Sunteți pe pagina 1din 12
RAPORT privind vizita desfisuratd la Ciminul pentru Persoane Varstnice ”Sf. Elena” Targoviste Sumar: Prezentul Raport, intocmit ca urmare a vizitei la Ciminul pentru Persoane |, Varstnice "Sf. Elena” Targoviste, este structurat pe trei capitole, dup’ cum urmeaz’: 1. Cadrul general si organizarea vizitei 2. Constatifrile rezultate din vizita efectuati 3. Recomandari 1. Cadrul general si organizarea vizitei fn temeiul art. 14 alin, (1) sia art. 297 alin. @) din Legea nr. 35/1997 privind organizarea si functionarea institufiei Avocatul Poporului, republicaté, eu modificirile si completitile uiterioare, insttufia Avocatul Poporului a efectuat a data de 1 iulie 2016, o viaita la Céminul pentru Persoane Varstnice "Sf. Elena” Targoviste. La efectuarea vizitei au participat reprezentanti ai institutiei Avocatul Poporului (doamna si doamna | consilieri in cadrul Domeniului privind prevenirea torturii in locurile de detentie), asistentul social desemnat de Colegiul National al Asistentilor Sociali din Romania (dommul >), psihologul desemnat de Colegiul Psihologilor din Romania (domnul _, expert psiholog clinician) si un reprezentant al organizatiei neguvernamentale Asociatia ANAIS (doamna ). Obiectul vizitei -a constituit verificarea conditillor de cazare si tratamentul aplicat beneficiarilor din cadrul Caminul pentru Persoane Varstnice Sf. Elena” Targoviste. 2. Constatarile rezultate din vizita efectuat& Caminul pentru Persoane Varstnice "Sf. Elena” Targoviste este tnfiinjat prin hotararea Consiliutui Local nt, 122/2005, in vederea acordari de servicii in regim rezidential persoanelor varstnice, CAminul functioneazA cu respectarea standardelor minime de calitate aplicabile si a asigurérii accesului persoanelor beneficiare la informatii privind conditiile de admitere, serviciile oferite Din partea unitafii au participat la discufii doamna Sotingeanu Octavia, Sef c&min. in cadrul iscufiilor a fost facut o scurt& prezentare a situajiei din Caminul pentru Persoane Varstnice Sf. Elena” Targoviste. Beneficiani serviciilor acordate de Caminul pentru Persoane Vérsinice “Sf. Elena” ‘Targoviste sunt persoane vérsinice, care nu au locuinta si nici posibilitatea de a-si asigura conditiile de locuit pe baza resurselor proprii, nu au familie sau nu se afld in introfinerea net persoane obligate la aceasta potrivit dispozitiilor legale in vigoare, nu se pot gospodari singuri, sunt lipsiti de susfindtori legali sau acestia nu pot sé: .deplineasc& obligatiile datorita stiri de sdntate sau situatiei economice si a sarcinilor familiale. Criteriile de eligibilitate sunt urmitoarele: si fie persoan’ varstnicd, si nu sufere de boli psihice grave, si dea dovada de interes si respect in relatia cu personalul cdminului, sa nu se afle sub influenta bauturilor alcoolice sau a drogurilor, si aiba domiciliul/rezidenta pe raza municipiului Targoviste, alte condifii determinate de starea social, medicala si familial a solicitantului. Decizia de admitere/respingere este luati de directorul Directiei de Asistentd Social ‘Targoviste in urma propunerilor ficute de asistentul social din cadrul serviciului institutiei. Dispozitia de admitere/respingere « cererii se comunica solicitantului. Acordarea serviciilor sociale se realizeazi in baza unui contract, incheiat intre c&min si beneficiar, in care se stipuleazi serviciile acordate, drepturile si obligatiile partilor, precum gi condifiile de finanfare. Beneficiarul admis in c&min este evaluat din punct de vedere al statusului functional, fizic $i psihic, starii de sindtate si gradului de autonomie pastrata, capacitifii de comunicare, relafiilor familiale si sociale, nivelului de educatie, situafiei socio-economice, nevoilor speciale de tratament si de recuperare/reabilitare, culturale si spirituale, riscurilor posibile, eventualelor dependenge (substanfe halucinogene, alcool, tutun etc.). Prin Hotirérea Consiliului Local Municipal Targoviste nr. 319/2015, pentru