Indicatori

Epidemiologici

Disciplina Epidemiologie

Asist Univ. Dr. Monica Delia Teleman

(monicadeliat@gmail.com)
1
 MASURATORI STATISTICE

Obiective:

• Definirea masuratorilor statistice privind frecventa de aparitie

a unei boli.

• Construirea unei distributii a frecventei bolilor

• Calcularea si interpretarea urmatoarelor masuratori statistice:

 Rapoarte (Ratios)
 Proportii (Proportions)
 Ratele incidentei (Incidence rates, including attack and
secondary attack rates)
 Prevalenta (Prevalence)
 Ratele mortalitatii (Mortality rates)
 Riscul relativ si Odds ratio (Relative risk and odds ratio)

• Alegerea si aplicarea masuratorile statistice adecvate

2
 MASURATORI STATISTICE

Statistica este utila pentru sintetizarea datelor colectate prin

• activitatile de supravegherea a bolilorsi/sau
• investigatia (ancheta) epidemiologica

Calcularea indicatorilor statistici permite

• descrierea riscului
• comparatii in interiorul comunitatilor sau
al grupurilor mai mici, definite
• identificarea grupurilor la risc crescut
• dezvoltarea ipotezelor despre cauzele bolilor

Descrierea si compararea riscului sunt necesare deoarece:

• Deosebirile de risc intre diferite populatii pot furniza indicii in
investigarea cauzelor pentru care un grup prezinta un risc mai
mare de aparitie a unei boli.
• Daca pot fi identificate cauzele, atunci exista o probabilitate
mai mare de elaborare si implementare a masurilor de prevenire 3
si control corespunzatoare.
 Masuratorile statistice cele mai comune,
folosite in epidemiologia de teren, sunt
masuratorile frecventelor

• cai simple
 de numarare a cazurilor si

 comparare a caracterisiticilor lor

DISTRIBUTIA FRECVENTELOR

• Datele colectate despre cazurile de boala trebuie puse in ordine.

Cel mai simplu mod de a o face este de a organiza “line listing”.

• “line listing” este o baza de date simpla, in care

 fiecare rand reprezinta un caz de boala investigat
 fiecare coloana contine informatii despre
o caracteristica numita “variabila.”

4
 Coloana Sintetizarea variabilelor
intr-un tabel se numeste
“distributia frecventelor” .

Rand 1 caz

1 caracteristica
numita variabila

O distributie a frecventelor

• arata ce valori poate lua o variabila, si

• numarul de persoane sau inregistrari

corespunzator fiecarei valori a unei
variabile.

5
 Coloana

Variabila / Variabila /
Caracteristica Caracteristica

Rand Caz

6
E.g.: in cazul investigarii unei izbucniri epidemice intr-o scoala
elementara, se poate construi o baza de date - “line listing”.

Paci Clasa Gen Varsta Data Data Data Definitie

ent debut diagnostic internarii de caz
CS 2 f 9 2.06 3.06 3.06 C

IL 1 m 10 3.06 4.06 5.06 C

FG 2 f 9 3.06 4.06 4.06 C

MI 3 m 11 2.06 3.06 4.06 C

GH 5 f 9 2.06 3.06 - S

BV 6 f 9 3.06 3.06 3.06 C

DI 4 f 10 2.06 3.06 - S

C = confirmat S = suspect
7
Sintetizarea variabilelor intr-un tabel se numeste “distributia frecventelor” .

E.g.: in cazul investigarii unei izbucniri epidemice intr-o scoala

elementara, se poate construi un tabel de frecventa ( frequency table)
care arata cati copii bolnavi sunt in fiecare clasa.

Clasa Numar de cazuri

1 25 O distributie a frecventei
-arata ce valori poate lua o

2 43
3 32
4 0
variabila, si
-numarul de persoane sau
inregistrari corespunzator
fiecarei valori.

