Precautiuni universale

Accidentul prin expunere la

sange (AES)

Conf.dr. Daniela Pitigoi

As.univ.dr. Maria Dorina Craciun
 Precautiuni universale- definitie

• Măsurile care se aplică in vederea prevenirii

transmiterii HIV, HBV, HCV şi a altor alţi agenţi
patogeni cu cale de transmitere sanguină, in
timpul actului medical
 Precauţiuni universale -
reguli de bază

Se consideră :
• Toţi pacienţii sunt potenţial infectaţi

• Sângele, alte fluide biologice şi ţesuturile

sunt contaminate cu HIV, HBV, HCV

• Acele şi alte obiecte folosite in practica

medicală sunt contaminate după utilizare
 Profilaxia primara AES (2)

• Spalarea mainilor

• Utilizarea echipamentului de protectie

adecvat, complet, corect

• Prevenirea accidentelor şi a altor tipuri de

expunere profesională
 Spalarea manilor

• Cea mai importanta procedura de prevenire a

infectiilor
• Spalarea simpla este definita ca fiind
– Frecarea viguroasa a mainilor una de alta pe toate
suprafetele , dupa o prealabila umezire si sapunire
– Se efectueaza cu apa curenta si sapun simplu
– Durata unei proceduri : 40-60 secunde
 Echipamentul personal de protectie

• Bariera intre personalul medico-sanitar si sursa

de infectie reprezentata de persoanele ingrijite
– Manusi
– Halate
– Sorturi, bluze impermeabile
– Masca
– Protectoarele faciale ( ochelari, ecran protector)
– Bonete simple sau impermeabile
– Cizme de cauciuc
 Secventa/ordinea de echipare

1. Halatul
2. Masca
3. Ochelarii de protectie/protectoarele faciale
4. Manusile
 Echiparea cu halat protector

• Se selecteaza masura adecvata

• Se imbraca halatul

• Se leaga la gat si la spate

 Echiparea cu masca

• Se pune masca peste nas, gura si barbie

• Se fixeaza prin legare sau cu elatic
• Se potriveste /ajusteaza ca marime
 Echiparea cu masca respiratorie
(N95, N99)

• Se pune masca peste nas gura si barbie

• Se ajusteaza piesa de nas flexibila
• Se fixeaza pe cap cu banda elastica
• Se ajusteaza
• Se face verificarea etanseitatii inainte de a intra in zona
contaminata
• Inspir – masca tebuie sa se stranga in jurul fetei
• Expir – se verifica etansietatea in jurul fetei
 Echiparea cu ochelari de
protectie/protectoare faciale

• Se pozitioneaza ochelarii si se fixeaza

• Se pozitioneaza viziera/protectorul facial

si se fixeaza

• Se ajusteaza masura
 Echiparea cu manusi de protectie

• Manusile se pun ultimele

• Se selecteaza masura si tipul potrivit
• Se introduc pe rand manile in interior
• Se extind peste manseta halatului protector
 Utilizarea a 2 perechi de manusi

• Diminueaza riscul perforarii de la 15% la 5%

• Diminueaza prezenta sangelui pe maini la sfarsitul
interventii ( de la 26 % la 1% )
• In cazul unui accident percutan cu ac chirurgical efectul
de stergere mecanica oferit de cele 2 manusi e superior
( diminueaza inocularea de cu 50- 80%)
 Echipamentul utilizat

• Partea contaminata
• exteriorul care a venit in contact cu pacientul,
suprafete si obiecte contaminate din mediu
• Partea curata:
• in interiorul echipamentului,
• legaturile de la gat si de la cap-zone ce sunt mai
putin probabil contaminate/ de a fi venit in contact
cu suprafetele de mediu
Secvente de scoatere a echipamentului
de protectie
1. Manusile

2. Ochelarii /protectoarele faciale

3. Halatul

4. Masca
 Scoaterea manusilor
• Se prind dinspre partea interioara;
• Se scoat tragand fiecare manusa fara sa se atinga exteriorul;
• Se pun in recipientul de deseu infectios
 Indepartarea ochelarilor/protectoarelor faciale

• Se indeparteaza cu mainile fara manusi

• Se departeaza de fata
• Se pun in recipientul de deseu infectios sau in recipientul pentru
decontaminare
 Scoaterea halatului protector