anul 2016, in cadrul Céminul pentru Persoane Varstnice "Sf. Elena” cu 0 capacitate de 15 locuri, s-a stabilit costul mediu lunar fntrejinere in cuantum de 783,7 lei si o contribusie iunard de 60% din venitul net al asistatului. Valoarea standardului/an/beneficiar este de 15924.69 lei. Personalul Caminului pentru Persoane Varstnice "Sf. Elena” este aledtuit din seful centrului, 6 asistenti pentru ingrijirea persoanelor varstnice, 3 asistenfi medicali, 5 infirmiere, 1 muncitor calificat/bucitar, 5 paznici, 1 muncitor necalificat/ingrijitor. La momentul vizitei in Caminul pentru Persoane Varstnice "Sf. Elena” crau cazate 16 persoane, 10 birbafi si 6 femei, din care 2 persoane cu handicap gradul II. «) In ceea ce priveste conditiile de cazare Personalul centrului a dovedit disponibilitatea pentru comunicarea direct cu echipa de vizitare si a permis accesul in locurile solicitate de membrii echipei de vizita. Beneficiarii erau cazafi in trei camere, una pentru femei in care se aflau sase paturi si douk pentru barbati dotate cu patru si, respectiv cinci paturi. Camerele erau de dimensiuni medii gi erau dotate cu noptiere, dulapuri securizate pentru pistrarea obiectelor personale, televizor. Mobilierul si dotirile erau relativ noi, dar lenjeria, pernele si p&turile nu erau corespunzitoare igienic la momentul vizitei. Iluminatul artificial era asigurat de corpuri de iluminat (neoane) si aplice. Echipa de vizit& a constatat ci nu existau aparate de aer conditionat in intreg caminul. Grupurile sanitare erau situate pe hol si erau dotate cu we, chiuveta si dus. Potrivit opiniei medicului din cadrul echipei de vizit’, unele dintre grupurile sanitare nu dispuneau de spafiu suficient pentru a permite accesul cu fotolii rulante pentru persoanele cu handicap. Nu existau vase de WC fndlfate, dusuri speciale cu scaun si duguri fard eddita (cu scurgere in podea) pentru asistatii cu dizabilitifi si nici bare de sustinere montate pe holuri si in bai Starea de igienizare a grupurilor sanitare era bun, acestea fiind relativ noi, avand gresie si faiantd. Se asigura apa cald8 pe toatl durata zilei. Clubul ciminului a fost utilizat pe perioada iemii de persoanele firi adapost. Ulterior, destinafia sa nu a mai fost modificaté, astfel ci la momentul vizitei existau trei paturi, unul dintre ele fiind ocupat de o beneficiari. Nu exista un alt spafiu alocat pentru club, astfel ed asistafii nu dispuneau de o zoni pentru petrecerea timpului liber. Caminul nu dispunea de o curte proprie, fiind amplasat la parterul unui bloc de locuinfe. Exista un spatiu verde cu cdteva binci, care apartineau blocului, folosite gi de asistati Din punet de vedere al dotirilor specifice, c&minul dispunea de mai multe scaune speciale pentra igienizarea persoanelor cu deficient locomotorii, De asemenea, existau céteva cadre de mers si rolatoare pentru deplasare. Cativa asistaji beneficiau de fotolii rulante. Rampa de acces in cdmin era ingusti si subdimensionat& fafi de dimensiunile standard ale unui fotoliu rulant. De asemenea, pragurile din dormitoare, sala de mese si grupurile sanitare puteau si puni probleme la deplasare persoanelor cu deficiente locomotor Potrivit medicului din cadral echipei de vizit’, cSminul dispunea de un plan de igienizare, deratizare si dezinsectic. Curifenia se efectua de catre infirmierele angajate. La momentul vizitei camerele si grupurile sanitare ale Centrului erau igienizate, cu podelele proaspat spalate. Persoanelor asistate li se asigurau produse igienico-sanitare de stricta necesitate (spun, periufe de dinti, aparate de ras de unic’ folosinf), Pasta de dinfi si cea de ras se distribuiau lunar. Detergentul pentru spilarea rufelor personale se distribuia frecvent, dar in cantitate mica, asistafii trebuind si il suplimenteze prin cumplrare de la magazinele din oras. Din documentele puse la dispozitie echipei de vizité si din discufiile purtate cu reprezentanfii Centrului a rezultat faptul c& igienizarea spafiilor interioare ale cdminului se realiza zilnic sau ori de cate ori era nevoie prin aerisirea si m&turatul camerelor, spalatul pardoselii, aranjatul paturilor, aranjarea vestimentatiei din dulapuri, spalatul si dezinfectatul grupurilor sanitare, O dat pe siptimand avea loc curitenia generala prin activitaile enumerate mai sus la care se addugau spilatul geamurilor, usilor, schimbatul lenjeriei. 