INVESTIGATIA EPIDEMIOLOGICA

in FOCARUL DE BOLI
TRANSMISIBILE
(Outbreak Investigation)

Asist Univ. Dr Monica Delia Teleman

MD, MMed(PH), PhD Epidemiologie
Disciplina Epidemiologie, Lucrari practice
UMF “Carol Davila” Bucuresti.

email: monicadeliat@gmail.com
Ce este medicul epidemiolog?

Mr. Poiroit

2
 Ce? De ce? Cand? Cum? Unde?
Cine?
• I keep six honest serving-men
• They taught me all I know
• Their names are What? and Why? and
When?
• And How? and Where? and Who?

“Rudyard Kipling”

3
4
 Triada Epidemiologica

1. Gazda (nr de cazuri, simptomatologie, forme

clinice),
2. Agent cauzal (caracteristici, poarta de intrare,
cale de transmitere),
Gazda
3. Mediu (factori favorizanti). Susceptibilitate:
status nutritional, genetica, alte
boli asociate

Infectie

Agent Mediu
Infectiozitate, 5
Clima, Igiena
Virulenta, aderare Mediu social,
 Procesul epidemiologic

– Factori determinanti (obligatorii, principali):

• Sursa de agenti patogeni
• Caile si mecanismele de transmitere
• Populatia receptiva

– Factori dinamizatori – favorizanti:

• Economico-sociali.
• Naturali (meteo-geografico-climatici).

6
 Investigatia
Epidemiologica
• Definitie: Actiune cu durata limitata,
efectuata sub prezumtia existentei unei
probleme de sanatate deja constituita
in populatie.

• Sistematica,rapida, 2 etape:
- Preliminara (formarea echipei)
- Definitiva (10 etape)

INFORMATION FOR ACTION !! 7

 Investigatia Epidemiologica
• SCOP: Obtinerea informatiilor necesare pentru a
controla/stopa evolutia epidemiei (prevenirea aparitiei de
noi cazuri/epidemii).

• Pe baza informatiilor se elaboreaza si se implementeaza

masuri adresate triadei procesului epidemiologic:
• Sursa de infectiei,
• Cale de transmitere,
• Populatie susceptibila.

8
 Investigatia (Ancheta) epidemiologica

• Investigatia epidemiologica (IE) = totalitatea

investigatiilor efectuate pentru a identifica factorii
care au determinat aparitia unei boli
transmisibile intr-o populatie.
– IE individuala
– IE colectiva sau de focar

----- fisa de investigatie epidemiologica -

constituie un act medico – legal si o sursa de
informare.

9
În raportul OMS din 1986 sunt menţionate cel puţin 30 de boli emergente. OMS a intervenit în peste 900 de asemenea alerte cu virusurile: 10
Ebola, aviar H5N1, Lhassa, Hantavirus, monkeypox, Nipah-Hendra, Rift Valley, SARS coronavirus, al encefalitei venezuelene de Est, al febrei galbene,
West Nile, ca şi în alerte cu călătoriile şi comerţul Brucella, salmonelle multirezistente, E. coli 157
11
12
13
 De ce apar Epidemiile?
• Inmultirea agentului patogen cu intensificarea
virulentei si contagiozitatii acestuia,
• Agenti emergenti, nou introdusi intr-un teritoriu,
• Modalitati suplimentare/cai noi de transmitere a
infectiei,
• Expunere prelungita la o sursa de infectie,
• Modificari in susceptibilitatea organismului
gazda la anumite infectii,
• Noi porti de intrare a agentului patogen in
organismul gazda.
14
15
Numarul bazic de reproducere (Ro)
• Definitie: Numarul mediu de cazuri secundare
pe care o sursa de infectie o poate genera, intr-o
populatie complet susceptibila.

• Un indicator statistic util in interpretarea

capacitatii de transmitere a unei infectii.

16
Numarul bazic de reproducere (Ro)
Intr-o populatie complet susceptibila, Ro depinde
de:
1. Numarul de contacti (c)
2. Probabilitatea transmiterii infectiei in timpul
contactului.(p)
3. Durata contagiozitatii (D)
- R0* = pxcxD
*intr-o populatie in totalitate susceptibila.

17
Numarul bazic de reproducere (Ro)
1. Valori Ro< 1: agentul patogen nu are
capacitatea de a genera o epidemie.
• Implicatii: implementarea masurilor de control nu
sunt necesare. (nu sunt cost – eficiente)
2. Valori Ro> 1: agentul patogen prezinta
capacitatea de a genera o epidemie.
• Implicatii: Se implemeneaza rapid masuri de
control pentru a prevenii sau intirzia aparitia
epidmiei.

