Sunteți pe pagina 1din 3

Cultivarea zămosului (pepene galben)

Vânzări nete 36 000 lei


Profit brut 19 165 lei
Suprafaţa de cultivare 1 ha
Descrierea afacerii
Zămosul este apreciat pentru aroma, gustul, parfumul şi pentru valoarea sa nutritivă. Se consumă în stare
proaspătă, la coacere fiziologică, dar şi în salatele din fructe, în cofetărie (fructe glasate), dulceţuri, marmelade şi
sucuri. În Moldova zămosul se cultivă în toate raioanele ţării. Suprafeţele cultivate cu zămos în republică constituie
0,95 mii hectare.
Cultivarea zămosului este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje:
 zămosul se întrebuinţează pe larg în alimentaţia oamenilor;
 zămosul are un conţinut bogat în substanţe nutritive;
 zămosul se cultivă prin răsad şi prin seminţe;
 este o cultură ce permite de a obţine profituri mari cu cheltuieli reduse;
 cerere sporită pe piaţă locală şi pe pieţele străine a producţiei de zămos.
Investiţia necesară
Pentru cultivarea cu succes a zămosului, producătorul trebuie să dispună de teren arabil fertil şi bine prelucrat,
afânat şi cu posibilitatea de irigare. Cultivarea zămosului nu necesită investiţii mari. Procesul tehnologic de
cultivare a zămosului este relativ simplu şi necesită mijloacele de producţie agricole calitative.
Pentru cultivarea 1 ha de zămos sunt necesare următoarele cheltuieli: mijloace circulante – 9557 lei, servicii
mecanizate – 3330 lei, plata muncii angajaţilor sezonieri – 2200 lei, taxe şi impozite – 240 lei şi alte cheltuieli – 1509
lei. Sumând toate aceste cheltuieli, constatăm că pentru cultivarea 1 ha de zămos este necesară suma de 16835 lei.
Piaţa de desfacere
În dependenţă de soi, perioada de vegetaţie, schema de plantare, agrotehnica aplicată şi alţi factori, de pe 1 ha de
zămos se poate obţine 8-22 t, pentru soiurile străine până la 30 t. Zămosul obţinut poate fi comercializat direct din
câmp sau depozitat pentru o perioadă de timp (în dependenţă de soi şi cu excepţia soiurilor cu coacere timpurie) şi
comercializarea la preţuri mai avantajoase după finalizarea sezonului de recoltare în masă a zămoşilor.
Comercializarea zămosului cu ridicata direct din câmp pentru sezonul de recoltare în masă se efectuează la 1,0-
1,8 lei/kg. Unele soiuri de zămos permit depozitarea pentru o perioadă de timp (nu mai mult de 30 zile) şi respectiv
comercializarea la preţuri mai avantajoase 2,0-3,0 lei/kg (după finalizarea sezonului de recoltare în masă). La
pieţele agricole locale preţul de comercializare cu amănuntul a zămosului variază între limitele 1,5-2,0 lei/kg pentru
sezonul de recoltare în masă şi 2,5-4,5 lei/kg pentru lunile septembrie - octombrie.
Principalele direcţii de utilizarea a zămosului în ţara noastră sunt:
 zămosul se consumă în stare proaspătă în alimentaţia oamenilor, deoarece are un conţinut bogat în zahăr,
proteine, lipide, vitamine, acizi organici şi substanţe minerale;
 se foloseşte în industria alimentară (cofetărie, conserve, alcoolului);
 transportabilitatea bună face posibil exportul în ţările nordice pe pieţe mai profitabile (cu excepţia soiurilor cu
coacere timpurie).
Desfăşurarea afacerii
Soiuri de zămos. Sortimentul existent în cultură prezintă soiuri cu diferite perioade de maturitate: Pentru
cultivarea zămosului în Republica Moldova pot fi recomandate următoarele soiuri autohtone:
Masa 1000 sem,
Hibrizi Coacere Fructul, kg Recolta, t/ha
grame
Iliiscaia timpuriu 0,7-1,1 46-55 8-14
Prednestrovscaia timpuriu 0,7-1,8 42 15-18
Delicates timpuriu 1,2-2,0 50 18-22
Basarabia timpuriu 0,8-1,8 46 13-17
Samarscaia semitempuriu 1,7-2,8 47-50 26-28
Desertnaia 5 semitimpuriu 1,3-1,8 38 14-24
Colhozniţa 593 semitimpuriu 0,7-1,0 36 16-26
În prezent o importanţă mare o are cultivarea soiurilor străine de zămos. Pentru condiţiile republicii sunt
recomandate următoarele soiuri:
Soiul Coacere Fructul, kg Particularităţi
Zareana F1 RS ultratimpurii 1,3-1,6 coacere timpurie şi gust bun
Iupi F1 AS foarte timpurie 1,4-1,6 aspect atrăgător şi recolte mari
Polidor II F1 RS timpuriu 1,2-1,5 recolte mari şi miez gustos
Tezoro Dulce F1 AS semitimpuriu 3,0-4,0 gust bun şi conţinut sporit de sub. uscate
Relaţii cu factorii de mediu. Zămosul are pretenţii mari faţă de căldură, de aceea zona de cultivare nu depăşeşte
47o latitudine nordică. Temperatura optimă - seminţele germinează la temperatura minimă de 12 oC. La temperatura
de 20oC răsărirea seminţelor este peste 8 zile, iar la 25 oC - peste 4 zile. În perioada de vegetaţie temperatura
optimă este de 25-30oC. Foarte important pentru creşterea plantelor este ca temperatura în zona rădăcinilor să fie
de minimum 18oC sau optimă de 24-28oC. Lumina – zămosul este o plantă de zi scurtă. Este cel mai sensibil la
lumină în faza de răsad. În perioada de coacere lipsa de lumină întârzie coacerea. Umiditatea - zămosul este
rezistent la secetă, dar nu rezistă la arşiţă. În timpul perioadei de vegetaţie sunt recomandate de efectuat 3-4
irigări, ce va permite sporirea recoltei. Solul şi nutriţia minerală – zămosul preferă soluri fertile, mijlocii, uşoare, cu o
