Sunteți pe pagina 1din 30

Leighton Chan

Mark A. Harrast
Karen J. Kowalske
Dennis J. Matthews
Kristjan T. Ragnarsson
Kathryn A. Stolp
Editori asociaţi
LEIGHTON CHAN, MD MPH, MS
RANDALL L. BRADDOM MD, MS Şef
Profesor clinician Secţia de Medicină de Reabilitare
Universitatea de Medicină şi Stomatologie Centrul Clinic
Şcoala de Medicină din New Jersey Institutele Naţionale de Sănătate
Profesor clinician Bethesda. Maryland
Şcolile de Medicină Robert Wood Johnson
New Brunswick, New Jersey MARK A. HARRAST, MO
Director
Asociaţia de Medicină Sportivă
Conferenţiar universitar clinician
Catedra de Medicină de Reabilitare
Universitatea Washington
Seattle. Washington

KAREN J. KOWALSKE, MO
Conferenţiar universitar şi şef
Catedra de Medicină Fizică şi de Reabilitare
Universitatea din Texas
Centrul Medical de Sud-Vest
Dallas. Texas

DENNIS J. MATTHEWS, MO
Conferenţiar universitar clinician
Catedra de Medicină de Reabilitare
Şcoala de Medicină a Universităţii Colorado
Şef şi director medical
Centrul de Reabilitare al Spitalului de Copii
Denver, Colorado

KRISTJAN T. RAGNARSSON, MO
Profesor „Lucy G. Moses" şi şef
Catedra de Medicină de Reabilitare
Şcoala de Medicină Mount Sinai
New York, New York

KATHRYN A. STOLP, MO
Conferenţiar universitar şi şef
Secţia de Medicină Fizică şi de Reabilitare
Clinica Mayo
Rochester, Minnesota

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •• • • • • • • • • • • • • • • • • • •

Medicină Fizică
. si'
de Reabilitare
Editia a IV-a

BUCUREŞTI 2015
RANDALL L BRADDOM, Medicină Fizică şi de Reabilitare - Ediţia a IV-a, 2011
Nicio pane a acestei publicaţii nu poate fi reprodusă sau transmisă sub orice formă sau prin orice
mijloace, electronice sau mecanice, incluzând mijloacele de fotocopiere, de înregistrare sau de stocare şi
recuperare de date, fără acordul scris al editurii. Informaţiile referitoare la modul de solicitare a permisi­
unii acesteia, alte informaţii despre politicile de acordare a permisiunii şi despre aranjamentele noastre
cu organizaţii precum Depanamentul pentru Drepturile de Autor şi Agenţia de Acordare a Drepturilor
de Autor se găsesc pe pagina web: www.elsevier.com/permissions.
Acest tratat şi contribuţiile individuale din cuprinsul acestuia sunt protejate prin legea drepturilor de
autor de către editură ( cu excepţia eventualelor menţiuni exprese din acest text).

ATENf!ONARE
Cunoştinţele şi bunele practici din acest domeniu sunt în continuă schimbare. Pe măsură ce noile cercetări şi experimente contri­
buie la dobândirea de noi înţelegeri şi a unor niveluri superioare de experienţă, poate fi necesară aducerea de modificări metodelor
de cercetare, practicilor profesionale sau tratamentelor medicale.
Practicienii şi cercetătorii trebuie să se bazeze în permanenţă pe propria lor experienţă şi propriile lor cunoştinţe i n momentul
evaluării şi utilizării oricăror informaţii, metode, compuşi sau experimente descrise în acest tratat. În momentul utilizării acestor
informaţii sau metode, aceştia trebuie să se gândească la propria lor siguranţă şi la siguranţa celorlalţi, inclusiv a persoanelor faţă de
care au o responsabilitate profesională.
În ceea ce priveşte orice medicament sau produs farmaceutic identificat, cititorii sunt sfătuiţi să verifice cele mai actuale informaţii
existente (i) despre procedurile prezentate sau (ii) furnizate de către producătorul fiecărui produs ce urmează a fi administrat, prntru
a verifica doza sau formula recomandată, calea, metoda şi durata administrării şi contraindicaţiile. Este responsabilitatea practicien­
ilor, pe baza propriilor lor experienţe şi cunoştinţe despre pacienţii lor, să stabilească diagnosticul, să determine doza şi cel mai bun
tratament pentru fiecare pacient în pane şi să ia măsurile de siguranţă care se impun.
În conformitate cu totalitatea prevederilor legale aplicabile, nici editura şi nici autorii, colaboratorii sau editorii nu îşi asumă nicio
răspundere pentru nicio daună şi/sau niciun prejudiciu aduse persoanelor sau bunurilor ca urmare a caracterului defectuos al pro­
duselor, imputabil producătomlui, a neglijenţei sau sub orice altă formă sau în urma utilizării sau aplicării oricăror metode, produse.
instrucţiuni sau idei din cuprinsul acestui material.

Ediţiile anterioare sunt supuse drepturilor de autor din anii 2007, 2000, 19%

ISBN 978-973-0-19869-0
pentru traducere în limba română

• SOCIETATEA Coordonatorii traducerii în limba română din partea


ROMANA DE Societilfii Romârie de Reabilitare Medicală:

REABILITARE Mihai Berteanu Adrian Bighea
MEDICALA

Volllm realizat cu spijinul:


Astra-Zeneca
Roche
Amgen
Mu/fumiri deosebite traduciltorilor pro bono:
Alina Iliescu
Simona Săvulescu
Ileana Ciobanu
Ana Maria Ilie
Cristian Cojocaru
Claudiu Georgesrn

Mulţumiri traducători/ar autorizaţi:


Sorana Crazielb Cornea
Mariana Căliman

De a.mnenea m11/ţumim echipei de tehoredactare:


Svetlana Căli man
Vlad Lego
Nadia Mihăilă

Tipărit în România la Regia Autonomă Monitoml Oficial


August 2015
---- -­
··-----· ·- ·.
___ -- ---- ---- .
·---·-
----
-·---- - ----
�--·
--·
-
-- ..
----
--.... · -·· ·-
�---��-
------
--.._
-..
.... ···-
-__ ·· ·---
.......,,..

---..:C::: ..... .. ':""'-


· ····

COLABORATORI
Chulhyun Ahn, MD, MS Brent A. Sauer, MD, FACP
Medic rt'zident Director
Sectia de Medicină Fizică şi de Reabilitare Programul de Medicină Complemt:11tară şi Holistic�
Spit.ilul llniversitar Pennsylvania Profesor de medicină
Philadelphia. Pennsylvania Catedra de Medicină [nternâ
Pre1,e11rion and Management of Chronic Wounds (Pre11enţia şi Şcoala Medicală Mayo
ma11agen1er1tul />i<lgilor cronict!) Rochester, Minnesota
Integrative Medicine in Rellabilitation (Medicina lwlisriâi în
Michael Andary, MD, MS reabilitare)
Profesor
Universitatea de Stat din ,\lichigan Fin Biering-Sorensen, MD, DMSc
Colegiul de Medi<:ină Osteopată Profesor şi şef
fatsl Lansing, Michig,m Clinica pentru Traumatisme Vertebro-Medulare
F,/e,.twrliagnostic Medicine I: Fundament11/ Principles (Medic- Centrul de Neuroştiinţe
inti de ele.crrodiagnosticare I: principii fundamenrale) Rigshospitalet
Spitalul Universitar din Copenhaga
Karen L. Andrews, MD
Facultatea de Ştiinţe ale Sănătăţii
l .t-Ytor universitar Universitatea din Copenhaga
Seqia <le Medicină Fizică şi de Reabilitare Copenhaga, Danemarca
Clinica Mayo Spinal Cord Injury (Traumatismele vertebro-medulare)
Rochester. Minnesota
Q1w/i1y and Outco111e Measures for Medical Rehabilitation Rina M. Bloch, MD
(Modalilăfi de e11aluare a caliriiJii şi rezultatelor în reabilita­ Conferenţiar universitar
rea medicală) Catedra de Medicină Fizică şi de Reabilitare
Şcoala de Medicină a Universităţii J"ufts
Susan D. Apkon, MD
Boston, Massachusetts
Conferenţiar universitar
Geriatric Rehabilitatiori (Reabilitarea pacit!nţilor geriatrici)
Catedra de Medicină <le Reabilitare
Universitatea Washington Cathy Bodine, PhD, CCC-SLP
Şef C'..,onferenţiar universitar
Sectia de Medicină de Reabilitare Catedra de Medicină Fizică şi de Reabilitare şi Catedra de
Spitalul de Copii din Seattle Pediatrie
Seattle, Washington Direcwr executiv
E.m111i11ation of the I'ediarric f'mienr Assistive Technology Parmers
(E:rnmillaretl pacientului pediatric) Campusul medical Anshmz
Universitatea Colorado - Denver
Patricia M. Arenth, PhD Denver, Colorado
I .ector universit.'I r Compurer Assistit,e Devices and Em,ironmental Contro/$ (Dis
Catedra de Medicină rizică şi de Reabilitare pozirive de asistenJă computerizate ,�i sisceme pentru conrro­
Universitatea Pimhmgh lul mediului ambiant)
Pittsburgh, Pennsylvania
Trnumatic Brain Tnjury (Leziunile cerebrale traumatice) Andrea J. Boon, MBChB
Lector universitar
Jan Avent, BS, MA, PhD Catedra de Medicină Fi.tică şi de Reabilitare
Profesor emerit Lector universitar
Ca1rdra de Ştiinţe ale Comunicării şi Tulburări Catedra de Neurologie
Comunicative Colegiul de Medicină
Universitatea de Stat din California - East Kay Consultant
Haywar<l, California Secţia de Medicină l-'i7.ică şi de Reabilitare
Adult Neuro:;{enic Communicarion Disorders (Tulburări 11euro- Clinica şi Fundaţia Mayo
ge11e de comzmicare la adulţi) Rochester, Minnesota
Karen P. Barr, MD 1:lecrrodiagnostic Medicine li/: Case Srudie5 (Me.dicina de
Conferenţiar universitar elecrrodiagnosticare TIT: studii de caz)
Catedra de Medicină de Reabilitare
Universitatea Washington
Seaule, Washington
Low B,1ck l'ain (Lombosacralgia)
vii
COLABORATORI

Jeffrey S. Brault, DO Leighton Chan, MD, MPH


Consultant Şef
Secţia de Medicină Fizică şi de Reabilitare Secţia de Medicină de Reabilitare
Clinica Mayo Centrul Clinic
Rochester, Minnesota Institutele Naţionale de Sănătate
Manipulation, Traction, and Massage (Manipulările, Bethesda, Maryland
traeţiunile şi masajul) Pulmonary Rehabîlitation (Reabilitarea pulmonară)
Andrew D. Bronstein, MD Andrea L. Cheville, MD, MSCE
Director medical Conferenţiar universitar
Consultanţii în radiologie din Washington Catedra de Medicină Fizică şi de Reabilitare
Centrul de Imagistică de Diagnosticare Colegiul de Medicină al Clinicii Mayo
Bellevue, Washington Rochester, Minnesota
Neurologic and Musculoskeletal Imaging Studies {lmagisrică Cancer (Cancerul]
neurologică şi musculo-scheletică) Anthony Chiodo, MD, MBA
Theodore R. Brown, MD, MPH Catedra de Medicină Fizică şi de Reabilitare
Director de neuroreabilitare Sistemul de Sănătate al Universităţii Michigan
Centrul pentru Scleroza Multiplă Ann Arbor, Michigan
Centrul Medical al Spitalului Evergreen Management of Bladder Dysfunction (Managemeniu/
Kirkland, Washington disfuncţiilor vezicii urinare)
Multiple Sclerosis ( Scleroza multiplă) Dexanne B. Clohan, MSA, MD
Thomas N. Bryce, MD Şef personal medical
Conferenţiar universitar HealthSouth
Secţia de Medicină de Reabilitare Birmingham, Alabama
Centrul Medical Mount Sinai Quality and Ourcome A'1.easures for Medical Rehabilitation
New York, New York (Modalităţi de evaluare a calităţii şi rezultatelor în reabilita­
Spinal Cord lnjury (Traumatismele vertebro-medulare) rea medicală)
Bruce Caplan, PhD Andrew J. Cole, MD
Practician independent Profesor clinician
Wynnewood, Pennsylvania Catedra de Medicină Fizică şi de Reabilitare
Psychological Assessment and lntervention in Rehabilitation Universitatea Washington
(Evaluare şi intervenţie psihologică în reabilitare) Preşedinte
Medicii de Medicină Sportivă şi ai Coloanei Vertebrale din
Diana D. Cardenas, MD, MHA Regiunea de Nord-Vest
Profesor şi director Bellevue, Washington
Şef de secţie Neurologic and Musculoslw/etal Imaging Studies (Imagistică
Spitalul de Reabilitare Jackson Memorial neurologică şi musculo-scl1e/etică)
Secţia de Medicină de Reabilitare
Şcoala de Medicină Miller a Universităţii Miami Rory Cooper, PhD
Miami, Florida Cercetător senior
Management of Bladder Dysfunction (Managementul Laboratoarele de Cercetare şi Inginerie Umană
disfuncţiilor vezicii urinare) Departamentul pentru Problemele Veteranilor
Şef şi profesor emerit fISA/PVA
Gregory T. Carter, MD, MS Catedra de Ştiinţă şi Tehnologie a Reabilitării
Profesor Universitatea din Pittsburgh
Catedra de Medicină de Reabilitare Pittsburgh, Pennsylvania
Şcoala de Medicină a Universităţii Washington Wheelchairs and Seating Systems
Seattle, Washington (fotolii rulante şi sisteme de şedere)
Motor Neuron Diseases (Afecţiunile neuronului motor), Myo-
pathic Disorders (Afecţiunile miopatice) Anita Craig, DO
Lector universitar
Pablo Celnik, MD Universitatea Michigan
Director medical Ann Arbor, Michigan
Programul de Neuroreabilitare în Ambulatoriu Rehabilitation of Patients With Neuropathies
Director (Reabilitarea pacienţi/or cu neuropatii)
Laboratorul de Fiziologie şi Stimulare a Creierului Uman
Conferenţiar universitar Loren Davidson, MD
Catedra de Medicină fizică şi de Reabilitare Lector universitar
Universitatea Johns Hopkins Catedra de Medicină Fizică şi de Reabilitare
Baltimore, Maryland Universitatea California - Davis
Strol?e Syndromes (Accidentele vasculare cerebrale) Sacramento, California
Cerebral Palsy (Paralizia cerebrală)

