Reprezentări (componente) grafice

ale imaginii radiologice

1. INTENSITATEA RADIOLOGICĂ

Reprezintă gradul de luminozitate a unei zone de pe o radiografie.

- Intensitate mare(zonele “albe” pana la “gri deschis” de pe o

radiografie)=RADIOOPACITĂŢI(RADIOCONDENSĂRI) – corespund
structurilor anatomice care permit intr-o mica masura sau deloc trecerea
radiatiilor röntgen.

- Intensitate mică (zonele “negre” şi “gri inchis” de pe o

radiografie)=RADIOTRANSPARENŢE – corespund structurilor anatomice
care permit usor sau foarte usor trecerea radiatiilor röntgen.

Exemple:

1.Radiotransparenţe

 Anatomice: camera pulpară, canalele radiculare, apexuri radiculare

neformate, cavităţi pline cu ţesut moale sau aer(cavităţi sinusale, nazale,
orbitale, căi aeriene, etc), canal mandibular, gaura incisivă, gaura
mentonieră, sutura intermaxilară, etc.

A - cavităţi nazale

B - sutura intermaxilară

C - gaura incisivă

D - camera pulpara şi canalul

radicular

E - dentina

F - smalţul
 Canalul mandibular Gaura mentonieră

Suprapunerea
gaurii mentoniere peste apexul unuia dintre premolari poate simula un fals proces
patologic periapical.

Rădăcină incomplet formată si apex neînchis

Canal mandibular bifid. A. Sectiune CBCT prin corpul mandibulei care
evidentiaza si cel de-al doilea canal, mai subtire(sageata alba). B. Sectiune
transversala unde se vede al doilea canal,mai subtire(sageata alba)

 Patologice: cavităţi carioase, leziuni(parodontite)periapicale cronice -

majoritatea, leziuni parodontale marginale, linii de fractură, leziuni tumorale,
etc.

Carie ocluzală Leziune periapicală Leziune parodontală

cronică marginală
 Carcinom mandibular Fracturi de mandibula

 Terapeutice/Iatrogene: defectul osos postchirurgical rezecţiei apicale

(“umbra reziduală” a lui Hammer).

Umbra lui Hammer

2.Radioopacităţi

 Anatomice: ţesuturile dure dentare(smalţ, dentină, cement), ţesutul osos(os

spongios, os compact:lamina dura, marginea bazilară a mandibulei, pereţii
cavităţilor, spina nazala anterioara),etc.

S – smalţ

D – dentină

C – cement

LD – lamina dura
 Notă:

Smalţul este cea mai radioopacă substanţă din organism.Dentina şi

cementul au aspect diferit (alb”murdar”) de cel al smalţului datorita gradului de
mineralizare mai scazut, fapt ce radiologic se regăseşte ca diferenţa între
radioopacităţile acestora ce face ca joncţiunile smalţ – dentină şi smalţ-cement
să fie decelabile pe radiografie. Intre dentină şi cement radiologic nu este
diferenţă.

Joncţiunea smalţ-dentină este importantă în aprecierea profunzimii

proceselor carioase ocluzale. În acest sens este de reţinut faptul că in
localizările ocluzale doar cariile profunde(ce depăşesc joncţiunea smalţ-dentină)
pot fi decelabile radiologic pentru că cele superficiale sunt “mascate” de
radioopacitatea smalţului ocluzal bine reprezentat la acest nivel sau în cel mai
bun caz se pot vedea cele localizate în fosete.

Joncţiunea smalţ-cement, datorită localizării ei in zona coletului, este

importantă în aprecierea gradului de rezorbţie a marginii osoase alveolare în
parodontopatii marginale.

JSD – joncţiunea smalţ-dentină

JSC – joncţiunea smalţ-cement

 Patologice: pulpoliţii(formatiuni mici dure calcare situate in camera pulpară

sau canalele radiculare), tartrul dentar, dentina secundară/tertiara de reacţie,
calculii salivari, câteva forme de parodontite periapicale cronice(abcesul
periapical cronic condensant),odontomul,osteomul,sarcoamele,etc.