18
 Valori Ro
Infectia Calea de Transmitere Valoare Ro

Rujeola Aeriana 12-18

Difterie Saliva 6-7
Variola Aeriana, picaturi Flugge 5-7
Polio Fecal-orala 5-7
Rubeola Aeriana,picaturi Flugge 5-7
Oreion Aeriana,picaturi Flugge 4-7
HIV/AIDS Contact sexual 2-5
Tuse convulsiva Aeriana,picaturi Flugge 5.5
SARS Aeriana,picaturi Flugge 2-5
Gripa (tulpina Aeriana,picaturi Flugge 2-3
pandemica 1918)
Ebola (epidemia 2014) Fluide ale corpului 1.5-2.5 19
 Acoperirea Vaccinala Necesara Eliminarii Infectiei cu v. Rujeolei, v. Rubeolei

Pc = 1-1/Ro

20
 Etapele Investigatiei
Epidemiologice
1. Confirmarea Epidemiei, pe baza Definitiei de
Caz:
• aparitia unui numar de cazuri in exces, cu
simptomatologie asemanatoare,

• Confirmarea prin investigatii de laborator nu este

obligatorie/posibila la inceputul investigatiei (ex.
infectii emergente – diagnostic de laborator
inexistent la debutul epidemiei).

21
 Definitia de caz
• Instrument de lucru pentru numararea cazurilor, cuprinde:
1. Criterii clinice +/- de Laborator
2. Criterii de Timp, Loc, Persoana
• Sensibilitate crescuta: necesara la debutul epidemiei, in perioada de
cautare activa a cazurilor
• - pentru a identifica cat mai multe cazuri posibil, in functie de
importanta/gravitatea epidemiei,
• prezinta dezvantajul clasificarii gresite (fals pozitivi in randul
bolnavilor).

• Specificitate crescuta: pe masura evolutiei epidemiei, odata cu

obtinerea informatiilor ce caracterizeaza epidemia.

• Nivele diferite de confirmare: caz posibil, caz probabil, caz

confirmat.

22
 Definitii de caz (OMS)

1. Caz posibil (Suspect Case): caz care indeplineste

criteriile clinice (suficient pentru aplicarea primelor masuri
de preventie si control!!!!).

2. Cazul probabil (Probable case): indeplineste criteriile

clinice si a fost expus la o sursa de infectie intr-un anumit
loc si timp.

3. Cazul confirmat: (Confirmed case): indeplineste

criteriile clinice si de laborator.

23
DEFINITIA DE CAZ:

24
DEFINITIA DE CAZ:

Diagnostic
Clinic

+
(Laborator)
Contact
(expunere)
si date
timp, loc ,
persoana

25
 Guidance for defining an epidemiologically linked case
prospectively
Pentru a certifica existenta unei legaturi epidemiologice
intre un caz confirmat si un Contact:

• Caz confirmat Expunere Per Incubatie Contagios

de Laborator

• Contact = Caz Exposure

Expunere Per Incubatie Boala
period
Ce are Legatura
Epidemiologica
cu primul caz
() TIME
26
Expunerea cazului Contact are loc in perioada de contagiozitate a cazului confirmat
Cazuri probabile de SARS in functie de sursa de infectie —
Singapore, 25 Februarie – 30 Aprilie, 2003

(MMWR 52: 405-11) Efectul de super-transmitere ce a caracterizat epidemia SARS din

