BCT

Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași
Facultatea de Construcții de Mașini și Management Industrial

Departamentul Tehnologia Construcțiilor de Mașini
Laboratorul Sistematic Thinking
Formular de implementare al Matricii Suportului Inovativ
Cuprins
Cunoaștere....................................................................................Error! Bookmark not defined.
Înțelegere..................................................................................................................................... 2
Aplicare........................................................................................................................................ 2
Analiză......................................................................................................................................... 2
Sinteză......................................................................................................................................... 2
Evaluare...................................................................................................................................... 2
Page 1 of 24
Tabelul 1. Pilonul Generare de Idei – Secțiune Cunoaștere

Subst
Secț antive
Rezultate
iune supor
t
Oame -Grigoruta Lucian Claudiu
ni -Mihalache Stefan
(Autori
)
(Cine
a
făcut?
Cu
cine ai
discut
at? Cu
cine
merită
să
discuți
pe
subiec
t?)
Eveni -Altex
ment/ -ScauneOk.ro
e -Jysk
(Expo
ziții,
Confer
ințe,
Works
hop-
uri)
La ce
expozi
ții pe
temati
că ai
fost?
Page 2 of 24
Înregi Review video pentru un scaun de birou cu masaj:

strare/
-ări https://www.youtube.com/watch?v=AzNDDLYzyr8
(Filme
,
preze
ntări)
Ce
filme
ai
privit
pe
subiec
t? Ce
prezen
tări?
Dicțio
nar/e
(Glosa -Confort: Totalitatea conditiilor material care asigura o existent civilizata,
r de placuta, comoda si igienica
terme
ni) -Masaj:Actiune de a (se) masa,procedeu medical de stimulare si destindere
(Care
sunt a muschilor, de activare a circulatiei sangelui constand din frictiuni sau
cuvint
ele lovituri usoare, executate cu ajutor mainilor sau al aparatelor speciale.
cheie
ale
ariei în
care
se
încadr
ează
subiec
tul?
(pentr
u
fiecare
cuvânt
)
Televi https://www.youtube.com/watch?v=AzNDDLYzyr8
ziune/
Page 3 of 24
i
(Spot-
uri
publici
tare,
reclam
e)
(Care
sunt
spoturi
le
publicit
are pe
care
le-ai
viziona
t?)
Defini Este un scaun de birou cu functia de masaj pentru relaxare si pentru o

ție/i desfasurare mai usoara a muncii de birou.
Care
sunt
definiți
ile din
aria de
interes
?
Citire
de Indicații pentru masaj
text/e
(Texte 1. În primul rând, masajul este prezentat oamenilor sănătoși pentru
din
cărți,
prevenirea diferitelor boli și menținerea tonului.
Rapoa
rte de
2. Mialgie, miozită
cercet
are, 3. Dureri de cap
Desen 4. Durerea în spate, talie, gât, cauzată de procesele
e)
Ne degenerative-distrofice ale coloanei vertebrale (osteochondroza și în
referi special radiculita).
m la
Page 4 of 24
rapoar
te de 5. Consecințele vânătăi, întinderea mușchilor, tendoanelor și ligamentelor.
tipul: 6. Fracturi la toate etapele vindecării.
inform 7. Tulburări funcționale după fractură și dislocare (rigiditate articulară,
ații
asupra modificări ale mușchilor, fuziune de țesut cicatricial).
sănătă
ții, etc. 8. Artrita și artroza, inclusiv stadiul reumatoid, subacut și cronic.
Disponibil la adresa web: https://ro.wikipedia.org/wiki/Masaj
Artico
l/e din Scaunul de birou cu masaj OFF 934 este tapitat cu piele ecologica, bratele
revist
e sunt din polipropilena, tapitate cu piele ecologica , iar steaua din polipropilena
(Artico
le vopsita. Acest model este prevazut cu un cilindru pneumatic ce permite atat
științifi
ce, ridicarea, cat si coborarea, cu ajutorul dispozitivului amplasat sub sezut,
Brevet
dispozitiv ce are inclusa si functia de balans. Scaunul are SISTEM DE MASAJ
e)
ce utilizeaza sase puncte de masaj (lombar, sezaut si coapse - cate doua),
cu cinci programe diferite de masaj, avand prestabilite trei nivele ale intensitatii.
Acest model de scaun de birou cu masaj se achizitioneaza impreuna cu o
telecomanda cu infrarosu si un adaptor AC 230V/50Hz. Produsul a fost testat
si poate sustine o greutate maxima de 100 kg.
Tabelul 2. Pilonul Generare de Idei – Secțiune Înțelegere

