ETAPA3 Contractia betonulut Efectele contracfiet Betonul unei grinzi mixte nu poate suferi deformafii din contractic liber’, deoarece dala este legaté de structura metalic. Tendinga impiedicati de scurtare a betonului genereaza o stare de eforturi interne in secfiunea rmixti, Aceasti stare de eforturi poate fi ugor determinatS dac& se tnlocuieste contracia print-un joe de fore cexterioare avind acelagi efect Se considera la inceput ci dala este desolidarizaté de sectiunea metalicd. Scurtarea sa se poate face liber, ‘iri eforturi. Aceasta scurtare va fi: Al, =e, Calculul deformafiet specifice din contracfie ¢, Deformafiatotala de contracje se compune din deformatia datorat contracfei de uscare gi din deformaia endogene, Deformafia datoraté contracjei de uscare evolueazi lent fiind cauzata de migrarca apei prin betonultntirit. Deformayia contractiel endogene se dezvolta in cursulintiiri betonului, consumandu-se in cea mai mare parte in cursul primelor zile de dupa tumare. Contractia endogend este functic liniar’ de rezistanfa betonuiui. Ec = bag + gg = 75-10 + 0,625-10 = 2,375-104 6g eformatia datorati contractiei de uscare; fqq _ eformafia datorath contracfiei endogene ‘Valoarea finali a contratiel de useare: 6,9 = hy * Gyo =0.7-2,5-10 =1,75-10* ei! co03 (2010-0) is fhe Buy =2,5-10% [vezi SREN 1992-1-1 Anexa B2] nsf =43.N/mm? rezistenja medie de compresiune masurati pe cilindri Ia 28 zile fon Pe pentru C35/45 [vezi tab. 3.1. SR En 1992-1-1] 0 N/mm pentru cimenturi din clasa N Ga, =0-12 penta cimentr din casa N RH =80% —umiitatenrelatvl a medutu ambient Fema Guy RH =100% ,=0.705 —_coeficient dependent de raza medic Hy [mm] conf. tb3.3 SR EN 1992-1-1 1-2 unde A, =1,4mi? u u=5,8m —__perimetrl piri secfiunii expuse la uscare Deformafia datoratd contractiel endogene:£u (0) = Pag (1)4 (0) =6,25-10° Eqq (0) =2,5( fy -10) 10 =2,5(35~10)-10 =6,25-10 Ba (t)=1-6°% 1-09" 21Stabilirea coeficientilor de echivalenfi Pentru calculul structurit sub efectele acjiunilor de lung durata trebuie considerat coeficientul de echivalenja 1, care se stabileste pe baza relai n=m[l+y.*oltte)) andes ry -coficientdeechivaleni pengutctrdri do sour dura a = Eu E, > modulul de elasticitate al ofelului ; E, =210000N/mm? Enq —> modulul de elasticitate mediv al betonuluis E.,, ~som(4) 10 Soy = 43.N/ mam? rezistenja medic la compresiune a betonului ; 1, coeficient care tine seama de tip inedresrilor aplicate: ,10 pentru incareari permanente; 0.55 pentru efectul contracticis Me (sts) > fanfic de fluaj prin care se consideré influenfa contracici betonului In momentul considerat; (tole) = 90 * Beato) =2,73*1 re * B( fon) * B(to) = 15172 *2,65* 0.91=2,73 Pra ~> factor c fine seama de influenja umiditii media (eu RHIn %)asupra curgeti lentes Son S35MPa 80. 100 — 100+, | a, =|1+ 100+ 0,865 |#0,960=1,172, pt. fog > 35MP oreaiy | 7] cae yas0 Bf > 35MPo ne ol 0,865 35N/mm? | Salam | 0,960] Son T = = 480mm dimensiunea nominal fictivi > coeficiensi care: seama de rezistenfa betonului A, ~>atia secfiuniitransversale (findnd seama de litimea activa); ‘u—> perimetral in contact ou atmostera BUfm)= 56 factor ce fine seama de efectul rezistenfsi betonului asupra curgerii lente Alo)=>2 {770.91 fictor ofne sama de fel vsti betonui la Incdrcarea la timpul fy asupra curgerii