Singapore: 144 cazuri din cele 206 cazuri probabile, generate de contactul cu 5 cazuri 27
SARS.
 Fig 2: Epidemiological linkages for 100 SARS cases Legend
Travel to HK, Mother and son, travel Imported
Patient Close family Inpatients
Stayed at Hotel A, HK, between 21 to 25 Feb 13 to 14 Mar to HK, 15 to 22 Mar Age and Sex cases
number
P1. 33F P2. 23F P3. 23F P4. 29F P5. 18M P6. 42F
P0. 99F Date of Healthcare Hospital Social /
24 Feb 25 Feb 25 Feb 18 Mar 22 Mar 24 Mar
1 Apr onset worker (HCW) wisitor Others
Ward X healthcare workers Mother and father of Visitors of patient 2 Adjacent beds of patient 2 in
patient 2 ward X
Healthcare worker
P7. 45F P10. 23F P13. 19F P18. 22F P21. 46F P23. 50M P24. 25M P26. 40M P30. 26F P33. 39M P35. 42F A1. 72F
who transferred
4 Mar 9 Mar 9 Mar 10 Mar 5 Mar 9 Mar 6 Mar 7 Mar 03 8 Mar 10 Mar 14 Mar 15 Mar
patient 2 to ICU
Died at home
P11. 33M P16. 35F P 19. 22F P20. 30F Patient 21 is admitted on 10 P25. 25M P27. 23F P32. 73F Patient 35 re-admitted
Patient 2 admitted general ward, on 15 Mar of
9 Mar 9 Mar 11 Mar 10 Mar Mar to general ward, Q, and 7 Mar 8 Mar 9 Mar on 16 Mar to general
X, 1 to 6 Mar, starts 1st major pneumonia;
infects 1 HCW ward, S, infects HCW
cluster no autopsy;
P22. 21F Mother and sister of Father of Son of likely to have
Friend of Flight Patient 13 is admitted 14 Mar P36. 24F
patient 27 patient 30 patient 32 infected
patient 7 stewardess on on 14 Mar to general Patient 16 sees 18 Mar
Possible infection by patient 38
same flight as ward, P, and infects 2 TTSH staff clinic on HCWs in Ward X P28. 51F P29. 24F P31. 59M P34. 36M Colleague of patient 36
14 Mar; infects a 17 Mar 18 Mar 14 Mar 17 Mar P38. 34F
patient 11 HCWs Ward X patients not in the same in ward S
HCW at the clinic 15 Mar
cubicle as patient 2 P37. 24F
P8. 35F P12. 22F P14. 41F P15. 26F P17. 37M Possibly infected by Brother of patient 38
P40. 59F P44. 25M 22 Mar
15 Mar 19 Mar 17 Mar 19 Mar 21 Mar visitors of patient 2
16 Mar 19 Mar P39. 37M
22 Mar
Daughter of patient 40 P45. 44F
P41. 28F Patient 40 readmitted on 16 Mar to 11 Mar
Patient 9 is admitted to 20 Mar general ward, R. Infects patient 43.
P9. 27F general ward, Y, from 10 to Patient 43 dishcharged well on 23 Mar, Sister and brother of
7 Mar 13 Mar, and starts 2nd major Brother of patient 41 but develops symptoms later that day. patient 45
cluster P42. 36M P43. 93F P46. 51F P47. 49M
Husband of
patient 9, infected outside 24 Mar 23 Mar 16 Mar 17 Mar Patient 71 was admitted to Ward Y from 10 Mar to 15 Mar for an
hospital unrelated complaint. Was in a bed adjacent to patient 9. Visitors of
Ward Y healthcare workers and nursing students this patient, who talked briefly with patient 9, contracted SARS.

Ward X nurse who visits Visited friend in Ward Y who

P48. 30M P50. 23F P52. 21F P54. 29F P56. 20F P58. 20F patient 7 when latter is was in a different room from
10 Mar 14 Mar 16 Mar 16 Mar 17 Mar 19 Mar admitted to Ward Y patient 9 P63. 18F P65. 51M P67. 22F P71. 49F
P51. 24F P53. 34F P55. 50F P57. 31F P59. 22F P61. 43F 15 Mar 15 Mar 17 Mar 17 Mar
15 Mar 16 Mar 17 Mar 17 Mar 20 Mar 17 Mar
P64. 51F P66. 17M P68. 42F
Adjacent bed of patient 9 Patient in Ward X nursed by
Son of patient 61 14 Mar 15 Mar 15 Mar
P49. 53F from 10 Mar; transferred Admitted to ward Y from 10 Floater working on patient 59
12 Mar CCU 12 Mar, and starts Mar to 16 Mar, different room levels 3 to 8, ?
3rd major cluster from patient 9. Possibly infected in Ward Y P60. 60M P62. 20M Visited house of
Son of patient 68
infected by HCWs in Ward Y. 26 Mar 27 Mar patient 68
P72. 33M P73. 26F P69. 5M P70. 5F
25 Mar 16 Mar 22 Mar 24 Mar
CCU and related healthcare workers Close family of patient 49 who visited her in Ward Y and/or CCU

P74. 27M P78. 36F P80. 27F P82. 38F P84. 27F P86. 39F P88. 38F P90. 25F P92. 24F P94. 26F P96. 45F P98. 71F P100. 46F
15 Mar 16 Mar 16 Mar 16 Mar 16 Mar 17 Mar 17 Mar 19 Mar 19 Mar 23 Mar 15 Mar 17 Mar 21 Mar

