Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Caiet Cursant Ian Final 2014
Caiet Cursant Ian Final 2014
în legislaþia rutierã
Circulaþie - legea nu defineºte noþiunea juridicã de circulaþie pe drumurile publice.
În limbaj comun, circulaþie înseamnã “miºcare”, deplasare pe o cale de
comunicaþie.
Fiecare dintre aceºti factori, independent sau în corelaþie cu ceilalþi, influenþeazã securitatea
circulaþiei rutiere, care în condiþiile societãþii moderne, constituie o necesitate a vieþii sociale.
CAIETUL CURSANTULUI 1
10. bicicletã
Vehiculul prevãzut cu douã roþi, propulsat exclusiv prin
forþa muscularã, cu ajutorul pedalelor sau manivelelor;
20. moped
Vehiculul cu douã, sau trei roþi, a cãrui vitezã maximã prin con-
strucþie nu depãºeºte 45 km/h ºi care este echipat cu un motor cu
11. coloanã oficialã ardere internã, cu aprindere prin scânteie, cu o capacitate cilin-
Unul sau mai multe vehicule care circulã pe drumul public dricã ce nu depãºeºte 50 cm 3 sau cu un alt motor cu ardere
ºi sunt însoþite de unul sau mai multe autovehicule ale poliþiei internã ori, dupã caz, electric, a cãrui putere nominalã este de cel
rutiere, care au în funcþiune semnale speciale de avertizare mult 4 kW,iar masa proprie nu depãºeºte 350 kg.
sonore ºi luminoase de culoare roºie;
21. motocicletã
12. conducãtor Autovehiculul cu douã roþi, cu sau fãrã ataº, echipat cu un
Persoana care conduce pe drum un grup de persoane, un motor care are o capacitate cilindricã mai mare de 50 cm 3
vehicul sau animale de tracþiune, animale izolate sau în ºi/sau a cãrui vitezã maximã, prin construcþie, depãºeºte 45
turmã, de povarã ori de cãlãrie; km/h;
40. declivitate
folosite pentru transportul de persoane sau bunuri ºi care se
deplaseazã, de regulã, pe drumul public;
Înclinarea unui drum pe o porþiune uniformã faþã de planul
orizontal;
31. trecere la nivel
Încruciºarea la nivel dintre un drum public ºi o cale feratã
sau linie de tramvai, care dispune de o platformã independentã;
41. viabilitatea drumului
Starea tehnicã corespunzãtoare a pãrþii carosabile, con-
stând în practicabilitatea permanentã a acesteia potrivit regle-
32. trotuar mentãrilor specifice sectorului de drum, lipsa obstacolelor ºi
Spaþiul longitudinal situat în partea lateralã a drumului, existenþa amenajãrilor rutiere ºi a mijloacelor de semnalizare,
separat în mod vizibil de partea carosabilã prin diferenþã care sã asigure fluenþa ºi siguranþa circulaþiei;
sau fãrã diferenþã de nivel, destinat circulaþiei pietonilor;
42. cortegiu
33. deþinãtor Grup de persoane care se deplaseazã pe drumul public
Persoana fizicã sau juridicã care foloseºte un vehicul în însoþind o ceremonie;
baza unui contract de leasing sau contract de închiriere;
43. grup organizat
34. vehicul Douã sau mai multe persoane care au un conducãtor ºi se
Sistemul mecanic care se deplaseazã pe drum, cu sau fãrã deplaseazã sau staþioneazã pe drumurile publice în baza unei
mijloace de autopropulsare, utilizat în mod curent pentru transportul autorizaþii eliberate de administratorul drumului public cu
de persoane ºi/sau bunuri ori pentru efectuarea de servicii sau avizul poliþiei rutiere;
lucrãri;
44. reþinerea permisului
35. vehicul cu mase sau dimensiuni de de conducere, a certificatului de înmatriculare sau de înreg-
gabarit depãºite istrare ori a dovezii înlocuitoare a acestora - mãsurã tehnico-
Vehiculul care, datoritã dimensiunilor sale ori mãrfurilor trans- administrativã dispusã de poliþia rutierã constând în ridicarea
portate, depãºeºte masele totale maxime admise sau dimensiu- documentului din posesia unei persoane ºi pãstrarea lui la
nile de gabarit admise, prevãzute în reglementãrile legale; sediul poliþiei rutiere pânã la soluþionarea cauzei care a deter-
minat aplicarea acestei mãsuri;
36. vehicul în circulaþie internaþionalã
sau în trafic internaþional 45. retragerea permisului de conducere
Vehiculul care, prin deplasarea sa, depãºeºte cel puþin o Mãsurã tehnico-administrativã dispusã de poliþia rutierã în
frontierã de stat; baza unui certificat medico-legal prin care titularul a fost
declarat inapt medical, constând în reþinerea documentului ºi
interzicerea dreptului de a conduce autovehicule sau tramvaie;
37. zona drumului public
Cuprinde suprafaþa de teren ocupatã de elementele con-
structive ale drumului, zona de protecþie ºi zona de siguranþã.
46. retragerea certificatului de înmatriculare
Limitele zonelor drumurilor se stabilesc în conformitate cu Mãsurã tehnico-administrativã dispusã de poliþia rutierã
prevederile legale; constând în reþinerea documentului ºi interzicerea dreptului
de a pune în miºcare pe drumurile publice vehiculul respectiv;
38. zonã pietonalã
Perimetrul care cuprinde una sau mai multe strãzi rezervate
circulaþiei pietonilor, unde accesul vehiculelor este supus unor
CAIETUL CURSANTULUI 3
47. retragerea plãcuþelor cu numãrul judeþean de poliþie sau al Brigãzii de Poliþie Rutierã din cadrul
de înmatriculare sau de înregistrare Direcþiei Generale de Poliþie a Municipiului Bucureºti;
Drumul public
Definiþe: Orice cale de comunicaþie terestrã, cu excepþia cãilor ferate, special
amenajatã pentru traficul pietonal sau rutier, deschisã circulaþiei publice;
Drumurile care sunt închise circulaþiei publice sunt semnalizate la intrare cu
inscripþii vizibile. (Art. 6 alin. 14 din OUG )
La intrarea pe un drum care nu este deschis circulaþiei publice, proprietarul sau administratorul
acestuia este obligat sã instaleze, în loc vizibil, indicator cu semnificaþia „Accesulinterzis”ºi panou cu
inscripþia„Drum închis circulaþiei publice” (Art.3 alin. 5 din R)
DRUM ÎN ALINIAMENT:
» este drumul în linie dreaptã
DRUM ÎN CURBÃ:
» este segmentul de drum cuprins între
douã drumuri în aliniament;
DRUM ÎN PALIER
DRUM CU DECLIVITÃÞI:
» În RAMPÃ - când urcãm
» În PANTÃ - când coborâm
Este partea drumului public pe Este linia care separã cele douã Este oricare din subdiviziunile
care toate vehiculele circulã în sensuri de circulaþie indiferent longitudinale ale pãrþii carosabile
acelaºi sens, fãrã sã fie necesarã o dacã este materializatã sau imagi- materializate sau nu prin marcaje
semnalizare specificã sensurilor. narã. Trebuie sã amintim faptul cã cu condiþia sã aibã o lãþime sufi-
Drumurile au douã sensuri de cir- axa drumului nu se confundã cu cientã care sã permitã circulaþia cu
culaþie, separate între ele de axa axa geometricã (de simetrie) a dru- uºurinþã a unui ºir de vehicule
drumului, care poate fi o linie mului cu care este adevãrat cã în altele decât vehiculele care se
imaginarã sau materializatã prin majoritatea cazurilor coincide, dar deplaseazã pe douã roþi.
marcaj longitudinal discontinuu sînt ºi cazuri cînd sensurile de cir-
(Art.6 pct. 7 din OUG)
sau continuu, simplu sau dublu. culaþie sînt inegale.
CAIETUL CURSANTULUI 5
Clasificarea benzilor de circulaþie:
Când benzile de circulaþie sunt materializate, drumul public are atâtea benzi, cîte sau materializat (marcat). Numerotarea
benzilor de circulaþie pe fiecare sens se efectueazã în ordine crescãtoare de la marginea din partea dreaptã a drumului cãtre
axa acestuia. În cazul autostrãzilor, banda de urgenþã nu intrã în numerotarea benzilor de circulaþie.
(Art.41 alin. 2 din OUG)
Când benzile sunt nematerializate (imaginare), un drum public oricît de lat ar fi, nu are decât douã benzi în acelaºi sens
(în aceastã situaþie pentru termenul de bandã se mai foloseºte denumirea de rând), deci circulaþia se desfãºoarã pe maxim
douã rânduri sau douã benzi imaginare. Regulamentul precizeazã ºi locul de amplasare a rîndurilor (benzilor imaginare) pe
sensul de circulaþie astfel: rândul din dreapta (1) va fi amplasat întotdeauna lângã bordura din dreapta sau acostament, iar
rândul din stânga (2) va fi amplasat întotdeauna lângã axa drumului.
transportului public de persoane, semnalizatã ca atare, acestea vor circula numai pe banda respectivã. (Art.41 alin. 1 şi
fi conduse numai pe pista respectivã. Deasemenea dacã un drum este prevãzut cu o bandã destinatã vehiculelor lente sau
3 din OUG)
» VEHICULELE GRELE, LENTE SAU CU MASE ORI GABARITE DEPÃŞIITE
sau cele care se deplaseazã cu vitezã redusã trebuie conduse numai pe banda de lângã acostament sau bordurã, dacã în sen-
sul de mers nu este amenajatã o bandã destinatã acestora. (Art.102 din R)
» Dacã un drum este prevãzut cu o bandã destinatã vehiculelor lente sau transportului public de persoane, semnal-
izatã ca atare, acestea vor circula numai pe banda respectivã.((Art. 43alin. 1 din OUG)
» VEHICULELE care efectueazã transport public de persoane se conduc pe banda rezervatã acestora, dacã o astfel de
bandã existã ºi este semnalizatã ca atare. Pe aceeaºi bandã pot circula ºi autovehiculele cu regim de circulaþie prior-
itarã când se deplaseazã în acþiuni de intervenþii sau în misiuni care au caracter de urgenþã.((Art. 104 din R)
ulã
situatã lângã acostamentul sau bordura din dreapta drumului. Celelalte benzi pot fi folosite suc-
reg
cesiv, de la dreapta spre stânga, dacã banda de circulaþie utilizatã este ocupatã, cu obligaþia de
a reveni pe banda din dreapta atunci când acest lucru este posibil.
(Art.101 din R)
ulã
n a l i z e z e s ch i mb a r e a d i r e cþ i e i d e d e p l as ar e ,
reg
depãºirea, oprirea ºi punerea în miºcare.
ulã
Pe drumul public cu cel mult douã benzi pe
reg
Conducãtorul de vehicul care circulã pe banda situatã lângã marginea pãrþii carosabile trebuie sã
acorde prioritate de trecere vehiculelor care efectueazã transport public de persoane numai atunci când
ulã
conducãtorii acestora semnalizeazã intenþia de a reintra în trafic din staþiile prevãzute cu alveole ºi s-
reg
au asigurat cã prin manevra lor nu pun în pericol siguranþa celorlalþi participanþi la trafic.
Schimbarea direcþiei de mers spre stânga, în cazul vehiculelor care intrã într-o intersecþie circulând pe ace-
laºi drum în aliniament, dar din sensuri opuse, se efectueazã prin stânga centrului intersecþiei, fãrã inter-
ulã
sectarea traiectoriei acestora. În situaþiile în care exista benzi speciale pentru executarea manevrei, schim-
reg
barea direcþiei de deplasare se face prin stânga centrului imaginar al intersecþiei, iar dacã exista un marcaj de
ghidare, cu respectarea semnificaþiei acestuia. Amenajãrile rutiere sau obstacolele din zona medianã a pãrþii
carosabile se ocolesc prin partea dreaptã. (Art.110 alin. 1 ºi 2 din R)
Pe un drum public prevãzut cu minimum 3 benzi pe sens, când conducãtorii a douã autovehicule circulã în
aceeaºi direcþie, dar pe benzi diferite, ºi intenþioneazã sã se înscrie pe banda liberã dintre ei, cel care circulã
pe banda din dreapta este obligat sã permitã celui care vine din stânga sã ocupe acea bandã.
ulã
Pe drumul public cu mai multe benzi, conducãtorii de autovehicule care circulã pe o bandã care se
sfârºeºte, pentru a continua deplasarea pe banda din stânga trebuie sã permitã trecerea vehiculelor care cir-
culã pe acea bandã.