Subst
Secț
antive Rezultate
iune
suport
Page 5 of 24
Înțel Analo -
eger gie/i
e Un
demer
s
explica
tiv
bazat
pe
compa
rația a
două
lucruri
cu
caract
eristici
similar
e.
De
exemp
lu:
inimă
și
pompă
.
Discur Masajul reprezintă un set de manevre de tip manual sau tehnic, prin care se
s/-uri
ia contact cu tegumentul pentru a stimula pielea și țesuturile adiacente, cu
Expres
ie scopul determinării unor reacții vasculare, biochimice, de stimulare senzitivă
verbal
ăa și de inducere de reacții de tip reflex în vecinătatea zonei de masaj sau la
gândiri distanță. Scopul inducerii unor astfel de reacții poate fi igienic, profilactic,
i
expus terapeutic și/sau recuperator.
ă
oratori
c în
fața
unui
auditor
iu
(Cuvâ
Page 6 of 24
ntare,
alocuți
une,
vorbire
,
diserta
ție,
expoz
eu).
Colaj/ https://www.youtube.com/watch?v=pNr-d3dbInk
e
Ornam
entație
obținut
ă prin
lipirea
laolaltă
a unor
eleme
nte
eterog
ene în
scopul
obținer
ii unui
efect
de
ansam
blu.
Drama Dupa o zi lunga si obositoare, un masaj este modalitatea cea mai simpla
tizare/
Si placuta de relaxare. Dar ce ne facem atunci cand nu avem timpul necesar
-ări
Stare sa mergem la un salon de masaj sau nu dispunem de bugetul disponibil pentru
de
lucruri astefel de sedinte? Solutia este simpla:achizitioanarea unui fotoliu de masaj
care pentru uz personal. Este alegerea ideala pentru cei care sunt mult prea
exager
ează ocupati pentru a merge la saloanele de masaj, pentru cei care doresc
gravita sa economiseasca, dar si pentru cei care se simt mult mai confortabil acasa,
tea
unei in intimidate.
situații
care
determ
ină ca
Page 7 of 24
o
proble
mă ori
eveni
ment
să
pară
mult
mai
serios/i
mporta
nt
decât
este în
realitat
e.
Poster
/e
Afiș de
prezen
tare a
unei
comun
icări
științifi
ce (în
cadrul
sesiuni
lor
științifi
ce)
sau a
imagini
lor
unor
lucruri,
persoa
ne,
eveni
mente,
etc.
Poves In prezent, „on chair massage” - masajul pe scaun, este una dintre cele mai
te/-ști populare modalitati de relaxare musculara. Desi masajul in pozitia sezand a fost
Vezi practicat din cele mai vechi timpuri, modul in care este cunoscut astazi s-a dezvoltat
Sintez in perioada „renascentista” a masajuluanilor '80.
ă
Page 8 of 24
Cel care a dezvoltat si promovat aceasta forma de masaj este David Palmer. Practicant
al unei tehnici de masaj japonez (Amma), a adaptat aceasta tehnica pentru pozitia
sezand si incepand cu anul 1982 a sustinut training-uri pentru a transmite metoda
mai departe. Dezvoltand aceasta tehnica, Palmer a dorit sa faca masajul mai accesibil,
astfel incat un numar mai mare de persoane sa beneficieze de pe urma lui. Incepand
cu anul 1986, el a format o echipa cu rolul de a realiza masaj in cadrul companiilor,
primul mare client fiind compania Apple Computer. In acelasi an, David Palmer, cu
ajutorul francezului Serge Bouyssou, a realizat prima versiune a scaunului de masaj, I
Rezu Fotoliul de masaj se poate dovedi un lucru indispensabil pentru cei
mat/e
Prezen care pun accent pe ingrijirea corpului, de la exterior,la interior. Un
tare pe
scurt, masaj bun poate sa faca diferenta atunci cand nivelul de stress este
scrisă b
ori
orală a prea mare sau atunci cand durerile de spate si ceafa nu-ti dau pace.
ideilor
unei Dincolo de efectul therapeutic, fotoliul de masaj te ajuta sa te
lucrări
sau
Relaxezi pe deplinn, sa te deconectezi pentru cateva minute de la
expun
eri.
agitatia cotidiana , avand parte de un somn mult mai odihnitor.
Schiță
/e
Repre
zentar
e
sumar
ă în
linii
genera
le a
unei
conce
pții, a
unui
plan
de
acțiun
e, a
unei
lucrări,
a unei
idei.
Page 9 of 24
Fotogr
afie/i
Vezi
Aplicar
e
Înregi https://www.youtube.com/watch?v=VrQhRBRKQxo
strare/
i pe
bandă
Înregis
trări de
sunete
făcute
cu
mașini
de
înregis
trat pe
Page 10 of 24
bandă.
Tabelul 3. Pilonul Generare de Idei – Secțiune Aplicare