Mother of P76. 29F Patient 79 P81. 43F P83. 38F P85. 34F P87. 32F P89. 25F P91. 49F P93. 29F P95. 29M P97. 37M P99. 19F
patient 74 15 Mar 32F 16 Mar 16 Mar 17 Mar 17 Mar 19 Mar 19 Mar 21 Mar 23 Mar 17 Mar 20 Mar

P75. 64F
21 Mar
P77. 61F
24 Mar
HCW who possibly attended to patient 76 when the latter had
an outpatient appointment at another healthcare institution
28
 1. Confirmarea existentei unei Epidemii,
Definitia de Caz

• Nr cazuri observate > Nr cazuri asteptate (expected cases)

• Nr cazuri asteptate, surse de informare:

- Date de supraveghere, din registre in spitale si policlinici
- Date colectate in urma investigatiilor epidemiologice efectuate in
spitale, laboratoare, policlinici, scoli, diverse zone geografice.

• Erori de interpretare: diferente legate de sezonalitatea infectiei,

sistem supraveghere nou introdus in teritoriu; noi metode de
diagnostic; erori de diagnostic; medici noi in teritoriu; variatii mari
dpv al efectivului populatiei (sitautii de criza- migrarea populatiei).

29
 Etapele Investigatiei
Epidemiologice
2. Confirmarea diagnosticului clinic initial:
- Diagnosticul clinic – bazat pe definitia de caz posibil.
(Suspect case)

- se efectueaza cit mai repede recoltari pentru

diagnosticul de laborator (in situatia unor epidemii cu
numar mare de cazuri – diagnosticul de laborator este
verificat aleator pe citeva cazuri).

30
 Etapele Investigatiei
Epidemiologice
3.Aplicarea cat mai rapida a masurilor de control
(definitia de caz posibil) adresate:
• sursei de infectie,
• caii de transmitere
• populatiei susceptibile
– masuri de ordin general
(daca este vorba de un agent
patogen nou, emergent),
sau masuri specifice
agentului patogen identificat/cunoscut.

31
 Etapele Investigatiei
Epidemiologice
4. Depistare activa a cazurilor:
- la debutul epidemiei sunt observate doar o parte a
cazurilor de infectie (nu toate cazurile se prezinta la o
institutie medicala)
- instituirea activitatilor de supraveghere pasiva, activa.

Important:
- educatie medicala: mass media, scoli
- eforturi de depistare rapida a cazurilor aditionale cu izolare
acestora si instituirea tratamentului corespunzator,
- identificarea si tinerea sub observatie a cazurilor probabile si
a contactilor (la nevoie instituirea carantinei).

32
33
 Etapele Investigatiei
Epidemiologice
5. Colectarea datelor:
• Elaborarea unui chestionar (completat in urma unui interviu adresat
prin telefon sau self administered – completat de catre pacient)
pentru culegerea standardizata a datelor de la fiecare caz.

- Date: nume, varsta, gen, adresa, ocupatie, ,calatorii recente,

vaccinuri administrate, data debutului bolii si simptomele prezente.

- Date referitoare la o posibila expunere: in cazul unei boli digestive –

date despre alimente consumate; boli cu transmitere aeriana –
contact cu persoane bolnave, calatorii in zone afectate.

34
35
36
37
 Investigatia epidemiologica obtine
informatii:
6. Descrierea cazurilor in functie de:
1. Timp: debutul, evolutia si stingerea epidemiei – Curba
epidemica. (Cand?)
2. Loc: zona geografica, locatia unde evolueaza epidemia.
(Unde?)
3. Persoana: caracteristici socio-demografice, clinice, care
predispun, favorizeaza aparitia infectiei. (Cine?)

38
 6.1 Distributia cazurilor in functie de Timp
(Cand?)
Curba epidemica
• Distributia cazurilor in functie de data debutului
simptomelor
• Permite cunosterea debutului, maximul
epidemic, durata de evolutie, sfarsitul epidemiei.
• Permite generarea de ipoteze referitoare la:
perioada de incubatie, agentul etiologic, sursa
de infectie, mod de transmitere.

