METODOLOGIA REDACTĂRII ŞI SUSŢINERII

EXAMENULUI DE FINALIZARE A STUDIILOR

DOMENIUL: TEOLOGIE

I. RECOMANDĂRI GENERALE
II. STRUCTURA LUCRĂRII DE LICENŢĂ / DISERTAŢIE
III. REDACTAREA LUCRĂRII DE LICENŢĂ / DE DISERTAŢIE (formatarea
paginilor, citatele, notele de subsol şi trimiterile bibliografice, tabelele şi figurile, anexele,
bibliografia)
IV. PREZENTAREA LUCRĂRII DE LICENŢĂ / DE DISERTAŢIE
V. PRECIZĂRI PRIVIND PREVENIREA PLAGIATULUI
VI. BIBLIOGRAFIE
VII. ANEXE (Cerere de înscriere, Cerere pentru aprobarea temei de cercetare, Referat
coordonator, Model copertă, Model pagina 1, Model Cuprins, Declaraţie de autenticitate)

În vederea finalizării studiilor şi obţinerea diplomei de licenţă, fiecare absolvent al

unui program de studii din cadrul FTO are obligaţia de a concepe, redacta şi a susţine
public o lucrare scrisă care să poată atesta capacităţile sale de cercetare, argumentare şi
prezentare publică a unui subiect cu caracter inedit, a unei sinteze critice. În scop ştiinţific
şi pentru interesul public, lucrarea de finalizare a studiilor (licenţă sau disertaţie) poate fi
traducerea unei lucrări publicate de un cercetător notoriu, recunoscut de comunitatea
ştiinţifică în domeniu.
Conţinutul, forma şi prezentarea publică a lucrării trebuie să se încadreze în normele
generale următoare:

I. RECOMANDĂRI GENERALE

1. Temele de cercetare se stabilesc înainte cu un an de finalizarea studiilor, dar nu mai

târziu de şase luni înaintea examenului de finalizare a studiilor. Temele se aleg din lista propusă
de fiecare cadru didactic cu drept de coordonare a lucrărilor de finalizare a studiilor, care sunt
făcute publice pe site-ul FTO şi la avizierul facultăţii.
2. Studenţii pot opta pentru una din temele sugerate de profesorii coordonatori, sau pot
propune o temă proprie, ţinând cont de temele de cercetare din facultate, de aptitudinile
individuale, de nivelul de cunoştinţe, precum şi de existenţa perspectivelor de a continua
cercetarea, la nivel de masterat şi doctorat.
3. Se recomandă ca temele de cercetare să fie coordonate de profesori cu expertiza în
domeniul de cercetare alesn şi nu în funcţie de alte criterii.
4. După alegerea temei, până la data de 15 octombrie a fiecărui an, studenţii vor întocmii
şi vor depunde la biblioteca facultăţii o cerere tip, în care se menţionează titlul şi planul
general al lucrării, semnată de candidat şi avizată prin semnătură de coordonatorul
lucrării. În vederea evitării suspiciunii de plagiat, directorul bibliotecii va urmării ca temele să
nu fi făcut obiectul cercetării în ultimii cinci ani precum şi faptul că un cadru didactic nu
coordonează lucrări peste limita stabilită de Consiliul FTO.

1
 5. Lista centralizatoare, cu repartizarea studenţilor pe teme şi profesori coordonatori
devine definitivă în momentul aprobării în Consiliul Facultăţii.
6. Odată aprobat titlul lucrării de finalizare a studiilor se poate schimba cel mult o dată, cu
avizul coordonatorului, , printr-o nouă cerere aprobată de Consiliul FTO şi cu urmărirea paşilor
menţionaţi, dar nu mai târziu de 15 decembrie..
7. Cadrul didactic coordonator are obligaţia de a supraveghea procesul de elaborare a
lucrării, prin îndrumări, sugestii, critică de specialitate şi sfaturi profesionale.
8. Studentul are obligaţia de a se arăta receptiv la recomandările de specialitate primite, de
a respecta graficul întâlnirilor de lucru, fixat de coordonator, de la alegerea temei până la
prezentarea lucrării.
9. Predarea lucrării la secretariat şi înscrierea la examenul de licenţă / disertaţie se face
personal, de către student, în cursul semestrului al II-lea din ultimul an de studiu, conform
termenului afişat de secretariat şi catedră, cu cel puţin 15 zile înaintea perioadei de examen, în
format tipărit şi în format electronic (pe suport CD sau DVD).
10. Cadrul didactic coordonator va preda la secretariat un referat de apreciere a fiecărei
lucrări, propunând o notă, cu cel puţin 15 zile înaintea perioadei de examen. Notele vor fi numere
întregi, fără zecimale.

II. STRUCTURA LUCRĂRII DE LICENŢĂ / DISERTAŢIE

(licenţă minim 50p. text / master minim 70 p. text - fără anexe sau bibliografie)