Sec Subst
țiun antive
Rezultate
e Supor
t
U
Mache
tă/e
Obiect
solid
obținut
prin
model
area
lemnul
ui,
carton
ului,
metalu
lui,
plastili
nei
(rapid
prototy
ping)
Page 11 of 24
Fotogr
afie/i
(obținu
tă
folosin
do
camer
ă de
fotogra
fiat)
Listă/e
O
serie
de
denum
iri,
caract
eristici,
numer
e, in
special
, scrise
ori
tipărite
.
Exemp
le:
-Listă
de
materi Tabel de componente:
ale, 1-Spatar
-Deviz, 2-Maner
-Tabel
de 3-Role
comp 4-Sezut
onenț
Page 12 of 24
ă. 5-Motor masaj
6-Reglaj inaltime
7-Piston
Proiec 1.Denumire produs- scaun masaj

t/e
Un
2.Caracterizare produs- obictiv de asezare
plan 3.Materiale folosite- placaj sau lemn de brad, cuie, lac, piele
de 4.Schita produsului
lucru
care
este
făcut
pentru
a
prezen
ta
inform
ații
despre
cum
trebuie
produs
ori
dezvolt
at
ceva. 5.Unelete, scule, instrumenete de masura folosite
Exemp - ferastrau de traforaj
le: - masuta de traforaj
- Fișă
tehn
- pile mici
ologi - ciocan de metal
că, - creion de trasat lemn
- Plan - rigla de masurat
ul de
oper - cuie
ațiuni - pensula
, - lac
- Norm - vopsea(bait)
ele
de 7.Controlul tehnic de calitate
timp, S e v e r i f i c a m o d u l c u m a f o s t e x e c u t a t a t a i e r e a
- Form d u p a c o n t u r , d e c u p a r e a , asamblarea, finisarea,aspectul
e de
orga general al produsului.
nizar 8.Reclama Produs; Afise, site-uri, reclame TV
e. 9. Calcul economic
Pretul produsului este compus din costul materiilor prime si
Page 13 of 24
Manopera
Cost material lemnos=50
Ron Cost (lac+cuie+vopsea)=20 Ron
Manopera=30; RonTotal=100 Ron
Tabelul 1 Grafic GANTT al afacerii
Ultima luna a acestui plan poate sa coincida sau sa nu coincida cu prima
luna a proiectiilor financiare. In functie de tipul activitatii este posibil ca productia

ce va fi vanduta in prima luna a perioadei previzionate sa nu poata fi realizata
doar in acea luna.
Un plan operational va cuprinde urmatoarele elemente:
a) Forta de vanzare;
b) Productia;
c) Personalul;
d) Protectia impotriva riscurilor.
Productia