5 8

6 2

Total 110

8
 Metode statistice Studii
• Colectare

• Prelucrare

• Analiza
Date esantion POPULATIE
• Concluzii

Observatii
Caracteristici despre date demografice varsta
care variaza variabile date clinice gen
inaltime

Categorii
Numerice
(calitative)
(cantitative)
cand individul poate sa apartina cand variabila ia valori numerice
numai unei categorii distincte de
variabile

Date nominale Date ordinale Date discrete Date continue

• categorii care • categorii care • valori intregi • ia orice valoare
se exclud mutual se exclud mutual • numarare/ intr-un sir de
• neordonate • ordonate insumare nr. valori, fara o
•(ex Feminin, Masculin) (Scund, Inalt) de evimente limitare
9
•(Valorile Hb)
 Statusul rezidentilor dintr-un azil
dpdv al vaccinarii gripale

Variabila cu numai doua valori posibile

Vaccinati Numar
Da 76
Nu 125
Total 201

11
INDICATORI: Trei tipuri de masuratori ale frecventei folosite de obicei

Rapoarte (Ratio)
Proportii (Proportion)
Rate (Rates)

• Este important de inteles

 relatia dintre cele 3 tipuri de masuratori
 cum difera ele
• Toate cele 3 masuratori se bazeaza pe aceeasi formula

raport, proportie, rata = [x / y ] x 10ⁿ

• In aceasta formula x si y sunt cele doua cantitati care

sunt de comparat.
• Formula arata ca x se imparte la y .
• 10ⁿ este o constanta care se foloseste pentru a transforma
rezultatul impartirii intr-o cantitate uniforma.
• marimea 10ⁿ depinde de valoarea lui n
 n = [2-6]

Exemple:
10²  =  10 x 10 = 100
10³  = 10 x 10 x 10 = 1000
10⁵ = 10 x 10 x 10 x 10 x 10 = 100,000 12
A. Rapoarte (Ratio):

• Un raport se foloseste pentru a compara prezenta unei variabile

in 2 grupuri diferite.
 pot fi 2 grupuri complet independente sau

 unul pote fi inclus in celalalt.

• De exemplu, se poate compara genul copiilor eligibili pentru

vaccinare, prezenti intr-un centru de imunizari, in doua feluri:

1) fete sau 2) fete

baieti toti copii

In primul exemplu,
x (fete) este complet independent de y (baieti).

In exemplul al doilea,
x (fete) este inclus in y (toti copii).

Tipul al doilea de raport este o proportie.

13
Exemple

Grupurile x si y sunt independente - Raportul (Ratio)

In 9 luni de supraveghere nationala a EMS (eosinophilia-myalgia
syndrome), CDC a primit 1068 cazuri raportate din care 893 femei si
175 barbati. Calculati Raportul in functie de gen al EMS?.
1. Definirea lui x si y :
x = cazuri femei
y = cazuri barbati
2. Identificara lui x si y :
x = 893
y = 175
3. Stabilirea raportului
x / y = 893 / 175
4. Se reduce fractia astfel ca o valoare sa fie egala cu 1.
Femei / barbati = 893 / 175 = 5.1 /
1
5. Raportul se poate exprima: 5.1 la 1, sau 5.1 : 1, sau 5.1 /
1
14
Astfel, au fost raportate 5 paciente cu EMS pentru 1 pacient cu EMS.
B. Proportii (Proportions):
• Al doilea tip de raport in care x este o parte din y , se numeste proportie
(ca in exemplul anterior: fete /toti copii).
• Proportiile se exprima de obicei ca procente .

Grupul x inclus in y
Pe baza acelorasi date, calculati proportia cazurilor de EMS la barbati?
1. Definirea lui x si y
x = cazuri barbati
y = toate cazurile
2. Identificarea lui x si y
x = 175
y = 1068
3. Stabilirea raportului
x / y = 175 / 1068
4. Se reduce fractia astfel ca o valoare sa fie egala cu 1.
Se divide numarul mai mic la numarul mai mare:
175 / 1068 = 0.16 / 1
5. Proportiile se exprima de obicei ca procente,
astfel ca valoare constantei (10ⁿ) = 10² = 100
0.16 X 100 = 16 (16%)
16% din cazurile raportate de EMS au fost in randul pacientilor de gen M.
15
C. Rate (Rates)

• Al treilea tip de masurare a frecventei este rata.

• Rata are o dimensiune adaugata: timpul.
Rata masoara aparitia unui eveniment intr-o populatie intr-un
anumit interval de timp.
• Formula de baza a ratei este:

Rata = numarul de cazuri aparute intr-o perioada definita de timp x 10ⁿ

populatie la risc in aceeasi perioada de timp

• Ratele sunt specifice unei anumite populatii.