1. Coperta trebuie să conţină denumirea ministerului, a instituţiei şi a facultăţii

organizatoare de licenţă/master, menţiunea Lucrare de licenţă / Lucrare de disertaţie, date despre
coordonator (nume, prenume, grad didactic şi ştiinţific, după caz, Pr. Prof. univ. dr./Conf.
dr./Lect. dr./Asist. dr.), date despre absolvent (nume, prenume), locul (Alba Iulia) şi anul de
susţinere a examenului de licenţă.
2. Pagina de titlu conţine informaţii similare cu cele de pe copertă, cu deosebirea că în
loc de Lucrare de licenţă / Lucrare de disertaţie este trecut titlul lucrării. Pagina de titlu este prima
pagină scrisă din interiorul lucrării şi este urmată de pagina care conţine cuprinsul.
3. Cuprinsul trebuie să reflecte întocmai conţinutul lucrării, cu evidenţierea clară a
paginii la care se găsesc introducerea, nivelurile de conţinut (capitole, subcapitole, paragrafe
etc.), concluziile, bibliografia şi anexele.
4. Lista abrevierilor (opţional) trebuie să reflecte abrevierile utilizate frecvent de autor
pe parcursul lucrării; studenţii vor opta pentru abrevierile consacrate în teologia românească.
4. Introducerea (licenţă/master - minim 3-4 p.) are rolul de a informa pe cititor/evaluator
despre conţinutul şi obiectivele lucrării. În această parte a lucrării se vor prezenta pe scurt,
următoarele aspecte: încadrarea lucrării într-un domeniu tematic, motivaţia alegerii temei, o
prezentarea sumară a stadiului cercetării respectivei teme, obiectivele generale ale lucrării
(ipoteza de cercetare), gradul de noutate a temei, metodologia de cercetare folosită, structura
lucrării – descrierea succintă a capitolelor şi a legăturii dintre ele, precum şi eventualele limite
ale cercetării.
5. Conţinutul lucrării (licenţă – minim 45p. / master – minim 65p.) se referă la
capitolele, paragrafele şi subparagrafele care alcătuiesc lucrarea, structurate într-o înlănţuire
logică, fără a transforma textul într-o colecţie de citate. Numărul de unităţi
(capitole/paragrafe/subparagrafe) nu trebuie să fie exagerat, iar împărţirea pe unităţi nu trebuie să
fie întâmplătoare, ci să reflecte în mod unitar, conţinutul temei abordate.
6. Concluziile (licenţă / master – minim 2-3 p.) conţin prezentarea succintă a
principalelor rezultate obţinute în lucrare, urmărindu-se dacă ipoteza de lucru a fost sau nu
2
confirmată (există şi concluzii negative); vor fi menţionate şi eventuale probleme rămase
deschise, precum şi propuneri privind potenţialele direcţii viitoare de cercetare legate de tema
abordata. Se recomandă punctarea aspectelor originale, a avantajelor şi limitelor soluţiilor oferite.
7. Anexele reprezintă o parte opţională a lucrării, care vine să completeze, de obicei,
partea aplicativă existentă în cadrul capitolelor, conţinând tabele, imagini, coduri sursă etc.
8. Bibliografia conţine lista tuturor surselor de informaţie utilizate de către autor pentru
elaborarea lucrării de licenţă/master. Credibilitatea unei lucrări este strâns legată de aceste
referinţe bibliografice, care arată cât este de informat şi de avizat autorul cu privire la actualitatea
şi necesitatea lucrării pe care o prezintă.
9. La sfârşitul lucrării se va anexa o Declaraţie de autencitate şi originalitate semnată de
autor în original, precum şi Curriculum vitae (biografia autorului).

III. REDACTAREA LUCRĂRII DE LICENŢĂ / DE DISERTAŢIE

1. Reguli generale:
 Numărul total de pagini nu reprezintă un scop în sine, acesta fiind însă stabilit de
către candidat împreună cu coordonatorul, minim 50 p. pentru licenţă şi minim 70 p.
pentru master. Trebuie a vut în vedere ca numărul maxim de pagini să nu depăşească
100 p pentru ol ucrae de licenţă şi 150 pentru o lucrare de disertaţie. Cazurile speciale
vor fi argumentate de autor şi aprobate de coordonatorul lucrării.
 Tipărirea se va face pe format A4, doar pe prima pagină (recto/faţă) a fiecărei foi.
Lucrarea se va lega prin compactare-copertare, în 3 exemplare: 1 exemplar pentru
arhiva instituţiei, 1 exemplar pentru coordonatorul ştiinţific şi 1 exemplar pentru
candidat. O foaie conţinând Fişa de apreciere a lucrării (necompletată) se ataşează
împreună cu celelalte părţi ale lucrării, imediat după copertă, înaintea paginii de titlu.
 Prezentarea informaţiilor (expunerea, frazarea, exprimarea) trebuie să fie clară,
concisă, la subiect şi corectă gramatical. Trebuie evitată informaţia de prisos, care
îngreunează înţelegerea textului. Se recomandă evitarea segmentării excesive a
materialului elaborat, iar pe de altă parte, realizarea unor capitole supradimensionate.
Este recomandabil ca în exprimare să se utilizeze persoana I plural (pluralul autorului)
sau forma impersonală (considerăm, nu considerăm), să nu se utilizeze argoul, să nu
se abuzeze de utilizarea abrevierilor (atunci când sunt necesare, se precizează
semnificaţia lor doar la prima apariţie în text).

2. Formatarea paginilor:
 formatul paginii: A4;
 setarea paginii: 3 cm stânga, 2 cm jos, 2, cm sus, 2, cm dreapta; portret; margini în oglindă;
 corp de literă: Times New Roman;
 înălţimea: 12 puncte pentru text, 10 puncte pentru notele de subsol;
 alinierea textului: stânga-dreapta (Justified);
 spaţierea: 1,5 rânduri; înainte şi după titlurile capitolelor se lasă două spaţii albe; înainte şi după
titlurile subcapitolelor câte un spaţiu;
 alinierea paragrafelor noi: la 1,25 cm (Paragraph – Indentation – Special – First line: by 1.25 cm);
 numărul paginii: poziţionat jos, centrat; numerotarea paginilor începe cu pagina de titlu, care
este considerată pagina 1 (dar pe care nu apare numărul paginii) şi se continuă, până la
ultima pagină. Prima pagină pe care apare numerotarea este pagina care conţine cuprinsul;

3
  titlurile de capitole se scriu centrat, cu caractere majuscule, iar cele de subcapitole se scriu cu
caractere cursive şi se aliniază la fel ca paragrafele (la 1,25 cm) . Capitolul : TmsNR 14, Bold,
Majuscule, Centrat; subcapitolul: TmsNR 12, Bold, Minuscule (Sentence case), aliniat
stânga şi numerotate (1. xxx; 1.1. xxxxxx; 1.1.1. xxxx etc.)