39
 Histograma
Fiecare axa este divizata in unitati egale (celule)
• Axa X = unitati de timp (ore, zile, saptamani)
– Incepe inaintea epidemiei si se termina dupa
stingerea epidemiei.
• Axa Y= numarul de cazuri
– de obicei o unitate (casuta) = un caz

40
 Curba epidemica

• Pentru a creea o curba epidemica, se colecteaza datele referitoare

la momentul debutului simptomelor;

• Pe abcisa (axa X) se specifica unitatea de timp utilizata (ex. pentru

boli cu incubatie foarte scurta va fi in ore);

• Ca regula pentru selectarea unitatii de masura a timpului - se alege

o unitate de o marime a 1/4 sau 1/3 din valoarea perioadei de
incubatie a bolii (daca este cunoscuta) , de exemplu pentru o
epidemie de toxiinfectie alimentara cu Clostridium perfringens, a
carei perioada de incubatie obisnuita este de 10-12 ore,cu cazuri
distribuite pe parcursul a doar cateva zile, o unitate a timpului de 2 -
3 ore va fi utilizata pe axa X (Timp).

41
 Curba epidemica

• Cand perioada de incubatie a bolii nu este cunoscuta

este util sa se construiesc cateva grafice, utilizand
diferite unitati de masura a timpului pe axa X, pentru a
gasii unitatea care prezinta cel mai bine situatia reala;

• Numarul de cazuri este redat pe ordonata (axa Y);

• Intregul interval de desfasurare al epidemiei trebuie

prezentat, inclusiv cazurile aparute inainte de debutul
epidemiei si dupa stingerea ei, pentru a ajuta la o
interpretare mai buna a situatiei din teritoriu.

42
 Numar de cazuri)
Ordonata (Y)

Timp (luni)
Abcisa (X)
In data de 16 Aprilie 2 cazuri au prezentat 43
simptome de infectie
44
27 tari din 6 continente au raportat cazuri de SARS, avind la baza definitia de supraveghere elaborata de
OMS.
8,098 cazuri, 21% reprezentind personal medical (la 31.07. 03); 774 decese (Rata fatalitate ≈10%)
Cost - $US30-140 billion 45
,
 The Lancet Infectious Diseases,
Volume 9, Issue 5, Pages 291 - 300,
May 2009
Incubation periods of acute respiratory viral infections: a
systematic review (Justin Lessler, Nicholas G Reich, Ron Brookmeyer, Trish M Perl,
Kenrad E Nelson, Derek AT Cummings)
Sumar
• Cunostiintele referitoare la “Perioada de incubatie” a bolii reprezinta
o informatie esentiala in cadrul investigatiei epidemiologice si a
aplicarii masurilor de prevenire si control – .
• Intr-un studiu care s-a ocupat de revizuirea sistematica a literaturii
medicale de specialitate, cu referire la 9 infectii respiratorii de
etiologie virala, cu importanta in sanatatea publica, studiul a
identificat 436 articole cu informatii referitoare la perioada de
incubatie a bolii.
• Prin aplicarea unui model care asigura distributia pe o scala
logaritmica normala a datelor s-au stabilit urmatoarele valori
mediane ale perioadei de incubatie a bolii:

46
 The Lancet Infectious Diseases,
Volume 9, Issue 5, Pages 291 - 300,
May 2009
• 5·6 zile (95% CI 4·8—6·3)- Adenovirusuri,
• 3·2 zile (95% CI 2·8—3·7) – Coronavirusuri umane,
• 4·0 zile (95% CI 3·6—4·4) – SARS coronavirusuri
• 1·4 zile (95% CI 1·3—1·5) – virus gripal A,
• 0·6 zile (95% CI 0·5—0·6) – virus gripal B,
• 12·5 zile (95% CI 11·8—13·3) - Rujeola,
• 2·6 days (95% CI 2·1—3·1)- virusuri Paragripale,
• 4·4 zile (95% CI 3·9—4·9) - VSR
• 1·9 zile (95% CI 1·4—2·4) - Rinovirusuri.

47
 Perioada de incubatie
• Informatiile referitoare la perioada de incubatie a bolii
sunt deosebit de importante:
- Valoarea maxima (right tail) – pt stabilirea perioadei de
carantina/izolare.
- Valoarea mediana- pentru a stabilii momentul cel mai
probabil in care a avut loc expunerea,cu rol in
identificarea sursei de infectie.
- Intregul interval pentru modelling, previziuni - in scopul
elaborarii programelor de planificare, in situatii de criza.