(Art. 106 alin. 2 din R)
CAIETUL CURSANTULUI 7
Preselecþia la intersecþii
Preselecþia reprezintã acþiunea conducãtorilor de a ocupa poziþia corespunzãtoare
direcþiei de mers dorite cu cel puþin 50m înaintea colþului de intersecþie.
ulã
reg
La intersecþiile fãrã marcaje, conducãtorii vehiculelor ocupã în
mers, cu cel puþin 50 m înainte de intersecþie (în localitate sau în
afara localitãþii) urmãtoarele poziþii:
ie 3
intenþioneazã sã vireze la stânga sunt obligaþi sã
epþ
ocupe rândul de lângã bordurã sau acostamen-
exc
tul din partea stangã;
(Art.107 alin. 2 lit.b din R)
Semnalizarea rutierã
Mijloacele de semnalizare rutierã se constituie într-un sistem unitar ºi coerent, se realizeazã ºi se instaleazã astfel încât
sã fie observate cu usurinþã ºi din timp de cãtre cei cãrora li se adreseazã ºi trebuie sã fie în deplinã concordanþã între ele
ºi într-o stare tehnicã de funcþionare corespunzãtoare. (Art.29 alin. 1 ºi 2 din OUG)
Indicaþiile rutiere se instaleazã, de regulã, pe partea dreaptã a sensului de mers. În cazul în care condiþiile locale
împiedicã observarea din timp a indicatoarelor de cãtre conducãtorii cãrora li se adreseazã, ele se pot instala sau repeta
pe partea stângã, în zona medianã a drumului, pe un refugiu ori spaþiu interzis circulaþiei vehiculelor, deasupra pãrþii
carosabile sau de cealaltã parte a intersecþiei, în loc vizibil pentru toþi participanþii la trafic si vor fi respectate in toate
cazurile enuntate mai sus .Indicatoarele pot fi însoþite de panouri cu semne adiþionale conþinând inscripþii sau simboluri
care le precizeazã, completeazã ori limiteazã semnificaþia.
Se interzice:
Amplasarea, în zona drumului public, de construcþii, panouri sau dispozitive ce pot fi confundate cu indicatoarele ori
instalaþiile ce servesc la semnalizarea rutierã ori realizarea de amenajãri, care sunt de naturã sã stânjeneascã participanþii
la trafic sau sã le distragã atenþia, punând în pericol siguranþa circulaþiei; lipirea de afiºe, inscripþii sau înscrisuri pe indi-
catoarele ori dispozitivele ce servesc la semnalizarea rutierã, inclusiv pe suporturile acestora.
CAIETUL CURSANTULUI 9
I. Semnalele poliþistului rutier
Semnalele agentului de circulaþie, au o foarte mare importanþã ºi trebuie sã fie bine
cunoscute de toþi participanþii la trafic deoarece acestea primeazã atât faþã de
semnificaþia mijloacelor de semnalizare cât ºi faþã de regulile de circulaþie.
» BRAÞUL RIDICAT VERTICAL: semnific[ ATENÞIE OPRIRE pentru toþi participanþii la trafic care se apropie
(indiferent de direcþia sau direcþiile lor de mers) , cu excepþia acelora care nu ar mai putea opri în
condiþii de siguranþã. Dacã semnalul este dat într-o intersecþie, aceasta nu impune oprirea con-
ducãtorilor de vehicule care se aflã deja angajaþi în traversare; (Art. 88 din R )
» BRAÞUL SAU BRAÞELE ÎNTINSE ORIZONTAL: semnificã oprire pentru toþi participanþii la trafic care indifer-
ent de direcþiile lor de mers , circulã de pe sensul sau sensurile care intersecteazã braþul sau
braþele intinse .Dupã ce a dat acest semnal, poliþistul poate coborî braþul sau braþele, poziþia sa
însemnând, de asemenea, "oprire" pentru participanþii la trafic care vin din faþã ori din spate;
» PE TIMPUL NOPÞII: balansarea , în plan vertical, a unui dispozitiv cu luminã roºie ori a bastonului
fluorescent-reflectorizant semnificã "oprire" pentru participanþii la trafic spre care este
îndreptat;
» ROTIREA VIOAIE A BRAÞULUI: semnificã mãrirea vitezei de deplasare a vehiculelor sau grãbirea
traversãrii drumului de cãtre pietoni.
» BALANSAREA BRAÞULUI ÎN PLAN VERTICAL balansarea pe verticalã a braþului, având palma orientatã
cãtre sol, semnificã reducerea vitezei;
Poliþistul care dirijeazã circulaþia poate face semn cu braþul ca vehiculul sã avanseze, sã depãºeascã, sã treacã prin faþa ori prin
spatele sãu, sã-l ocoleascã prin partea sa stângã sau dreaptã, iar pietonii sã traverseze drumul ori sã se opreascã. La efectuarea
comenzilor prevãzute la aliniatele de mai sus poliþistul poate folosi ºi fluierul.
( Art. 88 alin 1, 2 ºi 3 din R )
Poliþistul rutier aflat într-un autovehicul al poliþiei poate utiliza ºi dispozitive luminoase cu mesaje variabile pentru a trans-
mite o dispoziþie sau o indicaþie participanþilor la trafic. Aceste semnale pot fi adresate concomitent cu transmiterea unui apel
prin amplificatorul de voce.
( Art. 92 alin. 1 din R)
Poliþistul rutier aflat într-un autovehicul al poliþiei poate executa semnale cu braþul, cu sau fãrã baston reflectorizant, scos PE
PARTEA LATERALÃ DREAPTÃ a vehiculului. Acest semnal semnificã OPRIRE pentru conducãtorii vehiculelor care circulã în spatele
autovehiculului poliþiei. Acelaºi semnal efectuat PE PARTEA STÂNGÃ a autovehiculului semnificã OPRIRE pentru conducãtorii
vehiculelor care circulã pe banda din partea stângã în acelaºi sens de mers ori în sens opus celui al autovehiculului poliþiei.
( Art. 92 alin. 2 din R )
SE OPREŞTE IMEDIAT ÎN AFARA PÃRÞII CAROSABILE SAU CÂT MAI PE DREAPTA DRUMULUI ,ÎN INTERSECŢII SE ACORDĂ PRIOR-
ITATE
B) LUMINA ALBASTRÃ, care poate fi folositã doar de cãtre autovehiculele aparþinând politiei, jan-
darmeriei, poliþiei de frontierã, serviciului de ambulanþã, protecþiei civile, Ministerului Apãrãrii Naþionale,
ale Serviciului Român de Informaþii ºi ale Serviciului de Protecþie ºi Pazã, de cele ale Ministerului Justiþiei,
precum ºi de cele ale Parchetului Naþional Anticorupþie, atunci când se deplaseazã in acþiuni de inter-
venþie sau in misiuni care au caracter de urgenþã;
SE REDUCE VITEZA DE CIRCULAÞIE , SE CIRCULĂ CÂT MAI APROAPE DE MARGINEA DRUMULUI ÎN SENSUL DE DEPLASARE , SE
ACORDĂ PRIORITATE DE TRECERE ACESTORA LA INTERSECŢIII ºI SE ELIBEREAZÃ BANDA DE CIRCULAÞIE
C) LUMINA GALBENÃ, care poate fi folositã de cãtre autovehiculele cu gabarite sau mase depãºite ori
care însoþesc asemenea autovehicule, de cele care transportã substanþe periculoase, de cele destinate
intreþinerii, reparãrii sau executãrii unor lucrari de drumuri, curãþeniei strãzilor, deszãpezirii sau tractãrii
autovehiculelor rãmase în panã, precum ºi de utilajele agricole.
ATENÞIE SPORITÃ
Semnalele luminoase grupeazã totalitatea aparaturii electrice sau electronice cu ajutorul cãreia se dirijeazã ºi se
controleazã miºcarea fluxurilor de circulaþie pe arterele rutiere. Pot fi instalate de regulã pe partea dreaptã a dru-
mului pe partea stângã uneori suspendate sau peste intersecþie orientate cãtre conducãtorii de vehicule cãrora li se
adreseazã. Aceºtia sunt obligaþi în toate situaþiile de mai sus sã respecte semnificaþia semnalelor luminoase.
SEMNALUL VERDE permite cate cu sãgeþi anumite direcþii aceasta, situaþii în care
INTRAREA cu excepþia cazului care precizeazã cã semnalul vehiculele trebuie oprite înainte
când, în direcþia de mers a con- luminos se adreseazã numai de colþul intersecþiei.
ducãtorilor de vehicule, aglomer- acelor direcþii. SEMNALUL GALBEN
area de vehicule este de aºa intrezice trecerea sau pãtrun-
naturã încât nu ar permite aces- SEMNALUL ROŞU interzice derea în intersecþie. Excepþie:
tora sã traverseze intersecþia trecerea sau pãtrunderea în când semnalul galben apare
pânã la schimbarea semnalului. intersecþie. Vehiculele trebuie dupã cel de culoare verde, con-
Din cele de mai sus reiese cã la oprite înaintea marcajului pentru ducãtorii de vehicule nu trebuie
pãtrunderea în intersecþie pe oprire sau pentru trecerea sã treacã, de locurile prevãzute la
culoarea verde se poate circula în pietonilor, iar în lipsa acestora în aliniatul precedent cu excepþia
principiu pe toate direcþiile dreptul semaforului cu excepþia cazului în care, la apariþia sem-
(înainte, stânga sau dreapta) cazurilor în care semafoarele nalului, se afla atât de aproape
dacã sub semafor sau uneori pe sunt instalate în mijlocul ori dea- de acele locuri încât nu mai pot
lentila semaforului nu sunt indi- supra intersecþiei sau dupã opri în condiþii de siguranþã.
CAIETUL CURSANTULUI 11
SEMNALELE LUMINOASE PENTRU PIETONI sunt de culoare roºie sau verde, funcþionând corelat cu semnalele pentru dirijarea cir-
culaþiei vehiculelor. Semnalele luminoase pentru pietoni pot fi însoþite de semnale acustice pentru a asigura traversarea dru-
mului de cãtre nevãzãtori.
SEMNALE LUMINOASE LA BENZI REVERSIBILE : CÂND DEASUPRA BENZILOR DE CIRCULAŢIE SUNT INSTALATE DISPOZITIVE CARE EMIT SEMNALE
ROŞII ŞI VERZI ACESTEA SUNT DESTINATE SEMNALIZĂRII BENZILOR CU CIRCULAŢIE REVERSIBILĂ. SEMNALUL ROŞU AVÂND FORMA A DOUĂ
Se instaleazã atât la trecerile la nivel cu calea feratã fãrã bariere cât ºi la cele pre-
vãzute cu bariere sau semibariere (în acest ultim caz avertizând apropiata coborâre a
acestora). Funcþionarea semnalului constând în douã lumini roºii care funcþioneazã
intermitent alternativ, anunþã apropierea trenurilor. Când acest semnal este stins poate
funcþiona un semnal cu lumina albã intermitentã, având cadenþa lentã, care semnificã
permisiunea de a trece. Dacã nici unul dintre semnalele luminoase nu funcþioneazã
(situaþie datoratã unei eventuale defecþiuni) conducãtorii de vehicule vor opri obligato-
riu, fãrã sã depãºeascã indicatorul “Trecere la nivel cu o cale feratã simplã (dublã), pre-
vazutã cu semnalizare luminoasã” pentru a se asigura cã nu existã nici un pericol.
Indicatoare de avertizare
Semnificaþia indicatoarelor de avertizare începe din dreptul locului sau sectorului periculos pe care îl semnal-
izeazã ºi înceteazã imediat dupã acesta. Au ca obiect avertizarea participanþilor la traficul rutier asupra existenþei
unui pericol pe drum, indicându-le ºi natura acestuia. Indicatoarele de avertizare, de regulã, au forma unui triunghi
echilateral, cu chenarul de culoare roºie în care, pe un fond alb sunt figurate diferite simboluri de culoare neagrã
reprezentând natura pericolelor ce urmeazã a fi întâlnite.
Se instaleazã, de regulã înainte de locul periculos, iar zona de acþiune a acestora începe din locul în care sunt
instalate ºi înceteazã dupã locul periculos pe care l-au semnalizat. La întâlnirea acestor indicatoare, conducãtorii
de vehicule trebuie sã-ºi sporeascã atenþia asupra pericolului cãruia au fost avertizaþi.
întoarcerea , mersul înapoi şii depaºirea dacã vizibilitatea este mai micã de
de deplasare. În zona sa de acþiune sunt interzise oprirea, staþionarea,
Curbã la stânga Curbã la dreapta
50 metri.