3. Citatele se marchează numai prin ghilimele. Pentru evidenţierea citatelor se vor folosi
ghilimele româneşti („…”). În situaţia unor citate în citate se respectă următoarea regulă: „...
«…» …”. Ghilimelele englezeşti (“…”) sau franţuzeşti («…») pot fi folosite numai în textele
redactate în limba respectivă. Citatele mai mari de cinci rânduri vor fi retrase cu 1 cm. de la
margine şi vor fi separate de textul de bază printr-un rând pauză, atât înainte cât şi după. În cazul
în care anumite citate fragmentează lucrarea, acestea pot fi trecute în note şi au rolul de a
completa şi clarifica afirmaţiile din textul de bază. Cu anumite excepţii care ţin de necesitatea
internă şi imediată a argumentării, citatele mai mari de o pagină vor fi trecute la sfârşitul lucrării
ca anexe. În general se recomandă ca citarea surselor să fie făcută direct din volumele colecţiilor
consacrate ori a traducerilor recunoscute a acestora (PG, PL, SC, PSB etc.) şi nu prin intermediul
unor autori moderni.

4. Notele de subsol şi trimiterile bibliografice

 Notele de subsol sunt explicaţii sau comentarii ale unor afirmaţii şi informaţii furnizate în
textul de bază. Ele sunt plasate în subsolul paginiipentru anu îngreuia lectura, fiind
considerate informaţii secondare.
 Trimiterile bibliografice sunt indicaţii privind locurile de unde autorul şi-a extras
informaţia/argumentul folosit în textul de bază.
 Notele şi trimiterile bibliografice se trec numai în subsolul paginii, în ordinea în care
apar în text, şi se numerotează cu cifre arabe.
 La subsol se trece conţinutul notei, respectiv trimiterea bibliografică, alcătuită din:
prenumele şi numele autorului (fără titluri academice sau ştiinţifice), titlul lucrării (scris
cu italic, fără ghilimele), volumul, localitatea, editura, anul, numărul paginii (sau al
paginilor) de la care s-a preluat citatul/ideea.
 Dacă trimiterea se face la un studiu sau la o publicaţie periodică, aceasta va conţine:
prenumele şi numele autorului, titlul articolului (scris cu italic, fără ghilimele), în
„Numele publicaţiei”, volumul/anul de apariţie a seriei, numărul, anul calendaristic,
numărul paginii (sau al paginilor) de la care s-a preluat citatul.
 Citarea unui capitol sau a unei anumite secvenţe dintr-un volum colectiv (de ex.
proceeding-uri ale unor sesiuni ştiinţifice, volume ale unor sesiuni ştiinţifice, volume de
studii etc.). Şi în acest caz este obligatorie precizarea cu exactitate a secvenţei citate şi a
autorului, urmate de trimiterea la sursa generală. Sunt permise sintagme explicative de
genul: în vol. („în volumul”). Aceste sintagme abreviate NU se notează cu caractere
cursive pentru că provin din limba română şi funcţionează ca simple abrevieri. De
exemplu: Ovidiu Pecican, Penurie şi izolaţionism versus dezvoltare şi deschidere, în vol.
Spiritualitate şi consumism în Europa unită. Referatele Simpozionului Internaţional „Spiritualitate
şi consumism în Europa unită”, organizat de Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii „1
Decembrie 1918” Alba Iulia (26-27 aprilie 2004), Alba Iulia, Edit. Reîntregirea, 2004, p. 5.
 Pentru uşurarea redactării aparatului critic se pot folosi abrevierile latine recunoscute
internaţional: Idem, Ibidem, op. cit., apud, dar şi abrevieri introduse de autor, cu condiţia
consecvenţei pe tot parcursul lucrării şi specificate în cadrul primei citări (Mircea
Păcurariu, Dictionarul Teologilor Romani (în continuare, DTR). Sunt acceptate tacit şi
abrevierile de genul: E. Branişte, Liturghia Darurilor …, cu condiţia ca prima citare să fie
completă;

4
  Paginile şi coloanele vor fi citate astfel: p. 55, pp. 55-63, pp. 77, 81, 92; col. 345-346;
 Sursele electronice se citează adăugându-se adresa electronică exactă şi data consultării
Exemplu: http://www.uniuneascriitorilor.ro/ (accesat la data de 22.02.2014)

Regulile de folosire a termenilor Idem, Ibidem, op. cit., apud şi cf. în notele de subsol:
 Idem este un pronume latin care înseamnă „acelaşi” şi înlocuieşte numele autorului. Este utilizat
cu litere cursive în referinţe (note de subsol sau lista bibliografică) atunci când se citează o altă
lucrare a autorului citat în nota precedentă.

 Ibidem este un adverb latin care se traduce prin „tot acolo”. Acest termen se foloseşte atunci când
facem trimitere la lucrarea citată în nota precedentă. Spre deosebire de Idem, acest termen se scrie
numai cu caractere cursive: Ibidem. În limba română nu se utilizează prescurtarea Ibid., specifică
limbii engleze. Este total exclusă folosirea lui Ibidem atunci când în nota anterioară sunt citate mai
multe lucrări.