structură bună şi pH 6-7,2. Suprafeţele cultivate trebuie ferite de curenţi de aer reci, astfel că perdelele de protecţie
dau rezultate bune. La alegerea terenurilor solul trebuie să fie permeabil, nisipo-lutos sau luto-nisipos, bogat în
substanţe nutritive calde şi suficient de umed, structurat.
Culturi premărgătoare. Tradiţional cultura zămosului se seamănă pe terenuri înţelinite şi pârloage, fiind
premărgători buni. În condiţiile republicii suprafeţele de terenuri înţelinite şi pârloage sunt mici, de aceea zămoşii
pot fi cultivaţi după ierburile multianuale, porumbul pentru siloz, cereale de toamnă, mazăre verde. Nu se
recomandă de semănat zămoşii după floarea soarelui, cartof şi nu mai devreme de 5-7 ani pe acelaşi câmp după
bostănoase.
Pregătirea solului din toamnă prevede mărunţirea resturilor vegetale şi aratul de zăble la 27-30 cm. Toamna
sectorul se nivelează şi se introduc îngrăşăminte. Primăvara, până la semănat, solul se menţine curat, se cultivă
pentru înlăturarea buruienilor şi pentru pregătirea patului germinativ. Înainte de semănat sunt efectuate 2 cultivări
(pentru nimicirea buruienilor).
Semănatul zămosului. Zămosul poate fi cultivat prin răsad şi prin seminţe. Cultivarea zămosului prin semănat este
cel mai des practicat în republică. În cultura zămosului, un factor important pentru obţinerea recoltelor înalte şi stabile
este norma de semănat şi termenii optimi de efectuare a acestor procedee agrotehnice. Norma de însămânţare 2-4
kg/ha, iar adâncimea de semănat este de 6-8 cm şi la folosirea irigaţiei – 5-6 cm. În condiţiile republicii suprafeţele
optime de nutriţie pentru diferite soiuri de harbuz sunt: (1) pentru cele precoce – 1,4X0,7 m sau 1,8X0,5-0,7 m; (2)
pentru cele semitardive – 1,4X0,7 m sau 1,8X0,7-1,0 m. Semănatul se fa efectua cu SPC-6 în rând punctat (cel mai
calitativ) şi în cuiburi.
Materialul semincer autohton poate fi procurat de la SA „Seminţe”, Institutul pentru porumb şi sorg din Porumbeni,
Institutul de Legumicultură din Tiraspol, seminţele străine pot fi procurate de la SRL „Agrimatco service”, CÎ „Agrostoc”.
Irigarea şi introducerea îngrăşămintelor. Zămosul este rezistent la uscăciune atmosferică, dar are nevoie de
umezeală mai ales în perioada de germinare a seminţelor. Pe loturile irigate masa fructelor-marfă se măreşte paralel cu
sporirea dozei de îngrăşăminte introduse. Pe parcursul perioadei de cultivare se recomandă 3-4 irigări cu norma de
irigare de 250-300 m3/ha. Îngrăşămintele se administrează în perioada de vegetaţie: azotate (30 kg/ha), cele cu fosfor
(60 kg/ha), precum şi cele cu potasiu (40 kg/ha).
Sistemul integrat de protecţie. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate, graminee şi perene pe suprafaţa
cultivată sunt administrate erbicide. Important în lupta cu buruienile şi cu crusta este boronirea semănăturilor
înainte de răsărire la adâncimea de 1,5-2,0 cm. Principalele boli în cultura zămosului sunt: fuzarioza, bacterioza,
antracnoza, făinarea, peronosporoza şi în unii ani bacterioza zămosului, iar din dăunători – viermele sârmă, buha
de toamnă, musculiţa semănăturilor, păduchele bostănoaselor, păianjenul roşu. La combaterea bolilor şi
dăunătorilor norma de consum a soluţiei de lucru va constitui 300-500 l la un hectar.
Recoltarea zămosului. Recoltarea fructelor se face la coacerea fiziologică deplină, în funcţie de soi şi de
momentul specific, atunci când parfumul, aroma, dulceaţa ating maximum sau cu puţin înainte în cazul soiurilor
care continuă maturitatea. Zămoşii se recoltează selectiv la fiecare 4-5 zile. În total, în dependenţă de soi şi
condiţiile anului, se efectuează de la 3-4 până la 7-8 recoltări. În funcţie de soi, recoltele vor constitui 8-30 t/ha. Se
evită lovirea fructelor la recoltare şi transportare.
Important!
 Cultivarea zămosului se poate efectua prin sămânţă şi răsad.
 Necesită soluri fertile, cu expoziţie bună la lumină, fertile, ferite de curenţi reci de aer.
 Necesită cheltuieli minime pentru cultivarea 1 ha de zămoşi şi permite obţinerea profiturilor mari.
 Pentru comercializarea zămosului este nevoie de certificate: la piaţă – se face analiza în laboratorul pieţei; la
magazine – este necesar de certificat de corespundere cu normele stabilite de nitraţi şi pesticide şi la export –
certificat de carantină şi corespundere.
Analiza vânzărilor si cheltuielilor
Calculul vânzărilor şi cheltuielilor la cultivarea zămosului au fost efectuate pentru suprafaţa de 1 ha. Recolta medie
posibilă la zămos a fost estimată la 24 t/ha. Preţul de comercializare este de 1,5 lei/kg de zămos, luând în
consideraţie că producătorul va comercializa direct din câmp producţia obţinută în timpul recoltării în masă a
zămoşilor. În cazul comercializării cu amănuntul a zămosului pe pieţele agricole, vânzările vor spori din contul
comercializării la preţuri mai avantajoase.
Schema tehnologică pentru cultivarea zămosului (pepene galben):
Unit/h Preţ
Specificare U.M. TOTAL
a unitar, lei