Se instaleazã înainte de începutul unei rampe sau dupã caz a unei pante. În
zona de acþiune a indicatorului, conducãtorii de vehicule vor schimba din timp
treptele de vitezã în funcþie de înclinarea rampei sau pantei. În apropierea vâr-
furilor de rampã sau pantã (50m) se interzic toate manevrele iar pe toatã
lungimea rampei sau pantei se interzice numai staþionarea. Pe drumurile publice
cu declivitate pronunþatã, în cazul în care trecerea unul pe langã altul a doua
vehicule care circula din sensuri opuse este imposibilã sau dificilã la trecerea pe
Urcare cu înclinare Coborâre
mare periculoasã lângã un obstacol imobil, conducatorul vehiculului care coboarã este obligat sã
opreascã pentru a permite trecerea vehiculului care urcã. (prioritatea de rampã)
CAIETUL CURSANTULUI 13
Drum alunecos se instaleazã în locurile unde datoritã drumului lunecos existã pericol de dera-
pare. Este amplasat permanent pe sectoarele de drum unde, pe timp umed, existã pericol de der-
apaj (pavaje lustruite, curbe cu supraînãlþãri necorespunzãtoare) ºi temporar pe sectoarele cu
frecvenþa mare a formãrii poleiului. În zona sa de acþiune se va circula cu atenþie sporitã , evitân-
du-se folosirea frânelor ºi bruscarea volanului.
Drum alunecos
Împroºcare cu pietriº se instaleazã înaintea sectorului de drum pe care sunt în curs de execuþie
sau au fost executate tratamente bituminoase (criblurã). Dacã sectorul de drum periculos este
mare, indicatorul se repetã la fiecare 200m, însoþit de semnul adiþional cu lungimea sectorului.
Indicatoarele se menþin pânã la fixarea criblurii. De asemenea, se instaleazã pe sectoare de drum
pe care se transportã frecvent materiale de balastierã. La începutul zonei asupra cãreia au fost
avertizaþi conducãtorii de vehicule vor circula cu atenþie sporitã pentru a evita atât derapajele cât
Împroºcare ºi împroºcarea cu pietriº a pietonilor sau a celorlalte vehicule.
cu pietriº
Acest indicator se amplaseazã înaintea sectoarelor de drum pe care sunt posibile cãderi de
pietre sau blocuri de stâncã de pe versanþi. Se instaleazã pe drumurile din zona defileelor muntoase
sau în apropierea carierelor de piatrã. În anumite locuri sunt posibile alunecãri de teren pe partea
carosabilã mai ales în urma ploielor torenþiale. La întâlnirea acestui indicator, conducãtorii de
vehicule vor circula cu mare atenþie evitând claxonarea sau staþionarea.
Cãderi de pietre
Se instaleazã în apropierea
locurilor frecventate de copii: ºcoli, Se instaleazã pentru a avertiza con-
grãdiniþe, terenuri de joacã etc. ducãtorii de vehicule cã urmeazã un sec-
Terminarea zonei de acþiune a tor de drum unde circulaþia bicicletelor
indicatorului este marcatã de indi- este frecventã. Poate fi insoþit de semn
catorul instalat pe sensul opus de adiþional În caz contrar îºi înceteazã vala-
circulaþie.La întâlnirea acestui indi- bilitatea în dreptul indicatorului instalat
cator conducãtorii de vehicule vor pentru sens opus. Se va circula cu atenþie
Copii Bicicliºti
circula cu cel mult 30 km/h în sporitã.
localitãþi sau cel mult 50km/h în
afara localitãþilor.
Se instaleazã înaintea sectorului de drum pe care carosabilul este afectat de lucrãri (alimentãri cu apã,
canalizare, refacerea îmbrãcãminþii asfaltice etc.). Poate fi precedat de indicatoare de reducere a vitezei sau
drum îngustat. Zona de acþiune se încheie la sfârºitul sectorului de drum afectat de lucrãri. Conducãtorii de
vehicule vor circula cu vitezã redusã ºi cu atenþie sporitã, acordând prioritate vehiculelor care circulã din sens
opus dacã acest lucru este semnalizat prin indicatorul Prioritate pentru circulaþia din sens invers sau dacã
pe sectorul de drum rãmas liber nu existã loc suficient pentru circulaþia din sensuri opuse a douã vehicule.
Lucrãri Totodatã vor proteja personalul muncitor care desfãºoarã activitãþi de reparaþii în zona semnalizatã.
Se instaleazã înaintea unei intersecþii (dirijate) cu un drum public fãrã prioritate (în afara local-
itãþilor). Înainte de traversarea intersecþiei, ºoferii vor circula cu atenþie, fãrã sã mãreascã viteza de
deplasare, pentru evitarea evenimentelor rutiere. Simbolul de pe indicator descrie forma inter-
secþiei. Intersecþia care urmeazã dupã indicator fiind dirijatã conducãtorii de vehicule au urmã-
toarele interziceri ale manevrelor: oprirea, staþionarea, mersul înapoi sunt interzise în intersecþie ºi
la mai puþin de 25m de acestea. Depãºirea este permisã iar întorcerea este deasemenea permisã cu
Intersecþie cu un anumite excepþii.
drum fãrã prioritate
CAIETUL CURSANTULUI 15
La indicatorul trecere la nivel fãrã bariere conducãtorii de vehicule vor opri obligatoriu înainte de a se angaja în traver-
sarea cãii ferate, în locul care permite maxima vizibilitate, pentru a se asigura cã în acel moment nu se apropie, de inter-
secþia cu drumul, pe calea feratã, nici un mijloc rulant. La mai puþin de 50m înainte ºi dupã calea feratã, sunt interzise
oprirea, staþionarea, întoarcerea ºi mersul înapoi. Depãºirea este interzisã pe calea feratã curentã ºi la mai puþin de 50m
înainte de acestea , dupã calea feratã depãºirea este permisã.
Se monteazã înaintea locurilor care prezintã alt gen de pericole decât cele pentru care existã indica-
toare de avertizare. Aceste indicatoare se instaleazã ºi înaintea trecerilor la nivel cu o cale feratã indus-
trialã unde circulaþia feroviarã este foarte redusã, iar circulaþia vehiculelor este dirijatã de un agent de cale
feratã, fiind întotdeauna însoþit de semnul adiþional care are înscrisã silueta unei locomotive .
Alte pericole
Se monteazã la 50... 100m de intersectarea cu o linie de tramvai. În zona de acþiune a indicatorului, con-
ducãtorii de vehicule trebuie sã circule cu atenþie sporitã pentru a putea opri în condiþii de sigurantã ºi a acor-
da prioritate de trecere tramvaiului aflat în mers într-o intersecþie nedirijatã (sunt exceptate cazurile când
printr-o semnalizare se dispune altfel sau tramvaiul executã virajul la stânga ºi pierde prioritatea faþã de
vehiculele care circulã din sens opus).
Trecere la nivel cu
linii de tramvai
Se amplaseazã la începutul sec-
torului de drum cu circulaþie în
ambele sensuri, dupã ce, pe sectorul Indicatorul se instaleazã de cãtre
de drum precedent, circulaþia agenþii de poliþie când are loc un acci-
vehiculelor s-a desfãºurat în sens dent de circulaþie pentru avertizarea
unic. La întâlnirea acestui tip de indi- celorlalþi participanþi la trafic. Pe sec-
cator, conducãtorii de vehicule vor torul de drum respectiv se va circula
ocupa obligatoriu banda (benzile) de cu atenþie sporitã ºi cu vitezã care sã
circulaþie din dreapta pãrþii caros- Accident nu depãºeascã 30km/h în localitãþi
Circulaþie
în ambele sensuri abile, întrucât urmeazã sã se încru- sau cel mult 50km/h în afara local-
ciºeze cu vehicule circulând din sens itãþilor.
opus.
Indicatoare de prioritate
Se instaleazã pe drumurile sau strãzile care pierd prioritatea( mesajul indicatorului este PIERZI PRIOR-
ITATEA) în intersecþie, atunci când vizibilitatea este suficientã din ambele pãrþi. La întâlnirea indicatoru-
lui, conducãtorii de vehicule vor circula cu vitezã redusã, se vor asigura cã pe drumul cu prioritate nu se
apropie nici un vehicul cãruia ar putea sã-i stânjeneascã deplasarea ºi numai dupã aceea îºi vor putea
continua drumul.
În cazul în care pe drumul cu prioritate circulã prin intersecþie ori se apropie de aceasta alte vehicule,
conducãtorii de vehicule sunt obligaþi sã opreascã ºi sã le cedeze trecerea. Dacã, datoritã unor condiþii
care împiedicã vizibilitatea, indicatorul amplasat în intersecþie nu poate fi observat din timp de cãtre cei
Cedeazã trecerea care trebuie sã cedeze trecerea, el poate fi precedat de altul similar, având precizatã distanþa, pânã la
intersectie, exprimatã în metri cu un panou adiþional.
» (vezi marcajul de Cedeazã trecerea la Marcaje).
Indicatorul se amplaseazã pe drumurile unde se pierde prioritatea ( mesajul indicatorului este PIERZI
PRIORITATEA ), la intersecþiile fãrã vizibilitate sau cu vizibilitate redusã. Obligã conducãtorii de vehicule
care îl întâlnesc sã opreascã, înainte de a pãtrunde în intersecþie, pentru a se asigura, indiferent dacã pe
drumul cu prioritate circulã sau nu, în acel moment, alte vehicule. Oprirea pentru asigurare se va face în
faþa marcajului transversal de OPRIRE sau în locul care oferã cea mai bunã vizibilitate asupra arterei cu
prioritate, fãrã a stânjeni circulaþia vehiculelor care circulã pe drumul prioritar. Presemnalizarea acestuia
se realizeazã în cazul în care nu poate fi observat din timp, printr-un indicator de Cedeazã trecerea având
precizatã distanþa, pânã la intersectie, exprimatã în metri cu un panou adiþional ºi inscripþia“STOP” .
Oprire (vezi ºi marcajul de Oprire în secþiunea Marcaje).
CAIETUL CURSANTULUI 17
Se instaleazã la începutul sectorului de drum îngustat . Este precedat de indicatorul "Drum îngus-
tat" . Când lãþimea pãrþii carosabile nu permite decât circulaþia simultanã, în sensuri opuse, numai a
unor categorii de vehicule, sub acest indicator se instaleazã panoul adiþional având înscrise siluetele
vehiculelor care trebuie sã acorde prioritate.
Când întâlnesc indicatorul, conducãtorii de vehicule au obligaþia sã acorde prioritate de trecere
Prioritate pentru vehiculelor care au ajuns în acelaºi timp cu ei la celãlalt capãt al sectorului de drum îngustat. În zona
circulaþia din sens sa de acþiune nu este permisã oprirea, staþionarea,întoarcerea ºi mersul înapoi. Depãºirea este per-
invers misã.
Se amplaseazã la celalalt capãt al sectorului de drum îngustat la care este instalat indicatorul
"Prioritate pentru circulaþia din sens invers". Acest indicator conferã prioritate pe sensul de mers pe care
este întâlnit. Zona sa de acþiune se întinde pânã la întâlnirea pe sens opus a indicatorului prezentat
anterior. În zona sa de acþiune nu este permisã oprirea, staþionarea,întoarcerea ºi mersul înapoi.
Depãºirea este permisã.
Prioritate faþã
de circulaþia
din sens invers
Indicatoare de interzicere
sau restricþie
Semnificaþia indicatoarelor de interzicere sau restricþie începe sau este aplicabilã din
dreptul acestor indicatoare. În lipsa unei semnalizãri care sã precizeze lungimea sec-
torului pe care se aplicã reglementarea ori a unor indicatoare care sã anunþe sfârºitul
interdicþiei sau a restricþiei, semnificaþia acestor indicatoare înceteazã în Intersecþia
cea mai apropiatã. Când indicatoarele de interzicere sau restricþie sunt instalate
împreunã cu indicatorul ce anunþã intrarea într-o localitate, semnificaþia lor este vala-
bilã pe drumul respectiv, cu excepþia locurilor unde alte indicatoare dispun altfel.
Se instaleazã la începutul sectorului de drum sau stradã pe care este interzis accesul oricãrei
categorii de vehicule.
Se amplaseazã, de regulã, la capãtul opus al unui sector de drum pe care circulaþia se desfaºoarã
în sens unic.
Accesul interzis
Se monteazã la capetele sectorului de drum sau strada pe care este interzisã circulaþia vehiculelor în
ambele sensuri. Poate fi figurat pe un panou dreptunghiular cu fond alb, în cazul în care anumite cate-
gorii de vehicule sunt exceptate, precum ºi în situaþia în care restricþia este limitatã în timp.
Excepþiile sau limitarea temporalã se vor înscrie cu negru pe panoul dreptunghiular sub indicator.