:i: i
COLABORATORI "~
=
· - .n .. _,..,

R. Drew Davis, MD, FAAPMR, FAAP Daniel Dumitru, MD, PhD


Lector universitar Profesor
Catedra de Pediatrie Catedra de Medicina de Reabilitare
Catedra de Medicina Fizica $i de Reabilitare Adjunct
Universitatea Alabama - Birmingham Centrul de Stiinte ale Sanatatii al Universitatii din Texas
Spitalul de Copii din Alabama San Antonio, Texas
Birmingham, Alabama Electrodiagnostic Medicine I: Fundamental P1inciples (Medic-
tvtyelomeningocele and Other Spinal Dysraphisms (Mielo- ina de electrodiagnosticare I: principii fundamentale)
meningocelul ~i alte disrafisme spinale)
Gisli Einarsson, MD, PhD
Michael J. DePalma, BS, MD Conferentiar universitar
Director medical Seqia de Medicina de Reabilitare
Centrul pentru Coloana al llniversitatii Commonwealth Spitalul Universitar Landspitali
Virginia Facultatea de Medicina
Director U niversitatea Islandeza
Asocia~ia de lnterventii la Nivelul Coloanei Reykjavik, lslanda
Conferen1iar universitar Cardiac Rehabilitation (Reabilitarea cardiaca)
Catedra de Medicina Fizica $i de Reabilitare
Alberto Esquenazi, MD
Universitatea Commonwealth Virginia
Colegiul Medical al Spitalelor din Virginia Sef ~i profesor
Richmond, Virginia Departamentul de Medicina Fizica $i de Reabilitare
Common Nedi Problems Moss Rehab
(Afectiunile frecvente ale regiunii cervicale) Reteaua de Sanatate Alben Einstein
Director
Timothy R. Dillingham, MD, MS Laboratorul de Analiza a Mersului $i Mi~carii
Profesor $i $ef Centrul Regional pentru Amputati
Colegiul Medical din Wisconsin MossRehab
Milwaukee, Wisconsin Elkins Park, Pennsylvania
Electrodiagnostic Medicine TT: Clinical Evaluation and Find- Gait Analysis: Technology and Clinical Applications
ings (Medicina de electrodiagnosticare II: evaluare clinica ~i (Analiza mersului: tehnologie ~i aplicalii clinice)
constatiiri)
Karen Ethans, BSc, MD
Carole V. Dodge, BS, CHT Conferentiar universitar
Supraveghetor $i specialist clinic Departamentul de Medicina
Terapie ocupationala Seqia de Medicina Fizica ~i de Reabilitare
Universitatea Michigan llniversitatea Manitoba
Ann Arbor, Ml<:higan Sef servicii
Upper Limb 011hotic Devices Traumatisme vertebro-medulare
( Dispozitive ortetice pentru membrele superioare) Centrul de Stiinte ale Sanatatii
Winnipeg, Manitoba, Canada
Jeanne Doherty, MD
Spasticity Management (Controlul spasticitii{ii)
Director medical adjunct
Spitalul de Reabilitare Magee Elizabeth Feldbruegge, MPT
Director Fizioterapeut
Managementul utilizarii Centrul pentru Artrita
Spitalul de Reabilitare Magee Institutul de Reabilitare din Chicago
Philadelphia, Pennsylvania Chicago, Illinois
Degenerative Movement Disorders of the Central Nervous Rheumatic Diseases (Bolile reumatice)
System (Tulburiirile degenerative de mi~care ale sistemului
Jonathan T. Finnoff, DO
nen1os central)
Lector universitar
Bart E. Drinkard, MSPT Clinica Mayo
Fizioterapeut senior Rochester, Minnesota
Departamentul de Medicina Musculosl?eletal Disorders of the Upper Limb (Afectiunile
lnstitutele Nationale de Sanatate musculo-scheletice ale membrului superior)
Bethesda, Maryland
Pulmonary Rehabilitation (Reabilit.area pulmonara)
COLABORATORI

Colleen M. Fitzgerald, MD, BS Ellen Guess, OTR, BS


Director medical Coordonatoare a instruirii clinice pentm terapia
Reabilitarea sanatatii femeilor ocupationala ~i responsabila de reabilitare
Seqia de Medicina Hzica $i de Reabilitare Seqia de Terapie Ocupationala
Lector universitar Spitalul de Copii
Universitatea de Nord-Vest Aurora, Colorado
Chicago, Illinois Acl1ieuing Functional Independence (Dobiindirea
Sexual Dysfunction and Disability independentei funqionale)
(Disfuncpa $i dizabilitatea sexualii)
Nelson Hager, MD, MS
Brian S. Foley, MD, MBA Conferentiar universitar clinician
Director medical Catedra de Medicina Fizica $i de Reabilitare
Centrul Comunitar pentru Coloana Catedra de Ortopedie $i Medicina Sportiva
Indianapolis, Indiana Universitatea Washington
Occupational Rehabilitation (Reabilitarea ocupafionald) Woodinville, Washington
Spinal Injection Techniques (Tehnici de injectare la nivelu1
Robert G. Frank, PhD
coloanei vertebra le)
Rector, vicepre~edinte senior pentru probleme academice
$i profesor Jay J. Han, MD
Colegiul de Sanatate Publica Conferentiar universitar
Universitatea de Stat Kent Catedra de Medicina Fizica ~i de Reabilitare
Kent, Ohio ~coala de Medicina Davis
Psychological Assessment and Intervention in Rehabilitation Universitatea California
(Evaluare $i interoentie psihologicd fn reabilitare) Sacramento, California
Myopathic Disorders (Afeqiunile miopatice)
Guy Fried, MD
Sef personal medical ~i conferentiar universitar Pamela A. Hansen, MD
Seqia de Medicina de Reabilitare Lector universitar
Spitalul Universitar Jefferson Medicina Fizica ~i de Reabilitare
Philadelphia, Pennsylvania Universitatea Utah
Degenerative Movement Disorders of the Central Nervous Salt Lake City, Utah
System (Tulburiirile degenerative de mi$care ale sistemului Musculosheletal Disorders of the Lower Limb (Afectiunile
nervos central) musculo-scheletice ale membrului inferior)
Vincent Gabriel, MD, MSc, FRCPC R. Norman Harden, MD
Lector universitar Director
Divizia de Medicina Fizica $i de Reabilitare Centrul de Studii ale Durerii
Centrul Medical foothills lnstitutul de Reabilitare din Chicago
Universitatea Calgary Medicina Fizica $i Reabilitare
Calgary, Alberta, Canada Universitatea de Nord-Vest
Burn Rehabilitation (Reabilitarea in arsuri) Chicago, Illinois
Chronic Pain (Durerea cronicd)
Ralph E. Gay, MD, DC
Lector universitar Mark A. Harrast, MD
Catedra de Medicina Fizica $i de Reabilitare Director
Colegiul de Medicina al Clinicii Mayo Asociatia de Medicina Sportiva
Rochester, Minnesota Conferentiar universitar clinician
Integratiue Medicine in Rehabilitation (Medicina holisticd fn Catedra de Medicina de Reabilitare
reabilitare) Catedra de Ortopedie $i Medicina Sportiva
Universitatea Washington
Robertj. Goldman, MD, FAAPM&R, CWS
Seattle, Washington
Director medical Low Bach Pain (Lombosacralgia), Sports Medicine (Medicina
Centml Fort de Ingrijiri de Sanatate pentru Leziuni ~i sportiva)
Ede me
Grupul Medical Fort Richard L. Harvey, MD
Spitalul Memorial Fort Director medical
Fort Atkinson, Wisconsin Reabilitarea dupa accidentele vasculare cerebrale
Pre11ention and Management of Chronic Wounds (Preventia $i Sef al Departamentului pentru Accidente Vasculare Cere-
mana.gementu.l plagilor cronice) brate Wesley ~i Suzanne Dixon
lnstitutul de Reabilitare din Chicago
Brian E. Grogg, BS, MD
Scoala de Medicina Feinberg
Rochester, Minnesota
Universitatea de Nord-Vest
Manipulation, Traction, and Massage ( Manipularile, Chicago, lllinois
tractiunile $i masajul) Stro}?e Syndromes (Accidentele 11asculare cerebrale)
COLABORATORI

William J. Hennessey, MD Jeffrey G. Jenkins, MD


Pre$edinte Conferentiar universitar ~i director de program de servicii
Medicina Fizica din Pennsylvania la domiciliu
Greensburg, Pennsylvania Catedra de Medicina Fizica ~i de Reabilitare
Lower Limb Orthotic Devices ( Dispozitiue ortetice pemru U niversitatea Virginia
membrele inferioare) Charlottesville, Virginia
Therapeutic Exercise ( Exercitiul terapeutic)
Radha Holavanahalli, PhD
Lector universitar Jose Jimenez, MD, FRCPC
Catedra de Medicina Fizica $i de Reabilitare Profesor emerit
Centrul Medical de Sud-Vest al Universltatii Texas Universitatea din Toronto
Dallas, Texas Toronto, Ontario, Canada
Burn Rehabilitation (Reabilitarea in arsuri) International Physical Medicine and Rehabilitation (Medicinii
fizicd ~i reabilitare internationalii)
Chang-Zern Hong, MD
Profesor de cercetare Shana Johnson, MD
Universitatea Hung-Kuang Medic
Sha-Lu, Taiwan Seqia de Medicina Fizica $i de Reabilitare
Profesor clinician Clinica de Medicina Fizica Providence - Olympia
Llniversitatea California - Irvine Olympia, Washington
Irvine, California Multiple Sclerosis (Sclero:za multiplii)
Muscle Pain Syndromes (Durerea musculara)
Nanette Joyce, BA, DO
Kurtis M. Hoppe, MD Membru al Asociatiei Clinice pentru Boli Neuromusculare
Consultant Seqia de Medicina Fizica ~i de Reabilitare
Clinica Mayo Sistemul de Sanatate Davis
Instructor Universitatea California - Davis
Seqia de Medicina Fizica $i de Reabilitare Sacramento, California
Colegiul de Medicina al Clinicii Mayo Motor Neuron Diseases (Afeqiunile neuronului motor)
Rochester, Minnesota
Robert E. Kappler, DO
Physical Agent Modalities (Proceduri cu agenti fizici)
Profesor
Mark E. Huang, MD Universitatea Central-Vestica
Conferentiar universitar Downers Grove, Illinois
Catedra de Medicina Fizica ~i de Reabilitare Manipulation, Traction, and Massage ( Manipularile,
~ef personal informare medicala tractiunile $i masajul)
5coala de Medicina Feinberg
Amol M. Karmarkar, PhD
Institutul de Reabilitare din Chicago
Membrn al Asociatiei Persoanelor cu Studii
Chicago, Illinois
Post-Doctora le
Rehabilitation and Prosthetic Restoration in Lower Limb
Catedra de Stiinte ale Reabilitarii
Amputation (Reabilitarea ~i prote:zarea post-amputatie a
Divizia Medicala a Universitatii Texas
membrelor inferioare)
Galveston, Texas
Joseph Ihm, MD Wheelchairs and Seating Systems (Fotolii rulante $i sisteme de
Lector universitar $edere)
Catedra de Medicina Fizica $i de Reabilitare
Marla Kaufman, MD
Scoala de Medicina Feinberg
Lector universitar clinician
Llniversitatea de Nord-Vest
Catedra de Medicina de Reabilitare ~i Catedra de Ortope-
Institutul de Reabilitare din Chicago
die ~i Medicina Sportiva
Chicago, Illinois
Medicii pentru Afeqiuni ale Coloanei ~i de Me<licina
Peripheral Joint and Soft Tissue Injection Techniques (Tehnici
Sportiva din cadrul Universitatii Washington
de injectare la nivelul articulatiilor periferice $i al tesuturilor
Centrul Medical al Universitatii Washington
moi)
Seattle, Washington
Marta Imamura, MD, PhD Spinal Injection Techniques (Tehnici de injectare la nil,elul
$ef coloanei z,ertebrale)
Serviciul tehnic
Brian M. Kelly, DO
Divizia de Medicina Fizica
Conferentiar universitar
Profesor colaborator
Catedra de Medicina Fizica $i de Reabilitare
Catedra de Ortopedie $i Traumatologie
Universitatea Michigan
Scoala de Medicina
Ann Arbor, Michigan
Universitatea din Sao Paulo
Upper Limb Orthotic Devices (Dispozitive ortetice pentru
Sao Paulo, Brazilia
membrele superioare)
International Physical Medicine and Rehabilitation (Medicind
fizicii $i reabilitare internationalii)
COLABORATORI

David J. Kennedy. MD Alicia M. Koontz, PhD


Lector universitar lnginer de cercetare biomedicala
Catedra de Ortopedie $i Reabilitare Laboratoarele de Cercetare ~i Inginerie Umana
Universitatea Florida Departamentul pentru Problemele Veteranilor
Gainesville, Florida Conferentiar universitar
Peripheral Joint and Soft Tissue Injection Techniques (Tehnici Stiinta ~i Tehnologia Reabilitarii
de injectare la nivelul articulatiilor periferice ~i al tesutwilor Universitatea din Pittsburgh
moi) Pittsburgh, Pennsylvania
Wl1eelc1zairs and Seating Systems ( Fotolii rulante ,~i sisteme de
Michelle Kennedy, MS
sedere)
Fiziolog pentru exercitii
Medicina de Reabilitare Karen J. Kowalske, MD
Centrul de Cercetari Clinice Conferentiar universitar ~i ~ef
Institutele Nationale de Sanatate Catedra de Medicina Fizica $i de Reabilitare
Bethesda, Maryland Universitatea Texas
Pulmonary Rehabilitation (Reabilitarea pulmonarii) Centrul Medical de Sud-Vest
Dallas, Texas
Mary F. Kessler
Coordonator proiecte administrative George H. Kraft, MD, MS
Sectia de Medicina Fizica ~i de Reabilitare Profesor de cercetare a sclerozei multiple in cadrul cat-
Clinica Mayo edrei sponsorizate din fonduri private ,,Nancy $i Buster
Rochester, Minnesota Alvord"
Quality and Outcome Measures for Medical Rehabilitation Profesor
( Modalitiifi de evaluare a calitatii ~i rezultatelor fn reabilita- Catedra de Medicina de Reabilitare---- -·---
rea medicala) Profesor adjunct
Catedra de Neurologie
Randall E. Keyser, PhD
Director
Conferen\iar universitar
Centrul de Vest pentm Scleroza Multipla
Centrul de Studiu al Bolilor Cronice $i al Dizabilitatilor
Co-director
Colegiul pentru Servicii de Sanatate $i Umane
Clinica de Distrofie Musculara
Universitatea George Mason
Director
Fairfax, Virginia
Catedra de Medicina de Electrodiagnosticare
Investigator clinic
Universitatea Washington
Medicina de Reabilitare
Seattle, Washington
Centml de Cercetare Clinica Mark 0. Hatfield
Multiple Sclerosis (Scleroza multipla)
Institutele Nationale de Sanatate
Bethesda, Maryland Todd A. Kuiken, MD, PhD
Pulmonary Rehabilitation (Reabilitarea pulmonara) Profesor ~i director
Centrul de Medicina Bionica
John C. King, MD
Seqia de Medicina Fizica ~i de Reabilitare $i de Inginerie
Profesor
Biomecanica
Catedra de Medicina de Reabilitare
Institutul de Reabilitare din Chicago
Centrul de -Stiinte ale Sanatatii al Universitatii Texas - San
Universitatea de Nord-Vest
Antonio
Chicago, Illinois
Director
Rehabilitation and Prosthetic Restoration in Lower Limb
Centrul de Reabilitare Reeves
Amputation (Reabilitarea ~i protezarea post-amputatie a
Sistemul Universitar de Sanatate - San Antonio
membrelor inferioare)
San Antonio, Texas
Neurogenic Bowel: Dysfunction and Rel1abilit,ition (lntestinul Christina Kwasnica, MD
neurogen: disfunctie si reabilitare) Director medical
Neuroreabilitare
Heidi Klingbeil, MD. BS
lnstitutul Neurologic Barrow
Centrul Medical al Universitatii Columbia
Phoenix, Arizona
New York, New York Traumatic Brain Injury (Leziunile cerebrale traumatice)
Employment of Persons With Disabilities (incadrarea fn
muncd a. persoanelor cu dizabilitdfi) Scott Laker, MD
Lector universitar clinician
Susan Knapton, MD
Catedra de Medicina de Reabilitare
Lector universitar
Universitatea Washington
Catedra de Medicina Fizica ~i de Reabilitare
Seattle, Washington
Centrul Medical de Sud-Vest al Universitatii Texas
Sports Medicine (Medicina sporlivii)
Dallas, Texas
Lower Limb Peripheral Vascular Disease
(Roala vascularii periferica a membru/ui inferior)
COLABORATORI