48
49
 Interpretarea unei curbe epidemice

Determinarea momentului expunerii

la o sursa de infectie
pe baza valorii “Mediane” a perioadei de
de incubatie a bolii

Histograma unei epidemii

datorate unei expuneri unice la o
sursa de infectie,
intr-o periaoda scurta de timp
(ex. o toxiinfectie alimentara –
alimente consumate la un eveniment social),
-Reflecta minimul si maximul perioadei de
incubatie a bolii.
Toate cazurile apar in decursul
unei perioade de incubatie a bolii.

50
 Diferenta dintre maximul si minimul
perioadei de incubatie a infectiei permit
calcularea perioadei probabile in
care a avut loc expunerea la
o sursa de infectie – informatie utila pentru identificarea “Sursei”

51
 O serie de cazuri, cu varfuri din loc in loc,
Expunere la o sursa unica
la interval de o perioada de incubatie distanta

Prima
Generatie A doua
de cazuri Generatie
de cazuri

Cand expunerea se prelungeste (multiple expuneri)

Apare aspectul de platou in locul varfului. 52
Sursa de infectie persistenta (neidentificata)
Interpretarea unei curbe epidemice
• Cazurile aparute la extremitatile curbei epidmice au de asemenea importanta:
Inainte de debutul epidemiei:
- cazul poate sa nu aiba nici o semnificatie (sa nu aiba legatura cu epidemia) sau
- poate reprezenta Sursa de infectie,
- un caz expus inainte de restul cazurilor (ex un bucatar care a consumat alimentele pe
care le-a pregatit, inainte de a le servii la restaurant).
Dupa sfarsitul epidemiei: un caz poate sa nu aiba nici o legatura cu epidemia sau
- poate fi un caz cu o incubatie mai lunga sau poate fi un caz din generatia a doua de
cazuri (expus la un caz index din prima generatie).

■ Investigarea si Interpretarea cazurilor aparute inaainte de debutul epidemiei

poate ajuta la identificarea sursei de infectie:

- De exemplu pentru o infectie pentru care sursa este reprezentata de om, cum este

cazul pentru infectie cu VHA, un caz aparut devreme, cu mult inainte de aparitia

Epidemiei, la o persoana a carui profesie presupune contactul cu diverse alimente, il

53
identifica pe acesta ca fiind cazul Sursa care a declansat Epidemia.
Identification of Severe Acute Respiratory Syndrome in Canada (Identificarea Perioadei de Incubatie
Susan M. Poutanen, M.D., M.P.H., Donald E. Low, M.D., Bonnie Henry, M.D., www.nejm.org

54
Identificarea Perioadei de Incubatie pentru o Infectie Emergenta
6.2 Descriere cazurilor in functie de Loc
(Unde?)

exposure

Permite identificarea zonelor si a populatiilor la risc

55
 6.2 Descriere cazurilor in functie de Loc
(Unde?)

• Din chestionar se analizeaza date referitoare la:

• Adresa locuintei; a locului de munca; a locului in care pacientul serveste
masa in mod obisnuit (restaurant, cantina) calatorii efectuate recent sau
intr-un anumit interval de timp specificat, vizite la spital, (posibile locuri unde
s-a produs expunerea);

• Se obtin informatii utile pentru identificarea zonelor geografice in care au

aparut cazurile (prezenta anumitor restaurante sau magazine alimentare in
zona respectiva, surse de aprovizionare cu apa, directia de bataie a
vantului), precum si populatia expusa (la risc).(important in calcularea
numitorului);

• Se pot efectua harti pe care in zonele afectate sunt trecute informatii utile
(nr de cazuri – nu permite compararea intre zone geografice!!!!!; ratele de
atac, rate de incidenta – permit compararea).
• Utile in implementarea masurilor de preventie si control, a diverselor
programe de sanatate publica.

56
57
 Decese – Epidemia de Holera ,1854 - Snow’s Grand Experiment*

Number of Cholera Deaths per

households deaths 10,000
households

Water Company

Southwark and
Vauxhall Company 40,046 1,263 315
(remained in London section
of Tamisa river)
Lambeth Company
(had moved to cleaner upriver 26,107 98 37
location)
Rest of London 256,423 1,422 59

*Source: J. Snow, On the Mode of Communication of Cholera (2nd ed). London: Churchill, 1855.
Reproduced in C.H. Hennekens, Epidemiology in Medecine, 1987. 1
Those households supplied with the cleaner water of the LambethCompanyexperience much lower mortality
58
than those supplied with contaminated water by Southwark and Vauxhall Company.
A drop of Thames water, as depicted by Punch in 1850.
(From Extracts from Appendix (A) to the Report of the General Board of Health
on the Epidemic Cholera of 1848 and 1849, published by HMSO, London, 1850.
Int J Epidemiol 31:900-907, 2002.)