Circulaţiia interzisă
în ambele sensuri
Acest indicator se
instaleazã, de regulã, la Se instaleazã la capetele sectorului de drum sau
capetele unor sectoare strãzii pe care se interzice accesul ansamblurilor
de drum înguste, interz- de vehicule (un ansamblu format dintr-un autove-
icând accesul auto- hicul ºi una sau, dupã caz, douã remorci cuplate,
buzelor care, datoritã ce participã la trafic ca o unitate). Indicatorul nu
gabaritului lor mare, pot Accesul interzis interzice accesul autovehiculelor care tracteazã
îngreuna circulaþia autovehiculelor cu semiremorci sau remorci cu o osie. Prin semire-
Accesul interzis celorlalte vehicule pe morcã se înþelege o remorcã fãrã osia din faþã,
autobuzelor remorcã, cu excepþia
astfel de drumuri. celor cu semiremorcã cuplatã astfel încât o parte apreciabilã a greutãþii
sau cu remorcã ºi a încãrcãturii se sprijinã pe vehiculul motor.
cu o osie
CAIETUL CURSANTULUI 19
Pe sectoarele de drum delimitate
prin aceste indicatoare nu au acces Se instaleazã la capetele sectorului
tractoarele (inclusiv cele care tracteazã de drum sau stradã, cu gabarit cu
remorci) ºi maºinile autopropulsate lãþime redusã, precum ºi la prima
(autovehicul care circulã în mod intersecþie ce precede sectorul respec-
ocazional pe drum, fiind destinat exe- tiv, însoþit de semnul adiþional cu dis-
cutãrii unor lucrãri agricole, silvice sau tanþa pânã la începutul restricþie.
Accesul interzis Accesul interzis
tractoarelor ºi altor activitãþi ºi care, prin construcþie, vehiculelor având Acest indicator interzice accesul
maºinilor autopropul- nu poate depãºi viteza de 30km/h). o lãþime mai vehiculelor cu un gabarit în lãþime, al
sate pt. lucrãri Este folosit de regulã, pe drumurile mare de … m vehiculului sau încãrcãturii, mai mare
importante (drumuri europene decât cifra (în metri) înscrisã pe el.
deschise traficului international) pen-
tru a oferi circulaþiei mai multã cursivi-
tate.
Indicatorul se amplaseazã la
Se monteazã la capetele sectorului capetele unor poduri, tuneluri, înain-
de drum sau strãzii pe care este tea intrãrii pe sub reþele electrice, pre-
interzis accesul bicicletelor. În zona cum ºi în alte situaþii când nu e asigu-
sa de acþiune se permite accesul ratã înãlþimea de liberã trecere a
tuturor celorlalte vehicule. gabaritului. Interzice accesul
Accesul interzis vehiculelor a cãror înãlþime, mãsuratã
bicicletelor de la sol pânã la punctul cel mai înalt
al vehiculului sau a încãrcãturii aces-
Accesul interzis
vehiculelor având tuia este egalã sau mai mare decât
Pe sectoare de drum la începutul o înãlþime mai mare cifra înscrisã pe indicator.
cãrora este instalat acest indicator se de … m Conducãtorii vehiculelor a cãror
interzice circulaþia vehiculelor cu înãlþime totalã este cu puþin mai micã
tracþiune animalã, pentru creºterea decât cea înscrisã pe indicator vor cir-
fluenþei ºi siguranþei circulaþiei pe cula cu vitezã redusã, pentru a evita
drumurile publice cu trafic intens lovirea construcþiilor sau instalaþiilor,
(drumuri europene deschise traficu- pe sub care urmeazã sã circule, ca
Accesul interzis lui internaþional). În zona sa de acþi- urmare a eventualelor denivelãri, pe
vehiculelor cu une este permis accesul tuturor celor- care le poate prezenta drumul ºi care
tracþiune animalã lalte vehicule. pot supraînãlþa vehiculul.
Se instaleazã pe drumurile cu circulaþie intensã, în locurile în care executarea manevrei de întoarcere stânjeneºte desfãºu-
rarea în condiþii de siguranþã ºi fluentã a circulaþiei vehiculelor. Zona sa de acþiune se întinde de la locul unde este amplasat
pânã la prima intersecþie ori, dupã caz, pânã la distanþa înscrisã pe panoul adiþional.
CAIETUL CURSANTULUI 21
Se monteazã la capetele sectorului Se monteazã la capetele sec-
de drum sau strãzii pe care viteza de torului de drum sau strãzii pe
circulaþie se limiteazã. Zona de care viteza de circulaþie se lim-
restricþie începe din locul unde este iteazã diferenþiat pe categorii de
instalat indicatorul ºi se terminã la autovehicule. La întâlnirea aces-
întalnirea indicatorului "Sfârºitul lim- tui indicator ºoferii vor circula cu
itãrii de vitezã" . Când restricþia se apli- o vitezã inferioarã celei înscrise
Limitare Limitare de vitezã
de vitezã ca pe lungimea întregii localitãþi indica- diferenþiatã pe în dreptul simbolului reprezen-
torul se amplaseazã cuplat cu cel cu categorii de tând categoria de autovehicule
semnificaþia "Localitate" . În localitãþi în autovehicule pe care le conduc. Zona de
conformitate cu prevederile regulamen- restricþie începe din locul unde
tului prin acest mijloc de semnalizare este instalat indicatorul ºi se ter-
se pot stabili, pe anumite sectoare de minã la întâlnirea indicatorului
drum, limite generale de vitezã supe- "Sfârºitul limitãrii de vitezã".
rioare vitezei de 50 km/h, dar nu mai
mult de 80 km/h.
Se amplaseazã la capetele sectorului de
drum unde trebuie pãstrat un interval
Se instaleazã în situaþiile minim între vehiculele în mers, datoritã
mentionate la indicatorul accesul periculozitãþii create de: criblura existentã
interzis autovehiculelor având o pe partea carosabilã, denivelãri, existenþa
masa mai mare de …t pe o osie , poleiului etc. Poate fi însoþit de indica-
în cazul în care este interzisã cir- toarele simbolizând limitarea vitezei ori
culaþia vehiculelor având sarcina Interzis autove- interzicerea depãºirii. Se va circula cu
Accesul interzis pe osia dublã mai mare decât hiculelor de a cir- vitezã redusã respectându-se distanþa
vehiculelor având cea înscrisã pe indicator. cula fãrã a menþine înscrisã pe indicator pentru autovehiculele
masa pe osia dublã între ele un interval
de cel puþin … m în mers. Zona de acþiune se extinde pânã la
mai mare de .. t întâlnirea indicatorului "Sfârºitul tuturor
restricþiilor" sau dupã caz pânã la distanþa
înscrisã pe semnul adiþional.
Se instaleazã în
imediata apropiere a
locurilor unde este Se monteazã la capetele sectorului de
interzisã trecerea drum sau strãzii pe care circulaþia
vehiculelor fãrã a vehiculelor care transportã produse
opri: în apropierea explozive sau uºor inflamabile, este
punctului vamal, în interzisã pentru prevenirea situaþiilor
locurile pentru taxa Accesul interzis deosebit de periculoase ce ar putea fi gen-
de intrare-ieºire de vehiculelor care erate de explozia sau incendierea încãrcã-
transportã substanþe
pe un pod, autostra- explozive sau uºor turii.
da etc. ºi unde existã inflamabile
un post de control a
circulaþiei (pe perioa-
da în care se executã Se instaleazã la capetele sectorului de drum
aceste activitãþi). În sau stradã pe care claxonarea este interzisã,
acest ultim caz indi- precum ºi împreunã cu indicatorul "Localitate"
catorul se va când restricþia se aplicã pe întreg teritoriul
amplasa temporar de localitãþii. Zona sa de acþiune începe din locul
cãtre organele de în care este instalat ºi se terminã la întâlnirea
control ale circulaþiei indicatorului "Sfârºitul tuturor restrictiilor",
rutiere. când este instalat în localitate, sau în dreptul
Trecerea fãrã oprire indicatorului "Sfârºit de localitate" când
interzisã Claxonarea
interzisã restricþia se referã la toatã localitatea.
Se amplaseazã în locul unde se terminã zona de restricþie pentru care nu existã indicator spe-
cific "Claxonarea interzisã" precum ºi în cazul în care în zona respectivã au acþionat douã sau mai
multe restricþii care s-au terminat ºi anume: Depãºirea autovehiculelor cu excepþia motocicletelor
fãrã ataº interzisã; Depãºirea interzisã autovehiculelor destinate transportului de mãrfuri;
Limitare de vitezã; Claxonarea interzisã;
Sfîrºitul tuturor
restricþiilor
Se amplaseazã pe partea sectoarelor de drum sau stradã pe care sunt interzise oprirea ºi
staþionarea. Interdicþia începe din locul în care este amplasat indicatorul ºi se întinde pânã la
prima intersecþie. Pentru interzicerea opririi pe lungimi mai mari indicatorul se repetã fiind însoþit
de semnele adiþionale simbolizând începutul, dupã caz confirmarea, ºi sfârºitul sectorului de
drum pe care este valabilã semnificaþia indicatorului. Aceeaºi semnificaþie (ca ºi semnele
adiþionale prezentate anterior) o au ºi sãgeþile de culoare albã desenate în interiorul indicatoru-
Oprirea interzisã lui "Oprirea interzisã". În cazul în care anumite autovehicule sunt exceptate indicatorul este
însoþit de semnul adiþional pe care sunt înscrise categoriile exceptate .
Staþionarea
interzisã
Staþionare alternantã, Staþionare alternantã, Sfârºitul zonei de Se instaleazã pentru a interzice staþionarea în zilele
zile pare zile impare staþionare cu durata impare ale lunii curente (1, 3, 5, 7... 27, 29, 31), în ace-
limitatã leaºi condiþii ca ºi indicatorul "Staþionarea Interzisã"
CAIETUL CURSANTULUI 23
Indicatoare de obligare
Se instaleazã la cel mult 50m înaintea intersecþiei în care direcţia de circulaþie indicată de
sãgeata este obligatorie. Poate fi amplasat ºi deasupra unei benzi de circulaþie când semnifi-
caþia indicatorului se aplicã numai celor care circulã pe banda respectivã.
Semnificaþia indicatorului este valabilã doar pentru prima intersecþie întâlnitã de conducã-
torii de vehicule, din locul în care este instalat. În aceastã intersecþie sunt interzise virajele la
stânga ºi la dreapta, cu excepþia cazurilor când indicatorul este amplasat deasupra unei benzi
Obligatoriu de circulaþie.
înainte
Se instaleazã la capetele
refugiilor din staþiile de tram-
vai, insulelor de dirijare,
spaþiilor de separare a cãilor, Se amplaseazã pe insula circularã din inter-
locurilor în care s-au produs secþia cu sens giratoriu sau înaintea intersecþiei.
accidente grave sau înaintea Sãgeþile indicã direcþia de urmat în ocolirea prin
Ocolire altui obstacol de pe drumul dreapta a insulei circulare. Conducãtorii de
obligatorie sau strada unde vehiculul vehicule care se apropie de astfel de intersecþii
trebuie sã treacã de o parte vor acorda prioritate vehiculelor care circulã în
a obstacolului, sau pot trece interiorul acestora, dacã nu existã altã regle-
pe ambele pãrþi, dupã caz. mentare de circulaþie în zonã. Acest indicator
Conform dispoziþiilor Codului poate fi precedat de avertizarea
Rutier conducãtorii de Intersecþie cu sens "Presemnalizarea intersecþiei cu sens giratoriu" .
vehicule pot trece ºi prin giratoriu
stânga refugiilor din staþiile
de tramvai dacã indicatorul
instalat la capãtul refugiului
Ocolirea nu obligã la trecerea numai
obligatorie pe partea dreaptã.
Se instaleazã la capetele sectoarelor de drumuri cu declivitãþi pronunþate sau curbe strânse, pe care
este necesar ca atunci când partea carosabilã este acoperitã cu zãpadã sau polei, vehiculele sã fie
echipate cu lanþuri antiderapante pe cel putin douã roþi motoare. Poate fi insoþit de adiþionalul "Drum
lunecos datoritã gheþii, poleiului sau zãpezii"
Se interzice sã circule cu autovehiculul cu masa totalã maxima autorizata mai mare de 3,5 tone pe dru-
murile acoperite cu zapada, gheaþa sau polei, fãrã a avea montate pe roti lanturi sau alte echipamente
Lanþuri pentru antiderapante omologate, în perioadele ºi pe drumurile stabilite prin ordin al ministrului transporturilor;
zãpadã
Indicatoare de orientare
ºi informare
Indicatoarele de orientare ºi informare au forma poligonalã, în majoritatea cazurilor pe
fond albastru, pe care sunt desenate sau sunt înscrise, cu caractere de culoare albã,
informaþii referitoare la direcþia ce trebuie urmatã pentru a se ajunge la destinaþia
doritã ori la diferitele utilitãþi publice de care pot beneficia participanþii la trafic pe
traseul pe care urmeazã sã-l parcurgã.