• Ele reflecta grupari populationale bazate pe caracteristici de timp,

loc, persoana.
 Timp: un anumit an, o anumita luna, saptamana, zi, ora
 Loc: tara, judet, oras, scoala, institutie, regiune
 Persoana: varsta, gen, apartenenta la un grup sau categorie
sociala. 16
• Ratele iau in considerare marimea populatiei, astfel permit
compararea intre diferite grupuri populationale.
o Folosind rate in loc de numere simple, aparitia unei boli intr-
un grup poate fi comparata in mod adecvat cu aparitia bolii in
altul.

o Exemplu:
 barbati cu femei;
 un judet cu altul sau cu tara

• Pentru a calcula o rata trebuie sa existe o estimare a populatiei la risc

in timpul unei perioade de timp specifice (pentru numitor).

o Rapoartele si proportiile NU necesita aceste informatii.

 rapoartele si proportiile calculate pentru cazurile de EMS
s-au putut calcula fara a stii efectivul populatiei la risc
pentru EMS.

o Ratele se obtin mai greu deoarece datele corecte pentru

numitor pot sau nu sa fie disponibile pentru grupuri
populationale mici, localizate. 17
Rezumat

Toate cele trei masuratori ale frecventei au la baza

acelasi mod de calcul.

In practica, se foloseste:

raportul: pentru a compara 2 grupuri

independente

proportia: pentru a compara un grup cu unul mai

mare, primul fiind inclus in grupul mai mare.

rata: pentru a masura un eveniment intr-o

populatie intr-un interval definit de timp

Rapoarte, proportii si rate

• sunt folosite in epidemiologia bolilor infectioase
• pentru a descrie indicatori de morbiditate si
mortalitate.
18
 A. Ratele Incidentei (Incidence Rates)

• Ratele incidentei sunt modurile cele mai obisnuite

a masura si
frecventa unei boli intr-o populatie
a compara

• Incidenta este o masura a RISCULUI.

Boala X

Riscul

Populatia A > Populatia B

Incidenta mare Incidenta mica

19
 Masuratori ale Morbiditatii Frecvent Utilizate

Exprimate ca
Masura Numarator (x) Numitor (y)
Numar la Risk (10ⁿ)
Rata cazuri noi ale Populatia la risc, Variaza:
Incidentei unei anumite boli estimata la mijlocul 10ⁿ unde
raportate intr-un intervalului de timp
n = 2, 3, 4, 5, 6
interval de timp luat in calcul..
dat
Rata de Atac cazuri noi ale Populatia la De regula procentual:
unei anumite boli inceputul perioadei 10ⁿ unde
infectioase, epidemice n=2
raportate intr-o
perioada
epidemica
Rata de Atac cazuri noi de Marimea populatiei De regula procentual:
Secundar imbolnavire de contacti 10ⁿ unde
aparute in randul susceptibili/la risc,
n=2
contactilor expusi expusi la cazul
la o sursa de sursa.
infectie

20
 1) Incidenta

Rata incidentei (uneori numita numai incidenta)

este o masura a frecventei cu care apare o boala
 intr-o populatie
 intr-o perioada de timp.

Formula pentru rata incidentei:

cazuri noi aparute intr-o perioada definita de timp

Rata
= X 10ⁿ
incidentei populatia la risc in timpul aceleiasi perioade de timp

21
• Numarator (x)
o ar trebui sa includa numai cazurile noi de imbolnavire/infectie
care au aparut in timpul unei perioade specificate
o NU include cazurile care au aparut sau au fost diagnosticate
anterior
o acest lucru este important cand se lucreaza cu boli infectioase
cornice: tuberculoza, malaria si HIV.

• Numitor (y) este populatia la risc

o aceasta inseamna ca persoanele incluse in numitor ar trebui sa
fie susceptibile la dezvoltarea bolii in perioada de timp specificata
 in practica, se folosesc date de recensamant pentru numitor
o numitorul trebuie sa reprezinte populatia din care apar cazurile
de la numarator
o populatia poate fi definita in functie de:
 aria geografica (e.g., judet, tara) sau
 apartenenta la un anumit grup
(e.g., angajati ai Companiei X, elevi la Scoala Y).
22
• Orice valoare a lui n poate fi folosita in calcularea incidentei.

Epidemiologul trebuie sa specifice clar ce valoare a lui n a fost

folosita.

- Sistemele de supraveghere nationala folosesc o valoare de 10 ⁵ sau

100 000.

 O regula buna este de a alege o valoare pentru 10ⁿ astfel incat

cea mai mica rata calculata sa fie un numar intreg mic
(de exemplu, 4.2/100, nu 0.42/1000 sau 0.042/10000).
 Prima exprimare este mai usor de inteles pentru cititor.