Schema 1 Elemente definitorii ale planului operational
a) Forta de vanzare va fi examinata cu mare atentie de catre

creditori/ investitori. Ei vor sa vada in modul in care intrprinzatorul isi
Page 14 of 24
abordeaza vanzarile
b) Productia trebuie sa stea in atentia intrprinzatorilor, mai ales ca el
trebuie sa demonstreze si sa probeze in fata finantatorului ca este
capabil sa organizeze acest important domeniu al afacerii.
c) Personalul – este resursa cea mai importanta intr-o afacere.
Indiferent de valoarea ideii de afaceri, daca nu exista cineva
competent
care s-o puna in practica nu va avea nici cel mai mic rezultat.
d) Protectia impotriva riscurilor – acest element se apreciaza in
functie
de existenta unor polite de asigurare a activelor companiei, asigurare
pentru raspundere civila, asigurare pentru raspundere profesionala
etc.
Planul operational va fi examinat cu atentie de catre un investitor/ creditor

interesat in finantarea afacerii. Echipa de examinare si mai ales specialistii in
domeniul respectiv vor sesiza orice neregula, orice limita in organizarea operativa
a afacerii.
Pe parcursul acestei sectiuni pot fi comise o serie de greseli periculoase:
 Esec in sublinierea procesului de productie, distributie si vanzare a

produsului sau serviciului;
 Omiterea unor elemente ale fluxului de productie si, implicit, a costurilor
de productie conexe (directe si indirecte);
 Omiterea unor elemente de cost mai putin evidente (taxe, transport,
instalatii, intretinere, servicii etc);
 Nereusita dezvoltarii unui control al stocurilor adecvat si a unor proceduri
de asigurare a unui standard de calitate;
 Esec in planificarea corecta a masurii spatiului de productie,
caracteristicilor activitatii umane, procedurilor privind manipularea
materiilor prime si materialelor;
 Esec in evidentierea clara a personalului managerial, a orarului si a
procedurilor de angajare;
 Esec in anticiparea corecta a schimbarilor pe termen lung la nivelul
utilitatilor si a echipamentului etc.
2 Obiective si tinte intermediare
Orice firma ce face o planificare a activitatii sale pe termen lung este
obligata sa-si fixeze obiectivele, fie ca tinte finale, fie ca tinte intermediare.
Aceste obiective finale si intermediare sunt caracterizate de o coordonata
Page 15 of 24
temporala. In raport cu acestea examinatorul urmareste si evaluaza performanta

si
atractivitatea afacerii.
Acest fragment al planului de afaceri isi propune sa identifice evenimentele
importante din dezvoltarea afacerii si momentul la care se preconizeaza sa apara.
E recomandat ca datele furnizate sa aiba o forma mai degraba genetica decat o
identificare calendaristica exacta, pentru a nu da impresia ca societatea se afla in
urma programarii, in situatia cand apar unele mici neconcordante cu prognoza.
Trebuie remarcat faptul ca nu toate obiectivele sunt financiare, avand in
vedere ca perfomantele financiare reprezinta, in principal, doar rezultatul
monetar al unei politici specifice practicate de firma. Printre elementele importante
ce jaloneaza evolutia unei afaceri putem enumera: initierea productiei si
vanzarilor, brevete ce trebuie obtinute, angajamente financiare, constituirea
structurii organizatorice in departamentele de baza, definitivarea capacitatilor de
productie importante, testul pentru prima piata, introducerea de produse noi pe
piata, atingerea pragului de randament, operatiunile de extindere etc.
Uneori este nevoie sa se comenteze in aceasta sectiune evenimente ce s-