Se instaleazã la 90...200m în afara localitãþilor , înaintea intersecþiilor între drumurile naþionale, între
drumurile judeþene ºi între drumurile naþionale cu drumurile judeþene . Se poate amplasa ºi înaintea
intersecþiilor cu drumuri ce duc spre staþiuni balneoclimaterice sau care duc spre obiective turistice de
importantã deosebitã. Au rolul de a informa conducãtorii de vehicule cã este necesar sã se înscrie pe
banda de circulaþie corespunzãtoare direcþiei de mers dorite (în cazul drumurilor cu cel puþin douã benzi
Presemnalizarea pe sens). În cazul în care drumurile indicate au mai mult de o bandã de circulaþie pe sens sãgeata
direcþiilor la o inetr- indicând direcþia va fi dublatã. Ecusoanele corespunzãtoare categoriei drumurilor (A, DN, DJ etc.) se
secþie de drumuri din inscriptioneazã pe indicator numai dacã drumul respectiv porneºte din intersecþie.
afara localitãþilor
CAIETUL CURSANTULUI 25
Se amplaseazã de regulã în localitãþi
Vezi (îndeosebi în oraºe) la 50...100m de inter-
"Presemnalizarea secþii, când trebuie presemnalizate cel puþin
direcþiilor la o douã direcþii importante. Pot fi instalate ºi pe
intersecþie portale sau console. Sãgeþile figurate pe indi-
denivelatã de cator pot fi verticale, orizontale sau oblice. Au
drumuri din afara rolul de a informa conducãtorii de vehicule cã
localitãþilor". Presemnalizarea direcþiilor este necesar sã se înscrie pe banda corespun-
indicate
zatoare direcþiei de mers (în cazul drumurilor
Presemnalizarea direcþiilor cu cel puþin douã benzi pe sens).
la o intersecþie denivelatã
de drumuri
Se instaleazã la începutul drumului pe care circulaþia poate fi închisã sau deschisã în funcþie
de condiþiile meteo-rutiere. În primul câmp al indicatorului apare starea drumului ÎNCHIS pe
fond roºu, ori DESCHIS pe fond verde. În câmpurile doi ºi trei se dau informaþii suplimentare
cum ar fi: punctul maxim pânã la care se poate ajunge când circulaþia este deschisã numai pe
un sector al drumului precum ºi condiþiile în care se poate circula (ex: Lanþuri pentru zãpadã
obligatorii).
CAIETUL CURSANTULUI 27
Direcþia de urmat pentru
autovehiculele destinate Curs de apã sau viaduct
transportului de mãrfuri
Se instaleazã la intrarea pe poduri
Se amplaseazã la intrarea pe teri- sau viaducte, având inscripþionat
Se amplaseazã în localitãþi, toriul unui judeþ administrativ, pentru numele cursului de apã ce urmeazã a
la începutul ºi dupã caz pe par- informarea conducãtorilor de fi traversat.
cursul traseului destinat circu- vehicule.
laþiei autovehiculelor din cate-
goria simbolizatã (ex.: autove-
hicule destinate transportului
de mãrfuri). Pentru conducã-
torii autovehiculeor din catego- Se amplaseazã la intersecþii de
ria simbolizatã, indicatorul are Se instaleazã dupã intersecþii strãzi, de preferinþã în consolã, pe
caracter de obligativitate. importante în localitãþi sau în afara stâlpi, în colþurile intersecþiilor, atunci
acestora, pentru confirmarea direcþiei când strada traverseazã intersecþia
spre localitatea inscriptionatã pe indi- purtând aceeaºi denumire atât în stân-
cator. În localitãþi, de regulã, nu se ga, cât ºi în dreapta.
înscrie distanþa.
Se amplaseazã în localitãþi
pentru orientarea spre obiec-
tive locale importante (centru, Se instaleazã pe împrejmuirea imo-
garã etc.) care se înscriu pe bilelor sau pe imobile, cât mai aproape
indicator. de drum, pentru a putea fi observat cu
uºurinþã de conducãtorii de vehicule
sau pietoni.
Intrare în localitate ºi
Ieºire din localitate
Direcþia spre aeroport
Se instaleazã dupã intersecþii impor-
Indicatorul se instaleazã la Primul indicator este instalat la tante, pentru confirmarea traseului drumu-
intersecþia drumului public cu începutul localitãþilor urbane sau rurale, lui european deschis traficului internaþional.
drumul de acces cãtre aeroport. înainte de prima clãdire din grupul com-
pact de clãdiri, pãrþi ale localitãþii. La
întâlnirea lui conducãtorii de vehicule
sunt obligaþi sã respecte regulile de cir-
culaþie aplicabile în localitãþi: conducerea
cu o viteza care sã nu depãºeascã limita Direcþia spre drumul deschis
Direcþia de urmat maximã admisã pentru localitãþi, interz- traficului internaþional
în cazul devierii temporare icerea claxonatului, dacã alãturi de indi-
a circulaþiei catorul de localitate se aflã instalat ºi cel Se amplaseazã în cazul în care dru-
care semnificã aceastã restricþie etc. mul european deschis traficului inter-
Se amplaseazã în intersecþia ºi, Al doilea se amplaseazã la ieºirea din naþional îºi schimbã direcþia.
dupã caz, pe parcursul traseu- localitãþile urbane sau rurale, dupã ulti-
lui de deviere temporarã a cir- ma clãdire din grupul compact de clãdiri
culaþiei, pentru confirmarea al localitãþii, permiþând conducãtorilor de
traseului de urmat. În oraºe pe vehicule sã aplice regulile de circulaþie
indicator se poate înscrie specifice sectoarelor de drum situate în
"Ocolire" afara localitãþilor. Simbolul ºi numãrul
autostrãzii
Se instaleazã imediat înaintea locurilor de trecere pentru pietoni. Conducãtorii de vehicule ce se apropie de
trecerile pentru pietoni nesemaforizate, semnalizate prin indicatoare ºi marcaje, când drumul public
are cel mult o bandã pe sens, iar pietonii aflaþi pe trotuar, în imediata apropiere a pãrþii carosabile,
intenþioneazã sã se angajeze în traversare vor circula cu cel mult 30km/h în localitãþi sau cel mult 50
km/h în afara localitãþilor penrtu a fi în mãsurã sã opreascã în vederea acordãrii de prioritate pietonilor
angajaþi în traversare .
Pe trecerile de pietoni toate manevrele voluntare (Oprirea, Staþionarea, Întoarcerea ,Mersul înapoi ºi
Depãºirea ) sunt interzise . Oprirea, Staþionarea, Întoarcerea ,Mersul înapoi sunt interzise ºi la mai puþin de 25m
Trecere pentru înainte ºi dupã trecerile de pietoni.
pietoni
Pietonii nu trebuie sã intre pe partea carosabilã fãrã sã þinã seama de distanþa pânã la trecere ºi viteza
vehiculelor care se apropie.
Se instaleazã la începutul sectorului de drum sau strãzii pe care circulaþia se desfãºoarã într-un singur
sens. Indicatorul se repetã dupã fiecare intersecþie. La terminarea sectorului de sens unic se instaleazã
indicatorul de avertizare "Circulaþie în ambele sensuri", iar pentru circulaþia din sens opus "Accesul
interzis". De asemenea, se permite oprirea sau staþionarea ºi pe partea stângã a drumului dacã nu existã
alte restricþii semnalizate prin indicatoare sau marcaje.
Este interzisã întoarcerea.
Sens unic
Acest indicator are aceeaºi semnificaþie ca ºi indicatorul prezentat anterior, deosebirea constînd în fap-
tul cã el se instaleazã paralel cu axa drumului cu sens unic pe partea opusã a unui drum de acces, la bifur-
caþii în forma de "T" sau "X". Indicatorul are rolul de a informa conducãtorii de vehicule asupra faptului cã,
în cazul executãrii unui viraj la dreapta (sau la stânga) urmeazã sã se încadreze pe un drum pe care circu-
laþia vehiculelor se desfaºoarã în sens unic. Sensul de circulaþie al drumului cu sens unic este cel indicat
Sens unic de sãgeatã.
Se instalezã în dreptul locurilor amenajate pentru parcare. În cazul în care parcarea este
amenajatã pe carosabil, indicatoarele vor fi amplasate doar pe partea drumului pe care se per-
mite parcarea. La partea inferioarã a indicatorului se poate inscripþiona:
» o sãgeatã indicând direcþia cãtre locul amenajat ca parcare ºi, dupã caz, distanþa pânã la
acel loc;
» simbolul unui autoturism parcat: pe carosabil, cu douã roþi pe trotuar, sau total pe trotuar,
longitudinal, transversal, în unghi faþã de trotuar;
Parcare » textul "cu platã";
» textul "rezervat autovehiculelor cu ecuson", "CD etc.", dupã caz;
» orele între care este permisã parcarea ºi/sau durata maximã a parcãrii.
Sub indicator se poate monta semnul adiþional indicând categoria de vehicule pentru care
este permisã parcarea.
Parcare
CAIETUL CURSANTULUI 29
Se instaleazã în imediata Se amplaseazã în apropierea spi-
apropiere a sediului Poliþiei. Sub talelor. Poate fi instalat ºi pe drumurile
simbol, pe fondul albastru, se poate principale din localitãþi înaintea inter-
figura cu culoare albã, o sageatã secþiilor cu strãzile ce duc cãtre spital,
deasupra cãreia poate fi înscrisã fiind însoþit pentru orientare de semnul
distanþa pânã la sediu, când acesta adiþional cu distanþa pânã la spital .
Poliþia este situat pe un drum lateral. Spital
Se amplaseazã în apropierea unui restaurant cafenea, hotel, motel, camping etc. Când obiectivul respectiv nu se aflã în imedi-
ata apropiere a drumului la partea inferioarã a indicatorului se inscripþioneazã o sãgeatã de culoare albã ( al cãrei vârf indicã
direcþia cãtre obiectiv ) deasupra cãreia este înscrisã distanþa pânã la acesta. Poate fi presemnalizat cu un indicator similar,
având înscrisã cu alb, pe fondul albastru, distanþa ºi/sau direcþia cãtre terenul cu destinaþie specialã.
Se amplaseazã la intrarea în pasajele subterane pentru pietoni. La întâlnirea acestui indicator pietonii
sunt obligaþi, pentru a traversa strada, sã circule numai prin pasajele subterane special amenajate pentu
a oferi siguranþa maximã în traversare.
Panouri adiþionale
Panourile adiþionale pot însoþi indicatoarele ºi conþin inscripþii sau simboluri care pot preciza, completa ori limi-
ta semnificaþia indicatoarelor. Asemenea inscripþii sau simboluri se pot aplica ºi pe panouri ce includ indicatoarele
ori chiar pe indicatoare, dacã înþelegerea semnificaþiei acestora nu este afectatã.
CAIETUL CURSANTULUI 31
Se instaleazã sub indicatoarele de avertizare (ex.:"Drum cu denivelãri", "Drum îngus-
tat) pentru a indica distanþa între indicator ºi începutul sectorului periculos. De aseme-
nea, se poate plasa sub indicatorul "Sfârºit de drum cu prioritate", pentru a indica dis-
tanþa pânã la indicatoarele "Cedeazã trecerea", sau "Oprire" (în acest ultim caz înaintea
Distanþa între
indicator ºi începutul cifrelor se înscrie cuvântul "STOP").
locului periculos
Se amplaseazã, de regulã,
sub indicatoarele de aver- Se amplaseazã pentru a
tizare (ex. "Curba dublã indica orele de interzicere,
sau o succesiune de mai de restricþie sau de obli-
Lungimea sectorului mult de douã curbe, prima gare.
la stânga, ) pentru a indi- Intervalele de timp în care
periculos la care se acþioneazã indicatorul
referã indicatorul ca lungimea sectorului
periculos la care se referã
indicatorul.
Semnul adiþional se
Se instaleazã la trecerile la instaleazã pentru indi-
nivel fãrã bariere, cu sem- carea categoriei de
nalizare luminoasã vehicule la care se referã
automatã, sub indicatorul Categoria de autovehicule indicatorul sub care este
" Trecere la nivel cu o cale la care se referã instalat.
Trecerea la nivel cu calea feratã fãrã bariere ". indicatorul
feratã prevãzutã cu insta-
laþie de semnalizare
luminoasã automatã
CAIETUL CURSANTULUI 33
Marcajele
Marcajele fac parte din sistemul de semnalizare rutierã reprezentând, alãturi de indicatoarele de circulaþie, un
mijloc modern ºi eficient de orientare ºi dirijare a traficului rutier. Ele completeazã, accentueazã ori repetã semnifi-
caþia indicatoarelor.Cu ajutorul marcajelor se realizeazã o folosire completã ori raþionalã a spaþiului destinat circu-
laþiei, asigurându-se, concomitent, ºi o creºtere a fluenþei ºi siguranþei traficului rutier.