Alison E. Lane, Phd, OTR/L Koichiro Matsuo, DDS, PhD


Lector universitar Catedra de Stomatologie Speciala
Scoala de Profesii Medicale Reunite Universitatea Dentara Matsumoto
Colegiul de Medicina Shiojiri, Nagano, Japonia
Universitatea de Stat Ohio Rehabilitation of Patients With Swallowing Disorders (Reabili-
Columbus, Ohio tarea pacientilor cu afectiuni ale deglutitiei)
Achieving Functional Independence (Dobandirea
Dennis J. Matthews, MD
independen tei functionale)
Conferentiar universitar clinician
Charles Law, MD Catedra de Medicina de Reabilitare
Conferentiar universitar Scoala de Medicina a Universitatii Colorado
Catedra de Pediatrie Sef ~i director medical
Universitatea Alabama Centrul de Reabilitare din cadrul Spitalului <le Copii
Birmingham, Alabama Denver, Colorado
Myelomeningocele and Other Spinal Dysraphisms (Mielo-
R. Samuel Mayer, MD
meningocelul ~i alte disrafisme spinale)
Vicepre~edinte pentru instruire
Paul Lento, MD Director adjunct
Conferemiar universitar Imbunatatirea calitatii
Scoala de Medicina a Universitatii Temple Seqia de Medicina Fizica ~i de Reabilitare
Catedra de Medicina Fizica ~i de Reabilitare Spitalul Johns Hopkins
Spitalul Universitar Temple Baltimore, Maryland
Philadelphia, Pennsylvania Transplantation of Organs: Rehabilitation to Maximize Out-
Peripheral Joint and Soft Tissue Injection Techniques (Tehnici comes (Transplantul de organe: interventii de reabilitare
de injectare la nivelul articulatiilor periferice ~i al tesuwrilor pentru maximizarea rezultatelor)
moi)
Craig M. McDonald, MD
C. David Lin, MD Sef
Lector universitar Seqia de Medicina Fizica ~i de Reabilitare
Catedra de Medicina de Reabilitare Profes or
Colegiul Medical Weill Cornell Medicina Fizica ~i Reabilitare Pediatric.1
New York, New York Director
11w Physiatric History and Physical Examination (Istoric $i NIDRR, RRTC in boli neuromusculare
examinare fizica in medicina fizica) Director
Clinicile MDA de Boli Neuromusculare
Robert Lipschutz, BS
Scoala de Medicina a Universitatii California
Catedra de Inginerie Mecanica
Davis, California
Universitatea Drexel Myopathic Disorders (Afectiunile miopatice)
Philadelphia, Pennsylvania
Protezare $i Ortezare Autorizata John Melvin, BSc, MD, MMSc
!>coala Medicala Post-Universitara Sef ~i profesor in cadrul catedrei de medicina de reabili-
Universitatea New York tare ,,Michie", sponsorizata din fonduri private
New York, New York Medicina de Reabilitare
Protezist aut6fizat ~i director Colegiul Medical Jefferson
Seqia de Instruire in privinta Protezarii ~i Ortezarii Philadelphia, Pennsylvania
Institutul de Reabilitare din Chicago International Physical Medicine and Rehabilitation (Medicinii
Instructor fizica ~i reabilitare intemationald)
Medicina Fizica Clinica ~i Reabilitare
Laura Ann Miller, PhD, CP
Universitatea de Nord-Vest
Lector universitar
Centrul de Inginerie Neurala pentru Membre Artificiale
Medicina Fizica ~i de Reabilitare
Institutul de Reabilitare din Chicago
Centrul de lnginerie Neurala pentru Membre Artificiale
Seqia de Medicina Fizica $i de Reabilitare
lnstitutul de Reabilitare din Chicago
Universitatea de Nord-Vest
Chicago, Illinois
Chicago, Illinois
Rehabilitation and Prosthetic Restoration in Lower Limb
Rehabilitation and Prosthetic Restoration in Lower Limb
Amputation (Reabililarea $i protezarea post-amputa/ie a
Amputation (Reabilitarea ~i protezarea post-amputatie a
membrelor inferioare)
membrelor inferioare)
Daniel P. Moore, MD
Erin Maslowski, MD
Pre$edinte
Membru al Asociatiei Sportive ~i pentru Coloana
Medicina fizica ~i de Reabilitare
Medicina de Reabilitare
Universitatea Carolina de Est
Universitatea Washington
Catedra de Medicina fizica ~i de Reabilitare
Seattle, Washington
Greenville, Carolina de Nord
Sports Medicine (Medicina sportiva)
Sp_inal Orthoses (Ortezele spinale)
COLABORATORI

Patricia W. Nance, MD, FRCPC, FAAPMR Jeffrey B. Palmer, MD


Profesor Profesor de medicina fizica !;ii de reabilitare ,,Lawrence
Universitatea California - Irvine . Cardinal Shehan"
Sef Sef
Serviciul de Reabilitare Catedra de Medicina Fizica !;ii de Reabilitare
Sistemul de Ingrijiri de Sanatate al Administratiei pentru Profesor de otolaringologie !;ii de chirurgie craniana !;ii
Veterani din Long Beach cervical a
Long Beach, California Anatomie !;ii evolup.e funqionala
Spasticity Management (Controlul spasticitatii) Scoala de Medicina
Universitatea Johns Hopkins
Michael W. O'Dell, MD
Medic !;ief de medicina fizica
Sef Servicii Clinice Spitalul Johns Hopkins
Seqia de Medicina de Reabilitare
Sef
Spitalul Presbiterian din New York
Seqia de Medicina Fizica !;ii de Reabilitare
Centrul Medical Weill Cornell Spitalul Good Samaritan din Maryland
Profesor Baltimore, Maryland
Medicina Clinica de Reabilitare Rehabilitation of Patients With Swallowing Disorders (Reabili-
Divizia de Medicina de Reabilitare
tarea pacientilor cu afectiuni ale deglutitiei)
Colegiul Medical Weill Cornell
NewYork, New York Andre Panagos, MD, MSC
The Physiatric History and Physical Examination (Istoric ~i Medicina Coloanei !;ii Sportiva din _New'York
examinare fizicii in medicina fizica) New York, NewYork
The Physiatric History and Physical Exarhination (Istoric -5i
Bryan J. O'Young, MD
examinare fizica in medicina fizica)
Conferenpar universitar clinician
Medicina de Reabilitare Geetha Pandian, MD
Scoala de Medicina a Universitatii New York Profesor clinician
Institutul Rusk de Medicina de Reabilitare Medicina Fizica !;ii de Reabilitare
Centrul Medical Langone Centrul Medical de Sud-Vest al Universitatii Texas
Universitatea New York Dallas, Texas
New York, New York Lower Limb Peripheral Vascular Disease (Boala vasculara
Transplantation of Organs: Rehabilitation to Maximize Out- perifericd a membrului inferior)
comes (Transplantul de organe: interoentii de reabilitare
Atul T. Patel, MD, MHSA
pentru maximizarea rezultatelor)
Medical Director
Heather S. Ohl, RN, BSN, CRRN Director medical
Coordonator Serviciul de Reabilitare
Sistemul de Pia.ti Fixe Centrul de Cercetare Medicala
Medicina Fizica !;ii de Reabilitare Clinica pentru Oase !;ii Articulatii din Kansas City
Clinica Mayo Kansas City, Missouri
Rochester, Minnesota Upper Limb Orthotic Devices (Dispozitive ortetice pentru
Quality and Outcome Measures for Medical Rehabilitation membrele superioare)
(Modalitati de evaluare a calitatii # rezultatelor in reabilita-
Debra Paul, BS, OTR
rea medicala)
Coordonator de program
Joyce Oleszek, MD Secpa de Terapie Ocupationala
Lector universitar Spitalul de Copii
Catedra de Reabilitare Aurora, Colorado
Universitatea Colorado - Denver Achieving Functional Independence (Dobandirea
Aurora, Colorado independentei funcp.onale)
Cerebral Palsy (Paralizia cerebrald)
Cathy A. Pelletier, PhD, MS, CCC-SLP
Lector universitar
Medicina Fizica !;ii de Reabilitare
Spitalul Johns Hopkins
Baltimore, Maryland
Rehabilitation of Patients With Swallowing Disorders (Reabili-
tarea pacientilor cu afectiuni ale deglutitiei)
COLABORATORI

Kristjan T. Ragnarsson, MD Gregory Samson, MD


Profesor i,i i,ef ,,Lucy G. Moses" Lector universitar voluntar
Catedra de Medicina de Reabilitare Medic de garda
Scoala de Medicina Mount Sinai Catedra de Medicina de Reabilitare
New York, New York Serviciul pentru Traurnatisrne Vertebro-Medulare
Spinal Cord Injury (Traumatismele vertebro-medulare) Sistemul de ingrijiri de Sanatate al Adrninistraµei pentru
Veterani din Miami ·
Stephanie A. Reid-Arndt, PhD, ABPP
Scoala de Medicina Miller
Colaborator ~i lector universitar
Universitatea Miami
Catedra de Fiziologie a Sanatatii
Miami, Florida
Universitatea Missouri
Management of Bladder Dysfunction (Managementul
Columbia, Missouri
disfunctiilor vezicii urinare)
Psychologi.cal Assessment and Int£rvention in Rehabilitation
(Evaluare $i int£rventie psihologicii in reabilitare) Lalith Satkunam, MBBS, FRCPC
Profesor
James K. Richardson, MD
Catedra de Medicina Fizica ~i de Reabilitare ~i Catedra de
Conferentiar universitar
Anatomie ~i Biologie Celulara
Catedra de Medicina Fizica ~i de Reabilitare
Universitatea Alberta
Sisterne de Sanatate - Universitatea Michigan
Director medical
Ann Arbor, Michigan
Programul Regional de Spasticitate pentru Adulti
Rehabilitation of Patients With Neuropathies (Reabilitarea Spitalul de Reabilitare Glenrose
pacientilor cu neuropatii) Edmonton, Alberta
James P. Robinson, MD, PhD Spasticity Management (Controlul spasticitiitii)
Conferentiar universitar dinician Michael Saulino, MD, PhD
Catedra de Medicina de Reabilitare
Lector universitar
Universitatea Washington
Universitatea Thomas Jefferson
Seattle, Washington
Philadelphia, Pennsylvania
Impairment Rating and Disability Determination (Evaluarea Medic de medicina fizica
gradelor de incapacitate ~i stabilirea dizabilitiitii) Moss Rehab
Gianna Rodriguez, BS, MD Elkins Park, Pennsylvania
Lector universitar Degenerative Movement Disorders of the Central Nervous
Medicina Fizica i,i de Reabilitare System (Tulburii.rile degenerative de m4care ale sistemului
Universitatea Michigan nervos central)
Ann Arbor, Michigan Mark R. Schmeler, PhD, OTR/L, ATP
Neurogenic Bowel: Dysfunction and Rehabilitation (Intestinul Lector universitar
neurogen: disfunctie ?i reabilitare)
Catedra de Stiinta ~i Tehnologie a Reabilitarii
Emily H. Rogers, MPH Scoala de Servicii de Sanatate ~i de Reabilitare
Catedra de Medicina Fizica i,i de Reabilitare Universitatea din Pittsburgh
Universitatea din Pittsburgh Pittsburgh, Pennsylvania
Pittsburgh, Pennsylvania Wheelchairs and Seating Systems (Fotolii rulante ?i sisteme de
Traumatic Brain Injury (Leziunile cerebrale traumatice) $edere)
Elliot J. Roth, MD Kelly M. Scott, MD
Profesor ~i ~ef ,,Paul B. Magnuson" Lector universitar
Catedra de Medicina Fizica ~i de Reabilitare Medicina Fizica ~i de Reabilitare
~koala de Medicina Feinberg Centrul Medical de Sud-Vest al Universitatii Texas
Universitatea de NordrVest Dallas, Texas
Chicago, Illinois ) Sexual Dysfunction and Disability (Disfunctia $i dizabilitatea
Stroke Syndromes (Accidentele vasculare cerebra le) sexualii.)
Michele J. Rustin, PhD, ABPP Richard E. Seroussi, MD, MSc
Practician independent Lector universitar clinician
Atlanta, Georgia Catedra de Medicina de Reabilitare ·
Psychological Assessment and Intervention in Rehabilitation Centrul Medical al Universitatii Washington
(Evaluare $i int£rventie psihologi.cii in reabilitare) Medicina Coloanei ~i Sportiva din Seattle
Seattle, Washington
Richard Salcido, MD
Impairment Rating and Disability Determination (Evaluarea
Sef gradelor de incapacitate # stabilirea dizabilitii.tii)
Medicina Fizica ~i de Reabilitare
Spitalul Universitar Pennsylvania
Philadelphia, Pennsylvania
Prevention and Management of Chronic Wounds (Preventia ?i
managementul plii.gilor cronice)
COLABORATORI

Craig K. Seto, MD, FAAFP, CAQ {Sports Medicine) Donald M. Spaeth, PhD
Conferentiar universitar Stiinta reabilitarii
Medicina de Familie Lector universitar adjunct
Pre~edinte Scoala de Stiinte ale Sanatatii $i Reabilitarii
Asociatia de Ingrijire Primara 'in Medicina Sportiva Catedra de Stiinta ~i Tehnologie a Reabilitarii
Director al programului de asistenta la domiciliu Universitatea din Pittsburgh
Catedra de Medicina de Familie Cercetator in domeniul sanatatii
Sistemul de Sanatate al Universit,Wi Virginia Laboratoarele de Cercetare $i Inginerie Umana
Charlottesville, Virginia Departamentul pentru Problemele Veteranilor
Therapeutic Exercise {Exerci{iul terapeutic) Sistemul de ingrijiri de Sanatate al Administratiei pentrn
Veterani din Pittsburgh
Terrence P. Sheehan, MD
Pittsburgh, Pennsylvania
Sef personal medical
Wheelchairs and Seating Systems (Fotolii !Jl_lante $i sisteme de
Spitalul Adventist de Reabilitare din Maryland $edere) --
Rockville, Maryland
Rehabilitation and Prosthetic Restoration in Upper Limb Kevin Sperber, MD
Amputation (Reabilitarea ~i protezarea post-amputatie a Lector universitar
membrelor superioare) Medicina Clinica de Reabilitare
Lector universitar
Mehrsheed Sinaki, MD, MS
Medicina Clinica de Reabilitare in Anesteziologie
Profesor
Colegiul Medicilor ~i Chirurgilor din cadrul Universitatii
Catedra de Medicina Fizica $i de Reabilitare
Columbia
Colegiul de Medicina al Clinicii Mayo
Lector universitar adjunct
Consultant
Medicina Clinica de Reabilitare
Catedra de Medicina Fizica $i de Reabilitare
Colegiul Medical Weill Cornell
Rochester, Minnesota
New York, New York
Osteoporosis (Osteoporoza)
Employment of Persons With Disabilities (lncadrnrea fn
Mark A. Skirgaudas, MD munca a persoanelor cu diwbililcifi)
Radiolog musculo-scheletic Steven P. Stanos, DO
Consultantii in radiologie din Washington ~i Centrul de
Director medical
lmagistica de Diagnosticare
Centrul de Gestionare a Durerii
Kirkland, Washington
lnstitutul de Reabilitare din Chicago
Neurologic and Musculoskeletal Imaging Stu.dies (Imagisticii
Lector universitar
neurologica ~i musculo-scheletica)
Catedra de Medicina Fizica ~i de Reabilitare
Curtis W. Slipman, MD Scoala de Medicina Feinberg
Pension at Universitatea de Nord-Vest
Miami Beach, Florida Chicago, Illinois
Common Neck Problems (Afectiunile frecvente ale regiunii Chronic Pain (Durerea cronicd)
cernicale) Siobhan Statuta, MD
Beth S. Slomine, PhD, ABPP Membru al Asociatiei de Medicina Sportiva
Neuropsiholog clinic Catedra de Medicina de Familie
Conferentiar universitar Universitatea Virginia
Catedra de Neuropsihologie Charlottesville, Virginia
Institutul Kennedy Krieger Therapeutic Exercise (Exercitiul terapeutic)
Scoala de Medicina Adam B. Stein, MD
Universitatea Johns Hopkins
Sef
Baltimore, Maryland
Catedra de Medicina Fizica $i de Reabilitare
Psychological Assessment and Intervention in Rehabilitation
Sistemul de Sanatate pentru Evreii din Long Island -
(Evaluare $i interventie psihologica fn reabilitare) North Shore
Sef $i conferentiar universitar
Catedra de Medicina Fizica si de Reabilitare
Scoala de Medicina ·
Universitatea Hofstra
Great Neck, New York
Spinal Cord Injury (Traumatismele vertebro-medulare)
COLABORATORI