Pulpoliţi Abces periapical cronic condensant

Notă:

Tartrul dentar poate fi vizualizat pe Rx sub două forme:

 “formă spiculară”(formaţiuni mici rotunde ataşate de feţele aproximale ale
dinţilor asemănătoare unor”spini”) - atunci când clinic se găseste in cantitate
mică, subgingival

Tartru spicular

 “formă lenticulară/semilunară”(formaţiuni asemănătoare unor

semilune/lentile ataşate de feţele aproximale ale dinţilor cu aspect de colet
“îngroşat”) – atunci când clinic se găseşte în cantitate mare si sub si
supragingival

Tartru lenticular

Calculii salivari se pot observa fie pe traiectul canalelor de excreţie ale

glandelor salivare fie chiar în plin parenchim glandular ca formaţiuni rotund
ovalare radioopace de diferite dimensiuni.
 Calcul salivar in canalul Wharton

Dentina secundară/terţiară de reacţie nu se deosebeşte ca şi

intensitate de dentina normală ci doar se observa accentuarea convexităţii
tavanului camerei pulpare prin depunerea la acest nivel pâna la, în cazuri
avansate, unirea tavanului cu podeaua camerei pulpare(“ştrangularea” camerei
pulpare şi subţierea coarnelor pulpare). Se întâlneşte la dinţii cu carii cu
evoluţie îndelungată sau cu obturaţii vechi/persoane in vârsta.

Dentină terţiară de reacţie

 Terapeutice/Iatrogene: obturaţii coronare şi radiculare, lucrări protetice,

elemente de imobilizare în fracturi(ligaturi de sârmă, plăcuţe de sinteză,
etc.), implanturi dentare, aparate ortodontice, substanţe de contrast( de ex.
cele folosite pentru injectarea glandelor salivare in vederea efectuării
sialografiilor : lipiodol),meşe iodoformate, ace rupte pe canal, corpi straini,
etc.

Nota :

Obturaţiile si lucrările din metal sunt cele mai radioopace(”alb strălucitor”).

Compozitele de generaţie noua sunt radioopace, la fel ceramica.Singurele
materiale radiotransparente sunt acrilatele si compozitele vechi. Intensitatea lor
depinde de compozitia lor.

Obturaţii si coroane Punte metalo-ceramică

Coroane acrilat Obturaţii compozit

Aparat ortodontic Implanturi dentare

Corp strain (ac trat.endo)in regiunea Fragment (metalic)de proiectil in
periapicala a IL 22 mucoasa obrazului. Fractura radic. PM
Ac seringa rupt in cursul efectuarii unei anestezii tronculare periferice (vazut pe o
radiografie in incidenta mandibula defilata)

Elemente de imobilizare fracturi

Mesa iodoformata pentru drenaj in Implant lama la maxilar

cursul tratamentului chirurgical

2. CONTURURILE

Sunt limitele periferice ale unei arii de pe o radiografie.Pot fi:

- Nete – imagini bine conturate

- Şterse/difuze – imagini slab/difuz conturate

- Absente – imagini neconturate

Exemple:

1.Contur net :chisturile in fază latentă cronică, cavităţile preparate, alveola

dentară postextracţional recent, tumori benigne(majoritatea) etc.

Chist radicular Alveolă goală Cavităţi preparate

 2.Contur şters/difuz : chisturile in fază acută, abcesul periapical, tumori
maligne(majoritatea), etc.

Abces periapical Carcinom mandibular

3.Imagini neconturate : parodontita periapicală difuză Partsch,etc.

3. STRUCTURA

Reprezintă conformaţia interioară a unei arii de pe o radiografie, tenta

uniforma sau neuniforma de intensitate radiologica din interiorul conturului. Poate
fi:

- Omogenă(uniformă)

- Neomogenă(neuniformă)

Atât radiotransparenţele cât şi radioopacităţile pot avea stuctură omogenă sau

neomogenă.

Exemple:

1.Structură omogenă : chisturile mari în fază cronică, cariile profunde, calculii

salivari, etc.
 2.Structură neomogenă : chisturile in faza acuta, abcesul periapical cronic
condensant, parodontita periapicală difuză Partsch, etc.