Marcajele rutiere se aplicã pe suprafaþa pãrþii carosabile a de persoane, taxi etc. Marcajele se executã, de regulã, din
drumurilor modernizate, pe lucrãrile de artã (poduri, pasaje vopsele de culoare albã sau galbenã (în cazul organizãrii cir-
denivelate), pe borduri, accesorii ale drumului precum ºi pe culaþiei în zona lucrãrilor temporare), în care se pot îngloba
alte elemente din zona drumului, materializând axul drumu- microbile reflectorizante, pentru o mai bunã vizibilitate pe
lui, delimitând benzile de circulaþie, zonele de interzicere ale timp de noapte sau ceaþã. Pot fi realizate, de asemenea, din
unor manevre, trecerile pentru pietoni ºi bicliºti, staþiile pen- marmurã albã, plastic, ciment etc, precum ºi din asfalturi col-
tru autovehiculele din serviciile regulate de transport public orate.
Marcajul longitudinal de separare a sensurilor de circulaþie col pentru cei care îl urmeazã, îl preced sau urmeazã sã se inter-
LINIILE CONTINUE simple sau duble au semnificaþia unei încãlcarea lor, în timpul mersului, cu prilejul executãrii
interziceri nepermiþând trecerea cu vehiculul peste ele ori depãºirilor, virajelor la stânga sau la dreapta, ori întoarcerilor
În cazul marcajului mixt de separare a sensurilor de circulaþie, nificaþia liniei celei mai apropiate de marginea din dreapta a dru-
o linie continuã dublatã de una discontinuã se va respecta sem- mului în sensul de deplasare.
Se executã printr-o linie continuã sau discontinuã, având soare etc.) oferind conducãtorilor de vehicule un mijloc supli-
scopul de a fixa, spaþial, cu precizie suprafaţa carosabilã a mentar de sporire a securitãþii deplasãrii prin evitarea ieºirii
drumului. Aplicarea acestor marcaje se dovedeºte utilã, mai în decor. Se executã, de regulã, în locurile unde marginea
cu seamã pe timpul nopþii, sau când vizibilitatea este dimin- pãrþii carosabile nu este înborduratã, în locuri periculoase
uatã de fenomene meteo-rutiere (ceaþã, ploi abundente, nin- etc.
CAIETUL CURSANTULUI 35
Marcaj pentru drumuri cu zonã verde separatoare.
MARCAJ DE OPRIRE
CAIETUL CURSANTULUI 37
Locuri de parcare
Marcajele pentru locurile de parcare drumului; paralel cu axa sau marginea în plan vertical din zona drumului cât ºi
pe partea carosabilã se pot executa lat- drumului Vehiculele vor fi aºezate fãrã a pentru a marca marginea îmborduratã a
eral sau în axa drumului prin linii dis- încãlca liniile de delimitate a locurilor de drumului, în special pe timp de noapte
puse dupã poziþia vehiculelor astfel: - parcare.Marcajele laterale se executã sau ceaþã. Aceste marcaje sunt de
transversal pe axa sau pe marginea dru- atât pentru a atrage atenþia conducãto- culoare alb cu negru sau galben cu
mului; înclinat faþã de axa sau marginea rilor de vehicule asupra unor obstacole negru.
1. La intrarea pe drumul cu sens unic se întîlneºte indicatorul de informare "drum cu sens unic";
2. La apropierea din lateral de un drum cu sens unic se întâlneºte indicatorul de informare "drum cu sens unic"
3. La ieºirea de pe un drum cu sens unic se întâlneºte indicatorul de avertizare "circulaþie în ambele sensuri".
4. La apropierea din sens invers de un drum cu sens unic se întâlneºte indicatorul de interzicere "accesul interzis”
Particularitãþi ale circulaþiei pe sens unic:
Oprirea ºi staþionarea voluntarã sînt permise ºi pe partea stânga a drumului dacã rãmâne o
bandã de circulaþie liberã; ( Art. 141 alin. 4 din R )
Întoarcerea este interzisã; ( Art. 126 lit. d din R )
Pentru viraj stînga încadrarea se face lângã bordura din stânga. (Art. 107 alin. 2 lit. b din R )
Vehiculele care nu circulã pe prima stradã sau arterã la Întoarcerea este interzisã în intersecþia cu sens giratoriu
dreapta, vor circula pe lângã insulã sau rondou pânã în (prin manevre înainte - înapoi ) dar este permisã în locul cu
momentul pãrãsirii intersecþiei cu respectarea reglementãrilor sens giratoriu (prin ocolirea insulei).
privitoare la semnalizarea schimbãrii poziþiei de mers a În i n t e r se c þ i i l e c u se n s g i ra t o ri u se m n al i z at e ca
vehiculelor. a t a r e , v e h ic u l e l e c a r e c i r c u l ã î n i n t e r i o r ul a c e s t o r a a u
Oprirea, staþionarea, mersul înapoi ºi depãºirea sînt p r i o ri t a t e f a þ ã d e c e l e ca r e u r me a z ã s ã p ã t ru n d ã î n
interzise în aceastã intersecþie. i n t e r se c þ i e . ( A rt . 5 7 a l in 4 din OUG )
Intersecþii ºi obligaþia
de a ceda trecerea
INTERSECÞIILE SUNT:
a) cu circulaþie nedirijatã;
b) cu circulaþie dirijatã.
(În aceastã categorie sunt incluse ºi intersecþiile în care circulaþia se desfãºoarã în sens giratoriu) ( Art. 55 din OUG )
La apropierea de o intersectie conducatorul de vehicul tre- trafic de a nu-si continua deplasarea sau de a nu efectua orice
buie sa circule cu o viteza care sa ii permita oprirea, pentru a alta manevra, daca prin acestea ii obliga pe ceilalti participanti la
acorda prioritate de trecere participantilor la trafic care au trafic care au prioritate de trecere sa-si modifice brusc directia
acest drept. ( Art. 56 din OUG ) sau viteza de deplasare ori sa opreasca; ( Art. 6 pct. 1 din OUG )
La intersectiile cu circulatie dirijata, conducatorul de Deci prioritatea este dreptul pe care îl are un vehicul de a
vehicul este obligat sa respecte semnificatia indicatoarelor, trece înaintea altui vehicul atunci când se întîlnesc. Pierderea
culoarea semaforului sau indicatiile ori semnalele politistul prioritãþii este situaþia inversã prioritãþii, pentru cã în cazul
rutier. cînd douã vehicule întîlnindu-se, unul are prioritate, iar
Patrunderea unui vehicul intr-o intersectie este interzisa celãlalt pierde prioritatea. Regulile de prioritate ºi de pierdere
daca prin aceasta se produce blocarea intersectiei.( Art. 57 a priori -tãþii, sînt de o importanþã deosebitã, pentru cã nere-
alin. 2 ºi 3 din OUG ) spectarea lor este una din principalele cauze care duc la pro-
PRIORITATE DE TRECERE - dreptul unui participant la trafic ducerea de accidente cu urmãri deosebit de grave. Mai trebuie
de a trece inaintea celorlalti participanti la trafic cu care se þinut cont cã în aplicarea regulilor de prioritate ºi de pierdere
intersecteaza, in conformitate cu prevederile legale privind de prioritate, legea nu face deosebire între tipurile de vehicule.
circulatia pe drumurile publice;(( Art.6 pct. 26 din OUG )
ACORDARE A PRIORITÃÞII - obligatia oricarui participant la
CAIETUL CURSANTULUI 39
Regulile de prioritate
1). PRIORITATEA DE DREAPTA (GENERALÃ)
Este o prioritate stabilitã prin lege. Se aplicã în intersecþi- întâlneascã într-o intersecþie dirijatã prin indicatoare, venind
ile cu circulaþie nedirijatã ºi în toate cazurile de egalitate. de pe douã drumuri publice unde sunt instalate indicatoare
ATUNCI CÎND DOUÃ SAU MAI MULTE VEHICULE SE APROPIE cu aceeaºi semnificaþie, vehiculul care vine din dreapta are
SIMULTAN DE O INTERSECÞIE NEDIRIJATÃ ,SAU SE AFLÃ ÎNTR-O prioritate.(( Art. 129 alin. 2 din R ) Un alt caz de egalitate este
SITUAÞIE DE EGALITATE , PRIMUL VA TRECE CEL CARE VINE DIN atunci cînd într-o intersecþie se întîlnesc autovehicule din
DREAPTA. În intersectiile cu circulatie dirijata prin indicatoare grupa de prioritate specialã,în orice combinaþie(poliþie cu sal-
de prioritate, regula prioritatii de dreapta se respecta numai vare, poliþie cu pompieri,salvare cu pompieri)Cand doua
in cazul in care doua vehicule urmeaza sa se intalneasca, autovehicule cu regim de circulatie prioritara, care se
fiecare intrand in intersectie de pe un drum semnalizat cu un deplaseaza in misiune avand semnalele luminoase si sonore
indicator avand aceeasi semnificatie de prioritate sau de in functiune, se apropie de o intersectie, venind din directii
pierdere a prioritatii. ( Art. 59 alin. 3 din OUG ) Insistãm diferite, vehiculul care circula din partea dreapta are priori-
asupra situaþiilor de egalitate, în care de asemenea se aplicã tate.((Art. 62 alin.2 din OUG ).Pentru cã aceste autovehicule
regula prioritãþii de dreapta. Se considerã cã atunci cînd când sînt în misiune,au aceleaºi drepturi de a trece înaintea
douã sau mai multe vehicule, se întîlnesc într-un anumit loc celorlante vehicule,între ele este o situaþie de egalitate, rezol-
(indiferent locul unde se întîlnesc) ºi au drepturi egale sã vatã prin prioritatea de dreapta.
treacã prin locul respectiv, ele se aflã în situaþia de egalitate. În intersectii, conducatorii vehiculelor care vireaza spre
Trebuie reþinut cã situaþiile de egalitate pot fi întîlnite ºi în stanga sunt obligati sa acorde prioritate de trecere
intersecþiile dirijate, unde situaþiile sînt rezolvate prin regula vehiculelor cu care se intersecteaza si care circula din partea
prioritãþii de dreapta.Când douã vehicule urmeazã sã se dreapta. ( Art. 59 alin.2 din OUG )
Vehiculele care circulã pe un sector de drum la începutul ficã,inconfundabilã. Atunci cînd drumul cu prioritate îºi
cãruia întîlnesc indicatorul "Drum cu prioritate",sau înaintea schimbã direcþia de mers într-o intersecþie, în mod obligato-
intersecþiilor din afara localitãþilor întîlnesc indicatorul riu se confirmã drumul cu prioritate prin instalarea indica-
"Intersecþie cu un drum fãrã prioritate", vor circula prin inter- torului "Drum cu prioritate" ºi sub fiecare indicator, atît sub
secþie ca ºi cînd s-ar afla pe culoarea verde a unui semafor cele de prioritate, cât ºi sub cele de pierdere a prioritãþii, se
electric, avînd prioritate de drum cu prioritate faþã de instaleazã panouri adiþionale : Direcþia drumului cu priori-
vehiculele care circulã pe drumurile care intersecteazã dru- tate (cu configuraþia locului). Menþionãm în mod deosebit,
mul cu prioritate ºi care pentru a cunoaºte cã au pierdut pri- sã se þinã cont de faptul cã intersecþiile în care se aplicã pri-
oritatea , în mod obligatoriu vor întîlni indicatorul "Oprire" oritatea drumului cu prioritate, sînt intersecþii cu circulaþie
sau "Cedeazã trecerea".(( Art.129 alin.1 din R ) dirijatã ºi cã singurele indicatoare care transformã o inter-
Faptul cã se circulã pe un drum cu prioritate ,în afara secþie din nedirijatã în dirijatã, sînt indicatoarele de regle-
localitãþilor, este confirmat de indicatorul "Intersecþie cu un mentare a prioritãþii (cele amintite mai sus).
drum fãrã prioritate", dar nu este obligatorie montarea aces- Este greºitã ideea cã intersecþiile cu circulaþie nedirijatã nu
tui indicator,iar în localitãþi în majoritatea cazurilor, faptul pot avea nici un fel de indicatoare, sau cã existenþa unui alt
cã se circulã pe drumul cu prioritate, se deduce prin indicator decât cele de prioritate , ar transforma-o în inter-
recunoaºterea dupã formã, din spate, a indicatoarelor secþie cu circulaþia dirijatã.