 Folosirea titlurilor abreviate exclude necesitatea utilizării formulei op. cit. (opus citatum, adică
„opera citată”), folosită pentru citarea aceleiaşi lucrări (întotdeauna ultima) a unui autor menţionat
într-o notă anterioară (însă nu în cea imediat anterioară, situaţie pentru care folosim Ibidem). În
general se întrebuinţează când în lucrare, autorul respectiv nu este citat decât cu o singură lucrare.
Din acest motiv este exclusă utilizarea acestui mod depăşit de citare.

 Apud este o prepoziţie latină care înseamnă „după” sau „la”, cu sensul de „preluat de la”. Se
utilizează în cazul citării indirecte a unei surse sau lucrări, prin preluare de la un alt autor, după
formula: autorul şi titlul preluat, anul apariţiei, locul apariţiei, pagina, apud autorul şi titlul utilizat,
anul apariţiei, locul apariţiei, pagina.

 Cf. este prescurtarea lat. confer, care provine din verbul confero = „a compara”. Se utilizează
pentru aface trimitere la un alt loc sau la alte locuri din surse, ori la alte puncte de vedere decât
cele ale autorului citat anterior (asemănătoare sau diferite).

Exemplu de note (6-7) şi de trimiteri bibliografice (1-5; 8-11)

1. Alexandru Ciorănescu, Viitorul trecutului. Utopie şi literatură. Traducere din limba franceză de
Ileana Cantuniari, Bucureşti, Edit. Cartea Românească, 1996, p. 222.
2. Ibidem, p. 6.
3. Nicolae Breban, Riscul în cultură, Iaşi, Polirom, 1997, p. 15.
4. Ene Branişte, Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite, în „Studii Teologice” , Anul X, nr. 3-4, mai-
iunie 1958, pp. 176-192.
5. Ibidem, p. 179.
6. Aspecte legate de problematica dezvoltării personalităţii se regăsesc în diverse lucrări de
specialitate.
7. Lucrarea coordonată de A. Neculau şi T. Cozma, Psihopedagogie – pentru examenul de definitivat
şi gradul II, Iaşi, Editura Spiru Haret, 1994, prezintă un studiu aprofundat asupra acestora.
8. Linia aceasta a poziţiei faţă de imaginile sfinte se datorează mai cu seamă teologilor franci, care au
alcătuit aşa-numitele Libri Carolini, prin care, deşi nu se resping hotărârile Sinodului de la Niceea
(787), se accentuează doar funcţiunea didactică, istorică şi estetică a icoanelor.
7. Al. Ciorănescu, op. cit., p. 247.
9. Emil Cioran, Istorie şi utopie, Bucureşti, Edit. Humanitas, 1992, p. 48.
10. F.M. Dostoievski, Crimă şi pedeapsă. Traducere de Ştefana Velisar Teodoreanu şi Isabella
Dumbravă. Aparatul critic de Ion Ianoşi, Bucureşti, Edit. Cartea Românească, 1981, p. 626.
11. Al. Ciorănescu, op. cit., p. 225.
12. http://www. crestinortodox.ro/Parintele_Staniloae -25-6360.html (accesat la data de 21.01.2002).

5
5. Tabelele şi figurile (diagrame, grafice, capturi de ecran etc.) vor avea titlu şi număr. Figurile şi
tabelele trebuie inserate în text aliniate centrat. Se recomandă evitarea plasării figurilor sau a
tabelelor, înainte de prima lor menţionare în text. Trimiterile vor fi marcate în textul de bază:
Anexa 1, fig. 3-6, tabelul 4 (scris normal); figurile şi fotografiile trebuie însoţite de legendă.

6. Anexele se numerotează crescător pentru toată lucrarea (Anexa 1, Anexa 2 etc.) şi este de dorit
să aibă un titlu descriptiv. La fiecare anexă se va face apel cel puţin o dată pe parcursul lucrării.
Înaintea setului de anexe, se pune o pagină de gardă a anexelor, care conţine doar menţiunea
ANEXE, centrată, la mijlocul paginii, scrisă cu fontul Arial, 20, bold. La cuprins, se precizează
doar această pagină de gardă.

7. Bibliografia
Reguli generale:
 La sfârşitul lucrării se va alcătui o listă bibliografică, în ordinea alfabetică a numelor
autorilor, fără titlurile academice sau ecleziale, numerotată cu cifre arabe, plasată la
sfârşitul lucrării, după anexe;
 În cazul sfinţilor, apelativul „Sfântul” va fi pus înaintea numelui, şi nu după (Sfântul Ioan
Gură de Aur, Omilii la …, şi nu: Ioan Gură de Aur, Sfântul, Omilii la …, publicaţia va
figura în lista bibliografică la litera I după prenumele Ioan );
 În conformitate cu normele Academiei Române, ordinea este următoarea: numele
autorului, prenumele, titlul lucrării (scris cu italic), volumul, localitatea, editura, anul. În
cazul în care lucrarea apare sub coordonarea unuia sau mai multor autori, după numele şi
prenumele coordonatorului se va trece între paranteze rotunde (coord.) Pentru lucrările
traduse în limba română sau cele cu studiu introductiv, prefaţă etc., după titlul lucrării şi
numărul volumului se vor specifica numele traducătorului şi al celui care a făcut studiul
introductiv, prefaţa etc., în ordinea în care apar în lucrarea respectivă.
 Pentru un studiu sau o publicaţie periodică, se trec: numele autorului, prenumele, titlul
articolului (scris cu italic şi fără ghilimele), în „Numele publicaţiei” (scris cu ghilimele),
anul de apariţie al seriei (scris cu cifre romane), numărul, anul calendaristic, paginile.