59
MAP

60
Distributia cazurilor de infectie cu WNV,
Romania 2010

61
HCV prevalence in Romania: 4.56%

62
 Incidenta Hepatitei Virale de tip B in Romania, 2011

63
Sursa: Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile.
 6.3 Descrierea cazurilor :
Populatia la risc/susceptibila (Cine?)
• Identificarea activa a cazurilor si a populatiei la risc - surse de
informatie multiple: spitale, laboratoare, policlinici, scoli, din usa in
usa, radio.
- colectarea datelor socio-demografice, clinice, pentru a identifica
caracteristicile de persoana care predispun, favorizeaza, aparitia
infectiei:
- Virsta
- Gen
- Profesia
- Simptomatologie
- Vaccinuri efectuate
- Boli asociate
- Ce alimente, apa, medicamente, droguri, tigari, a consumat?
- Daca a utilizat echipament de EPP?
- Cu cine a venit in contact intr-un anumit interval de timp? (acasa, la servici,
in timpul calatoriei?)

64
 6.3 Identificarea populatiei la risc

- Rata de atac: pe grupe de varsta,gen,profesie,etc.

1. Rata de atac = Nr cazuri nou aparute X 10n

Efectivul populatiei la risc*
- Rata de atac se calculeaza la debutul epidemiei si pe parcursul
evolutiei acesteia.
- Se poate calcula pe subgrupuri de interes (gen, profesie, varsta,
adresa) pentru a identifica grupurile la risc

2. Rata de atac secundara =

Nr cazuri de imbolnavire in randul contactilor X 10n
Nr contacti susceptibili expusi
- n = poate lua diverse valori [2-6], cel mai frecvent n = 2 (%)

65
*Populatie la risc = pop. susceptibila de a dezvolta boala respectiva = receptiva (nevaccinata) = expusa.
 Exercitiu

• 100 copii de varsta scolara sunt expusi unui

caz de varicela, din care 10 dezvolta boala.
• Cei 10 copii sunt izolati la domiciliu, unde vin
in contact cu frati mai mici, care nu au primit
vaccinul varicelos.
• Din cei 20 de frati care vin in contact cu
cazurile de infectie, 5 dezvolta boala.
• Calculati rata de atac primara si secundara.

66
67
68
69
70
 Etapele Investigatiei
Epidemiologice
• 7. Dezvoltarea unei ipoteze explicative privind
agentul patogen implicat,sursa de infectie modul
de transmitere al infectiei, populatia
susceptibila.(procesul epidemiologic).

• Pe baza evidentelor obtinute sau cu ajutorul

epidemiologiei analitice (cuantificarea
rezultatelor obtinute, demonstrarea cauzalitatii)

71
 Etapele Investigatiei
Epidemiologice
7. Dezvoltarea unei ipoteze explicative
- Planificarea unui studiu mai sistematic pentru
identificarea etiologiei:
- !!!Pentru a confirma asocierea existenta intre
prezenta unui factor de risc si aparitia unei boli
• Studii analitice de tip cohorta sau caz-martor,
• in unele cazuri – studii supraveghere serologica
• investigarea factorilor biologici, chimici sau fizici
din mediu.
72
73
 Etapele Investigatiei
Epidemiologice
8. Compararea (testarea) ipotezei
explicative, cu faptele constatate in focar:
- Plauzabilitate dpv al observatiilor clinice, dpv
biologic (acceptabila), epidemiologic, statistic, sa
explice componentele PE..
- lipsa concordantei presupune reevaluarea
ipotezei, a fiselor medicale, investigatii
suplimentare de laborator.

74
75
76
77
78
79
80
81
Studiu retrospectiv – Toxiinfectie alimentara in
randul persoanelor care au participat la un
eveniment social.
Aliment
consumat
Au consumat Nu au consumat
cazuri sanatosi RA cazuri sanatosi RA RR

carne
29 17 63 17 12 59 1.07
spanac
26 17 60 20 12 62 0.97
cartofi
23 14 62 23 14 62 1.00
salata
13 11 54 28 19 60 0.90
Inghetata
43 11 80 3 18 14 5.71
82
 Etapele Investigatiei
Epidemiologice
9. Comunicarea rezultatelor:
1. Comunicare orala catre autoritatile locale
2. Pregatirea unui document scris:
• Document de sanatate publica, esential.
• Baza unor studii ulterioare, cercetare stiintifica
• Informarea populatiei despre epidemia investigata!!!.
• La baza elaborarii unor masuri de politica de sanatate in
populatia respectiva:propunerea de masuri specifice de
preventie si control.