au
petrecut deja, astfel incat examinatorul sa inteleaga cat de repede s-a dezvoltat
afacerea pana in momentul elaborarii planului de afaceri. Desi nu trebuie cuprinse

in planul de afaceri, totusi, pentru a fundamenta planificarea, este important sa se
elaboreze programari detaliate de corespondente timp-actiune.
Aceste amanunte vor contribui la intocmirea unui plan realist, la asigurarea unei
implementari usoare si ordonarea strategiilor si actiunilor descrise. Omiterea unor
Page 16 of 24
amanunte duce uneori la esecul unor proiecte foarte bune.
In situatia in care derularea afacerii depinde de cooperarea cu un tert,
atunci sunt foarte probabile unele intarzieri. Desi afacerea respectiva e vitala
pentru intreprinzator, ea este mai putin semnificativa pentru persoane ca

investitorii, creditorii sau avocatii.
3 Managementul afacerii
Nu este deloc neobisnuit ca examinatorul unui plan de afaceri sa inceapa

cu
sectiunea dedicata managementului. Un cunoscut analist de investitii din
SUA spunea: „ am vazut multe firme de succes care pe baza unui
management bun au crescut vanzand produse obisnuite. Nu am vazut
niciodata vreun produs, oricat de bun ar fi el, care sa fie convertit intr-o
afacere de succes prin intermediul unui management slab”.
Finantatorii stiu ca doua din cele mai periculoase probleme cu care
se confrunta afacerile noi sunt reprezentate de suprasolicitarea intreprinzatorului
– manager si de lipsa unei echipe de conducere experimentate si cu abilitati in
domeniul respectiv. Desigur, alaturi de acestea putem enumera si alte dificultati

de
care se lovesc afacerile incipiente[1] (finantarea, plata impozitelor si taxelor,
activitatea de cercetare, marketingul etc).
S-a constatat ca aproximativ 90% din falimentele firmelor mici sunt
rezultatul managementului defectuos[2]. Adevarul este ca „managementul
Page 17 of 24
#defectuos” acopera o gama larga de greseli: planificare slaba, evidenta contabila

inadecvata, control deficient al stocurilor, promovarea proasta etc. Asadar, micile
afaceri clacheaza datorita lipsei de corelare a calitatilor echipei de
conducere. Persoanele cu temeinice cunostinte tehnice nu trebuie sa omita
includerea in echipa manageriala a unor persoane cu experienta in afaceri.
In acest capitol al planului de afaceri se recomanda o structura axata
pe: descrierea echipei manageriale, organizarea resurselor umane in cadrul
afacerii, prezentarea proprietarilor afacerii, politica de management al resurselor

umane .
A . Descrierea echipei managerile
Este cea mai importanta sectiune a capitolului si prezinta acele persoane
ce vor avea rol hotarator in initierea si derularea afacerii. Dupa studiul acestui
paragraf, examinatorul trebuie sa fie convins ca cei din conducere nu sunt numai
inteligenti si motivati, ci si capabili sa asigure succesul afacerii.
Schema 2 Structura echipei manageriale
5. Influenta tipului productiei asupra normarii muncii
Normarea muncii pentru productie de serie mica si
Page 18 of 24
unicate
Metoda de normare cea mai potrivita este cea prin
comparatie pe baza de norme-tip stabilite pentru lucrarile
sau operatiile cu frecventa si pondere mai mare. Pentru
lucrari cu pondere mica se aplica metoda observarilor

directe.
Normarea muncii pentru productie de serie mijlocie
Normarea trebuie sa aiba la baza normative de timp pe

