru H=20 [mm]
sunt:
- pentru lungimea locasului ±0,5 [mm]
- pentru latimea locasului ±0,4 [mm]
- pentru raza de racordare ±0,5 [mm].
•Rugozitatile diferitelor suprafete ale cutitelor se dau in tabelul urmator:
Tab.9.2
Tipul suprafetei cutitului Ra Rz
Suprafata de asezare 1,6 6,3
Suprafata de degajare 1,6 6,3
Fatetele partii aschietoare 0,1÷0,4 0,8÷1,6
Suprafata de pozitionare (de reazem) 6,3 25
Suprafate libere 6,3 25
 Proiectarea Sculelor Aschietoare

Bibliografie

1. Sef. De lucrari Ing. Mircea Cosmînca – Scule aschietoare - indrumar de proiectare - Ed.
Institutul politehnic Iasi , 1972

2. Dr. Ing. Constantin Minciu – Brosarea Vol. I si II - Ed.Tehnica Bucuresti , 1989