Ratele incidentei bolii implica o schimbare in timp, de la sanatate spre

boala.
 Astfel perioada de timp trebuie specificata.
 In scopul “supravegherii” unei boli, perioada este de obicei un an
 dar poate fi folosita orice perioada, atâta timp cat este clar
definita.

23
 Cand se compara doua rate de incidenta
trebuie sa se foloseasca aceeasi valoare a
lui 10n si aceeasi perioada de timp in
calcularea ambelor rate!!!!

24
Exemplu
In 2003, au fost raportate 335 104 de cazuri noi de gonoree in
populatia civila din SUA.
In 2003 populatia civila la jumatatea anului a fost estimata a fi
290 788 976.
Pentru aceste date se va folosi o valoare de 10⁵ pentru 10ⁿ.

Calculati rata de incidenta a gonoreei, in 2003, pentru populatia civila

din SUA, pe baza datelor mentionate?.

1. Definirea x si y
x = cazuri noi de gonoree in populatia civila din USA, in 2003
y = populatia civila din USA in 2003

2. Identificarea x, y si 10ⁿ
x = 335 104
y = 290 788 976
10ⁿ = 10⁵ = 100000

3. Calcularea (x/y) x 10ⁿ

335104 x 10⁵  = 0.001152 x 100000 = 115.2 la 100000

290788976 25
Exemplu
In 2003, au fost raportate 335.104 de cazuri noi de gonoree in
populatia civila din SUA.
In 2003 populatia civila la jumatatea anului a fost estimata a fi
290.788.976.
Pentru aceste date se va folosi o valoare de 10⁵ pentru 10ⁿ.
Calcularea ratei incidentei gonoreei, in 2003, pentru populatia civila din
USA pe baza datelor mentionate.

1. Definirea x si y
x = cazuri noi de gonoree in populatia civila din USA, in 2003
y = populatia civila din USA in 2003

2. Identificarea x, y si 10ⁿ
x = 335.104
y = 290.788.976
10ⁿ = 10⁵ = 100.000

3. Calcularea (x/y) x 10ⁿ

335.104 x 10⁵  = 0,001152 x 100.000 = 115,2 la 100.000

290.788.976
sau aproximativ 1 caz raportat la 1000 26
 Numaratorul acestei rate a incidentei

• reflecta cazurile noi de gonoree care au aparut sau

au fost diagnosticate in populatia civila din SUA, in perioada
specificata.

• nu includ cazurile care au aparut sau au fost diagnosticate

anterior

Numitorul este populatia la risc

• reprezinta populatia (populatia civila din SUA) din are au

aparut cazurile de gonoree.

De remarcat ca daca numaratorul este limitat la cazurile

aparute in populatia civila.

si numitorul trebuie restricitonat la populatia civila!!

27
Rezultatul testarii pt infectia cu VHB la 100 pacienti, 2009
Caz 1
Caz 2
Caz 3

Caz 4

Caz 5

Caz 6
Caz 7

Caz 8

Caz 9

Caz 10

1.01.2009 31.12.2009 28
  Deoarece 5 pacienti din cei 100 de pacienti ai cabinetului
aveau hepatita B la inceputul perioadei de observatie
(cazurile 1, 4, 6, 8, 9)

 numai 95 pacienti erau la risc de a dezvolta boala in 2009.

 doar 5 cazuri nou diagnosticate in 2009.

Incidenta hepatitei B in 2009 pt aceast cabinet este

5/95 = 0.053 X102 sau 5.3%

5.3 cazuri noi de infectie cu VHB diagnosticate in anul 2009,

la 100 pacienti testati in clinica X.

29
 Studiu prospectiv pentru boala coronariana
(coronary heart disease -CHD)

C
1960 D
A B E
Esantion Prevalenta
Timp 1960 1975
care a bolii in
1960 Esantion Incidenta CHD
raspuns esantion in esantion

vii si
CHD morti
n=49
Esantionare CDH
Pop Risc E1
Randomizata n=116
Localit 1960 Barbati D1
BA = 722
N=65,000 Albi
Varsta 35-74 FA = 860
BN = 424 N = 651
FN = 541
Non CHD
E2
n=317
Non CHD
N=602
Non CHD
D2 decese E3
N=87

Nonresponders
N=82 E4

30
Studiu pt boala coronariana evidentiaza

prevalenta CHD in randul BA, cu varsta intre 35 – 74 ani, in 1960 si

incidenta pe o perioada de 15 ani (1960-1975) a CHD printre BA

Aparitia CHD in cohorta de 602 BA

identificati fara boala la inceputul studiului
a fost inregistrata pt perioada 1960-1975.