Steven A. Stiens, MD, MS Santiago Toledo, MD


Director Director medical
Programul Asociatiei pentru Afeqiunile Coloanei Reabilitare ortopedica
Vertebra le Medicina fizica $i de reabilitare
Conferentiar universitar Institutul de Reabilitare din Chicago
Catedra de Medicina de Reabilitare Lector universitar
Universitatea Washington Medicina fizica $i de reabilitare
Medic curant Scoala de Medicina Feinberg
Spitalul U niversitar Universitatea de Nord-Vest
Centrul Medical Harborview Chicago, Illinois
Sistemul de Ingrijiri de Sanatate Puget pentru Tulburarile Rheumatic Diseases (Bolile reumatice)
de Auz al Administratiei pentru Veterani
Kathleen Trapani, BA, MPT
Seattle, Washington
Fizioterapeut
Neurogenic Bowel: Dysfunction and Rehabilitation (Intes-
Spitalul Little Company of Mary
tinul neurogen: disfunctie ,,i reabilitare), Transplantation of
Evergreen Park, Illinois
Organs: Rehabilitation to Ma.timize Outcomes (Transplan-
tul de organe: inlervenfii de reabilitare pentru maximizarea Rheumatic Diseases (Bolile reumatice)
_rezu/tatelor) Mark D. Tyburski, MD
Alison Stout, DO
Sef sup leant
Medicina Fizica $i de Reabilitare
Director
Clinica pentru Coloana
Medicina coloanei ~i musculo-scheletica
Medicina de reabilitare Grupul Medical Permanente
Serviciile de Ingrijiri de Sanatate Puget pentru Tulburarile Sacramento $i Roseville, California
de Auz ale Administra1iei pentru Veterani Chronic Pain (Durerea cronicii)
Catedra de Medicina de Reabilitare Jay M. Uomoto, PhD
Universitatea Washington Persoana de legatura $i consultant senior
Seattle, Washington Leziuni cerebrale traumatice
Spinal Injection Techniques {Tehnici de injectare la nivelul Administratia pentru Veterani ~i Ministerul Apararii
coloanei venebra le) Biroul pentru Servicii de Reabilitare
Jeffrey A. Strommen, MD
Departamentul pentru Problemele Veteranilor al Statelor
Lector universitar Unite
Washington, DC
Medicina Fizica ~i de Reabilitare ~i Neurologie
Clinica Mayo Psychological Assessment and Intervention in Rehabilitation
Rochester, Minnesota (Evaluare ~i interventie psihologica in reabilitare)
Electrodiagnostic Medicine III: Case Studies (Medicina de Christopher J. Visco, MD
electrodiagnosticare IlI: studii de caz) Lector universitar
Paul Sugg, BS, CPO, CPed, FAAOP
Catedra de Medicina de Reabilitare ~i Regenerativa
Protezare ~i Ortezare EastPoint Colegiul Medicilor ~i Chirurgilor
Kinston, North Carolina Universitatea Columbia
Spinal Onhoses (Ortezele spinale) Spitalul Presbiterian din New York
New York, New York
Mukul Talaty, PhD Peripheral Joint and Soft Tissue Injection Techniques (Tehnici
Cercetator in biomecanica de injectare la nivelul mticulatiilor periferice # al tesuturilor
Laboratorul de Analiza a Mersului ~i Mi~carii moi)
1\riossRehab
Amy K. Wagner, MD
Reteaua de Ingrijiri de Sanatate Albert Einstein
Elkins Park, Pennsylvania Conferentiar universitar $i vicepre$edinte
Cercetare
Gait Analysis: Technology and Clinical Applications (Analiza
mersului: telmologie ~i aplicatii clinice) Catedra de Medicina Fizica ~i de Reabilitare
Director asociat
Edward Tilley~ CO Cercetare in reabilitare
Manager, servicii ortetice Centrul Safar de Cercetare in Resuscitare
Sistemele Universitare de Ingrijiri de Sanatate din Caro- Facultatea de Instruire pentru Absolventi
lina de Nord-Est Centrul de N euro$tiinte
Spitalul Memorial Pitt County Universitatea din Pittsburgh
Greenville, Carolina de Nord Pittsburgh, Pennsylvania
Spinal Orthoses {Ortezele spinale) Traumatic Brain Injury (Leziunile cerebrale traumatice)
CO LABO RATORI

Delaina Walker-Batson, PhD Sam S.H. Wu, MD, MA, MPH, MBA
Director Conferentiar universitar $i vicepre$edinte
Centrul pentru Atacuri Cerebrale Operatiuni clinice
Profesor Catedra de Medicina Fizica $i de Reabilitare
Catedra de Stiinte ale Comunicarii ~i Tulburari Sistemul de Sanatate al Universitatii Pennsylvania
Comunicative Sef personal medical
Universitatea pentru Femei din Texas Good Shepherd Penn Partners
Dallas, Texas Director medical
Adult Neurogenic Communication Disorders Institutul Penn de Medicina de Reabilitare
(Tulburiiri neurogene de comunicare la adulti) Director medical
Programul pentru accidente vasculare
David C. Weber, MD
Institutul Penn de Medicina de Reabilitare
Clinica Mayo Director medical
Rochester, Minnesota Consiliul pentru Accidente Vasculare din Delaware Valley
Physical Agent Modalities (Proceduri cu agenti fizici) Pre$edintele Comitetului Executiv
Jonathan H. Whiteson, MD Consiliul pentm Accidente Vasculare din Delaware Valley
Lector universitar Catedra de Medicina Fizica $i de Reabilitare
Medicina de reabilitare Sistemul de Sanatate al Universitatii Pennsylvania
Catedra de Medicina Fizica ~i de Reabilitare Philadelphia, Pennsylvania
Scoala de Medicina Prevention and fv1anagement of Chronic Wounds
Universitatea New York (Preven tia ~i managementul pldgilor cronice)
New York, New York Robert K. Yang, MD, MHA
Cardiac Rehabilitation (Reabilitarea cardiacii) Lector universitar clinician
Robert P. Wilder, MD Catedra de Ortopedie ~i Reabilitare
Conferentiar universitar Universitatea Iowa
Catedra de Medicina Fizica ~i de Reabilitare Iowa City, Towa
Director medical Integrative Medicine in Rehabilitation (Medicina holislicii fn
Clinica Runner's reabilitare)
Medic de echipa Mark A. Young MD, MBA, FACP
Universitatea de Atletism Virginia
Pre$edinte
Universitatea Virginia Catedra de Medicina Fizica $i de Reabilitare
Charlottesville, Virginia
Centrul pentru Forta de Munca $i Tehnologie
Therapeutic Exercise (Exercitiul terapeutic) Centrul de Reabilitare Profesionala Maryland
Stuart E. Willick, MD, FACSM Divizia de Servicii de Reabilitare
Confereniiar universitar Ministerul Educatiei
Centrul de Ortopedie Facultate
Universitatea Utah Medicina Fizica $i Reabilitare
Salt Lake City, Utah Scoala de Medicina Johns Hopkins
Musculoskeletal Disorders of the Lower Limb Baltimore, Maryland
(Afectiunile musculo-scheletice ale membrului inferior) Facultate
Catedra de Reabilitare
Pamela E. Wilson, MD Universitatea New York
Catedra de Medicina Fizica ~i de Reabilitare Facultate
Universitatea Colorado Catedra de Neurologie
Spitalul de Copii llniversitatea Maryland
Aurora, Colorado White Marsh, Maryland
Examination of the Pedialric Patient (Examinarea pacientului Transplantation of Organs: Rehabilitation to Maximize Out-
pediatric) comes (Transplantul de organe: intervenfii de reabilitare
Joshua G. Woolstenhulme, DPT pentru maximizarea rezul tatelor)
Membru al Asociatiei de Cercetare David T. Yu, MD
Fizioterapeut Medicina fizica ~i de reabilitare
Seqia de Medicina de Reabilitare Centrul Medical Virginia Mason
Centrnl de Cercetare Clinica Seattle, Washington
Institutele Nationale de Sanatate Electrical Stimulmion (Electrostimularea),
Bethesda, Maryland Strohe Syndromes (Accidentele vasculare cerebrale)
Pulmonary Rehabilitation (Reabilitarea pulmonara)
M ULTU
, MIRI
Le multumesc din sujlet urmatorilor:

Celor 155 de colaboratori $i multor altora, fara ajutorul


carora aceasta editie a tratatului nu ar fi fast niciodata
finalizata .
Sotiei mele, Diana Verdun Braddom, ale carei incura-
jare $i sustinere continue au transformat acest demers intr-
o lucrare inconjurata de iubire.
Extraordinarului personal al Elsevier, mai ales lui Dolo-
res Melani, lui Ann Ruzycka Anderson $i lui Beth Hayes.
ComiteLUlui editorial, format din Leighton Chan, MD,
MPH; Mark A. Harrast, MD; Karen J. Kowalske, MD; Den-
nis J. Matthews, MD; Kristjan Ragnarsson, MD; $i Kathryn
A. Stolp, MD.
Cititorilor primelor trei editii, care mi-au trimis sugesti-
ile lor, multe dintre acestea fiind incorporate in cea de-a
patra editie.
Sutelor de colaboratori ale primelor trei editii, care au
pus bazele solide ale con~inutului acestei editii.
Traducatorilor in italiana $i turca ale uneia dintre sau
mai multor editii anterioare.

Randall L. Braddom, MD, MS

( xix
=============·=--· -::::::--····----··;::::::===··-
- - - - - - - ·-·-------··----······
=======·-
------·-·-·----··-...- ..... --
h °'" -•• • ••:::::::::::::::::;:::.::•:w,uu, ·- •· •• ·-•••• •·•· ·
··--··-···-···