grupe
de manuiri sau chiar pe manuiri.
Normarea muncii pentru productia de serie mare si

de
masa
Elaborarea normelor se face prin calcul analitic pe manuiri

si unde este necesar pe miscari. Se caracterizeaza prin precizie
in elaborarea normelor, deoarece fiecare operatie se
repeta de multe ori.
Page 19 of 24
Benzi
desen
ate
Un
desen
comic
dintr-
un ziar
ori
revistă
Ex.
Mașin
a lui
Fred și
Barney
,
familia
Flinsto
ne.
Page 20 of 24
Tabelul 4. Pilonul Generare de Idei – Secțiune Analiză
Substan
Secț
tive Rezultate
iune
Suport
Ana
liză
Raport/ Masajul trebuie aplicat într-un spatiu anume destinat, considerat si

e
. denumit ca sala sau cabinet de masaj. Încaperile în care se
practica masajul trebuie sa fie largi, bine luminate si aerisite,
amplasate într-un circuit functional bine stabilit. Este de la sine
înteles ca temperatura microclimatului din încaperi trebuie sa
Page 21 of 24
corespunda confortului termic al unui individ dezbracat, adica
minimum
20°C.
Peretii salii de masaj trebuie sa fie vopsiti în ulei sau placati
cu faianta si pardoseala sa fie din mozaic sau gresie, pentru
asigurarea unor conditii igienico-sanitare corespunzatoare.
În sala de masaj sau într-o încapere imediat alaturata si cu o
directa comunicare trebuie sa fie instalata o chiuveta pentru
spalarea mâinilor maseurului, obligatorie dupa fiecare pacient
tratat.
Lânga sala de masaj trebuie amenajata o încapere destinata
vestiarului pentru dezbracarea-îmbracarea pacientilor. Pentru
executarea masajului trebuie sa existe un pat special si o
bancheta (preferabil de lemn). Patul trebuie sa fie înalt, adica
la o înaltime medie minima convenabila maseurului, care nu
trebuie sa se aplece în timpul executarii manevrelor sale. Deci,
înaltimea trebuie sa fie de cel putin 70- 75 cm. Lungimea –
2 metri, latimea - 70 cm. Este de preferat ca patul sa aiba
2-3 segmente separate si articulate care sa permita rabaterea
acestora în vederea posibilitatii executarii masajului în diverse
pozitii. Bineînteles, patul va fi acoperit cu un cearsaf, altul
Page 22 of 24
fiind disponibil si destinat acoperirii regiunilor nemasate ale
pacientului.
Tabelul 5. Pilonul Generare de Idei – Secțiune Sinteză

Secț Subst
iune antive
Rezultate
supor
t
Sint
eză Artico Vezi: Articole din Sectiunea Cunoastere
l/e
(Vezi
articol
e din
sectiu
nea
Cunoa
stere)
Rapor Vezi: Raport din Sectiunea Analiza

t/e
Vezi
substa
ntive
Analiz
a
Poves Vezi: Poveste din Sectiunea Intelegere

te/i
Page 23 of 24
Benzi
dese
nate
Vezi
substa
ntive
Aplicar
e
Page 24 of 24

BCT

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BCT

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași

Facultatea de Construcții de Mașini și Management Industrial

Tabelul 1. Pilonul Generare de Idei – Secțiune Cunoaștere

Înregi Review video pentru un scaun de birou cu masaj:

Defini Este un scaun de birou cu functia de masaj pentru relaxare si pentru o

Disponibil la adresa web: https://ro.wikipedia.org/wiki/Masaj

Acest model de scaun de birou cu masaj se achizitioneaza impreuna cu o

telecomanda cu infrarosu si un adaptor AC 230V/50Hz. Produsul a fost testat

si poate sustine o greutate maxima de 100 kg.