In timpul perioadei de observatie

116 persoane au dezvoltat CHD,
(incluzand pe cei in viata la sfarsitul
perioadei si pe cei decedati prin CHD)

Incidenta cumulativa (IC) pe 15 ani pentru CHD este

116 / 602 = 0.1927 x 102
adica 19.27% din populatia BA a dezvoltat boala
dupa o perioada de observatie de 15 ani.

31
Densitatea incidentei/ Incidence density (ID) /
(sin: hazard rate, force of morbidity)

Se refera
• la rata cu care apar noi cazuri de boala
• intr-o populatie data
• care este atat studiata cat si expusa la risc
• pentru durate de timp variate.

Variatia
• numarului de persoane studiate si

• durata de timp in care sunt observate

• rezulta din conditiile studiului oferite de viata reala

 E.g.: pacientii inrolati in mod continuu intr-un studiu

epidemiologic pentru o perioada lunga de timp pot
 sa ajunga la finalul studiului,

 sa iasa pentru diferite motive din studiu sau

 sa moara din alte cauze.

 ID este o estimare a ratei medii

• cu care se dezvolta o boala

• intr-o populatie

• intr-o perioada de timp specificata

32
 ID se calculeaza folosind formula

nr de cazuri noi de boala aparute intr-o perioada specificata de timp

ID =
Total persoane-timp la risc pt boala (sub observatie)

Pt a explica variatia in intervalul de urmarire,

numitorul este persoane-timp,
Si nu numarul total al indivizilor la risc

(= numarul de ani liberi de boala

cu care a contribuit fiecare individ
din populatia de studiat.

Numitorul: Persoane-timp poate fi exprimat

folosind variate unitati de timp
(persoana-zile, persoana-luni, persoana-ani).
33
 Dezavantajul folosirii valorii “persoane-timp” ca numitor pt DI :

Subiectii sunt urmariti pe perioade de timp diferite:

Ex:
10 indivizi urmariti timp de 10 ani si in ambele situatii se
100 de indivizi urmariti 1 an contribuie cu 100
persoana-ani la
numitor

Dezavantaj
Daca pacientii pacientii
urmariti pe
termen scurt ≠ urmariti pe
termen lung
difera Ex:
sistematic • daca durata medie de timp
dintre expunere (factor de risc) si
 aparitia unei boli este 4 ani,
• o valoare pt DI bazata pe 100
poate
rezulta persoane urmarite timp de 1 an
• ar subestima rata adevarata
Bias 34
(eroare) cu care apar noi cazuri de boala.
 Exercitiu
Subiect Ani la risc (Δt)

1 x 2.5
Studiu epidemiologic
2 x 3.5 o cohorta dinamica
de 12 persoane
3  1.5
o perioada de 5,5 ani
4  2.5

5 4.5

6 x  0.5
? Total persoane-a
7 0.5
nr total de
8 2.5
persoane-ani cu
9  2.5 care a contribuit
10 2.5
intreaga cohorta
este suma celor
11 x 1.5 12 contributii
12 1.5 individuale
persoana-an

0 1 2 3 4 5

Timp - ani numitorul pt

calcularea DI??
= nr de persoane-ani fara boala
X = Diagnosticul bolii in studiu cu care a contribuit fiecare subiect
O = deces (ani la risc, Δt)
35
 Exemplu
Subiect Ani la risc (Δt)

1 x 2.5
Studiu epidemiologic
2 x 3.5 o cohorta dinamica
de 12 persoane
3  1.5
o perioada de 5,5 ani
4  2.5

5 4.5

6 x  0.5
26 persoana-ani
7 0.5
nr total de
8 2.5
persoane-ani cu
9  2.5 care a contribuit
10 2.5
intreaga cohorta
este suma celor
11 x 1.5 12 contributii
12 1.5 individuale
persoana-an

0 1 2 3 4 5

Timp - ani numitorul pt

calcularea DI
= nr de persoane-ani fara boala
X = prima aparitie a bolii cu care a contribuit fiecare subiect
O = deces (ani la risc, Δt)
36
Studiul este initiat cu 3 subiecti
Cate 3 subiecti noi intra in studiu la inceputul anilor 1, 2, 3.
In timpul studiului 5 indivizi dezvolta boala (subiectii 1, 2, 6, 9, 11).
Alti 7 nu dezvolta boala, din acestia:
3 ies din studiu (subiectii 7, 8, 12)
2 mor din alte cauze (subiectii 3, 4)
2 sunt in viata sanatosi la sfarsitul perioadei de observatie (subiectii 5, 10)