• Se dezleaga legaturile
• Se scoate incepand de la gat si umeri
• Se impatureste cu partea contaminata spre interior
• Se pune in recipentul de deseu infectios
 Scoaterea mastii

• Se dezleaga legaturile de la spate

• Se indeparteaza de pe fata
• Se pune in recipientul de deseu infectios
 Unde se indeparteaza echipamentul de
protectie

• In salon/anticamera salonului (inaintea de

iesirea din salonul pacientului)
• Masca se scoate dupa parasirea salonului, dupa
inchiderea usii
• Se parctica igiena mainilor cu solutii antiseptice
alcoolice inainte de iesirea din salon
 Cum se utilizeaza in conditii de
siguranta echipamentul de protectie?

• Nu se atinge fata cu mainile imbracte cu manusi

• Se evita ajustarea altor echipamentelor de
protectie cu manusi
• Dupa indepartarea manusilor se
spala/dezinfecteaza mainile
• Nu se ating alte suprafete cu manusile
 Dupa indepartarea echipamentului

• Igiena mainilor - imediat dupa indeparatrea

echipamentului de protectie

– Daca mainile devin vizibil murdare se parctica igiena

mainilor si se continua scoaterea echipamentului
 ACCDENT PRIN EXPUNERE LA
SANGE
• AES = orice expunere accidentala la:
▪ Sange
▪ Fluide ale organismului care pot sa contina agenti patogeni
transmisibili prin sange
▪ Lichid biologic contaminat cu sange
▪ AES se produce prin :
• Lezarea tegumentelor prin intepare, taiere (expunere
percutanata)
• Stropire/proiectare pe mucoasa nazala, bucala, oculara
(expunerea mucoaselor)
• Contacul tegumentului cu sange/fluide biologice sau tesuturi
(expunerea cutanata)
 Trebuie considerat la risc

• Contactul tegumentelor şi mucoaselor cu:

– Sânge
– Lichid amniotic, lichid pericardic, lichid peritoneal,
lichid pleural, lichid sinovial, lichid cefalo-rahidian
– Sperma, secreţii vaginale
– Tesuturi
– Orice alte fluide organice vizibil contaminate cu
sânge
 Agenti patogeni transmisi prin sange

peste 50 identificati:
▪ Principalii :
▪ Virusul hepatitei B (VHB)
▪ Virusul hepatitei C( VHC)
▪ Virusul imunodeficientei umane (HIV)

▪ Alti agenti :
▪ Plasmodium ( malarie, falciparum, vivax)
▪ Mycobacterium tuberculosis
▪ Treponema spp, Leptospire, Brucella,
▪ Rikettsii
▪ Toxoplasma gondii
▪ Citomegalvirus, herpesvirus
▪ Stafilococ auriu, criptococcus neoformans
▪ Virusul Ebola
Sursa : WHO best practices for injections and related procedures toolkit March 2010
http://www.who.int/injection_safety/toolbox/en/
Virusurile cu transmitere prin sange
• Virusul hepatita B(VHB) , virusul hepatitei
C (VHC) si virusul imunodeficientei
umame (HIV) :
– Pot fi transmise in timpul activitatii medicale
– Pot produce infectii cronice
– Pot fi prezente la persoane care nu cunosc ca
poarta aceste virusuri
 Factori care infuenteaza riscul
profesional de transmitere
• Frecventa infectiilor in randul pacientilor
• Riscul de transmitere dupa o expunere la sange
(tipul de virus)
• Tipul si frecventa contactului cu sangele si
fluidele biologice
 Riscul de infectie in AES percutan

Virus Evolutie Riscul dupa

cronica accident Vaccin
percutan*

HIV 100% 0.3% Nu

HBV 10% 30% Da

HCV 60-80% 3% Nu

*) Prüss-Üstün A, Rapiti E, Hutin Y. Estimation of the global burden of disease attributable to contaminated sharps injuries among health-care workers.
American Journal of Industrial Medicine, 2005, 48(6):482–490. http://www.who.int/quantifying_ehimpacts/global/7sharps.pdf
 Factori de gravitate AES

Inoculare profunda
Cantitatea de sange inoculata
Legat de accident Aplicarii unor masuri imediate