6) Referitor la hran& fn cadrul centrului exista o sali de mese, precum si o inc&pere anex& dotati cu doud chiuvete, mast gi un aragaz pentru inclzirea mancérii. Centrul mai avea in dotare frigidere care serveau pentru pistrarea hranei, dar la momentul vizitei nu functiona decét unul dintre ele, celelalte nefiind folosite. Potrivit medicului din cadrul echipei de viziti, asistajii beneficiau de trei mese/zi, cu un aport caloric de aproximativ 3000 calorii/zi, mAncarea fiind adusi de la cantina de ajutor social. Se avea in vedere asigurarea unei alimentatii echilibrate, in funotie de nevoile specifice varstei si a regimului alimentar impus de starea de sindtate. fn ziua anterioara vizitei, meniul a fost: dimineata -ceai, margarina, cereale, pate de ficat, salam, dulceata; la pranz — ciorba de fasole verde dreasi cu ou, varzi cu came de pore, portocale; seara — pui cu ciuperci cu gamiturd, budincd de legume, mémiliguta cu brinzi si santana, napolitane. ©) Referitor la asistenta medicald Centrul avea o camera care servea drept cabinet medical, dar nu dispunea de medic angajat. Asistenja medical era asigurati de doi asisten{i medicali si un asistent debutant care avea si calificarea de kinetoterapeut. Acestea lucrau in ture, cu program in zilele lucratoare pana la orele 20:00. La momentul vizitei nu existau asistati imobilizati la pat sau dependenti. Asistenfa medicala primard acordati de cAtre personal medical superior nu se putea asigura in incinta ciminului deoarece, dup’ cum s-a mentionat anterior, acesta nu dispunea de medic angajat. Statul de personal al Caminului pentru Persoane Varstnice "Sf. Elena” nu prevedea post de medic, ci doar de asistent medical - personal auxiliar. Erau angajate permanent gi cinci infirmiere, din care prezente efectiv eau doar patru, una fiind in concediu medical; acestea aveau programul de lucru organizat in ture. Cminul nu dispunea de autosanitar’ proprie, transportul asistatilor la consulturi si/sau internari in alte unitati spitalicesti ficdndu-se prin apelarea serviciului 112. Consultafiile medicale care nu aveau un caracter de urgent erau efectuate prin programarea la un medic de familie sau medic specialist din localitate, acesta eliberand refete medicale. Medicamentele se achizitionau ulterior de la farmaciile din orag si erau distribuite beneficiarilor, in functic de diagnosticele si patologia fiecruia, de cadrele medicale medii. Programarea pentru efectuarea de analize medicale se realiza tot prin intermediul medicului de familie la care asistafii erau inscrisi. ‘Accesu! la consultatii si tratamentul stomatologie se realiza prin programarea si transportul asistatilor care necesitau acest lucru la un cabinet stomatologic din oras. Cabinetul medical se compunea dintr-o camer de consultafii de dimensiuni medii. Dispunea de sursi de ap curentd, chiuvetd si toalet& pe hol. Dotirile erau de baz; un tensiometru, un stetoscop, un glucometru gi 0 cutie de glucoteste aflate in perioada de valabilitate, termometre, minusi sterile, pansamente, materiale sanitare de unicd folosinfé, dulapuri pentru medicamente si materiale sanitare, Stocul de medicamente era minimal, format din prescriptiile medicale pe care beneficiarii le-au primit pentru diverse afectiuni. Acestea se aflau in termenul de valabilitate si erau pastrate conform cu reglementitile sanitare in vigoare. Cabinetul medical avea de asemenea o trust de prim ajutor dotat& bazic, aflata intr-un loc vizibil si accesibil. Din punct de vedere al mobilierului, cabinetul dispunea de o canapea de consultafii, un birou, edteva