Persoane-timp la risc este suma perioadelor individuale de urmarire

Persoane-timp la risc = 2.5 + 3.5 + 1.5 + ---- + 1.5 = 26 persoane-ani

5 cazuri
DI = = 0.192 X 103 = 192 cazuri /1.000
26 persoane-ani persoane-ani

DI = 192 cazuri de boala la 1.000 persoane-ani

37
Relatia dintre Incidenta Cumulativa (IC) si Densitatea Incidentei (DI)

Daca perioada de observatie este scurta

sau
Rata aparitiei bolii este joasa (boli rare)

IC  DI x Δt

38
 2) Rata de Atac (Attack Rate)
• Un tip specific de rata a incidentei
 pentru o populatie bine definita (populatie la risc)
 observata un timp limitat - in timpul unei izbucniri epidemice

• Se exprima de obicei procentual, astfel 10ⁿ = 100. (n=2)

cazuri noi din populatie in perioada de observatie

Rata
= X 100
de atac
populatia la risc la inceputul perioadei

• rata de atac este o masura

 a probabilitatii sau unui subiect de a deveni CAZ
 a riscului

• caracteristici speciale
 specificitate inalta pentru variabilele
“persoana”  specifictate limitata pentru variabilele
“loc”
39
 perioada de timp este de obicei scurta
Exemplu
Din 75 persoane care au participat la un picnic,
46 au dezvoltat ulterior gastroenterita (GE).
Pentru calcularea ratei de atac a GE se definesc intai numaratorul si
numitorul.

x = cazuri de GE aparute, in perioada de incubatie a GE,

intre participantii la picnic = 46
y = numarul persoanelor de la picnic = 75

Rata de atac pentru GE este:

46
X 100 = 61%
75

Se poate spune ca intre persoanele care au participat la picnic

 probabilitatea de face GE a fost de 61% sau
 riscul de a face GE a fost de 61%.

40
• Ratele de atac sunt calculate de mai multe ori in decursul
investigatiei unei epidemii.

Prima data, la inceputul epidemiei rata de atac poate fi calculata astfel:

cazuri noi in comunitate in perioada de observatie

Rata X 100
=
de atac populatia comunitatii

 Se poate vedea daca situatia curenta este “neobisnuita”

 comparativ cu alte perioade de timp sau

 comparativ cu alte comunitati.

 In decursul unei investigatii, ratele de atac vor fi recalculate

 pe masura ce sunt identificate noi cazuri,

 diagnosticele sunt confirmate si

 apar alte informatii.

Se pot calcula Rate de atac pentru diferite subgrupuri din

comunitate. 41
• Selectarea numaratorului si numitorului potrivit este
foarte importanta.

 Ideal, numitorul ar trebui sa includa cel

mai mic:
 teritoriu definibil sau
 grup care contine toate cazurile

cunoscute.

 In practica, o numarare corecta a populatiei

este rar disponibila.

 E.g., nu se poate sti exact cate persoane au mancat

intr-un anumit restaurant, intr-o perioada de timp
specificata.

42
Rata de atac (attack rate) este
 incidenta cumulata a infectiei Masura de baza a infectivitatii
 intr-un grup observat
 pe perioada unei epidemii.
? Deoarece durata de timp
• este incerta sau decisa arbitrar,
Rata poate fi determinata • poate nu ar trebui descrisa ca o rata
empiric identificand
• cazuri clinice si/sau
• prin mijloacele seroepidemiologiei.

numarul de cazuri
Rata de atac a unei boli =
(aceeasi definitie cu riscul) numarul susceptibililor expusi

Rujeola Varicela Oreion

Nr. Copii expusi (pop susceptibila) 251 238 218

Nr. bolnavi 201 172 82

Rata de atac 201/251 = 172/238 = 82/218 =

bolnavi/expusi (X102) 0.8 > 0.72 > 0.38
43
 Exemplu
• 7 cazuri de hepatita A
• au aparut printre cei 70
de copii ai unei gradinite
• fiecare copil infectat
provenea dintr-o alta
familie
• numarul total de persoane
apartinand celor 7 familii
afectate a fost 32

Rata de atac (Attack rate) in gradinita:

  x = cazuri de hepatita A printre copii din gradinita = 7
  y = numarul copiilor din gradinita = 70
     