---··- . __ . . . _._____ ...___ ______


__ .....................................................
- -· ...--·-··--·"·'"-·-···· ...- - .. ~ ,,h ..... - .... -~···----······ .........
. ........ , ..--·-------- ,., ----
, ____
, _______ ._..,._...., . . . ..........__,
,., ..... ... ~--........-,. .......
........
-~------- ,
··-·
~-~

~~~~-------·--·.
------. ........ ,.....,.• .....,._ ..u-·
-- ···--,. ... . ... -
·••,nr·•··· .. _ , • - ... -.... · '
"'···-~-----
. - . , • • • . , _ . •• • - • • • - • · - • • .• . .. , .•.

PREFATA
,

Scopul celei de a patra editii ( ~i al tuturor editiilor tra- Multumita prietenilor HO$tri de la Elsevier, cea de-a
tatului) a fost acela de a crea un manual practic, util din patra editie contine imbunatatiri ale valorii continutului .
punct de vedere clinic ~i u~or de 1nteles, care sa cuprinda, Majoritatea ilustratiilor sunt color. Este adevarat ca s-ar
in paginile sale, complexitatea domeniului medicinei fizice putea scrie o carte intreaga despre subiectul fiecaruia dintre
~i de reabilitare. Aceasta continua sa fie o tinta in mi~care, capitolele din cuprinsul acestui tratat. Una dintre sarcinile
deoarece domeniul este dinamic. Apar in permanenta autorilor ~i editorilor a fost aceea de a lua uria$a cantitate
tratamente noi, iar medicii de medicina fizica ce ~i-au asu- de informatii care formeaza, in momentul de fata, dome-
mat rolul de pionieri extind constant domeniul, sondand niul medicinei fizice $i de reabilitare $i de a o condensa
noi arii de ingrijire a pacientilor. 1ntr-un manual de o dimensiune rezonabila. Cea de-a patra
Parerile cititorilor indica faptul ca unul dintre motivele editie a fost editata cu atentie, pentru a incapea intr-un sin-
pentru care primele trei editii s-au bucurat de o popular- gur volum, ~i am putut apela la extraordinarele resurse de
itate la nivel mondial a fost U$Urinta cu care au putut fi publicare $i mijloace de maximizare a eficientei ale Else-
parcurse. Pentru aceasta ediiie, am fa.cut tot ce mi-a stat in vier pentru a depa$i presiunile inflationare $i a reduce
putinta pentru a face tratatul $i mai U$or de citit $i pentru putin pretul. La fel ca in cazul primelor trei editii, suntem
a maximiza ,,eficienta cititorului". S-au depus eforturi sin- deschi~i comentariilor, observatiilor, sugestiilor $i criticii
cere pentru ca manualul sa fie scris $i editat 1ntr-o astfel de constructive din partea membrilor comunitatii medicinei
maniera incat cititorul sa poata invata ,,cat mai multe in fizice ~i reabilitarii $i din panea tuturor cititorilor.
decursul unui mi nut" .

xxi
------·-··---·~------·.
==========· =----===::::::::::::=:-::.-::······-··--·-···--·-··--··--········--·
----·---···-····--···-····-------···----·-·- ·--- --
.. .. .. --···---- ..·-··

........

PREFATA
, LA TRADUCEREA iN LIMBA ROMANA

1ntentia de a traduce un tratat recunoscut pe plan mon- Pentru majoritatea capitolelor 1nsa, am fost nevoiti sa
dial a pornit de la faptul ca specialitatea de Reabilitare apelam la traducatori profesioni$ti pentru a putea finaliza
Medicala nu avea o carte de referinta care sa cuprinda traducerea $i apoi a face corecturile necesare.
intreaga complexitate a specialitatii. in sfar$it traducerea este finalizata.
Astfel ne-am decis sa alegem unul dintre cele mai cunos- Cu siguranta insa s-au mai strecurat gre$eli, incorectitu-
cute, apreciate $i complete tratate de specialitate pe plan dini sau traduceri mai putin adecvate ale unor termeni de
mondial, Physical Medicine & Rehabilitation Fourth Edition specialitate consacrati in hmba engleza.
de Randall Braddom. Ne cerem scuze pentru aceste lucruri $i va rugam sa ni le
Proiectul a debutat in anul 2012, an in care Societatea semnalati pentru a face corecturile necesare pentru o editie
Romana de Reabilitare (la acea vreme Societatea Romana viitoare.
de Medicina Fizica ~i de Recuperare) aniversa 90 de ani de Dorim de asemenea sa multumim companiilor farma-
la infiintare. ceutice Astra-Zeneca, Roche $i Amgen pentru sprijinul
Initial am dorit sa realizam acest proiect prin contributia oferit pentru realizarea acestui tratat.
mai multor colegi de specialitate pentru a minimaliza cos- Suntem bucuro$i ca putem oferi aceasta prima edi~ie
turile pe care le-ar fi implicat angajarea unuia sau mai mul- mem bri !or Societatii Romane de Reabilitare Medicala
tor traducatori profesioni$ti. Prin urmare capitolele au fost cu scopul de a ameliora asistenta de reabilitare medicala
repartizate unor colegi speciali$ti $i rezidenti, urmand ca a persoanelor cu dizabilitati ~i de a pune la dispozitia
aceasta traducere initiala sa fie verificata $i corectata de speciali~tilor IlO$tri un tratat prestigios $i cu siguranta util
catre un grup de mai multi colegi cu mai multa experienta in pregatirea lor profesionala.
in specialitate.
Din nefericire insa aceasta strategie nu a <lat roade, per-
soanele implicate facand traduceri incomplete, incorecte $i August 2015 Mihai Berteanu
incoerente sau nefacandu-le de lac. Au ex.istat $i exceptii,
carora dorim sa le multumim in mod special pentru impli- Adrian Bighea
carea $i profesionalismul cu care au realizat pro bono tra-
ducerea mai multor capitole de tratat.

xxiii·
CU PRINS
SECTIUNEA I SECTIUNEA 2
Evaluare Tehnici de tratament ~i echipamente speciale
······ · ······ ····· ·· ·· ... ... .... ..... ... . . .... ... .. .. .. .. .. . . .

ISTORIC ~I EXAMINARE FIZICA IN MEDI CINA FIZICA 3 12 REABILITAREA SI PROTEZAREA POST-AMPUTATIE


Michael W O'Dell, C. David Lin ~1 Andre Panagos A MEMBRELOR SUPERIOARE 275 ,
TetTence P. Sheehan
2 EXAMINAREA PACIENTULUI PEDIATRIC 43
Pamela E. Wi lson ~i Susan D. Apkon 13 REABILITAREA ~I PROTEZAREA POST-AMPUTATIE
A MEMBRELOR INFERIOARE 297
3 TULBURARI NEUROGENE Mark E. Huang, Laura Ann Millie~ Robert Lipschutz ~i Todd A Kuiken
DE COMUNICARE LA ADULT! 53
Delaina Walker-Batson ~i Jan Avent 14 DISPOZITIVE ORTETICE
PENTRU MEMBRELE SUPERIOARE 341
4 EVALUARE SI INTERVENTIE Brian M. Kelly. Atul T. Patel ~i Carole V Dodge
PSIHOLOGICA IN REABILITARE 69
Stephanie A. Reid-Arndt, Bruce Caplan, Michele J. Rustin, Beth S. I5 DISPOZITIVE ORTETICE
Slomine, Jay M. Uornoto "?i Robeti G Frank PENTRU MEMBRELE INFERIOARE 357
W illiam J. Hennessey
5 ANALIZA MERSULUI:
TEHNOLOGIE ~I APLICATII CLINICE I 07 16 ORTEZELE SPINALE 385
Alberto Esquenaz, ~1 Mukul Talaty David P. Moore, Edward Tilley ~i Paul Sugg

6 EVALUAREA GRADELOR DE 17 FOTOLI I RULANTE ~I SISTEME DE $EDERE 399


INCAPACITATE ~I STABILIREA. DIZABILITATII 125 Alicia M. Koontz, Amol M. Karmarke~ Donald M. Spaelh.
Richard E. Seroussi ~1 James P. Robinson Mark R. Schmeler $i Rory Cooper

7 IMAGISTICA NEUROLOGICA I8 EXERCITIUL TERAPEUTIC 431


$1 MUSCULO-SCHELETICA 141 Robert P Wilder. Jeffrey G. Jenkins. Craig K. Seto ~i Siobhan Statuta.
Andrew D. Bronstein, Mark A. Sk1rgaudas ?i Andrew J. Cole
19 MANIPULARILE. TRACTIUNILE $1 MASAJUL 457
8 MODALITATI DE EVALUARE A CALITATII SI E. Grogg
Jeffrey S. Brault. Robert E. Kappler ~i Brian
REZULTATELOR TN REABILITAREA MEDICAL.A 173
Karen L Andrews, Heather S. Ohl. Mary F. Kessler ~i Dexanne B. Clohan 20 PROCEDURI CU AGENTI FIZICI 48 1
C. Weber ~1 Kurtis M. Hoppe
David
9 MEDICINA DE ELECTRODIAGNOSTICARE I:
PRINC IPII FUNDAMENTALE 185 21 ELECTROSTIMULAREA 503
Daniel Dumitru ~i Mich;iel Andary David T. Yu

IO MEDICINA DE ELECTRODIAGNOSTICARE II: 22 MEDICINA HOLISTIC.A IN REABILITARE 517


EVALUARE CLINIC.A ~I CONSTATARI 211 Ralph E. Gay, Brent A Bauer ~i Robert K. Yang
Timothy R Dillingham
23 DISPOZITIVE DE ASISTENTA COMPUTERIZATE SI
I I MEDICINA DE ELECTROD IAGNOSTICARE Ill : SISTEME PENTRU CONTROLUL MEDIU LUI AMBiANT 535
STUDII DE CAZ 241 Cathy Bodine
Andrea J. Boon ~i Jeffrey A. Strommen
24 TEHNICI DE INJECTARE LA NIVELUL ARTICULATHLOR
PERIFERICE ?I AL TESUTURILOR MOI 553
Paul Lento. Joseph Ihm, David J. Kennedy ~i Christopher J Visco

25 TEHNICI DE INJECTARE
LA NIVELUL COLOANEI VERTEBRALE 579
A lison Stout, Nelson Hager $i Marla Kaufman

xxv
CU PRINS v ~
SECTIUNEA 3 43 DUREREA MUSCULARA 103 1
Chang-Zern Hong
Aspecte clinice frecvent 1ntalnite
44 MEDICINA SPORTIVA 1065
26 DOBANDIREA INDEPENDENTEI FUNCTIONALE 605 Mark A. Harrast. Scot Laker ~i Erin Maslowski
Ellen Guess. Debra Paul ~i Alison E. lane
45 REABILITAREA OCUPATIONALA I 097
27 REABILITAREA PACIENTILOR CU AFECTIUNI ALE Brian S. Foley
DEGLUTITIEI 621 . .
Jeffrey B. Palmer. Cathy A Pelletier ~i Koichiro Matsuo 46 AFECTIUNILE NEURONULUI MOTOR I I 07
Nanette Joyce ~i Gregory T Carter
28 MANAGEMENTUL DISFUNCTIILOR
VEZICII URINARE 64 1 , 47 REABILITAREA PACIENTILOR CU NEUROPATII 1131
Diana D. Cardenas, Anthony Chiodo ~i Gregory Samson Anita Craig ~i James K. Richardson

29 INTESTINUL NEUROGEN : 48 AFECTIUNILE MIOPATICE I 165


DISFUNCTIE ~I REABILITARE 661 Craig M. McDonald, Jay J. Han ~i Gregory T Carier
Gianna Rodriguez. John C. King ~i Steven A Stiens
49 LEZIUNEA CEREBRALA TRAUMATICA 1201
30 CONTROLUL SPASTICITATII 683 Amy K. Wagne~ Patricia M. Arenth. Christina Kwasnica.
Patrici;i W. Nance. Lalith Satkunam ~i Karen Ethans and Emily H. Rogers

31 DISFUNCTIA $1 DIZABILITATEA SEXUALA 705 50 ACCIDENTELE VASCULARE CEREBRALE 1245


Kelly M. Scott ~i Colleen M. Fitzgerald Richard L. Harvey, Elliot J. Roth, David T Yu ~i Pablo Celnick

32 PREVENTIA SI MANAGEMENTUL 5I TULBURARILE DEGENERATIVE DE MISCARE


PLAGILOR c 'R oNICE 729 ALE SISTEMULUI NERVOS CENTRAL , 1291
Richard Salcido, Chulhyun Ahn. Sam SH. Wu ~i Robert j. Goldman Jeanne Doherty, Guy Fried ~i Michael Saulino

33 REABILITAREA CARDIAC.A 761 52 SCLEROZA MULTIPLA 1301


Jonathon H. Whrteson ~i Gisli Einarsson George H. Kraft. Theodore F<.. Brown ?i Shana Johnson

34 REABILITAREA PULMONARA 791 53 PARALIZIA CEREBRALA 1321


Randall E. Keyse~ Leighton Chan. Joshua G. Woolstenhulme, Joyce Oleszek ~i Loren Davidson
Michelle Kennedy ?i Bart E. Drinkard
54 MIELOMENINGOCELUL SI
35 INCADRAREA TN MUNCA A PERSOANELOR CU ALTE DISRAFISME SPINALE 1343
DIZABILITATI 807 R. Drew Davis ?i Charles Law
Heidi Klingbeil ~1 Kevin Sperber
55 TRAUMATISMELE
36 BOULE REUMATICE 821 VERTEBRO -MEDULARE (TVM) 1361
Santiago Toledo, Kathleen Trapani ~i Elizabeth Feldbruegge T'iomas N. Bryce. Kristjan T Ragnarsson. Adam 8. Stein,
and Fin Biering-Sorensen

SECTIUNEA 4 56 BOALA VASCULARA PERIFERICA


Aspecte ale diagnosticelor specifice A MEMBRULUI INFERIOR 1419
Susan Knapton ~i Geetha Pandian
37 AFECTIUNI FRECVENTE ALE REGIUNII CERVICALE 839
Michael J. DePalma ~i Curtis W Slipman
57 REABILITAREA PERSOANELOR
BOLNAVE DE CANCER 1445
Andrea L. Cheville
38 AFECTIUNILE MUSCULO-SCHELETICE
ALE MEMBRULUI SUPERIOR 871
Jonathon T. F1nnoff
58 REABILITAREA TN ARSURI 1479
Vincent Gabriel ~i Radha Holavanahalli
39 AFECTIUNILE MUSCULO-SCHELETICE
ALE MEMBRULUI INFERIOR 897
59 REABILITAREA PACIENTILOR GERIATRIC! 1497
Rina M. Bloch
Pamela A Hansen ~i Sluart E. Willick

40 LOMBOSACRALGIA 927
60 TRANSPLANTUL DE ORGANE: INTERVENTII
DE REABILITARE PENTRU MAXIMIZAREA .
Karen P. Barr ~i Mark A. Harrast
REZULTATELOR 1519
41 OSTEOPOROZA 971 Mark A Young. Steven A Stiens, Bryan J. O'Young ~i R. Samuel Mayer
Mehrsheed Sinaki
61 MEDICI NA FIZICA $1
REABILITARE INTERNATIONAL.A 1539
42 DUREREA CRONICA 993
Steven P Stanos, Mark D. Tyburski ?i R. Norman Harden John Melvin, Marta Imamura ~i Jose Jimenez
(
•••••••••••••••••••••••
~~~?:77;'"~;:;--;-:'."""'T~~.........~ ~~~~-----~----......_· • •
••
• • • •














- - - ----··-·--·····-- - ··--···--·--···.
""t.:=::::--==- .:::::.:::.::::::::::::::. ·---- ~-
i:::::==~ - -::::-:.:::::::-.: .... :::·. - ··-.

ISTORIC SI EXAMINARE FIZICA


i N MEDlc'INA FIZICA
Michael W. O'Dell , C. David Lin, ~i Andre Panagos

In medicina fizica, istoricul ~i examinarea fizica (I&E) ser- informatiile $i concluziile suplimentare, pe masura ce aces-
vesc mai multor scopuri. Ele sunt baza de date pornind tea devin disponibile, iar comunicarile verbale sau scrise sa
de la care se alcatuie~te un plan de tratament. Servesc, de ajunga la conducerea medicala a echipei.
asemenea, ~i ca inregistrare scrisa ce ajunge la alti membri Structura exacta a evaluarii este, intr-o oarecare masura,
ai personalului medical de reabilitare sau din afara rea- determinata de inclinatiile personale, de specializare $i de
bilitarii. In sfar~it, I& E asigura temeiul pentru facturarea cerintele institutionale (cerinta de conformitate a codifica-
medicala 16 ~i servesc drept document medico-legal. Docu- rii de catre medic, comisii pentru formulare ~i supraveghere
mentele emise de catre medic au devenit componenta deci- normativa) . Pentru a maximiza rigurozitatea culegerii date-
siva pentru rambursarea recuperarii intraspitalice~ti supuse lor $i a minimiza timpul dedicat consemnarilor, folosirea
sistemului de plati estimate, precum ~i dovada pentru o unor formulare-~ablon poate fi de nepretuit. Rezultatele
asigurare prelungita de catre asiguratorii privati. in funqie relevante de laborator ~i radiologice trebuie sa fie transcrise
de cadrul de desfa~urare, l&E din medicina fizica variaza clar. In Tabelul 1-2 sunt rezumate elementele I&E esentiale
extrern de mult ca amploare, de la evaluarea concisa, in din medicina fizica. Pentru o intelegere completa a starii de
conditii de ambulatoriu, a unei leziuni izolate a genun- sanatate a pacientului ~i a bolii pentru care acesta este exa-
chiului, pana la evaluarea cuprinzatoare a unui pacient minat, este necesara evaluarea unora dintre sau a tuturor
cu o leziune traumatica a creierului sau maduvei spinarii, acestor elemente. Ele formeaza, totodata, suportul pentru
internat in vederea recuperarii intraspitalice~ti. Aproape planul de tratament.
intotdeauna, o evaluare initiala este mai amanuntita ~i mai lntensificarea folosirii consemnarilor medicale elec-
cuprinzatoare deca.t evaluarile ulterioare sau cele de urma- tronice (CME) a modificat in mod semnificativ tabloul
rire. 0 exceptie ar putea fi cazul in care, cu ocazia unui documentelor tinand de I&E din medicina fizica, atat in
consult de urmarire a evolutiei, un pacient prezinta semne conditii de spital, cat $i in ambulatoriu.23 Printre avantajele
~i simptome complet noi. Medicii aflati in pregatire au ten- oferite de CME se afla lizibilitatea crescuta, operativitatea
dinta de a supraincarca cu detalii o evaluare, dar medicul in privinta timpului permisa de folosirea de formulare (de
fizioterapeut cu experienta dezvolta, cu timpul , un simt al $abloane) $i de expresii-tip {,, smart phrases ") ce pot fi adap-
amanuntelor ce sunt necesare pentru fiecare pacient aflat tate fiecarui practician, atentionarile automate (alerteJe) cu
intr-un cadru dat ~i pentru fiecare tip de prezentare. privire la interaqiuni medicamentoase sau la erori legate de
I&E din medicina fizica se aseamana formatului tra- medicaµe , precum ~i facturarea mai rapida ~i mai corecta.
di~ional predat in $COlile de medicina, insa cu un accent Dezavantajele includ folosirea in exces a funqiei ,,copy-
suplimentar asupra istoricului, semnelor $i simptome- paste" (copiere ~i lipire), ceea ce poate duce la aparitia de
lor interesand funqionalitatea . Totodata, T&E din medi- repetitii inutile intre consemnari consecutive, cu perpetua-
cina fizica identifica ~i acele sisteme ramase neafectate ce rea de informatii potential inexacte, preluarea automata a
ar putea fi utilizate in compensare.22 Pentru intelegerea unor date ce nu sunt neaparat verificate de catre practicia-
cadrului teoretic de referinta privind evaluarea persoanelor nul de serviciu, ca ~i a~a-numita ,, alarm fatigue"(pierderea
cu dizabilitati fizice ~i cognitive, familiarizarea rn clasifi- capacitatii de a acorda atentie alarmelor sau alertelor din
carile Organizatiei Mondiale a Sanatatii din 1980 $1 1997 cauza nurnarnlui prea mare al acestora). Odata cu Inaspri-
este extrem de importanta (Tabelul 1-1). 7 6 , 77 in medicina rea reglementarii practicii ~i facturarii intraspitalice~ti ~i la
fizica, identificarea $i tratarea celor mai importante defici- cabinet, aceste CME vor deveni tot mai importante pentrn
ente, cu scopul de a cre$te cat mai mult capacitatea funqio - a se asigura uneori incalcitele documente specifice cerute
nnla, devin astfel obiectivul fundamental al evaluarii. de masurile de securitate 40 ~i cele pentru plata medicului. 15
Deoarece cazurile de care se ocupa medicina de rea-
bilitare pot fi extrem de compl-ex..e, l&E sunt deseori com-
pletate. Confirmarea, din partea ~l~r membri ai echipei, lstoricul in medicina fizica
personalului medical ~i membrilor fa,miliei, a unor aspec.te
funqio nale ~i de anamneza, poate ¢ura $i cateva zile. rn Abilitatile de consemnare a anamnezei intra 111 compu-
plus, 1n cursul tratamentului intraspitalicesc sau in ambu- nerea artei medicale, ele fiind necesare pentru ca starea
latoriu, multe dintre aspectele funqionale discutate in acest clinica a pacientului sa poata fi complet determinata. in
capitol pot fi evaluate $i explorate intr-un mod mai deplin medicina fizica, unul din aspectele specifice consta in
de catre alti membri ai echipei interdisciplinare. Este impe- punerea in evidenta a deficitelor funqionale cauzate de
rios necesar ca medicul fizioterapeut sa fie la curent cu boala sau de leziune. Identificarea acestor deficite permite
3
SECTIUNEA I Evaluare