scaune, un dulap de medicamente. Grupul sanitar al cadrelor medicale se afla pe hol, era curat, igienizat si aerisit. Cabinetul medical avea: registre de consultafii, in care erau consemnate: datele personale, diagnosticul/diagnosticele si indicafiile de tratament date de citre medicii de familie care au examinat asistafii, precum si valorile zilnice ale tensiunii arteriale si pulsului, registre de tratament, unde se tinea evidenfa medicafiei administrate. Existau de asemenea copii ale biletelor de iesire din spital ale beneficiarilor care au fost internati pentru diferite afectiuni. Patologia medical a majoritatii asistafilor era cronici si degenerativa, caracteristicd varstei atreia. Cele mai frecvente afectiuni cronice erau cardiace (hipertensiune arterialé, cardiopatie ischemicd), digestive (gastrite, ulcere gastrice sau duodenale), metabolice (diabet de tip I sau II), neurologice (accidente vasculare cerebrale sechelare) si psihiatrice (depresii, agitatie psihomotorie, Alzheimer). O persoana de sex feminin era cazata separat in incinta clubului, care fusese transformat in timpul iernii in salon pentra persoanele fari adapost si a cirui destinatie nu se mai modificase. ‘Aceasta prezentase cu o zi in umd un sindrom de agitafie psihomotorie, dar nu fusese incé examinati de un medic psibiatru, Beneficiarii care aveau schema de tratament prescrisi de medicul de familie sau de un specialist erau supravegheati pentru respectarea si administrarea tratamentului de c&tre asistentul medical sau in lipsa acestuia, de asistentul pentru ingrijirea persoanelor varstnice de serviciu. Personalul responsabil tinea evidenta schemei de tratament gi a administrarii medicamentelor intr- un registru special — Fisa medicatiei in cadrul cabinetului medical se giseau medicamente psihotrope gi o cantitate destul de mare de anxiolitice, neuroleptice si benzodiazepine, care nu erau securizate in dulap special si nu erau finute sub cheie. Nu exista un registru din care si retasi clar modul de prescriptie sau eliberare al acestora, fn anii 2015 - 2016 au fost fnregistrate un numar de 3 decese, datorate patologiei specifice varstei. Existau proceduri complete pentru gestionarea unor astfel de cazuri, dat fiind specificul unitatii, Acestea includeau obligativitatea pastrarii medicamentelor unui asistat care a decedat pan’ la stabilirea cauzelor decesului. Asigurarea de medicamente si materiale sanitare se facea prin colaborarea cu medicii de familie si/sau medicii specialisti, care acordau consultafii asistatilor pe baza unei programéri siptimdnale sau la nevoie/la solicitare. in urma consultatiilor se prescriau refete care se eliberau de la farmacie. @) Asistenta psihologica Potrivit psihologului din cadrul echipei de vizit, suportul psihologic acordat persoanelor varsnice se realiza la sediul ciminului, dar nu intr-un spatiu exclusiv si special destinat activititilor profesionale, ceea ce avea consecinfe negative grave asupra pistrit confidentialititii si a secretului profesional, dar si asupra statutului si independentei profesionale a psihologului. Fri o garantie a confidenfialititii actului psihologie, increderea beneficiarului in activitatea psihologului nu putea exista. Activitatea de psihologie era asigurata, in cadrul ciminului de un psiholog angajat al Directiei de Asistenja Sociala Targoviste, specialist care acorda servicii si altor centre ale Direct Psihologul a sustinut c desfasura activititile specifice in clubul centrului, daci nu era vreun beneficiar al serviciilor cazat in acel spatiu (iar la data vizitei, era cazata 0 persoand varsni club) sau in cabinetul medical, atunei cénd acesta riménea disponibil. Conform Registrului Unic al Psihologilor cu drept de libera practic’, publicat pe site-ul Colegiului Psihologilor din Roménia, acesta detinea atestat de liber practic& in specialitatea psihologie clinica, treapta de specializare — practicant, in conditii de supervizare Desi atestat, psihologul