  Rata de atac = x / y x 100 = 7 / 70 x 100 = 10%

44
 Exemplu
• 7 cazuri de hepatita A
• au aparut printre cei 70
de copii ai unei gradinite
• fiecare copil infectat
provenea dintr-o alta
familie
• numarul total de persoane
apartinand celor 7 familii
afectate a fost 32

Rata de atac (Attack rate) in gradinita:

  x = cazuri de hepatita A printre copii din gradinita = 7
  y = numarul copiilor din gradinita = 70
     
  Rata de atac = x / y x 100 = 7 / 70 x 100 = 10% copii din
gradinita X au fost diagnosticati cu Hepatita A
45
 Rata secundara de atac (Secondary attack rate)
• numarul de cazuri ale unei infectii
• care apar printre contacti
• in perioada de incubatie
• dupa expunerea la un caz primar
• in relatie cu numarul total al contactilor expusi;
 numitorul este restrans la contactii susceptibili,
cand acestia pot fi determinati.
C3 C2

incubatie
Rata de atac secundar
 o masura a infectivitatii
(contagiozitatii) cu C4
 utilitate in evaluarea
Caz C1
Primar
masurilor de control.
(ex. eficienta
imunoprofilaxiei)
Contact C5
infectat
C7
Contact
C6
neinfectat 46
3. Rata de Atac Secundar (Secondary Attack Rate)
Rata de atac secundar masoara frecventa
• cazurilor noi ale unei boli/infectii
• in randul contactilor cazurilor cunoscute.
Importanta
• pentru bolile care se raspandesc de la persoana la
persoana,
 precum tuberculoza, rujeola, shigelloza, varicela.

Formula este:

cazuri in randul contactilor cazurilor

Rata de atac primare in perioada de supraveghere
secundar = numarul contactilor susceptibili expusi laX 100
cazurile primare (index)

47
 Rata de atac secundar
 Rata de atac secundar, dezvoltata de C.V. Chapin pt a
calcula riscul de transmitere al unei infectii intr-o familie/
colectivitate:


  Pentru calcularea numitorului (numarului contactilor din

familie)
• se scade numarul cazurilor primare din numarul total al
• persoanelor din colectivitatea/familia respectiva.

  In unele situatii, pot fi investigati contactii din alte locuri

• (e.g., persoane care lucreaza intr-o anumita
cladire/departament; rezidenti in adaposturi pentru persoane
fara casa)
• Calculul se face in acelasi fel ca pentru contactii in familie.

48
 Exemplu
• 7 cazuri de hepatita A
• au aparut printre cei 70
de copii ai unei gradinite
• fiecare copil infectat
provenea dintr-o alta
familie
• numarul total de persoane
apartinanad celor 7 familii
afectate a fost 32

Dupa perioada de incubatie

• 5 membrii ai familiilor
carora le apartineau cei 7
copii infectati
• au facut hepatita A

Rata de atac secundar:

x = cazuri de hepatita A printre contactii in familie
ai copiilor cu hepatita A = 5
  y = numarul persoanelor la risc in familii (numarul total
al membrilor familiilor – copiii deja infectati) = 32 – 7 = 25
     
  Rata de atac secundar = x / y x 100 = 5 / 25 x 100 = 20%
49
 Exemplu
• 7 cazuri de hepatita A
• au aparut printre cei 70
de copii ai unei gradinite
• fiecare copil infectat
provenea dintr-o alta
familie
• numarul total de persoane
apartinanad celor 7 familii
afectate a fost 32

Dupa perioada de incubatie

• 5 membrii ai familiilor
carora le apartineau cei 7
copii infectati
• au facut hepatita A

Rata de atac secundar:

x = cazuri de hepatita A printre contactii in familie
ai copiilor cu hepatita A = 5
  y = numarul persoanelor la risc in familii (numarul total
al membrilor familiilor – copiii deja infectati) = 32 – 7 = 25
     
  Rata de atac secundar = x / y x 100 = 5 / 25 x 100 = 20%
50
Numarul bazic de reproducere (R0)
- Un indicator statistic care masoara transmisibilitatea unei infectii.

- Definitie: numarul mediu de cazuri secundare creeate de un caz tipic

de infectie, intr-o populatie susceptibila.

- Masoara potentialul intrinsec al unui agent patogen de a transmite infectia.

51
R0 depinde de 4 factori:
-Numarul de persoane cu care vine in contact un caz primar
(nr contacti) ©
-Probabilitatea ca acel contact sa fie infectant (p)
-Durata de contagiozitate a infectiei respective (D)
-Proportia contactilor susceptibili (S)

Intr-o populatie in care orice individ

este susceptibil sa dezvolte infectia:

R0 = pxcxD

52
Interpretare valorilor lui R0
-R0 < 1: infectia nu poate sa creeze o epidemie in populatia
-Implicatii: nu sunt necesare masurile de control al infectiei
-(nu este justificat costul lor).