Tabelul 1-1 Definitii ale O rganizatiei Mondiale a Sanat ati i prieteni, alti medici, asistente ~i cadre medicale, consem-
nari medicale anterioare, ceea ce poate afecta, de asemenea,
1980 facturarea serviciilor medicale. Utilizarea acestora din urma
Defect
trebuie insa facuta cu prudenta, intrucat, sub forrna a$a-nu-
Orice pierdere sau anormalitate de structura
o ri fu nqie, la nivel anatomic, fiziologic sau mitelor ,,chart lore" (informatii de la dosar) , sunt cateodata
psihologic repetate inexactitati, de la un serviciu la altul.
Dizabilitate Orice limit are (diminuare, restrangere) sau lipsa
(absenia, deficit) rezu ltata in urma unui defect al
Motivul principal al internarii
capacitatii de a indeplini o activitate, i n maniera sau
in limitele considerate normale pentru o fiinta umana Acuza principala este simptomul sau problema care 1-a
Handicap Dezavantaj al unei anumite persoane. rezultat i n urma facut pe pacient sa solicite tratament medic.al. Cele mai
unui defect sau a unei dizabilitati, care limiteaza sau comune motive intalnite intr-un cabinet ambulatoriu de
impiedica indeplinirea unui rol ~e este normal pentru
acel individl
medicina fizica sum cele legate de durere, slabiciune sau
tulburari ale mersului, cu diferite origini, musculo-schele-
1997
tice sau neurologice. in cadrul unei consultatii de medi-
Defect Orice pierdere sau anormalitate de structura corporala cina fizica dintr-un serviciu de reabilitare intraspitalicesc,
sau a unei funqii fiziologice ori psihologice (in esenia. motivele predominante sum legate de deficiente privind
neschimbata fata de defini~ia din 1980)
mobilitatea, activitatile cotidiene (ADL-uri), comunicarea,
Activitate Natura ~i gradu l de funqionare (performanta) sau cele cognitive, precum ~i pregatirea pentru o reabili-
ale unei persoane
tare intraspitaliceasca. Spre deosebire de examenul clinic,
Participare Natura ~i gradul de implicare a persoanei i n situatii de relativ obiectiv, motivele internarii sunt pur subiective,
viata, raportate la defecte. dependente, afequni ale
sanatatii sale ~i factori tinand de context
iar atunci cand este posibiL medicul trebuie sa intrebuin-
- - -- - - - - teze pentru consemnare propriile cuvinte ale bolnavului.
Dupa Organiza1ia Mondiala a Sanatatii, 198016 ~1 1997.77 cu permisiunea Organ,za1,iei Se poate ca un pacient sa se prezinte cu mai multe acuze,
Mondiale a Sanatatii.
inrudite sau nu intre ele, caz in care este util sa i se ceara
acestuia sa in~ire problemele, de la unele ,,cele mai supara-
toare", la altele ,,cele mai putin suparatoare".
Detaliile specifice ale unui pacient ce se prezinta pentru
conceperea unui plan de tratament pentru refacerea capaci- o acuza principala pot face trimitere, totodata, catre gra-
tatii funqionale. Pentru medicul fizioterapeut, problemele dul dizabilitaiii sau al handicapului. De exemplu, faptul
cele mai importante sunt, la o persoana cu atac vascular, ca un po~ta$ obez se prezinta plangandu-se de o dificultate
de exemplu, nu doar etiologia sau localizarea leziunii, ci la mers din cauza unei dureri de genunchi ar putea sugera
~i ,. ce deficite functionale sunt prezente ca urmare a acci- nu doar deficienta, ci $i impactul asupra profesiei sale $i a
dentului vascular?" Raspunsul ar putea include: deficite ale rolului sau de cap de fa mi lie (contributie, handicap).
deglutitiei, ale comunicarii, mobilitatii, deficite cognitive,
ale activitatilor tinand de traiul cotidian (ADL-uri) sau o lstoricul boli i actuale
combinatie a tuturor acestora.
Timpul petrecut pentru consemnarea unei anamneze lstoricul bolii actuale (IBA) expune in amanunt motivul
permite, de asemenea, ca pacientul sa se acomodeze cu sau motivele pentru care pacientul solicita asistenta medi-
medicul, fiind astfel stabilita o comunicare ~i aparand cala, precum $i orice deficite funqionale, inrudite sau nu,
increderea. Aceasta comunicare initiala este hotaratoare cu acestea. El ar trebui, totodata, sa urmareasca $i alte
pentru o relatie medic-pacient-familie productiva ~i de tip informatii avand legatura cu acuzele principale, cum ar fi:
constructiv, putand totodata sa il ajute pe medic sa afle proceduri medicale sau chirurgicale recente sau din trecut,
amanunte despre zone sensibile, precum trecutul sexual complicatii ale tratamentului, ca $i posibi lele restriqii sau
sau abuzul de substante. De asemenea, aceasta poate avea precautii. IBA trebuie sa cuprinda cateva dintre sau toate
impact asupra rezultatelor terapeutice, intrucat un pacient aceste opt componente privind acuza principala: locali-
care are incredere tinde sa fie mai cooperant.62 Sesizarea zare, momentul instalarii, caracteristici, context, severitate,
starii suflete$ti a pacientului $i/ sau familiei (precum cea de durata, factori modificatori, precum $i semne $i simptome
furie, frustrare, darzenie, obstinatie), a intelegerii de catre insotitoare (a sevedea Tabelul 1-2).
ace~tia a bolii, a nivelului lor de patrundere cu privire la in urmatoarea exemplificare de caz, pacientul este un
deficienta ~i la abilita~ile de a-i face fata, toate acestea se barbat in varsta de 70 de ani, trim is la terapie fizica de catre
pot obtine in cursul consemnarii anamnezei. in cele rnai neurologul sau, din cauza ca nu poate merge bine (moti-
multe cazuri, pacientul este eel care il conduce pe medic vul principal). Pe parcursul ultirnelor luni (durata), el a
catre un diagnostic ~i o concluzie. In altele, ca atunci cand obse1vat o slabiciune lent progresiva a gambei sale stan gi
pacientul este incoerent $i nu se poate concentra, sunt (localizare) . Consultatia ulterioara din partea neurologului
necesare frecvente reveniri ~i clarificari. a sugerat o scleroza laterala amiotrofica (context) . Pacien-
in general, pacientii sunt principala sursa de informatii. tul a avut o viata activa $i a lucrat pana in urma cu cateva
Totu~i, pacientii cu deficite cognitive sau afective ( negare luni, mergand fara vreun dispozitiv ajutator (context). in
sau intelegere scazuta) ori cu probleme de comunicare, pre- prezent, de teama sa nu cada, el folose$te un baston (factor
c.um $i copiii mici, ar putea sa nu fie in masura sa se exprime modificator) . Pe langa greutatea la mers, pacientul mai are
pe deplin. in aceste cazuri, eel care consernneaza anamneza $i probleme la 1nghitirea alimentelor (semne $i simptome
se poate folosi de alte surse, precum : membri ai familiei, asociate) .
CAPITOLU L I lsto ric ~i ex aminare fizica 1n medicina fizica

Starea funciio nala (activitatea) Tabelul 1-2 Elemente esen1:iale ale istoricului (anamnezei)
~i examenului fizic rn medicina fizica
In m edicina fizica, prezentarea amanuntita a starii functi- Co mpone nta Exemple
onale actuale $i anterioare a pacientului reprezinta un ele- Motivul inte rna rii
ment esenµal al IBA. In general, aceasta aduce cu sine o
fstoricuf bofii cureme Ob1inerea de informa1ii despre localizare.
mai buna intelegere a problemelor, tinand, printre altele, debut , caracteristici, 1mprejurari, severitate,
de mobilitate, de ADL-uri, de activitatile instrumentale ale durata, co ndi1ii de m odificare, semne ~i
traiului cotidian (I-ADL-uri), de comunicare, funqii cog- simptome 1nso1ito are
nitive, de munca $i recreere. Datele trebuie sa fie cat mai Antecedente funqiono/e Mobilitate: la pat, de transfer. 1n scaunul cu
exacte $i mai amanuntite cu putinta, cu scopul de a ori- rotile, m ers, ~ofat, dispozit ive necesare
enta examinarea fizica $i de a alcatui un plan de tratament A ctivita1i ale traiului cot idian (ATC): baie,
avand obiective rezonabile, pe termen scurt $i lung. folosirea toaletei, 1mbracat. hranire. igiena ~i
ingrijire etc.
Evaluarea potentialului de ameliorare sau deteriorare A ctivita1i instrumentale ale t raiului cotidian
funqionala necesita o intelegere a evo lutiei problemelor (I-ATC): prepararea mesei, spalatul rufelor.
funq ionale, a cauzei ~i a momentului instalarii lor. De 1nt re1inerea casei, 1ngrijirea animalelor de
exemplu, cea mai mare parte a recuperarii ce urmeaza unui companie, folosirea telefonului etc.
Funq ia cognitiva (*memorie, orientare,
atac vascular survine in curs de 3 luni de la eveniment.6 8 judecata)
Astfel, exista o mai mare speranta asupra unui progres Co municare (vorbit, scris, mijloace corporale)
functional la un pacient cu un atac vascular recent, prezen- /storic medical~; ~ ~ A feqiuni specifice: cardio -pulmonare, mus-
tand deficiente motorii pronuntate, decat la un pacient cu chirurgica/ culo-scheletice, neurologice ~i reumatologice
ni~te deficite minore, dar legate de un atac vascular surve- Medicamente
nit cu 2 ani in urma. Conditii de viatil ~; muncil Sistem de sprijin - familie, prieteni, activita1i
Uneori, in evaluarea starii funqionale, folosirea de scale profesionale, activita1i de recreere. ante-
standard este de ajutor. 0 scala unica, potrivita pentru toti cedente psiho-sociale (tulburari afective),
pacientii, nu exista, dar eel mai des folosita in cazul rea- antecedente sexuale, abuz de substan1e,
finan1e, litigii, spiritualitate
bilitarii in conditii de spital este cea de masurare a inde-
pendentei funqionale (Functional Independence Measure, /storic familial
FIM). (Tabelul 1-3; a se vedea Capitolul 8).3 Fiind masu- Verif)care pe aparate
rata doar limitarea unei activitati (dizabilitatea, invalidi- ~; sisteme
tatea) sau indeplinirea ei (performanta), fiecare activitate Examen fizic ge neral
dintr-un set de 18 activitati diferite este notata pe o scala Cardiac
de la 1 la 7, scorul de 7 indicand o independenta com- Pulmonar
pleta. Valorile intermediare ale scorului arata niveluri vari- Abdominal
ate de asistenta, de la foarte red us (de la dispozitiv ajutato r Altele
pana la supraveghere sau sprijinire activa) pana la un scor Examen fizic
de 1, acesta indicand o dependenta completa de ajutorul neurologic
unui insotitor. Totodata, intre membrii echipei, scorurile Stare de con~tien~; A ten~e; Orientare;
FIM sunt folosite $i ca un fel de notare prescurtata pentru Memorie; Cuno~tin1e generale; Gandire
abstracta; D iscernamant ~i 1n1elegere; D is-
reabilitare, pentru a fi descrise, rapid ~i precis, deficitele
pozi1ie }i afectivitate
funq ionale.
Comunicare
Mobilitatea Examinarea nervilor
Mobilitatea este abilitatea unui individ de a se mi~ca in cranieni
mediul sau, iar cei mai multi dintre oamenii sanato~i o Sensibilitate
considera ceva de la sine inteles. Deoarece ea detine un rol Coordonare motorie Forta
atat de vital in cadrul societatii, orice deficienta cu privire Co~rdonare
la mobilitate poate avea consecinte majore asupra calitatii Apraxie
Mi}cari involuntare
vietii unui pacient. Pentru a se stabili nivelul de indepen- Tonus
denta ~i siguranta al pacientului, este necesara o intelegere
clara a mobilitatii sale funq ionale, inclusiv a folosirii sau a Reflexe -~- - Superficiale
Profunde
necesitatii dispozitivelor de asistare a mobilitatii. 8dsta o Primitive
gama de dispozitive de sustinere a mobilitatii ce pot fi uti-
Examen fizic
lizate de catre pacient, precum: carje, bastoane, premerga- musculo-sche le t ic
toare, orteze $i scaune cu rotile (fotolii rulante) - m anuale
fnspeq.ie Postura
sau electrice (motorizate). (Tabelul 1-4; a se vedea Capito- Simetrie fizica, deformari articulare etc.
lele 15 $i 17).
Pafpare · -- ~':. Stabilitate articulara
Mobilitatea la nivelul patului include intoarcerea de pe Registru de m obilitate (ROM activa ~i pasiva)
o parte pe alta, trecerea de la pozitia de decubit ventral la Testul fo~ei (a se vedea mai sus)
cea de decubit dorsal, pozitia ~ezand sau culcat. 0 dimi- D urere articulara ~i musculara
nuare a acestei mobilitati expune pacientul la un grad mai Manevre articufare
mare de rise de ulceratii tegumentare, tromboze ale vendor decfan~atoare specif)ce
profunde ~i pneumonie. Tn cazurile severe, mobilitatea pe
SECTIUNEA I Evaluare