Tabelul 2. Pilonul Generare de Idei – Secțiune Înțelegere

Tabelul 3. Pilonul Generare de Idei – Secțiune Aplicare

Proiec 1.Denumire produs- scaun masaj

Tabelul 1 Grafic GANTT al afacerii

Ultima luna a acestui plan poate sa coincida sau sa nu coincida cu prima

luna a proiectiilor financiare. In functie de tipul activitatii este posibil ca productia

Un plan operational va cuprinde urmatoarele elemente:

d) Protectia impotriva riscurilor.

Schema 1 Elemente definitorii ale planului operational

a) Forta de vanzare va fi examinata cu mare atentie de catre

Planul operational va fi examinat cu atentie de catre un investitor/ creditor

Pe parcursul acestei sectiuni pot fi comise o serie de greseli periculoase:

 Esec in sublinierea procesului de productie, distributie si vanzare a

2 Obiective si tinte intermediare

Orice firma ce face o planificare a activitatii sale pe termen lung este

Aceste obiective finale si intermediare sunt caracterizate de o coordonata

temporala. In raport cu acestea examinatorul urmareste si evaluaza performanta

Acest fragment al planului de afaceri isi propune sa identifice evenimentele

importante din dezvoltarea afacerii si momentul la care se preconizeaza sa apara.

E recomandat ca datele furnizate sa aiba o forma mai degraba genetica decat o

identificare calendaristica exacta, pentru a nu da impresia ca societatea se afla in

urma programarii, in situatia cand apar unele mici neconcordante cu prognoza.

Trebuie remarcat faptul ca nu toate obiectivele sunt financiare, avand in

vedere ca perfomantele financiare reprezinta, in principal, doar rezultatul

monetar al unei politici specifice practicate de firma. Printre elementele importante

ce jaloneaza evolutia unei afaceri putem enumera: initierea productiei si

vanzarilor, brevete ce trebuie obtinute, angajamente financiare, constituirea

structurii organizatorice in departamentele de baza, definitivarea capacitatilor de

productie importante, testul pentru prima piata, introducerea de produse noi pe

piata, atingerea pragului de randament, operatiunile de extindere etc.

Uneori este nevoie sa se comenteze in aceasta sectiune evenimente ce s-

afacerea pana in momentul elaborarii planului de afaceri. Desi nu trebuie cuprinse

implementari usoare si ordonarea strategiilor si actiunilor descrise. Omiterea unor

amanunte duce uneori la esecul unor proiecte foarte bune.

In situatia in care derularea afacerii depinde de cooperarea cu un tert,

pentru intreprinzator, ea este mai putin semnificativa pentru persoane ca

Nu este deloc neobisnuit ca examinatorul unui plan de afaceri sa inceapa

sectiunea dedicata managementului. Un cunoscut analist de investitii din

SUA spunea: „ am vazut multe firme de succes care pe baza unui

management bun au crescut vanzand produse obisnuite. Nu am vazut

afacere de succes prin intermediul unui management slab”.

Finantatorii stiu ca doua din cele mai periculoase probleme cu care

se confrunta afacerile noi sunt reprezentate de suprasolicitarea intreprinzatorului

– manager si de lipsa unei echipe de conducere experimentate si cu abilitati in

domeniul respectiv. Desigur, alaturi de acestea putem enumera si alte dificultati

care se lovesc afacerile incipiente[1] (finantarea, plata impozitelor si taxelor,

activitatea de cercetare, marketingul etc).

S-a constatat ca aproximativ 90% din falimentele firmelor mici sunt

rezultatul managementului defectuos[2]. Adevarul este ca „managementul

#defectuos” acopera o gama larga de greseli: planificare slaba, evidenta contabila

conducere. Persoanele cu temeinice cunostinte tehnice nu trebuie sa omita

includerea in echipa manageriala a unor persoane cu experienta in afaceri.

In acest capitol al planului de afaceri se recomanda o structura axata

pe: descrierea echipei manageriale, organizarea resurselor umane in cadrul