Bibliografie model
1. Biblia sau Sfânta Scriptură. Ediţie jubiliară a Sfântului Sinod, Bucureşti, Edit. Institutului Biblic şi de
Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 2001.
2. Camus, Albert, Faţa şi reversul. Nunta. Mitul lui Sisif. Omul revoltat. Vara, traducere din limba franceză de
Irina Mavrodin, Mihaela Simion, Modest Morariu, introducere de Irina Mavrodin, Bucureşti, Edit. RAO,
1994.
3. Cosma, Anton, Romanul românesc contemporan, 1945-1985, vol. II, Cluj-Napoca, Edit. Presa Universitară
Clujeană, 1998.
4. Cubleşan, Constantin (coord.), Dicţionarul personajelor din teatrul lui Lucian Blaga, Cluj-Napoca, Edit.
Dacia, 2005.
5. Culianu, Ioan Petru, Mircea Eliade. Ediţie revăzută, traducere de Florin Chiriţescu şi Dan Petrescu, cu o
scrisoare de la Mircea Eliade şi o postfaţă de Sorin Antohi, Bucureşti, Edit. Nemira, 1995.
6. Jurcan, Emil, Feminismul şi Teologia Ortodoxă, în „Credinţa Ortodoxă”, Anul III, nr. 3-4, iulie-decembrie
1998, pp. 69-90.
7. Sfântul Maxim Mărturisitorul, Ambigua (P.S.B. 80), traducere din greceşte, introducere şi note de Pr. prof.
Dumitru Stăniloae, Bucureşti, Edit. Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1983.
8. Noica, Rafail, Cultura duhului, Alba Iulia, Edit. Reîntregirea, 2002.
9. *** Spiritualitate şi consumism în Europa unită, Referatele Simpozionului Internaţional „Spiritualitate şi
consumism în Europa unită”, organizat de Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii „1 Decembrie
1918” Alba Iulia (26-27 aprilie 2004), Alba Iulia, Edit. Reîntregirea, 2004. (acest volum va figura în lista
bibliografică la litera S )

6
 10. http://www.uniuneascriitorilor.ro/ (accesat la data de 22.02.2014)

IV. PREZENTAREA LUCRĂRII DE LICENŢĂ / DE DISERTAŢIE

1. Modul de prezentare a lucrării de licenţă în faţa comisiei este la fel de important ca şi

elaborarea acesteia. Susţinerea lucrării de către candidat durează aproximativ 10-15 minute şi
cuprinde principalele idei din conţinutul lucrării, cu accent pe prezentarea aplicaţiilor şi a
elementelor de contribuţie personală obţinute în cercetarea temei abordate etc.
2. După terminarea prezentării, membrii comisiei adresează întrebări pentru verificarea
modului în care candidatul cunoaşte problematica abordată în lucrare, pentru verificarea modului
în care s-a făcut valorificarea bibliografiei citate, pentru verificarea utilităţii şi a calităţii
aplicaţiilor etc.
3. Stilul prezentării. Studenţii vor evita folosirea persoanei I singular („Eu cred că...”,
„Eu afirm că...”, „Eu sunt de părere că…” etc.) în favoarea a ceea ce se numeşte „pluralul
modestiei” („Considerăm că...”, „Am putea afirma că...”, „Suntem de părere că…”). Această
opţiune a autorului de a se include pe sine în graniţele unui plural virtual nu face decât să
sugereze – precum se şi numeşte forma retorică în cauză – modestia, bunul simţ care ne
determină să credem că opiniile noastre ar putea fi împărtăşite, simultan, şi de alţii, deci nu ne
permitem să individualizăm, să personalizăm la modul exagerat cercetarea.
4. Este de dorit ca expunerea părţii de contribuţie proprie a autorului să respecte traseul
conceptual: analiză-proiectare-aplicare-evaluare.
5. Se recomandă prezentarea în PowerPoint pe video proiector a 10-15 slide-uri
(incluzând text, scheme, figuri, capturi de ecran, în special din aplicaţie, care să fie comentate
prin susţinere). În acest sens, studenţii care vor opta pentru o astfel de prezentare, vor anunţa
secretariatul din timp pentru repartizarea în săli şi pe grupe de studenţi care folosesc acelaşi stil
de prezentare. În alcătuirea slide-urilor se va evita utilizarea exagerată de text, a informaţiilor cu
un grad scăzut de relevanţă pentru tema abordată, precum şi citirea informaţiei de pe slide, în
mod automat, fără susţinere. Se recomandă atenţie la utilizarea elementelor de grafică şi a
rezoluţiei de proiectare, fără a se abuza de forme şi culori, astfel încât acestea să faciliteze o
prezentare estetică, focalizată pe aspectele principale din slide-uri. Ca repartizare a informaţiei pe
slide-uri se pot utiliza : 1 slide cu titlul lucrării, nume autor şi coordonator, 1 slide – cuprinsul sau
schema lucrării, 1-3 slide-uri cu obiective, probleme formulate, stadiul actual al cunoaşterii, 5-8
slide-uri vizând contribuţia autorului şi rezultatele obţinute, 1 slide – concluzii şi 1 slide -
bibliografie selectivă.