-R0> 1, agentul patogen are capacitatea de a genera o

epidemie.
Implicatii: instituirea de urgenta a masurilor de control –
pot prevenii sau intarzia aparitia unei epidemii.

53
 Valori Ro
Infectia Calea de Transmitere Valoare Ro

Rujeola Aeriana 12-18

Difterie Saliva 6-7
Variola Aeriana, picaturi Flugge 5-7
Polio Fecal-orala 5-7
Rubeola Aeriana,picaturi Flugge 5-7
Oreion Aeriana,picaturi Flugge 4-7
HIV/AIDS Contact sexual 2-5
Tuse convulsiva Aeriana,picaturi Flugge 5.5
SARS Aeriana,picaturi Flugge 2-5
Gripa (tulpina Aeriana,picaturi Flugge 2-3
pandemica 1918)
Ebola (epidemia 2014) Fluide ale corpului 1.5-2.5
Pc = proportia critica de indivizi dintr-o populatie care au nevoie de vaccinare
pentru eliminarea unui infectii: Pc = 1 – 1/R0

55
B. Raportul ratelor (Rate Ratio) util pentru
compararea
ratelor intre
Rate ratio compara ratele bolii intre doua grupuri
2 grupuri
care difera prin
• caracteristici demografice sau

• istoricul expunerii. (factori de risc)

Rata pentru grupul care intereseaza este impartita

la rata unui grup de comparatie.

rata pt grupul de interes primar

RR = x 1
rata pt grupul de comparat

Rate ratio poate fi calculata pentru

• rate ale incidentei (inclusiv rate de atac) sau

• rate ale mortalitatii

56
Exemplu
O asociatie a organizat conferinta anuala in prima saptamana
din luna iunie.

Au fost 2 evenimente:
• un dineu miercuri seara (75 participanti) si
• un pranz festiv cu ceremonie de premiere, joi (60 participanti)

 20 din cei 75 participanti la dineu au prezentat

simptome de gastroenterita

 5 din cei 60 participanti la pranz au prezentat

simptome de gastroenterita

Calcularea “raportului ratelor” ajuta la identificarea

evenimentului care ar fi putut duce la aparitia simptomelor.

57
 Calcularea “raportului ratelor RR”

1. Calcularea ratei de atac pentru dineu:

x = numarul persoanelor bolnave participante la dineu
y = numarul persoanelor participante la dineu
Rata de atac dineu = (x/y) x 100 = (20/75) x 100 = 27 %

2. Calcularea ratei de atac pentru masa de pranz:

x = numarul persoanelor bolnave participante la pranz
y = numarul persoanelor participante la pranz
Rata de atac pranz = (x/y) x 100 = (5/60) x 100 = 8 %

3. Calcularea “rate ratio”:

rata pt grupul de interes primar
RR = x 1 = (27/8) x 1 = 3.4
rata pt grupul de comparat

Participantii Participantii
la dineu > la pranz
au avut o probabilitate
de 3.4 ori mai mare de
a se imbolnavi fata de 58
 C. Prevalenta (Prevalence Rates)
Prevalenta este proportia persoanelor dintr-o populatie
• care au o anumita boala
• la un anumit moment in timp sau
• intr-o anumita perioada de timp.

• Numaratorul include
 Cazurile noi
 Cazurile vechi
persoane care au ramas bolnave
 la acel moment sau
 acea perioada de timp
un caz este socotit in prevalenta pana cand
 moare sau
 se vindeca
• Spre deosebire, incidenta…….
• Prevalenta este mai utila pentru masurarea poverii bolilor
cronice precum TB, malaria si infectia HIV intr-o populatie.
toate cazurile noi si cele pre-existente, pe o perioada definita de timp
P= x 10n
populatia din aceeasi perioada de timp
59
 Exercitiu (1)
 Un studiu de prevalenta condus intre 1
Ianuarie si 31 Decembrie 2003, a
identificat 1.000 cazuri de schizofrenie,
intr-un oras de 2 milioane de persoane.
 Rata de incidenta a schizofreniei in
aceasta populatie este de 5/100.000
persoane, in fiecare an.
 Ce procent din cele 1.000 cazuri au fost
nou diagnosticate in anul 2003?

60