lentefh ea eo) coeffici¢ tiei de pT, irate toa timpalt By =15[1+(0.012* RH)" ] +h, +250<1500 penta fi, $35MPa By =15[1+(0.012* Ri)" ]*h, +250* a, <1500* a, pentru f, >35MPa Calculul eforturilor sectionale din contracfie Pentru anularea deformajici din contracfie (€, =e + 4_), admitem o fort fictivi de intindere N, care acfioncazk la ficcare extremitate a dalei (In central de greutate) si prin acfiunea ei se compenseazs exact deformaia din contrac Alyy = Ale Cunosednd seotiunea de beton gi Aby Exy__ _ 34000N/mm* = =lele, - - - ? N, 7 EA, =|6.|E,4, ou Teva 1055-37 13680 N/m Dupa aceste dou’ etape considerate (contract liber si forfafictivi de intindere), dala nu arati nici un semn de deformatie. Aceasta ne permite si efirmim cf in acest stadiu nic un efort nu solicit legtturile, chiar daca dala a fost legata de grinda metalic’ de la inceput. Se poate continua rajionamentul cu sectiunea mixt8, pleeind de Ia starea de eforuri unitare: > ntindere uniforma in dala, o = N,/4, =|¢,|B, > eforturi unitare nul in grinda metalied, 7, = 0. Efortr uniter into secfnePentru amulareaacestl forte fictive Ny, tebuie aplicatt in centrul de greutate al daei, 0 for egal i de semn contrar ce acjioneaz pe secfiunea mixtS, Accasta acfioneazi eu 0 excentrcitate fn raport cu axa neutrd a seotiuni mist, putindu-se descompune intro fori de compres centicé NV, si un moment ineovoietor Mi N, =-N, =-le,|BaAy.(M_ <0, deoarece sectiunea este comprimati) h M, = Ny(lh~a,, ~2),(M, > 0, once fibres nfrot sunt intnse) fn reaumat, am substitit 0 cauzi (contracjia-deformajia specific) print-o alti cauzi, uyor de tratat Gaotinderea N, asupra dalei + compresiunea NV, + incovoierea M, asupra secjunii mixte) care provoacd acclagi fect. Se obfine starea real de eforturi unitare intr-o secfiune, suprapundnd eforturile datorate Iui Ny (care ‘acfioneaz asupra dalei) cu cele datorate lui NV, si M,, (care actioneaz asupra structurii mixte), Diagramele de ‘momente incovoietoare in contracjie M”, i din eforturiaxiale N,, sunt constante tn ungul grin Nagel (4 M. ) N,M, Me y es O92 t A ty becca GT re area Eforturi de lunecare datorate contractiei ‘Aga cum am vizut Ia efectl contracfiei, eforturie normale datoratecontracii rin constante tn boton (la fel ca in ofel) pentru o grindd simplu rezemats. in consecinj! nici un efort de lunecare mu solicté legatura tn Sseofiunea din cAmp, Cum seefiuaile Ia extremitiile grinai au o supra liber ele nu pot fi supuse la eforturi normale, Existt la fiecare extremitate a grinzi un efor de lnecare concentrate Oz care ‘pune in sarcina” dal Acest fort este egal cu efortal normal care acioneazi asupra dale. N, Ay M. =(4, -)+—£-S, RE in realitate acest efort nu este concentrat intr-un punct (extremitatea grinzii), Se admite c& se repartizeaz’ uniform pe o lungime egal cu jumatate din atimea activa, admiténd de asemenea o distribufe a 45° a eforturilor de lunecare in data de beton. Efortul de lunecare repartizat pe aceasti zoni de capit va fi: 2:Oc &, I. Latime activa q Qaqet 4 1 Qeqerbo2 Conform DIN, Efortul de hunecare de capt este acelag, fie c& grinda este simplu rezemata sau continué. Dac& grinda este continua trebuie si se find seama de eforturile de lunecare repartizate datorti forjelor thictoare parazitare calculate cum am vizut anterior.