"Oprire" ºi "Cedeazã trecerea" care au o formã speci-
3). PRIORITATEA FAÞÃ DE CIRCULAÞIA DIN SENS INVERS ( Art. 129 alin. 1 din R )
Este o prioritate stabilitã prin indicatoare, aplicîndu-se "Priortate faþã de circulaþia din sens invers",ceilalþi ca sã
pe sectoarele de drum îngustat, unde nu au loc sã circule cunoascã dacã pierd prioritatea, întâlnind indicatorul
douã vehicule unul pe lîngã celãlalt, indiferent de natura "Prioritate pentru circulaþia din sens invers" În situaþia cînd
îngustãrii, cu caracter permanent(poduri) sau temporar sub indicatoare apar ºi panouri adiþionale cu siluetele auto-
(lucrãri) ºi unde este necesarã reglementarea prioritãþii la buzului sau autocamionului, se precizeazã la cine se referã
drum îngustat, reglementare care se face prin instalarea indicatorul, deci vor pierde prioritatea numai autovehiculele
celor douã indicatoare "Prioritate faþã sau pentru circulaþia a cãror siluetã apare pe semnul adiþional, celelalte
din ses invers". nepierzând prioritatea.
Au prioritate, vehiculele care întîlnesc indicatorul
Este o prioritate stabilitã prin lege, aplicându-se vehiculele care circulând în rampã, din cauza imposi-
pe sectoarele de drum cu declivitãþi, unde nu au loc bilitãþii trecerii a douã vehicule unul pe lîngã celãlalt,
sã circule douã vehicule unul pe lângã celãlalt, avînd în locul respectiv, sã opreascã, ºtiind faptul cã dupã
prioritate vehiculele care urcã faþã de cele care oprire este mult mai greu sau uneori imposibil sã se
coboarã la trecerea pe lângã un obstacol imobil. pornescã în urcare, faþã de cel care oprind în
Aceastã prioritate a fost creatã pentru a nu obliga coborâre, pornirea nu constituie un impediment.
Este o prioritate stabilitã prin lege. Pentru a avea pri- cu excepþia celor care reglementeazã trecerea la nivel
oritate de trecere, autovehiculele cu prioritate specialã, cu calea feratã. ( Art. 61 alin. 2 din OUG )Când pe dru-
atunci când se deplaseazã în acþiuni de intervenþie sau mul public circulaþia este dirijatã de un poliþist rutier,
în misiuni care au caracter de urgenþã, trebuie sã aibã conducãtorii autovehiculelorcu prioritate specialã tre-
în funcþiune semnalele luminoase ºi sonore. ( Art. 61 buie sã respecte semnalele, indicaþiile ºi dispoziþiile aces-
alin. 1 din OUG ) tuia.(( Art. 61 alin. 3 din OUG ) Menþionãm cã noþiunea de
Conducãtorii autovehiculelor cu prioritate specialã coloana oficialã, care fiind însoþitã de autovehiculele
aflaþi în situaþiile prevãzute la alin de mai sus pot încãl- poliþiei, intrã în prima categorie a acestei prioritãþi (adicã a
ca regimul legal de vitezã sau alte reguli de circulaþie, prioritãþii autovehiculelor poliþiei în misiune).
CAIETUL CURSANTULUI 41
Ordinea de trecere a vehiculelor în
INTERSECÞIILE DIRIJATE
ORDINEA ESTE: B, D, C, A.
Vehiculul oprit sau staþionat pe partea carosabilã trebuie aºezat lângã ºi în paralel cu marginea acesteia, pe
un singur rând, dacã printr-un alt mijloc de semnalizare nu se dispune altfel. Motocicletele fãrã ataº, mopedele
ºi bicicletele pot fi oprite sau staþionate ºi câte douã, una lângã alta. În afara localitãþilor oprirea sau
staþionarea voluntarã a vehiculelor se face în afara pãrþii carosabile, iar atunci când nu este posibil, cât mai
aproape de marginea din dreapta a drumului, paralel cu axa acestuia.(( Art. 63 alin. 5 din OUG )
NU ESTE PERMISÃ OPRIREA SAU STAÞIONAREA ÎN TUNELURI. ÎN SITUAÞII DE URGENÞÃ SAU DE PERICOL
CONDUCÃTORULUI DE AUTOVEHICUL ÎI ESTE PERMISÃ OPRIREA SAU STAÞIONAREA NUMAI ÎN LOCURILE
SPECIAL AMENAJATE ºI SEMNALIZATE CORESPUNZÃTOR. ÎN CAZ DE IMOBILIZARE PRELUNGITÃ A AUTOVE-
HICULULUI ÎN TUNEL, CONDUCÃTORUL DE VEHICUL ESTE OBLIGAT SÃ OPREASCÃ MOTORUL.
( ART. 141 ALIN. 7 DIN R )
ÎN LOCALITÃÞI, PE DRUMURILE CU SENS UNIC, OPRIREA SAU STAÞIONAREA VOLUNTARÃ A VEHICULELOR ESTE PER-
MISÃ ºI PE PARTEA STÂNGÃ, DACÃ RÃMÂNE LIBERÃ CEL PUÞIN O BANDÃ DE CIRCULAÞIE. ( ART. 141 ALIN. 4 DIN R )
CAIETUL CURSANTULUI 43
SE INTERZICE OPRIREA VOLUNTARÃ A VEHICULELOR:
Staþionarea voluntarã
re
ice
drumul public, pe o duratã mai mare 20. în locul unde este instalat indica-
de 5 minute.(( Art. 63 alin1 din OUG ) torul "Staþionarea interzisã" ; sau Nu este permisã
indicatorul cu semnificaþia staþionarea pe partea
SE INTERZICE STAÞIONAREA VOL- "Staþionare alternantã", în altã zi carosabilã, în timpul nopþii, a
UNTARÃ A VEHICULELOR: sau perioadã decât cea permisã ; tractoarelor, a remorcilor,a mope-
sau a indicatorului cu semnificaþia delor, a bicicletelor, a maºinilor ºi
Mersul înapoi
REGULÃ: Conducãtorul de vehicul care executã o manevrã de mers cu spatele spre este obligat sã semnalizeze din timp
ºi sã se asigure cã o poate face fãrã sã perturbe circulaþia sau sã punã în pericol siguranþa celorlalþi participanþi la trafic.
Pe drumurile publice înguste ºi/sau gorie, obligaþia de a efectua o manevrã În locurile în care mersul înapoi
cu declivitate, unde trecerea de mers înapoi revine conducãtorului este permis dar vizibilitatea în
vehiculelor care circulã din sensuri care urcã, cu excepþia cazului când spate este împiedicatã, vehiculul
opuse, unele pe lângã altele, este este mai uºor ºi existã condiþii pentru poate fi manevrat înapoi numai
imposibilã sau periculoasã, se pro- conducãtorul care coboarã sã execute atunci când conducãtorul acestu-
cedeazã dupã cum urmeazã: aceastã manevrã, mai ales atunci ia este dirijat de cel puþin o per-
când se aflã aproape de un refugiu. soanã aflatã în afara vehiculului.
a) la întâlnirea unui ansamblu de ( Art. 127 alin. 2 din R )
vehicule cu un vehicul conducãtorul SE INTERZICE MERSUL Persoana care dirijeazã
acestuia din urmã trebuie sã ÎNAPOI CU VEHICULUL: manevrarea cu spatele a unui
manevreze cu spatele; În toate cazurile prevãzute la vehicul este obligatã sã se asig-
manevra de întoarcere (18 cazuri), cu ure cã manevra se efectueazã
b) la întâlnirea unui vehicul greu cu excepþia drumului cu sens unic unde fãrã a pune în pericol siguranþa
un vehicul uºor, conducãtorul acestuia mersul înapoi este permis; participanþilor la trafic.( Art. 128
din urmã trebuie sã manevreze cu alin. 2 ºi 3 din R )
spatele; 19. pe o distanþã mai mare de 50 m;
Mersul înapoi cu autovehiculul
c) la întâlnirea unui vehicul care 20. la ieºirea de pe proprietãþi alãtu- trebuie semnalizat cu lumina sau
efectueazã transport public de per- rate drumurilor publice; luminile speciale din dotare. Se
soane cu un vehicul de transport mãr- recomandã dotarea autove-
furi conducãtorul acestuia din urmã 21. pe autostrãzi; hiculelor ºi cu dispozitive sonore
trebuie sã manevreze cu spatele. ( Art. 128 alin. 1 din R ) pentru semnalizarea acestei
În cazul vehiculelor de aceeaºi cate- manevre.( Art. 128 alin. 4 din R )
Depãºirea
DEFINIÞIE: depãºirea este manevra prin care un vehicul trece înaintea altui vehicul ori pe lângã un obstacol, aflat
pe acelaºi sens de circulaþie, prin schimbarea direcþiei de mers ºi ieºirea de pe banda de circulaþie sau din ºirul de
vehicule în care s-a aflat iniþial. ( Art. 45 alin. 1 din OUG)
Nu constituie depãºire, situaþia în care un vehicul circulã mai repede pe una dintre benzi decât vehiculele care
circulã pe altã bandã în acelaºi sens de circulaþie.( Art. 45 alin. 4 din OUG)
CAIETUL CURSANTULUI 45
PARTEA PE CARE SE EFECTUEAZà DEPêIREA
REGULÃ: Depãºirea se efectueazã numai pe partea stângã a vehiculului depãºit. ( Art. 45 alin. 5 din OUG)
Tramvaiul sau vehiculul al cãrui conducãtor Tramvaiul aflat în mers poate fi depãºit ºi pe
ii
epþ
a semnalizat intenþia ºi s-a încadrat corespunzã- partea stângã atunci când drumul este cu sens
Exc
tor pãrãsirii sensului de mers spre stânga se unic sau când între ºina din dreapta ºi marginea
depãºeºte prin partea dreaptã. trotuarului nu existã spaþiu suficient.
a) sã se asigure cã acela care îl urmeazã sau îl precede (cu cel puþin 50m în localitãþi ºi 100m în afara
nu a semnalizat intenþia începerii unei manevre similare ºi localitãþilor înainte de a începe efectiv manevra de
cã poate depãºi fãrã a pune în pericol sau stânjeni circu- depãºire );
laþia din sens opus; Atunci când prin manevra de depãºire c) sã pãstreze în timpul depãºirii o distanþã lateralã
se trece peste axa care separã sensurile de circulaþie, con- suficientã faþã de vehiculul depãºit;
ducãtorii de vehicule trebuie sã se asigure cã din sens d) sã reintre pe banda sau în ºirul de circulaþie
opus nu se apropie un vehicul ºi cã dispun de spaþiu sufi- iniþiale dupã ce a semnalizat ºi s-a asigurat cã poate
cient pentru a reintra pe banda iniþialã, unde au obligaþia efectua aceastã manevrã în condiþii de siguranþã pen-
sã revinã dupã efectuarea manevrei de depãºire. tru vehiculul depãºit ºi pentru ceilalþi participanþi la
b) sã semnalizeze intenþia de efectuare a depãºirii; trafic. ( Art. 45 alin. 2 ºi 3 din OUG) ( Art. 118 din R )
CONDUCÃTORUL DE VEHICUL CARE URMEAZà Sà FIE DEPêIT ESTE OBLIGAT: ( Art. 119 din R )
VÂRF DE RAMPĂ
T: 50m
MERSUL ÎNAPOI
DEPĂŞIIREA
În toate cazurile de la întoarcerea interzisã 1-8. din grafic +
13. pe pista bicicliºtilor sau a pietonilor (18 cazuri) cu excepþia... sensului unic... 9. în zona... indicatorului... Depãºirea interzisã
14. pe autostrãzi, expres, europene 19. pe distanþe > de 50 m 10. când... se trece... marcaj...
15. pe trotuar dacã... 1m... pentru pietoni. 20. la ieºirea... proprietãþile alãurate... drumului... 11. când din sens opus... se apropie... vehicul
CAIETUL CURSANTULUI
21. pe autostrãzi 12. se interzice depãºirea... s-a format o coloanã în aºteptare...
13. depãºirea... coloane oficiale.