Legat de pacientul Stadiul evolutiv clinic

Nivelul viremiei
sursa
Existenta terapiei specifice si eficienta
acesteia

Legat de persona Utilizarea manusilor

Receptivitate/imunitate specifica
expusa
Aplicarea adecvata a profilaxiei post-
expunere
 Activitati cu risc crescut de AES
• Prelevare probelor biologie ( 25 % din AES)
• Efectuare injectiilor ( 15 % din AES)
• Eliminare materilelor contaminate /manipularea deseurilor (15 % din AES)
• Alte situatii :
– Interventiile sub camera implantabila
– Prelevarile din artera
– Montarea/ indepartarea perfuziilor
– Hemoculturile
– Prelevarile din vena
– Injectiile ( subcutane, im)
– Prelevarile capilare

• 60 % din AES survin la terminarea procedurii

• 20 % din AES sunt direct legate de nerespectarea precautiilor universal/
standard
 Profilaxia primara AES
– Aplicarea precautiunilor universale /standard
– Spalarea manilor
– Portul manusilor si al echipamentului de protectie complet, corect
– Prevenirea accidentelor şi expunerii profesionale:
– Atentie sporita la manipularea instrumentelor ascutite
– Eliminarea imediata a deseurilor intepatoare in recipiente sigure
– Nerecapisonarea acelor
– Decontaminarea imediata a suprafetelor care au venit in contact cu sangele sau
produse biologice ( cu substante clorigene sau alt dezinfectant eficient)
– Respectarea regulilor privind curatenia, dezinfectia, sterilizarea
– Eliminarea imediata a deseurilor intepatoare in recipiente sigure

– Vaccinarea impotriva hepatitei B

− Cea mai importanta metoda de profilaxie a infectiei cu VHB
− Schema de baza : 3 doze de vaccin 0, 1, 6 luni
− Schema de urgenta : 0,1,2 si rapel la 12 luni
− Titru de Ac protectori >10 m UI/ml , la 2 luni de la ultima doza
 Prevenirea accidentelor
Dispozitive create pentru prevenirea accidentelor prin obiecte ascutite
Dispozitive medicale pentru recoltarea sangelui (1)
Dispozitive medicale pentru recoltarea sangelui (2)
Vacutainere- sisteme de prelevare a sangelui in vid
Schimbarea modului de efectuare a
unei proceduri
• Utilizarea unui instrument in locul degetul
pentru palpare sau pentru manevrarea
acelor de sutura
• Manevrea corecta a instrumentarului
ascutit folosit (nu va fi dat direct altui
membru al echipei)
• Nerecapisonarea acelor
Colectarea adecvata a deseurilor infectioase
 Profilaxia secundara/ managementul
cazului de AES

• Atitudinea fata de caz:

• Atitudinea in cazul AES cu risc de transmitere VHB

• Atitudinea in cazul AES cu risc de transmitere VHC

• Atitudinea in cazul AES cu risc de transmitere HIV

 Atitudinea in caz de AES

• Intreruperea activitatii, cu asigurarea securitatii pacientului

• Anuntarea cadrului medical superior sau responsabilul SPCIN

• Asigurarea ingrijirilor de urgenta

• Investigarea persoanei asistate si a persoanei accidentate

pentru HIV, HVB, HCV si adoptarea unei atitudini
corespunzatoare
 Asigurarea ingrijirilor de urgenta
– In caz de expunere cutanata
• Spalarea locului cu apa si sapun
• Utilizarea unui antiseptic timp de contact 5 minute :
» Solutie clorigena diluata 1/10
» Compus iodat in solutie dermica
0
» Alcool 70
» Alt dezinfectant cutanat

– In caz de expunere percutanata- intepare/taiere

• Spalararea locului cu apa si sapun
• Utilizarea unui antiseptic timp de contact 5 minute :
» Solutie clorigena diluata 1/10
» Compus iodat in solutie dermica
0
» Alcool 70
» Alt dezinfectant cutanat
• Interzisa sangerarea deorece poate creea microleziuni care pot accelera
difuziunea virusului

– In caz de expunere a mucoaselor

• Spalare abundenta timp de 5 minute cu ser fiziologic sau apa
 Investigarea persoanei accidentate

• Proba de sange in primele ore de la accident

• Test HIV; in cazul supravegherii se repeta la 3 si 6

luni
• Evaluarea imunitatii fata de VHB
 Investigarea persoanei asistate/pacientul
sursa - Statusul infectiei cu HIV
• Pacientul sursa este cunoscut HIV pozitiv
– Accidentatul va lua legatura cu responsabilii cu chimioprofilaxia
cat mai repede posibil de la producerea accidentului- consult la
boli infectioase