Tabelul 1-3 N iveluri de activitate pe scala independen\:ei pat poate fi atat de redusa incat sa fie nevoie de un inso-
activitatii titor. In alte cazuri, pentru u~urarea mi~carilor, patului i
Nivel de Scor Defini~ie
se pot ata~a bare. Mobilitatea de transfer include a~ezarea
activitate ~i coborarea in/ din pat, ridicarea din pozitia ~ezand (din-
Indepen- 7 Pentru 1ndeplinirea activita1ii nu este necesara o
tr-un scaun sau de pe toaleta), ca ~i mutarea de pe un scaun
dent alta persoana (fora ajutor) cu rotile pe un altul, precum eel de ma~ina sau du~. Si aici,
6 lndependen1a completa: toate sarcinile descrise ca eel ce consemneaza anamneza trebuie sa evalueze nivelul
alcatuind o activitate sunt realizate 1n siguran 1a, de independenta, de siguranta, ca ~i orice modificari ale
fara modificare. dispozitive sau persoane ajuta- capacitatii funqionale.
toare ~i 1ntr-un interval de timp rezonabil
lndependen1a modificata - una sau mai multe din
Mobilitatea in scaunul cu rotile poate fi evaluata intre-
urmatoarele pot fi adevarate: band daca pacientii il pot face in mod independent sa avan-
• activitatea necesita un dispozitiv ajutator seze, pe ce distanta sau cat timp pot merge cu acesta fara
• activitatea ia mai mult timp decat eel rezonabil pauza ~i daca au nevoie de ajutor la manevrarea componen-
• sunt considerente cu privire la siguran1a
telor lui. Totodata, este important sa se evalueze ~i masura
Dependent Pacientul are nevoie de o alta persoana. fie pentru in care ei se pot deplasa in cadrul domiciliului, al zonei de
supraveghere, fie pentru ajutor fizic 1n activita- locuit, la urcarea ~i coborarea rampelor. Faptul ca locuinta
tea de realizat (necesito ajutor).
5 Supraveghere sau pregatire: pacientul are nevoie- are potentialul de a deveni accesibila pentru scaunul cu
doar de 1nso1ire (stand-up) ~i orientare ( cueing). rotile prezinta o importanta deosebita, in cazul in care s-ar
fara contact fizic sau 1nso1itorul pregate~te instala o dizabilitate severa.
obiectele necesare. Mersul poate fi evaluat dupa distanta sau durata pe
4 Asisten1a cu contact minim: pacientul necesita
doar sprijin discret (touching), el asigurand 75%
care pacientii pot merge, dupa necesitatea dispozitivelor
sau mai mult din efortul depus. ajutatoare ~i dupa numarul de opriri necesare pentru a se
3 Asisten~ moderata: pacientul necesita mai mult odihni. De asemenea, este important sa se afle daca mer-
ajutor decat sprijinirea u~oara, el asigurand sul este insotit de vreun simptom precum durere la nivelul
50-70% din efort.
2 Asisten1a maxima: pacientul asigura 25-50% din
toracelui, greutate la respiratie, ameteala, dureri. Pacien-
efort. tii trebuie intrebati despre orice antecedente de cazaturi
Asisten1a totala: pacientul asigura mai puiin de sau instabilitate la mers, ca ~i despre capacitatea lor de a
25% din efort parcurge suprafete denivelate. Trebuie sa se afle ~i gradul
Dupa anoniml 1997, cu permisiunea Universrtaii, Stat ului New York din Buffalo. de mobilitate pe scari, impreuna cu numarul de trepte pe
care pacientul le are de urcat ~i coborat, in mod curent, la
domiciliu sau in zona de locuit, ca ~i prezenta sau absenta
balustradelor.
Tabelul 1-4 D ispozitive ajutatoare ale mobilitat ii, folosite ,n Pentru multi oameni, $Ofatul este o activitate cruciala,
m od o bi~nuit nu doar ca un mijloc de transport, ci $i ca un indicator ~i
un facilitator al independentei. De exemplu, varstnicii care
Categorie Exemple
inceteaza sa conduca ma$ina prezinta o intensificare a
Oirje Carje axilare simptomelor depresive.50 Este important sa fie identificati
Carje de antebra1
Carje cu platforma
factorii care ar putea impiedica ~ofatul, precum diminua-
rea capacitatii cognitive, a con~tientei cu privire la pericole
Bastoane Baston drept sau slabirea vederii ori a vitezei de reaqie. Printre alti fac-
Baston cu baza patrata, larga sau
1ngusta tori pasibili sa afecteze condusul ma$inii se pot numara
Semi-premergator sau baston slabiciunea la nivelul membrelor inferioare, contractura,
piramidal tulburarile de coordonare a mi~carilor. Pentru conducerea
Premergotoare Premergator standard sau cu ridicare ma~inii, unele dintre aceste conditii ar putea impune folosi-
(pick-up) rea unor comenzi ce au fost adaptate pentru mana. 0 defi-
Premergator cu rotile cienta cognitiva suficienta pentru afectarea capacitatii de a
Premergator cu platforma
conduce ma$ina se poate datora medicamentelor sau unor
Scaune cu rotile boli organice (dementa, leziuni cerebrale, atac vascular, tul-
Tipuri Manual burari afective severe). Pana la urma, consecintele incapa-
Cu motor citatii de a conduce ma~ina vor fi comparate cu riscurile pe
Usoare care aceasta activitate le implica. lar daca pacientul nu mai
Common modifications or R~ma fixa sau pliabila
specifications Sprijinitoare de gamba deta~abile sau este capabil sa ~ofeze, trebuie cautate alternative la aceasta,
cu ridicare cum ar fi transportul in comun sau eel asistat. In SUA, legile
Sprijinitoare de antebra1 deta~abile privind revenirea la volan dupa instalarea unor deficiente
Spa.tar rabatabil neurologice difera foarte mult de la un stat la altul.
Orteze pentru glezna-picior
din magazin (.. de-a gata") Activitdfi ale traiului cotidian 1i activitdfi
instrumentale ale traiului cotidian
Orteze pe masura Orteza pemru glezna-picior, de
plastic ADL-urile cuprind activitati presupuse de ingrijirea perso-
Orteza pentru glezna-picior, de metal
Orteza pentru genunchi
nala, fiind cuprinse aid hranirea, imbracatul, aranjatul, baia
Orteza pentru genunchi-glezna-picior $i folosirea toaletei. 1-ADL-urile includ sarcinile mai com-
plexe cerute de o via~a independenta petrecuta in mediul
CAPITOLUL I lstoric ~i examinare fizica 7n medicina fizica

propriu, cum ar fi ingrijirea celor din casa, folosirea telefonu- CASETA 1-1
lui, prepararea hranei, curatenia, spalatul rufelor $i, in unele
cazuri, folosirea transportului public. In schema dedicata Activitaii ale traiului cotidian (ADL-uri) ~i activitaii
terapiei ocupat_ionale (Occupational Therapy Practice Fra- instrumentale ale traiului cotidian (1-ADL-uri)
mework) apar cate 11 activitati, a tat pentru AD L, cat $i pentru
1-ADL. (Caseta 1-1). 4 AOL
Medicul cl in ician trebuie atat sa identifice $i sa consem- • Baia ~i du~ul
neze acele ADL-uri pe care pacientul poate, sau nu, sa le • Managementul funqiilor vezicii ~i intestinului
efectueze, cat $i sa stabileasca ce anume cauzeaza handi- • imbracat
capul. De exemplu, o femeie cu un atac vascular ar putea • Alimentare
afirma ca nu reu$e$te sa i$i imbrace pantalonii. Aceasta s-ar • Aprovizionare cu hrana
putea datora unei combinatii de factori precum reducerea • Mobilitate funqionala
• Intretinerea propriului dispozitiv ajutator
campului vizual, probleme de echilibru, slabiciune, durere,
• Igiena ~i ingrij ire personala
contractura, h iperton ie sau deficiente de sch ema motorie. • Activitate sexuala
Unii dintre ace~ti factori ar putea fi confirmati ulterior, la • Odihna $i somn
examenul clinic. Deseori, in urma unui raspuns pozitiv la o • Igiena toaletei
intrebare, este nevoie sa se continue cu fntrebari mai ama-
nuntite. Astfel, la intrebarea ,,va p uteti hrani singura?", o 1-ADL
pacienta ar putea raspunde ,,da". In urma unor intrebari • ingrijirea celor din jur
suplimentare, s-ar putea afla, insa, ca nu i$i poate prepara (inclusiv selectarea ~i supravegherea ingrijitorilor)
sau taia hrana in mod independent. De multe ori, evalua- • Ingrijirea animalelor de companie
rea cea mai exacta cu privire la ADL-uri $i la deficientele de • Cre$terea copiilor
mobilitate este data de constatarile directe ale terapeutilor • Folosirea dispozitivelor de comunicare
sau asistentelor din cadrul echipei de reabilitare. • Mobilitate in imprejurimi
• Management financiar
Cognifia • Managementul $i ingrijirea sanatatii
Cognitia se refera la grupul proceselor mentale ale cunoa$terii • Gospodarie $i managementul locuintei
( a se vedea Capitolele 3 $i 4). Cu toate ca evaluarea obiectiva • Prepararea ~i strangerea mesei
• Proceduri de siguranta ~i reaqii in situatii de urgenta
a cunoa$terii tine de examenul clinic ( memorie, orientare, • Cumparaturi
capacitatea de a asimila $i de a se folosi de informatii), defi-
cientele tinand de sfera cognitiva se pot evident_ia $i in cur- Modificat dupa (anonim): Cadrul de baza al practicii "in terapia ocupa-
sul consemnarii anamnezei. Intrucat persoanele cu deficite tionala: domeniu ~i proces. Jurnalul American de Terapie Ocupationali'i
56:609-639, 2002 (Erati'i in: Jurnalul American de Terapie Ocupationala
cognitive nu i~i pot recunoa$te, deseori, propriile deteriorari 2003; 57: 115), cu permisiune.
(anagnozie), este important sa se obt_ina informatii de la
membrii familiei $i de la alte persoane din preajma acestora.
in cazul in care deficientele cognitive nu sunt abordate in
mod separat, acestea $i cOn$tientizarea limitata asupra !or de comunicare $i de alte imperfect_iuni fizice sau cognitive,
pot sa interfereze cu programul de recuperare a pacientului. pacientii care nu pot comunica prin intermediul vorbirii
Totodata, aceste deficiente pot prezenta $i un rise legat de pot, sau nu, sa fie in stare sa comunice prin alte mijloace,
siguranta. De exemplu, un barbat cu un atac vascular recent cunoscute drept comunicare augmentativa. Aceasta poate
care ulterior cade, suferind o fractura de $Old ce necesita consta din scris $i din mijloace tinand de corporalitate
protezare, ar putea sa nu fie capabil sa inteleaga recoman- (precum limbajul semnelor, gesturi $i limbajul corporal).
darile de prudenta privitoare la $Old, ceea ce face posibila o De asemenea, ace~ti pacienti pot folosi o serie de mijloace
refracturare sau luxatie la ace! nivel. Un alt aspect al func- auxiliare ale comunicarii augmentative, care merg de la
tiei cognitive il reprezinta a$a-numitele operatiuni executive simpla imagine $i litera sau de la plan$ele cu cuvinte, pana
(ansamblu de abilitati cognitive, in principal asociate func- la dispozitive electronice.
tionarii lobilor frontali ai creierului $i care permit adaptarea
comportamentelor noastre in functie de context), care indud
lstoricul medical ~i chirurgical
functiile mentale necesare pentru planificare, rezo lvare de
probleme $i con$tiinta de sine. Acest ansamblu de procese Medicul fizioterapeut trebuie sa ~tie trecutul medical ~i
este corelat cu nivelul de activitate (starea funqionala), intru- chirurgical al pacientului ( antecedentele personale ale
c:at ele sunt necesare in multe situatii din lumea reala. 45 acestuia) . Aceasta cunoa$tere ii permite sa inteleaga modul
in care starea actuala a acestuia este influentata de maladii
Comunicarea
preexistente, precum ~i felu l in care poate sa adapteze pro-
Abilitatile de comunicare sunt folosite pentru a transmite gramul de recuperare la incapacitatile ~i slabiciunile bol-
informat_ie, cuprinzandu-se aici ganduri, nevoi $i emo- navului. Totodata, trecutul medical poate avea un impact
tii. Deficientele de expresie verbala pot fi foarte discrete, major asupra rezu ltatelor reabilitarii.
putand sa nu fie remarcate la o prima vedere. Daca exista
Antecedente cardio-pulmonare
motive sa se creada ca vorbirea sau comunicarea au fost
afectate de catre u n even iment recent, se recomanda sa fie Prin deficientele cardio-pulmonare pot fi sever com-
intrebati membrii familiei celui examinat daca au observat promise mobilitatea, ADL-urile, I-ADL-urile, munca ~i
modificari in ultima vreme. in funqie de tipul deficientei recreerea. Pacientul trebuie intrebat despre orice episod
..., ",, ... ' ,'

8 SECTIUNEA I Evaluare

precedent de insuficienta cardiaca congestiva, infarct mio- Antecedente medicamentoase


cardic recent sau indepartat, aritmii $i boala coronariana.
Trebuie precizate procedurile chirurgicale precum operatii Trebuie sa se consemneze intreaga medicatie folosita, atat
de bypass, transplant cardiac, introducere de stent, ca $i cea prescrisa de catre medic, cat ~i cea disponibila fara
testarile diagnostice recente (proba de stres sau ecocardio- reteta, precum $i preparatele $i substantele nutraceutice,
grama ). Aceasta informatie este importanta pentru a se asi- suplimentele, preparatele din plante sau vitaminele. Tre-
gura ca recomandarile cuprinse in programul de activitate buie notate medicamentele administrate inainte de inter-
fizica nu depa$esc restrictiile de origine cardio-vasculara in narea actuala, atat intr-un cadru institutional (unitate
privinta activitatii. De asemenea, pacientii trebuie intrebati de ingrijiri acute, ca.min de batrani), cat $i la domiciliu.
despre toleranta !or cu privire la efort, despre operatii pre- Reducerea erorilor de medicatie pe calea armonizarii inter-
cum cea de rezeqie sau de transplant pulmonar $i daca, actiunilor medicamentoase constituie o cerinta majora a
la domiciliu, au nevoie sa le fie administrat oxigen. Dis- programului national privind obiectivele de siguranta a
pneea din bronhopneumopatia obstructiva cronica poate pacientilor (National Patient Safety Goals Tnitiative). 40 De
contribui in mod semnificativ la restriqiile de activitate, regula, pacientii nu mentioneaza medicamentele pe care
iar mobilizarea este insotita de frecvente ajustari ale medi- nu le considera relevante pentru problema in curs decat
catiei, pentru a se optimiza funqia cardiaca $i pulmonara. daca sunt intrebati in detaliu despre ele. Alergiile medi-
Totodata, este important sa se identifice aceia dintre facto- camentoase $i cele alimentare trebuie sa fie ~i ele notate.
rii de rise ai bolilor cardiace carora Ii se pot aduce modifi- Deosebit de important este ca, la pacientii aflati in evidenta
cari, precum fumatul, obezitatea sau hipertensiunea .. mai multor medici, sa se obtina lista completa a medica-
Antecedente musculo-scheletice mentelor folosite. intrucat, pentru afeqiuni musculo-sche-
letice, agentii antiinflamatori nesteroidieni sunt ceea ce
O gama larga de tulburari musculo-scheletice poate sa fie medicul fizioterapeut prescrie de obicei, o atentie speciala
prezenta, de la leziuni traumatice pana la dedinul funqio- trebuie sa le fie acordata acestora, pentru a se evita ca paci-
nal treptat din osteoartrita cronica. Astfel, pacientul trebuie entul sa fie tratat dublu. 27 ,3 2 Pacientului trebuie sa ii fie
intrebat in legatura cu antecedente de traumatism, artrita, explicate indicatiile, contraindicatiile ~i efectele adverse ale
amputatii. contractura (retractie) articulara, durere muscu- tuturor medicamentelor prescrise.
lo-scheletica, probleme musculare congenitale sau doban-
dite, slabiciune sau instabilitate musculara. Este important
sa fie cunoscut impactul functional al unor astfel de dete- lstoricul social ( conditii de viata ~i munca)
riorari sau dizabilitati. Deseori, pacientii cu o dizabilitate
cronica dezvolta sindroame de suprasolicitare muscu- Spaf iu locuibil fi condifii de viafa
lo-scheletica; a$a este, de exemplu, instalarea progresiva a Cunoa$terea acestora presupune ca pacientul sa fie intrebat
umarului dureros, ca urmare a unei folosiri indelungate a daca locuie~te la casa sau intr-un apartament, precum ~i
scaunului cu rotile. 33 daca: exista acces la lift, locuinta este accesibila pentru scau-
Antecedente neurologice nul cu rotile, casa are scari, baia este accesibila din dormitor,
sala de baie dispune de manere sau balustrade (pe ce parte
Tulburarile neurologice preexistente, congenitale sau sunt acestea). in vederea obtinerii celei mai bune evaluari,
dobandite, pot avea un impact profund asupra nivelului ar putea sa fie necesara o vizita acasa la pacient. Daca acolo
de activitate $i de vindecare al pacientului de dupa o mala- nu exista o persoana care sa acorde ingrijire, s-ar putea ca el
die atat neurologica, cat $i non-neurologica. Este util sa se sa necesite un infirmier la domiciliu. Aceste elemente ajuta
cunoasca daca o dereglare neurologica era/ este: congeni- la stabilirea multor aspecte ale planului de extemare.
tala versus dobandita, progresiva versus non-progresiva,
centrala versus periferica, demielinizanta versus axonala Sprijin familial 1i de la prieteni
sau senzoriala versus motorie. Aceasta informatie poate Pacientii cu funqii deteriorate pot avea nevoie de suprave-
ajuta la intelegerea fiziopatologiei, localizarii, severitatii, ghere, sustinere emotionala sau ajutor fizic efectiv, trebu-
prognosticului, ca $i a implicatiilor ce decurg in privinta ind sa fie identificati membrii de familie, prietenii $i vecinii
modului de rezolvare a acestora. Cel ce intreaba bolnavul care pot oferi un astfel de ajutor. Este necesar ca medicul
trebuie sa stabileasca necesarul premorbid de dispozitive clinician sa discute cu ace~tia asupra formei de sprijin pe
ajutatoare $i de orteze de la acea vreme, ca $i gradul defici- care ei sunt doritori ~i capabili sa o ofere. Atunci cand ingri-
entelor de vorbire, deglutitie sau cognitive. jitorii sunt in varsta, prezinta vreun handicap, lucreaza sau
Antecedente reumatologice nu sunt dispu~i sa acorde ajutor in privinta igienei vezicale
sau rectale, s-ar putea ca sprijinul oferit sa fie limitat.
Trebuie sa se evalueze tipul de afeqiune reumatologica,
momentul debutului, numarul de articulatii interesate, Abuzul de substanfe
nivelul durerii $i eel de activitate al bolii curente, interven- Se impune ca pacientii sa fie intrebati privitor la trecutul
tiile ortopedice suportate. Discutiile purtate cu reumato- !or legat de fumat ~i de consumul de alcool ~i droguri. Dat
logul care se ocupa de pacient trebuie sa lamureasca daca fiind ca deseori pacientii neaga abuzul de substante, acest
o ajustare a medicatiei ar putea ameliora toleranta la acti- subiect trebuie discutat intr-un mod neacuzator. De multe
vitatea din cadrul programului de reabilitare. (a se vedea ori ei resimt jena sau vinovatie la admiterea abuzului de
Capitolul 36). substante, totodata temandu-se de consecintele legale ale
unei astfel de recunoa~teri. Pentru o dizabilitate, abuzul
de substante poate fl cauza directa sau indirecta, iar in
CAPITOLUL I lstoric ~i examinare fizica in medicina fizidi