Prezentarea poate cuprinde următoarele elemente :

 Introducere (titlul, numele absolventului, al conducătorului, enunţarea temei).
 Obiectivele propuse, formularea problemelor.
 Stadiul cercetării (autori reprezentativi care au studiat tema în dezbatere).
 Plasarea temei în contextul general (domeniu, abordări generale etc.).
 Prezentarea soluţiei (plecând de la general spre particular).
 Prezentarea câtorva soluţii tehnice.
 Sublinierea originalităţii/gradului de dificultate.
 Menţionarea unor aspecte specifice relevante.
 Probleme legate de realizare/implementare/experimentare.
 Rezultate.

7
  Concluzii (aspecte originale, avantaje ale soluţiilor oferite, limitări, direcţii de
dezvoltare).

V. PRECIZĂRI PRIVIND PREVENIREA PLAGIATULUI

DEX defineşte alstfel plagiatul: “Acţiunea de a plagia; plagiere. Operă literară, artistică
sau ştiinţifică a altcuiva, însuşită (integral sau parţial) şi prezentată drept creaţie personală”
(http://dexonline.ro/definitie/plagiat ). O altă definiţie spune că “Plagiatul este acţiunea cuiva de a
prelua şi prezenta gândurile, scrierile sau alte creaţii ale unei persoane drept propriile sale
produse” (Devlin, 2006, p. 58), iar în cei mai simpli termeni plagiatul reprezintă “acţiunea de a
prezenta munca altei persoane drept propria ta realizare” (Yeo, Chien, 2007, p. 188).
Lucrările de licenţă / disertaţie trebuie să fie originale, să respecte aspectele legate de
proprietatea intelectuală şi regulile antiplagiat. Se consideră plagiat însuşirea, copierea totală sau
parţială a ideilor, operelor altei persoane prezentându-le drept creaţii personale; comiterea unui
furt literar, artistic sau ştiinţific.
Pot fi reproduse exact texte din diverse lucrări, inclusiv cele traduse de autor sau preluate
de pe Internet, fără a fi considerate plagiat, dacă sunt scrise între ghilimele şi deţin referinţa
precisă a sursei. Reformularea în cuvinte proprii a textelor care aparţin altor autori sau rezumarea
ideilor acestora trebuie să deţină referinţa precisă la textul original.

Tipuri de plagiat:
1. Preluare integrală – Autorul prezintă pasaje întregi dintr-o altă operă, cuvânt cu cuvânt,
ca şi cum aceasta ar fi creaţia sa proprie.
2. Copiere parţială – Autorul copiază părţi semnificative dintr-o operă şi le prezintă ca şi
cum ar fi creaţia sa proprie.
3. Copiere amestecată – Autorul copiază paragrafe sau fraze amestecate, din diferite opere,
fără indicarea surselor, pentru a se pierde urma surselor originale.
4. Copierea deghizată – Autorul preia linia de argumentare, exemplele şi alte elemente de
conţinut ale sursei, dar modifică unele expresii, ordinea paragrafelor sau alte elemente
pentru a face mai dificilă identificarea sursei.
5. Copierea prin repovestire – Autorul repovesteşte opera, fără a prelua cuvânt cu cuvânt
conţinutul, re-traducând prin sinonime sau formulări analoge conţinutul acesteia.
6. Auto-plagierea – Autorul preia integral sau masiv dintr-o lucrare proprie, anterioară,
publicată în format carte sau articol (format clasic sau digital).
7. Menţionarea incompletă – Autorul menţioneaza numele sursei, dar nu include
informaţiile specifice (titlu de lucrare, an, editură, oraş, pagină); în felul acesta
corectitudinea preluării nu poate fi verificată şi se ascund pasaje preluate integral anterior
sau posterior primei menţionări.
8. Menţionarea incorectă – Autorul oferă informaţii inexacte referitoare la sursa citată,
făcând imposibilă identificarea şi verificarea ei.
9. Citarea mascată – Autorul citează corect sursa între ghilimele, dar apoi preia paragrafe
întregi din sursă fără a mai pune ghilimele. Deşi atribuie un pasaj din textul său sursei, el
maschează faptul că a preluat, fără referire, alte pasaje din aceiaşi sursă.
10. Colajul – Autorul citează corect sursele, dar întregul text nu este altceva decât un colaj
din diferite surse, fără nicio contribuţie personală a autorului.

8
VI. BIBLIOGRAFIE
(toate referinţele bibliografice se găsesc la Biblioteca Facultăţii de Teologie)
1. Benga, Daniel, Metodologia studiului şi cercetării în teologie, Bucureşti, Edit. Sophia,
2003.
2. Benga, Daniel, Metodologia cercetării ştiinţifice în teologia istorică, Bucureşti, Edit.
Sophia, 2005.
3. Brătianu, Constantin; Vasilache Simona, Elaborarea, redactarea şi susţinerea lucrărilor
de licenţă şi de masterat, Bucureşti, Edit. Universitară, 2008.
4. Câmpan, Diana, Introducere în cercetarea ştiinţifică: litere şi teologie, Alba Iulia, Edit.
Reîntregirea, 2009.
5. Chelcea, Septimiu, Cum să redactăm o lucrare de licenţă, o teză de doctorat, un articol
ştiinţific în domeniul ştiinţelor socioumane, Bucureşti, Edit. Comunicare.ro, 2005.
6. Eco, Umberto, Cum se face o teză de licenţă: disciplinele umaniste, Bucureşti, Edit.
Pontica, 2000.
7. Enăchescu, Constantin, Tratat de teoria cercetării ştiinţifice, Iaşi, Edit. Polirom, 2007.
8. Guitton, Jean, Le travail intellectuel, Paris, Edit. Aubier, 1986.
9. Moscovici, Serge; Buschini, Fabrice (coord.), Metodologia ştiinţelor socioumane, trad.
De Vasile Savin, Iaşi, Edit. Polirom, 2007.
10. Paicu, G., Tehnica muncii intelectuale: ghid pentru studenţi, Iaşi, Edit. PIM, 2006.
11. Rădulescu, Mihaela Şt., Metodologia cercetării ştiinţifice: elaborarea lucrărilor de
licenţă, masterat, doctorat, Bucureşti, Edit. Didactică şi Pedagogică, 2006.
12. Şerbănescu, Andra, Cum se scrie un text: introducere în tehnica redactării, Iaşi, Edit.
Polirom, 2005.
13. Rad, Ilie, Cum se scrie un text ştiinţific: disciplinele umaniste, Iaşi Edit. Polirom, 2008.
14. Vasile, Sandina-Iulia, Lucrarea de diplomă şi Disertaţia de masterat : de la exigenţele
instituţionale la metodologia realizării, Constanţa, Edit. Europolis, 2007.
15. Vătăman, Dan, Ghidul masterandului, Bucureşti, Edit. C.H. Beck, 2008.
16. Zlatian, Radu, Cum să scriem o carte : tehnoredactarea, Craiova, Edit. Alma, 2007.