• Statusul HIV al pacientului sursa este necunoscut

– Test HIV rapid ( 2 ore de la AES) cu acordul pacientului
– Functie de rezultatul testului se recomanda chimioprofilaxia- consult la
boli infectioase
– Daca testul nu poate fi efectuat se evalueaza riscul pentru
infectia HIV ( comportament sexual, utilizare de droguri,
apartenenta la grupuri de risc)
– Functie de rezultatul evaluarii se recomanda chimioprofilaxia
 Investigarea persoanei asistate/pacientului
sursa - Statusul infectiei cu VHB
• Pacient sursa este VHB pozitiv
– Persoana care a suferit AES este complet vaccinata:
• Titrarea Ac anti HBs cat mai repede posibil
– Persoana care a suferit AES este nevaccinata, vaccinata
incomplet sau nu se poate determina titru :
• Imunoglobuline specifice si o doza de vaccin HB
• Titrare ulterioara- daca titru Ac anti HBs < 10mUI/ml se continua
schema de urgenta : 0,1,2 si 12 luni
• Pacientul sursa este VHB negativ
– Persoana care a suferit AES este complet vaccinata:
– Titrarea Ac anti HBs
– Persoana care a suferit AES este nevaccinata
– Vaccinare schema clasica 0, 1, 6 luni
 Investigarea persoanei asistate/pacientului
sursa - Statusul infectiei cu VHC
• Pacient sursa cu Ac anti HCV negativi
– Risc scazut, dar se recomanda determinarea ARN viral
circulant la pacientul sursa

• Pacient sursa cu Ac anti HCV pozitivi sau ARN

viral pozitiv
– Risc suplimentar 1-7% ; se recomanda testarea periodica
si luarea in evidenta de servicii competente
 Raportarea evenimentului
Atributii din Ord.MS 1101/2016

– Imediat dupa expunere

• Catre sef sectie
– Inregistrarea datelor de identificare a pacientului sursă (dacă
este posibilă identificarea)
– Inregistrarea unor date legate de personalul care s-a expus
– Initierea recoltarii probelor de sange de pacientul sursa si la
persoana expusa
• Ulterior
– Medicul epidemiolog : evaluarea riscului, consiliere,
completarea fisei de supraveghere
– Medicul de medicina muncii- monitorizare
– Medicul infectionist –reevaluarea riscului , profilaxie
Date statistice SUA- National surveillance system for healthcare workers (NaSH)

Sursa :http://www.cdc.gov/sharpssafety/pdf/sharpsworkbook_2008.pdf
Date statistice SUA- National surveillance system for healthcare workers (NaSH)

Sursa :http://www.cdc.gov/sharpssafety/pdf/sharpsworkbook_2008.pdf
Date statistice SUA- National surveillance system for healthcare workers (NaSH

Sursa: http://www.cdc.gov/sharpssafety/pdf/sharpsworkbook_2008.pdf
Date statistice SUA- National surveillance system for healthcare workers (NaSH)

Sursa: http://www.cdc.gov/sharpssafety/pdf/sharpsworkbook_2008.pdf
 Bibliografie

• Ministerul Sanatatii ORDIN nr. 1101/ 2016 privind aprobarea Normelor de supraveghere,
prevenire şi control al infectiilor associate asistentei medicale
• Ministerul Sanatatii . Ghid practic Managementul expunerii accidentale la produse
biologice
• Guidelines for the Management of Occupational Exposures to HBV, HCV, and HIV and
Recommendations for Postexposure Prophylaxis MMWR June 29, 2001 / 50(RR11);1-42
• Guidelines for Infection Control in Dental Health-Care Settings—2003 ;CDC. MMWR 2003;52(No.
RR-17)

• Resurse web:
• http://www.who.int/injection_safety/toolbox/en/AM_HCW_Safety_EN.pdf
• http://www.cdc.gov/sharpssafety/tools.html
• http://www.who.int/injection_safety/sign/en/
• http://www.cdc.gov/HAI/prevent/ppe_train.html
• http://www.who.int/csr/disease/ebola/protective-measures-staff/en/
• http://www.cdc.gov/vhf/ebola/pdf/
http://www.cdc.gov/oralhealth/infectioncontrol/guidelines/index.htm