A. VÂNZĂRI NETE
Zămoşi t 24,0 1 500 36 000
B. COSTUL MATERIALELOR
mii
Seminţe 16,6 466,0 7 736
seminţe
Îngrăşăminte minerale
N - azotice kg 260 1,6 416
P - fosfatice kg 240 3,1 744
K - potasice kg 100 1,8 180
Substanţe chimice
Insecticide (Arrivo) l/ha 0,3 256,5 77
Insecticide (Decis 2,5 EC) l/ha 0,5 365,0 183
Fungicide (Bayleton) kg/ha 0,4 354,2 142
Apă m3 800 0,1 80
C. OPERAŢII MECANIZATE
Dezmiriştirea ha 1 150 150
Arătură (27-30 cm) ha 1 450 450
Cultivarea ha 2 150 300
Nivelarea terenului în 2 direcţii ha 2 100 200
Semănatul ha 1 150 150
Tăvălugirea semănăturilor ha 1 100 100
Fertilizarea ha 1 150 150
Stropitul ha 2 120 240
Cultivarea între rânduri ha 3 200 600
Irigarea ha 3 130 390
Transportarea t/km 240 2,5 600
D. OPERAŢII MANUALE
Prăşitul pe rânduri (2 ori) om/zi 15 30 450
Recoltarea zămosului om/zi 25 30 750
Încărcarea şi descărcarea zămoşilor om/zi 10 30 300
Paza om/lună 2 350 700
E. ALTE CHELTUIELI NEPREVĂZUTE
1 509
(10%)
F. TAXE ŞI IMPOZITE
Impozitul funciar 1 110 110
Fondul social 1 130 130
G. TOTAL CHELTUIELI (B+C+D+E+F) 16 835
H. MARJA BRUTĂ (A-G) 19 165
I. MARJA BRUTĂ (H/A) 53%

Sursa: „Cultivarea bostănoaselor”, ed. „Complexul editorial Basarabia”, Chişinău 1991, pag. 112
„Cultura legumelor”, P.Patron, ed. tipografia UASM, pag. 400
„Legumicultura”, ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti 1992, pag. 376