83
 Raportul scris trebuie sa includa:
• Sumarul datelor relevante, metoda de colectare a
datelor, analiza si interpretarea datelor.
• O descriere a masurilor de preventie si control
implementate.
• Rezultatele evaluarii eficacitatii masurilor de control
implementate.
• Alte Informatii relevante pentru prevenirea si controlul
infectiei.
• Recomandari pentru masuri de supraveghere si
control necesar a fi implementate in viitor.
Raportul va fi distribuit tuturor celor implicati in programele de control
al bolilor infectioase.
84
 10.Masuri de Prevenire si ControlE
CONTROL
• 10. Masuri de Prevenire si Control
• Se adreseaza factorilor determinanti ai procesului
epidemiologic:
– Sursa
– Cale de transmitere
– Populatie receptiva
• Se aplica pe toata durata de evolutie a focarului/epidemiei.

• Epidemia se incheie - cand de la debutul ultimului caz,

nu au mai aparut cazuri noi de imbolnavire pe perioada
de timp egala cu de 2 X durata maxima de incubatie a
bolii.
85
 Implementarea masurilor specifice de
prevenire si control
Adresate celei mai slabe/vulnerabile verigi din ciclul
biologic al infectiei
• O epidemie poate fi controlata prin:
- distrugerea alimentelor sau prin prepararea termica
corespunzatoare a acestora.(cale transmitere)
- sterilizarea apei contaminate.(cale transmitere)
- distrugerea cuiburilor/locurilor favorabile pt inmultirea
tantarilor.(vectori)
- O persoana care lucreaza in sistemul alimentar si care
dezvolta o boala infectioasa trebuie sa intrerupa serviciul
si sa primeasca tratament.(sursa)
- Revine in sectorul alimentar dupa vindecare +eliminarea
riscului de a devenii purtator cronic.
86
 In alte situatii, masurile de control se
adreseaza:

- reducerii riscului de expunere:

- ex, in cazul unei epidemii aparute intr-o institutie

medicala pentru varstnici – gruparea cazurilor in
locatii separate de restul persoanelor aflate in azil –
pentru a prevenii transmiterea infectiei la persoanele
sanatoase.

87
Sau masurile de control pot fi directionate catre
populatia susceptibila, pentru a prevenii imbolnavirea:

- Imunizarea ,
- Chemoprofilaxia, adresata celor care calatoresc in
anumite zone geografice, in care exista un risc crescut pt
anumite infectii.

88
 MASURI
Masuri DE CONTROL
de Prevenire si ControlE
SURSA DE INFECTIE
CONTROL
• Identificarea SURSELOR (bolnavi,
purtatori)
• Izolarea – in spital, la domiciliu (ord. Ms
nr. 638/ 1978)
• Confirmarea diagnosticului si tratament
• Raportarea cazului / focarului (HG nr.
589/2007, ord.MS 1466/2008)
• Dispensarizare (acolo unde se impune).
89
 MasuriMASURI DE CONTROL
de Prevenire si ControlE
POPULATIE RECEPTIVA
CONTROL
• Identificarea contactilor (nume, varsta,
domiciliu, profesie, loc de munca, descriere
contact infectant).
• Supraveghere clinica si epidemiologica pe
perioada maxima de incubatie a bolii.
• Investigatii de laborator (acolo unde este
cazul).
• Masuri profilactice (vaccinare, administrare
de imunoglobuline, chemoprofilaxie etc)
• Actiuni de informare – educatie medicala.
90
91
 MASURI
Masuri DE CONTROL
de Prevenire si ControlE
CAI DECONTROL
TRANSMITERE
• Curatenie
• Dezinfectie
• Sterilizare
• Dezinsectie
• Deratizare

92
 Durata unei epidemii
Este determinata de:
– Numarul persoanelor susceptibile, expuse la
o sursa de infectie si care dezvolta boala.
– Perioada de timp in care persoanele
susceptibile sunt expuse la o sursa de
infectie.
– Minimul si maximul perioadei de incubatie a
bolii infectioase in discutie.
– Eficacitatea masurilor de preventie si control
implementate.
93
94