4. FORMA

Poate fi:

- Regulată(rotundă, ovală, etc.)

- Neregulată

Există descrise în literatura de specialitate forme “consacrate” şi

asemănătoare unor elemente din mediul înconjurător.

Exemple :

- “băţ de toboşar”/”limba de clopot” – rădăcinile cu hipercementoză

Hipercementoză

- “inimă/măr” – chistul nazo-palatin

 Chist nazo-palatin

- “lacrimă”/”picatura inversata”/”pară” – chistul globulo-maxilar

Chist globulo-maxilar

- “pom înflorit”- parotidită cronică

 Sialografie – Parotidită cr.

- “baloane de săpun”/”fagure de miere” – ameloblastomul

Ameloblastom

5. DIMENSIUNILE

Le putem aprecia cu ochiul liber sau le putem măsura şi preciza acolo unde
este cazul.
 Putem folosi termenii de “macro-” pentru dimensiuni mai mari şi “micro-“
pentru dimensiuni mai mici:

Exemple:

- Microdonţie(dinţi mai mici decât normal)/macrodonţie(dinţi mai mari decât

normal)

Macrodontie Microdont – M2

- Macrochisturi/microchisturi

- Dimensiuni crescute ale camerei pulpare in taurodonţie

Taurodonţie

- Dimensiuni reduse ale coroanei in atriţie, abraziune,etc.

6. NUMĂRUL

Se pot întâlni pe orice radiografie elemente unice sau multiple. În anatomie

găsim elemente unice(cele situate pe linie mediană:sept nazal, spina nazală
anterioară, sutura intermaxilară), elemente duble(cavităţi nazale, sinusuri
maxilare, orbite, etc.) şi elemente multiple (dinţii). In patologie se pot descrie 1,
2, 3 sau mai multe leziuni într-un anumit perimetru al radiografiei.

Putem folosi termenii de “poli-“ pentru un număr mai mare, “oligo-“ pentru
un număr mai mic şi prefixul “a-“ pentru lipsa unui element de pe o radiografie:

Exemple:

- Polidonţie(un număr mai mare de dinţi decât normal)/oligodonţie(un număr

mai mic de dinţi decât normal)/anodonţie(lipsa unuia sau mai multor dinţi)

Polidontie- 2 incisivi laterali Oligodontie cu lipsa unui incisiv

- Polichisturi
- Policarii

7. SEDIUL ŞI POZIŢIA

În patologie, in majoritatea descrierilor, vom preciza sediul respectiv poziţia

unde este cazul, al leziunilor respective. De fapt începem descrierea cu localizarea
cu exactitate a leziunii dupa care adăugam si celelalte carecteristici radiologice.
Exemplu :”radiotransparenţă localizată pe suprafaţa ocluzală a molarului 2
maxilar drept…”

În cazul dinţilor putem observa modificări de poziţie in toate sensurile in

diferite incidenţe :
- vertical – egresiuni, extruzii, intruzii
- orizontal – mezializări, distalizări prin înclinare(mezio/distoinclinari) sau
translaţie corporeala.
- vestibularizări, oralizări(incidenţe ocluzale sau CT)
- axial – rotaţii.
 În cazul fracturilor se observa modificari ale poziţiei fragmentelor de
fractură pe care le precizăm în descrierea acestora :
- ”diastazis” – distanţarea fragmentelor în sens orizontal
- ”decalaj ”– distanţarea fragmentelor în sens vertical
- ”incălecare” – suprapunerea fragmentelor de fractură
- ”angulare/rotare”- deplasarea sub un anumit unghi a fragmentelor de fractură

Tot in cazul fracturilor facem precizări cu privire la sediul acestora în raport

cu dinţii astfel:
- localizare între IC – fractură mediană
- localizare între IC si IL/ IL şi C – fractură paramediană
- localizare distal de C – fractură laterală
- localizare in dreptul M3 mandibular şi distal de acesta- fractură de unghi
mandibular
- localizare in dreptul M3 maxilar şi distal de acesta – fractură de tuberozitate
maxilară