*Notă: Ghidul a fost adaptat de Cosmin Bufnea, după următoare lucrări: Diana Câmpan, Introducere în cercetarea ştiinţifică: litere şi teologie,
Alba Iulia, Edit. Reîntregirea, 2009; Ghidul de elaborare şi susţinere a lucrării de licenţă. Specializarea Pedagogia învăţământului primar şi
preşcolar http://www.uab.ro/catedre/index.php?cale=default&limba=ro&cat=11; Normele de publicare folosite de Revista Altarul Reîntregirii,
revista Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia. http://fto.ro/altarul-reintregirii/norme-de-publicare-recenzare/; Normele de
tehnoredactare pentru lucrările de cercetare realizate de studenţii Departamentului de istorie, arheologie şi muzeologie
http://diam.uab.ro/index.php?s=3&p=30

9
ANEXE

10
 Anexa 1
Cerere pentru înscriere la examenul de LICENŢĂ / DISERTAŢIE
(model)

CERERE

Subsemnatul______________________________________________________
student în anul _____/_________, specializarea _____________________________
vă rog să aprobaţi tema lucrării de LICENŢĂ / DISERTAŢIE cu titlul:

care urmează a fi susţinută la la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia în sesiunea
sesiunea____________________________.
Anexez planul general al lucrării.

Coordonarea lucrării de va fi realizată de pr. prof./conf./lect/ dr.:_______

___________ __________________________________ ___ ________________ _____

Alba Iulia Student

Data_______________ ________________

11
 Anexa 2
Cerere pentru aprobarea temei de cercetare (Licenţă/Disertaţie)

AVIZ COORDONATOR AVIZ BIBLIOTECA

_________________________ _________________________

CERERE

Subsemnatul______________________________________________________
student în anul _____/_________, specializarea _____________________________
vă rog să aprobaţi tema lucrării de DISERTAŢIE cu titlul: ________________________
________________________________________________________________________

care urmează a fi susţinută la la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia în sesiunea
sesiunea____________________________.

Anexez planul general al lucrării.

Coordonarea lucrării de va fi realizată de pr. prof./conf./lect/ dr.:_________________

__________________________________________________________

Alba Iulia Masterand

Data _______________ _________________

12
 Anexa 3
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIOANALE
UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA
FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ
SPECIALIZAREA

FIŞA DE APRECIERE A LUCRĂRII DE LICENŢĂ/DISERTAŢIE

Absolvent(a):________________________________________________________________________________

Tema lucrării:_______________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________

Coordonator ştiinţific:_____________________________________________________________

Nr. CRITERIUL CUANTIFICARE NOTA1

crt.
1 Importanţa temei şi structura lucrării: Media cu rotunjire a notelor subcriteriilor a, b, c

a) actualitate şi tratare SE ACORDĂ O NOTĂ FĂRĂ ROTUNJIRE

b)structura pe capitole SE ACORDĂ O NOTĂ FĂRĂ ROTUNJIRE
c)ordonarea capitolelor SE ACORDĂ O NOTĂ FĂRĂ ROTUNJIRE
2 Conţinutul ştiinţific al lucrării: Media cu rotunjire a notelor subcriteriilor a, b, c

a)complexitatea temei SE ACORDĂ O NOTĂ FĂRĂ ROTUNJIRE

b)abordarea metodologică SE ACORDĂ O NOTĂ FĂRĂ ROTUNJIRE
c)aplicabilitate SE ACORDĂ O NOTĂ FĂRĂ ROTUNJIRE
3 Elaborarea lucrării: Media cu rotunjire a notelor subcriteriilor a, b, c

a)documentare de specialitate SE ACORDĂ O NOTĂ FĂRĂ ROTUNJIRE

b)ritmicitate în redactare SE ACORDĂ O NOTĂ FĂRĂ ROTUNJIRE
c)aport personal şi contribuţii SE ACORDĂ O NOTĂ FĂRĂ ROTUNJIRE
4 Tehnoredactare: Media cu rotunjire a notelor subcriteriilor a, b, c

a) suport informaţional SE ACORDĂ O NOTĂ FĂRĂ ROTUNJIRE

b)estetică şi ţinută grafică SE ACORDĂ O NOTĂ FĂRĂ ROTUNJIRE
c)ordine SE ACORDĂ O NOTĂ FĂRĂ ROTUNJIRE
5 Bibliografie: Media cu rotunjire a notelor subcriteriilor a, b, c
a)amploare şi actualitate SE ACORDĂ O NOTĂ FĂRĂ ROTUNJIRE
b)citare în text SE ACORDĂ O NOTĂ FĂRĂ ROTUNJIRE
c)respectarea normelor ortografice şi de SE ACORDĂ O NOTĂ FĂRĂ ROTUNJIRE
tehnoredactare
6 Concluzii: Media cu rotunjire a notelor subcriteriilor a, b, c

a)realizare pe etape SE ACORDĂ O NOTĂ FĂRĂ ROTUNJIRE

b)nivel calitativ SE ACORDĂ O NOTĂ FĂRĂ ROTUNJIRE
c)elemente originale SE ACORDĂ O NOTĂ FĂRĂ ROTUNJIRE