nu detinea, la momentul efectuarii vizitei, paraffi proprie, cea ce incalca dispozitiile art 7. alin. (2) din Legea nr. 213/ 2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberi practic, infiinfarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din Roménia: ” dreptul de liberi practic’ se exercité olograf, cu mentionarea in clar a numelui, prenumelui si a codului personal din Registrul unic al psihologilor cu drept de liber’ practica din Roménia, concomitent cu aplicarea parafei proprii.” fn fisa postului ocupat de psihologul directiei era precizat ci acesta “acorda suport psihologic pentru persoanele varsnice rezidente in cadrul Caminului pentru persoane varstnice Sfanta Elena”; Actele profesionale nu erau consemnate, iar desfisurarea lor nu putea fi probati si nici verificati, deoarece psihologul nu detinea Registru de evidenta a actelor profesionale, evidenti obligatorie in condifiile stabilite de citre Colegiul Psihologilor din Romania prin Hotirarea Guvernului nr. 3/2013 privind evidenfa profesional a psihologilor cu drept de liber practici. Psihologul a susfinut ci desfisoara urmatoarele acte profesionale: evaluarea psihologica a persoanelor rezidente, consiliere psihologicd, activititi de petrecere a timpului liber. De asemenea, a sustinut ci a efectuat 7-8 evaluari psihologice ce au constat adi strarea unei singure probe psihologice, prob psihologici ce era pistrati impreuni cu 8 inscrisuri din alte domenii de activitate, in dosarul personal al persoanei rezidente. Acest aspect ridica suspiciunes ci 1a probele psihologice aplicate aveau acces si alte persoane in afara psihologului ceea ce contravenea obligatiei psihologului de a respecta si de a se conforma Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liber practices, prevazuti Ja art, 17, lit.b) din Legea nr. 213/ 2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberd practic, inflin(area, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din Romania. Evaluarile si interventiile psihologice nu erau insofite de documente care si ateste ci beneficiarul direct si-a dat in scris consimfiméntul prealabil, liber si in cunostinti de cauzi pentru efectuarea acestor servicii, ceea ce fncalea prevederile Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liber’ practica. Dotarea tehnicd si metodologicd (teste, chestionare etc) se rezumau la un singur test psihologic, insuficient pentru realizarea une! evaluari psihologice profesioniste a persoanelor rezidente. Activititile de evaluare psihologici nu s-au finalizat printr-un raport de evaluare/expertizi clinic sau aviz psihologic. Activitatea de psihologie, evaluarea gi interventia psihologicd se realiza la un nivel minimal si, in multe situatii, neprofesionist, desi cerinfele de suport psihologic al persoanelor rezidente erau ridicate, Astfel, din intrevederile cu beneficiarii c&minului, s-a observat c& acestia erau persoane varstnice nemulfumite de izolarea si singurétatea in care traiau (de exemplu, 0 batrand spunea c& plange mereu, alta cf se simfea precum "cucul”, singurd), de ruperea de membrii familiei (unii aveau copii care nu ti vizitau, altii aveau copii si frati plecafi in straindtate, alfii nu mai aveau pe nimeni), cu sentimente de neliniste si nesiguranti, unii dintre ei epuizati emotional, incremeniti de sentimental propriei inutilititi. Altii erau incapabili de a mai actiona, inchisi in propria persoand, lipsiti de perspectiva si de orice motivatie. Tabloul perturbarilor emotionale includea: sentimentul marginalizarii sociale, neliniste si anxietate, apatie gi inactivitate, tristete si pesimism in fata vietii. Beneficiarii erau, asadar, persoane in suferinfS, marcate de singuratate. Pentru a se angaja in discufii aveau nevoie si simti c& sunt ascultafi, recunoscufi, intelesi si acceptafi. ins, pe parcursul intrevederii, bitrénii au sustinut ci nu au discutat cu psihologul c&minului, c& acesta nu ii viziteazi, ci nici micar nu stiu care este numele lui.