leziunile cerebrale posttraumatice el este, deseori, $i un fac- sedentara, cum ar fi jocul de caqi. Specialistul in terapie
tor favorizant. 1'> De asemenea, intrucat pacientii acuzand recreationala al echipei poate fi de ajutor, prin sprij inirea
dureri $i/sau suferind de depresie sunt vulnerabili fata de restabilirii formelor preferate de destindere ale pad entului
continuarea abuzului, acesta poate influenta $i reintegra- $i prin oferirea altora noi.
rea !or in comunitate. Pacientii expu$i riscului trebuie sa
fie 1ndrumati catre serviciile sociale, pentru a Ii se prezenta lstoric psihosocial
optiunile de ajutor de durata, fie in timpul fazei acute de Cel care consemneaza anamneza trebuie sa identifice
reabilitare, fie ulterior, in cadrul comunitatii. impactul psihosocial pe care o dizabilitate il are. Caci, in
Antecedente sexuale afara de diminuarea activitatiL pacientul poate resimti $i
o pierdere in ceea ce prive$te starea sa generala de sana-
Atat pacientii, cat $i cadrele medicale se simt stanjeniti sa tate, imaginea corporala, mobilitatea sau gradul de inde-
abordeze tema sexualitatii, astfel ca acum se poate dovedi pendenta. Reducerea activitatii $i, posibil, a venitului poate
utila crearea acelei bune comunicari din timpul consem- exercita o mare presiune asupra celulei fam iliale $i a celor
narii anamnezei. Discutarea acestui subiect devine mai ce acorda ingrijire. Planul de tratament trebuie sa tina
U$Oara atunci cand practicianul poseda notiuni de baza seama de contextul psihosocial in care se afla pacientul $i
despre modul in care funqia sexuala poate sa fie modi- sa ofere asistenta cu privire la crearea unor strategii prin
ficata de catre maladie sau leziune (a se vedea Capitolul care sa se faca fata in special depresiei $i anxietatii. Acest
3 1). Sexualitatea este deosebit de importanta pentru paci- lucru poate ajuta la accelerarea procesului de adaptare a
entii aflati la varsta reproductiva (cum sunt multe dintre pacientului la actuala dizabilitate.
persoanele cu leziuni cerebro-medulare), dar, cu privire
la aceasta, medicul trebuie sa se intereseze atat de adoles- Spiritualitate fi credinie
centi $i adulti, cat $i de varstnici. Atunci cand este cazul, Spiritualitatea este o parte importanta a vietii multora din-
vor fi puse intrebari legate de orientarea sexual a $i folosirea tre pacientL iar unele studii preliminare indica faptul ca
metodelor de sex protejat. aceasta poate avea efecte pozitive asupra reabilitarii, place-
Activitaii iiniind de profesie rii de a trai $i calitatii vietii. 13 Furnizorii de ingrijiri medi-
cale trebuie sa fie atenti la nevo ile spirituale ale pacientului
Profesia nu reprezinta doar o sursa a securitatii financiare, $i sa ii ofere consilierea adecvata sau sa il indrume spre
ci se leaga, totodata, in mod semnificativ, de increderea locul unde o poate obtine. 17
in sine $i chiar de identitate. Aici trebuie incluse nivelul
de educatie, trecutul profesio nal recent, ca $i capacitatea Litigii in curs
de a indeplini cerintele de la locul de munca, ulterioara Pacientii trebuie sa fie intrebati intr-o maniera neacuzatoare
leziunii sau bolii. Daca o persoana nu mai poate atinge pe daca sunt implicati in litigii avand legatura cu boala lor, cu
deplin nivelul de acti vitate de dinainte de boala, trebuie leziunile sau alterarea lor functionala. Raspunsul nu ar tre-
sa se analizeze optiunile profesionale ram ase disponibile. bui sa duca la schimbarea planului de tratament, insa pro-
Este posibil ca mediul de lucru sa permita modificari in blemele legale pot fi, totu$i, o sursa de arudetate, depresie
vederea compen sarii unei diminuari a capacitatii de lucru sau culpabilizare. In unele cazuri, reprezentantul legal al
sau a reducerii suferintelo r cauzate de durerile muscu- pacientului poate juca un rol important in obtinerea servi-
lo-scheletice. Un exemplu in acest sens ar fi instalarea, in ciilor $i echipamentelor necesare.
cazul unui contabil cu paraplegie, a unei rampe pentru
scaunul cu rotile.
Antecedentele heredocolaterale
Resurse fi nanciare 1i m ijloace de intreiinere
Pacientii trebuie sa fie intrebati despre starea de sanatate sau
Pacientii pot avea necazuri financiare, care sa fie provocate despre cauza $i varsta survenirii decesului in cazul pari nti-
sau exacerbate de catre boala sau leziunea !or. Asistentul lor $i fratilor. Intotdeauna este important sa se afle daca
social din echipa de recuperare trebuie sa se intereseze $i cu vreun membru al familiei sufera de o afeqiune similara
privire la aceste probleme. Faptul ca un pacient poseda, ori cu a lor. De asemenea, ei trebuie intrebati despre prezenta
nu, asigurare sau resursele financiare pentru plata unor dis- in familie a oricarui caz de boala cardiaca, diabet, cancer,
pozitive de adaptare precum o rampa sau un echipament accident vascular, artrita, hipertensiune sau boala neurolo-
pentru deplasare poate afecta in mod semnificativ strategia gica. Aceasta va ajuta sa fie identificate bolile genetice din
de externare a acestuia. in cazul in care pacientul nu va cadrul familiei. Cunoa$terea starii generale de sanatate a
putea fi externat in siguranta la domiciliu, este nevoie sa membrilor familiei poate oferi $i o intelegere asupra capa-
se ia in calcul, eel putin cu titlu provizoriu, plasamentul citatii acestora de a oferi bo lnavului un sprijin eficient.
intr-o unitate de asistenta calificata.
Destindere Verificarea pe aparate ~i sisteme
Pentru cei mai multi oameni, este importanta capacitatea Pentru a se descoperi orice probleme sau boli n eidentifi-
de a lua parte la activitati recreative $i hobby-uri, iar orice cate anterior, in cursul consemnarii anamnezei trebuie sa
pierdere sau restrangere a capacitatii de a in<leplini aceste se faca o verificare amanuntita a a para telor $i sistemelor. in
activitati poate fi stresanta. in medi cina sportiva, destin- Tabelul 1-5 sunt enumerate unele intrebari ce pot fi puse 1n
derea sau recreerea este unul <lintre scopurile principale. legatura cu fiecare dintre sisteme. 24 De notat ca aceasta lista
Activitatea recreativa folosita poate fi una ce presupune nu este completa $i ca ar putea fi necesara o chestionare
efort fizic, precum o activitate sportiva, sau poate fi mai mai amanun tita.
SECTIUNEA I Evaluare

Tabelul 1-5 Mostre de 1'ntrebari pentru verificarea pe aparate


~i sisteme
Sistemul intrebari
Examenul obiectiv din General Vreun simpcom general precum febra, scadere
ponderala, oboseala, greaia sau scaderea poftei de
medicina fizici man care?
Piele Vreo problema de piele? Ulcera1ii? Erup;ii? Excres-
Examinarea neurologidi cen;e? Mancarime? Modificari ale parului sau
unghiilor? Uscaciune?
Problemele neurologice, inclusiv deficientele funqionale Ochi
la persoane cu astfel de afeqiuni precum atac vascular cere- Vreo schimbare a vazului? Durere? Ro~eaia? Vedere
dubla? Lacrimare? Ameieala?
bral, scleroza multipla, neuropatie periferica, traumatism
medular sau cerebral ~i cancere ale sistemului nerves, sunt Urechi Cum se prezinta urechile ~i auzul? Urechile supu-
reaza? Auz slab? Sunete 1n urechi? Secre;ii?
ceva obi~nuit in cadrul reabilitarii, in spital sau in ambula-
toriu. Pentru ca tulburarea neurologica sa poata fi confir- Nas Cum staii cu nasul ~i sinusurile? Nas 1nfundat? Secre-
;ii? Sangerare? Mirosuri neobi~nuite?
mata sau reconfirmata, iar apoi sa se identifice care dintre
componentele sistemului nerves sunt eel mai lezate sau Gura Vreo problema a gurii? Ulceraiii? Gust rau? Limba
iritata? Probleme ale gingiilor?
inca neafectate, aceasta examinare trebuie sa se desfa~oare
metodic. Daca e posibil, trebuie sa fie identificata localiza- Gat ~i ceafa Vreo problema cu gatul ~i ceafa dvs.? Dureri ,n gat?
rea exacta a leziunii, trebuind sesizat impactul deficientei Ragu~eala? Umflaturi? Degluti;ia?
neurologice asupra activitatii de ansamblu a pacientului ~i a Pie pt Vreo problema cu sanii? Scurgeri mamelonare?
mobilitatii sale. Daca, in momentul prezentarii la serviciul Noduli? Sangerari? Umflaturi? Sensibilitate?
de reabilitare, afeqiunii pacientului nu i-a fost stabilita o Plamani Vreo problema cu plamanii sau respiraiia? Tuse?
cauza, trebuie creata o lista a diagnosticelor diferentiale ~i, Sputa? Sputa cu sange? Respira1ie 1ngreunaca?
in caz ca este indicat, conceputa o examinare neurologica Durere toracica la respira;ie adanca?
personalizata, cu observatii insumate. Pentru o examinare Cardio-vascular Ave1i vreo problema cu inima? Dureri de torace?
neurologica eficienta ~i exacta, este necesar ca examinato- Respira1ie dificila? Palpitaiii? Tuse? Edeme ale
gleznelor? Dificultate de a sea ,ntins pe pat 1n cursul
rul sa posede, fnainte de a o intreprinde, cuno~tinte apro- nop;ii? Oboseala?
fundate de neuroanatomie, atat centrala, cat ~i periferica.
Gastro-intestinal Cum este digestia dvs.? Vreo schimbare a apetitului?
Tn bolile neurologice, slabiciunea este un semn princi- Greaµ? Varsaturi? Diaree? Constipa9e? Schimbari
pal, intalnindu-se atat in maladiile de neuron motor cen- Tn deprinderile (programul) intestinului? Sangerare
tral (NMC), cat ~i in cele de neuron motor periferic (NMP) . rectala? Hemoroizi?
Leziunile de NMC cu interesarea sistemului nerves central Genito-urinar Barbar: Vreo problema cu rinichii sau urinarea? Mic-
(SNC) sunt, de regula, caracterizate prin hipertonie, slabi- ;iune dureroasa? Frecvenca? Miqiune imperioasa?
ciune ~i hiperreflexie, fara o atrofie musculara sau fascicula- Nicturie?
Urina este tulbure sau cu sange? Dificultate la 1ncepu-
tii ~i fibrilatii semnificative (pe electromiograma). Ele tind tul sau la 1ncheierea mictiunii?
sa se instaleze dupa un tipar hemiparetic, paraparetic sau 0

Femeie: Numar de sarcini? Avorturi? Sarcini pierdute?


tetraparetic. Printre altele, etiologiile cu implicarea NMC Tulburari menstruale? Data ultimului ciclu? Sange-
includ accidentul vascular, scleroza multipla, leziunile rari vaginale? Scurgeri vaginale? lncetarea ciclului?
cerebrale ~i medulare - traumatice sau non-traumatice - ~i Valuri de caldura? Mancarime vaginala? Disfunqii
sexuale?
cancerele tesutului nerves. La randul !or, deficientele NMP
sunt caracterizate prin hipotonie, slabiciune, hiporeflexie, Vreo problema a glandelor endocrine? Senzaiie de
frig sau de caldura? Oboseala? Modificari ale paru-
precum ~i prin atrofie musculara, fasciculatii ~i modificari lui sau pielii? Urinari frecvence?
electromiografice semnificative. Cele enumerate apar in
Musculo-scheletic Ave 1i vreo problema cu oasele sau articula;iile?
aria de distributie a radacinii nervoase, a nervului periferic Dureri articulare? Rigiditate? Restrangeri ale
ori a mu~chiului pe care boala le afecteaza. Deseori, lezi- mobilita1ii?
unile de NMC ~i de NMP coexista; oricum, pentru intre- Sistem nervos Amon;eala, scaderea sensibilita1ii? Slabiciune? Furni-
gul sistem nerves, unitatea NMP reprezinta calea finala caturi?
comuna. Un exemplu pentru aceasta ii constituie alterarea
Din Enelow, A.J., Forde, D.L, Brummel-Smith, K.: Interviewing and patient care (lnterogarea
la nivelul plexului brahial superior, pe aceea~i parte cu o ~i lngrijirea pacientului), Ed. 4, New York, Oxford University Press,74 1996, cu perm,siunea
hemipareza spastica, la o persoana cu leziune cerebrala Oxford University Press.
traumatica. 5 1
Ca in cazul examinarii fizice a altor aparate ~i sisteme,
testarea unei structuri neurologice presupune, de multe ori, Examinarea starii mentale
funqionarea normala a altor sistem e. De exemplu, intrucat
multe probe cerebelare au o componenta vizuala, o defici- Examinarea starii mentale (ESM) trebuie sa se desfa~oare
enta vizuala severa poate fi confundata cu disfunqia cere- intr-un cadru confortabil in care nu e de a~teptat ca pacien-
belara. Pentru a asigura o evaluare clinica exacta, trebuie, tul sa fie deranjat de catre stimuli externi precum televizo-
astfel, sa se tina seama de caracterul integrat al functiilor rul, telefonul, pagerele, conversatiile sau alarmele medicale.
tuturor aparatelor ~i sistemelor, iar posibilele limite ale ESM la patul bolnavului este deseori limitata ca urmare a
examinarii trebuie luate in calcul. distragerilor venite dinspre interiorul incaperii. De multe
ori, prezenta in incapere a unei persoane familiare, precum