Nota finală Media fără rotunjire a notelor criteriilor 1-6

În conformitate cu prevederile Legii nr. 1/2011, art. 143alin(4) şi OMECTS nr. 4033/12.04.2011, art. 4 alin(6): “prin prezentul
referat, coordonatorul ştiinţific al lucrării îşi asumă răspunderea în solidar cu autorul lucrării asupra originalităţii conţinutului acesteia”.
Concluzii: Propun (admiterea/respingerea) lucrării de licenţă pentru a fi prezentată în faţa comisiei examenului de licenţă.
Nota propusă de coordonator2:________________________
Data Coordonator ştiinţific (semnătura)
1
în cifre
2
în cifre şi litere

13
 Anexa 4: Model de coperta

MINISTERUL EDUCAȚIE NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

UNIVERSTITATEA “1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ
SPECIALIZAREA…………………………….

(bold, TNR 14 centrat)

LUCRARE DE LICENŢĂ /
DISERTAŢIE
(bold, TNR 28, centrat)

COORDONATOR ȘTIINȚIC:
Pr. Prof. univ. dr. IOAN POPESCU
(bold, TNR 12, aliniere la stânga)

ABSOLVENT:
Student IOAN POPA
(bold, TNR 12, aliniere la dreapta)

Alba Iulia
2016
(bold, TNR 12 centrat)

14
 Anexa 5: Model pagina 1

MINISTERUL EDUCAȚIE NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

UNIVERSTITATEA “1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ
SPECIALIZAREA…………………………….

(bold, TNR 14 centrat)

TEOLOGIA ENERGIILOR
NECREATE DUPĂ SFÂNTUL
GRIGORIE PALAMA
(bold, TNR 28, centrat)

COORDONATOR ȘTIINȚIC:
Pr. Prof. univ. dr. IOAN POPESCU
(bold, TNR 12, aliniere la stânga)

ABSOLVENT:
Student IOAN POPA
(bold, TNR 12, aliniere la dreapta)

Alba Iulia
2016
(bold, TNR 12 centrat)

15
 CUPRINS
(model)

INTRODUCERE ......................................................................................................................... 3
I. Titlul primului capitol .............................................................................................................. 7
1.1. Titlul primului paragraf ........................................................................................................... 7
1.1.1. Titlul primului subparagraf .. ................................................................................................ 7
1.1.2. Titlul celui de-al doilea subparagraf ................................................................................... 12
ş.a.m.d.
ş.a.m.d.
1.2. Titlul celui de-al doilea paragraf ........................................................................................... 16
1.2.1. Titlul primului subparagraf .. .............................................................................................. 16
1.2.2. Titlul celui de-al doilea subparagraf ................................................................................... 20
ş.a.m.d.
ş.a.m.d.
ş.a.m.d.
ş.a.m.d.
II. Titlul celui de-al doilea capitol ............................................................................................. 25
2.1. Titlul primului paragraf ......................................................................................................... 25
2.1.1. Titlul primului subparagraf .. .............................................................................................. 25
2.1.2. Titlul celui de-al doilea subparagraf ................................................................................... 29
ş.a.m.d.
ş.a.m.d.
2.2. Titlul celui de-al doilea paragraf ........................................................................................... 40
2.2.1. Titlul primului subparagraf .. ............................................................................................. 40
2.2.2. Titlul celui de-al doilea subparagraf ................................................................................... 44
ş.a.m.d.
ş.a.m.d.
ş.a.m.d.
ş.a.m.d.
ş.a.m.d.
ş.a.m.d.
CONCLUZII ............................................................................................................................... 60
ANEXE (opţional)........................................................................................................................ 62
BIBLIOGRAFIE......................................................................................................................... 63
DECLARAŢIE DE AUTENTICITATE ......................................................................................67
CURRICULUM VITAE...............................................................................................................68

16
 Declaraţie de autenticitate
(model LICENŢĂ/ DISERTAŢIE)

Subsemnatul (subsemnata) _________________________________________________,

absolvent/ă al/a Facultăţii de Teologie Ortodoxă, specializarea_________________________, din
cadrul Universităţii „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, promoţia ___________, autor/autoare al/a
prezentei lucrări de licenţă/disertaţie, declar pe propria răspundere următoarele:

a) lucrarea de licenţa/disertaţie a fost elaborată personal şi îmi aparţine în întregime;

b) nu am folosit alte surse decât cele menţionate în bibliografie sau în textul licenţei;

c) nu am preluat texte, date sau elemente de grafică din alte lucrări sau din alte surse fără a
fi citate şi fără a fi precizată sursa preluării, inclusiv în cazul în care sursa o reprezintă
alte lucrări ale subsemnatului (subsemnatei);

d) lucrarea nu a mai fost folosită, în forma actuală, în alte contexte de examen sau de
concurs.

Semnătura _________________________________

Data ________________________

17