47
Viteze maxime legale
Conducãtorii de vehicule sunt obligaþi sã respecte viteza maximã admisã pe sectorul de drum pe care
circulã ºi pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum ºi cea impusã prin mijloacele de
semnalizare,sã o adapteze în funcþie de condiþiile de drum astfel încât sã poatã efectua orice manevrã
în condiþii de siguranþã. ( Art. 121 alin 1 din R )
» VITEZELE MAXIME ADMISE ÎN AFARA LOCALITÃÞILOR Viteza maximã admisã pentru autovehicule cu mase
PENTRU CATEGORIILE DE AUTOVEHICULE SUNT: ºi/sau gabarite depãºite ori care transportã produse
periculoase este de 40 km/h în localitãþi, iar în afara
a) 130 km/h pe autostrãzi, 100 km/h pe drumurile localitãþilor de 70 km/h.
expres sau pe cele naþionale europene (E) ºi 90 km/h pe Viteza maximã admisã în afara localitãþilor pentru
celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din autovehiculele ai cãror coonducãtori au mai puþin de un
categoriile A, B ; an practicã de conducere sau pentru persoanele care
efectueazã pregãtirea practicã în vederea obþinerii per-
b) 110 km/h pe autostrãzi, 90 km/h pe drumurile misului de conducere este cu 20 km/h mai micã decât
expres sau pe cele naþionale europene (E) ºi 80 km/h pe viteza maximã admisã pentru categoria din care fac
celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din parte autovehiculele conduse.
categoriile C, , D ºi subcategoriile D1; (Art. 50 alin. 1,2,3 ºi 4 din OUG )
c) 90 km/h pe autostrãzi, 80 km/h pe drumurile Conducãtorul unui vehicul care circulã în spatele altuia
expres sau pe cele naþionale europene (E) ºi 70 km/h are obligaþia de a pãstra o distanþã suficientã faþã de
pentru celelalte categorii de drumuri, pentru autove- acesta, pentru evitarea coliziunii.
hiculele din subcategoriile A1, B1, C1 ; ( Art. 51 din OUG )
d) 45 km/h, pentru tractoare ºi mopede.
Viteza maximã admisã în afara localitãþilor pentru Se interzice conducãtorilor de vehicule sã reducã
autovehiculele care tracteazã remorci sau semiremorci brusc viteza ori sã efectueze o oprire neaºteptatã, fãrã
este cu 10 km/h mai micã decât viteza maximã admisã motiv întemeiat.
pentru categoria din care face parte autovehiculul trãgã- ( Art. 122 din R )
tor.
1. la trecerea prin intersecþiile cu cortegii, indiferent dacã acestea se ibilitatea este mai micã de 50 m;
circulaþie nedirijatã; aflã în mers sau staþioneazã pe 9. în zona de acþiune a indicatoru-
2. la trecerile pentru pietoni nese- partea carosabilã a drumurilor cu o lui de avertizare "Copii" în intervalul
maforizate, semnalizate prin indica- singurã bandã de circulaþie pe sens; orar 0700 - 2200 precum ºi a indica-
toare ºi marcaje, când drumul public 5. pe drumuri cu denivelãri, sem- torului "Accident";
are cel mult o bandã pe sens, iar nalizate ca atare; 10. la schimbarea direcþiei de
pietonii aflaþi pe trotuar, în imediata 6. când partea carosabilã este mers prin viraje; ( Art. 123 din R )
apropiere a pãrþii carosabile, acoperitã cu polei, gheaþã, zãpadã Administratorul drumului public
intenþioneazã sã se angajeze în bãtãtoritã, mâzgã sau piatrã cubicã este obligat ca în locurile prevãzute
traversare; umedã; mai sus sã instaleze indicatoare de
3. când vizibilitatea este sub 100 7. la trecerea pe lângã animale avertizare ºi sã ia mãsuri pentru
m în condiþii de ceaþã, ploi care sunt conduse pe partea caros- realizarea de amenajãri rutiere care
torenþiale, ninsori abundente. abilã sau pe acostament; sã determine conducãtorii de
4. la trecerea pe lângã grupuri 8. în curbe deosebit de pericu- vehicule sã reducã viteza de
organizate, coloane militare sau loase semnalizate ca atare unde viz- deplasare. ( Art. 124 din R )
Alte cazuri de reducere a vitezei obstacol sau de prezenþa altor partic- suri opuse, conducãtorii acestora
fãrã a fi precizatã valoarea acesteia: ipanþi la trafic, este obligat sã reducã sunt obligaþi ca de la o distanþã de
1. la trecerea autovehiculelor cu viteza ºi, la nevoie sã opreascã pen- cel puþin 200m sã foloseascã
regim de circulaþie prioritarã care au tru a permite trecerea vehiculelor luminile de întâlnire concomitent cu
în funcþiune semnalele speciale de care circulã din sens opus. reducerea vitezei.
avertizare luminoase de culoare 5. la semnalul prin balansarea pe 9. în zona de acþiune a indicatoru-
albastrã ºi sonore. verticalã a braþului , având palma lui COBORÂRE PERICULOASÃ.
2. la intrarea în intersecþiile unde orintatã catre sol, de cãtre : polþiºtii 10. la semnalul de culoare gal-
lumina roºie a semaforului este în de frontierã; îndrumîtorii de circu- benã intermitent care permite tre-
funcþiune ori indicatoarele obligã la laþie ai Ministerului Apãrãrii; agenþii cerea cu respectarea regulilor de cir-
acordarea prioritãþii de trecere, con- de cale feratã, la trecerile la nivel; culaþie aplicabile în acel loc.
duc[torii autovehiculelor speciale aflate personalul autorizat din zona 11. la trecerea la nivel cu calea
în misiune trebuie sã reducã viteza ºi lucrãrilor pe drumurile publice. feratã curentã, conducãtorul de
sã circule cu atenþie sporitã pentru 6. la semnalul dat prin bal- autovehicul este obligat sã circule
evitarea producerii de accidente. ansarea pe verticalã a braþului de cu vitezã redusã ºi sã se asigure cã
3. la apropierea de o staþie pentru cãtre poliþistul rutier care se aflã pe din partea stângã sau din partea
mijloacele de transport public de drumul public, în intersecþie sau pe dreaptã nu se apropie nici un
persoane prevãzutã cu alveolã , motocicleta poliþiei. vehicul feroviar.
unde trebuie acordatã ºi prioritatea 7.la mesajul afiºat REDUCEÞI VITEZA 12. ca primã mãsurã, în zona de
de trecere. transmis din autovehiculul poliþiei . acþiune a indicatoarelor de averti-
4. conducãtorul de vehicul al cãrui 8. pe timpul nopþii, la apropierea zare precum ºi la întâlnirea indica-
mers înainte este obturat de un a douã vehicule care circulã din sen- toarului Cedeazã trecerea.
CAIETUL CURSANTULUI 49
Permisul de conducere
Pe parcursul activitãþii de pregãtire practicã 3. Ansamblul de vehicule a cãrui masã totalã INFRACÞIUNI LA
sau de examinare în vederea obþinerii per-
misului de conducere, instructorul auto ates-
maximã autorizatã nu depãºeºte 4.250 kg, format
dintr-un autovehicul trãgãtor din categoria B ºi o REGIMUL CIRCULAÞIEI
tat ori, dupã caz, examinatorul împreunã cu remorcã, a cãrei masã totalã maximã autorizatã NERESPECTAREA DISPOZIÞIILOR
persoana pe care o supravegheazã sau o depãºeºte 750 Kg; PRIVIND CIRCULAÞIA PE DRU-
examineazã rãspund pentru încãlcarea de
cãtre aceasta a regulilor de circulaþie sau, MURILE PUBLICE, CARE
dupã caz, pentru pagubele produse terþilor ca
g) Categoria BE; ÎNTRUNEºTE ELEMENTELE CON-
urmare a producerii unui accident de circu- STITUTIVE ALE UNEI INFRACÞIUNI,
laþie. ( Art. 23 alin. 3 din OUG ) ATRAGE RÃSPUNDEREA PENALÃ A
Persoanele care solicitã prezentarea la exa- h) Categoria C1; PERSOANEI CARE SÃVÂRºEºTE
men pentru obþinerea permisului de conduc- FAPTA ºI DUPÃ CAZ ANULAREA
ere sau a unor noi categorii ori subcategorii ale
acestuia trebuie sã îndeplineascã, potrivit PERMISULUI DE CONDUCERE.
i) Categoria C1E; ( ART. 84 DIN OUG )
legii, condiþiile de vârstã, sã fie apte din punct
de vedere medical ºi psihologic ºi sã facã Sunt considerate infracþiuni
dovada pregãtirii teoretice ºi practice prin cursuri
organizate de unitãþi autorizate, potrivit legii. (
j) Categoria C; urmãtoarele fapte:
Art. 23 alin. 4 din OUG ) 1. Conducerea pe drumurile pub-
Titularul permisului de conducere tre- lice a unui autovehicul sau tramvai
buie sã declare pierderea, furtul sau dis-
k) Categoria CE; de cãtre o persoanã care are o
trugerea acestui document autoritãþii emi- îmbibaþie alcoolicã de peste 0,80 g/l
tente, în cel mult 48 de ore de la constatare, (starea de ebrietate) alcool pur în sânge
ºi sã solicite eliberarea unui nou permis de
l) Categoria D1; ori se aflã sub influenþa unor substanþe ori
conducere. ( Art. 43 din R ) produse stupefiante sau medicamente cu
efecte similare acestora.
Permisul de conducere seelibereazãpentruuna m) Categoria D1E; Dacã persoana aflatã în situaþia de mai
saumaimulte dintreurmãtoarelecategoriiºisubcat- sus efectueazã transport public de per-
egorii de vehicule: soane, transport de substanþe sau produse
n) Categoria D; periculoase ori se aflã în procesul de instru-
a) Categoria AM: mopede; ire practicã a unei persoane pentru
obþinerea permisului de conducere sau în
timpul desfãºurãrii probelor practice ale
b) Categoria A 1 o) Categoria DE; examenului pentru obþinerea permisului de
conducere se considerã agravantã. ( Art. 87
alin. 1 ,2 ºi 4 din OUG )
p) Categoria Tr:
c) Categoria A 2
Tractor, maºini ºi utilaje autopropulsate agri- 2. Refuzul, împotrivirea ori sus-
cole, forestiere sau pentru lucrãri; tragerea conducãtorului unui
autovehicul sau al unui tramvai
d) Categoria A ori a instructorului auto, aflat în proce-
r) Categoria Tb: sul de instruire, sau a examinatorului
Troleibuz; autoritãþii competente, aflat în timpul
e) Categoria B1 desfãºurãrii probelor practice ale exam-
enului pentru obþinerea permisului de
s) Categoria Tv: conducere, de a se supune recoltãrii
Tramvai; ( Art. 30 din R ) probelor biologice sau testãrii aerului
f) Categoria B: expirat, în vederea stabilirii alcoolemiei
1. Autovehiculul a cãrui masã totalã maximã ori a prezenþei de produse sau sub-
autorizatã nudepãºeºte 3.500 kgºialcãruinumãr stanþe stupefiante ori a medicamentelor
de locuri pe scaune, în afara conducãtorului, nu cu efecte similare acestora.
este mai mare de 8; ( Art. 87 alin. 5 din OUG )
2.Ansamblulformatdintr-unautovehicultrãgã-
tor din categoria B ºi o remorcã a cãrei masã totala
maximã autorizatã nu depãºeºte 750 kg (o remor-
cã uºoarã);
CAIETUL CURSANTULUI 51
14. Îndeplinirea defectuoasã sau spectãrii regulilor de circulaþie; SUSPENDAREA DREPTULUI DE A
neîndeplinirea atribuþiilor de verificare CONDUCE AUTOVEHICULE PE 30
tehnicã ori inspecþie tehnicã periodicã a 3. Titularului permisului de conduc- ZILE:
autovehiculelor, remorcilor sau tram- ere i s-a aplicat, printr-o hotãrâre ju- 1. depãºirea coloanelor de vehicule
vaielor ori a celor referitoare la efectu- decãtoreascã rãmasã definitivã, pe- oprite la culoarea roºie a semaforului
area unor reparaþii sau intervenþii deapsa complementarã a interzicerii sau la trecerile la nivel cu calea feratã;
tehnice de cãtre persoanele care au exercitãrii profesiei sau ocupaþiei de
asemenea atribuþii, dacã din cauza stãrii conducãtor de vehicule; 2. neacordarea prioritãþii de trecere
tehnice a vehiculului s-a produs un acci- pietonilor angajaþi în traversarea regula-
dent de circulaþie care a avut ca rezultat 4. Permisul de conducere a fost obþin- mentarã a drumului public prin locurile
uciderea sau vãtãmarea integritãþii cor- ut cu încãlcarea normelor legale, situaþie special amenajate ºi semnalizate, aflaþi
porale ori a sãnãtãþii unei persoane, se constatatã de instanþa competentã. pe sensul de deplasare a autovehiculu-
pedepseºte conform legii penale. lui sau tramvaiului;
5. Permisul de conducere se anuleazã
15. Efectuarea unor lucrãri de constru- ºi în cazul în care titularul acestuia a 3. neacordarea prioritãþii de trecere
ire, modificare, modernizare sau reabil- decedat. ( Art. 114 din OUG ) vehiculelor care au acest drept;
itare a drumului public ºi amplasarea unor 4. nerespectarea semnificaþiei culorii
construcþii, panouri sau reclame public- roºii a semaforului;
itare în zona drumului, fãrã autorizaþie de
construcþie eliberatã în condiþiile legii. Retragerea permisului de con- 5. nerespectarea regulilor privind
Deasemenea este infracþiune ºi se ducere - mãsurã tehnico-adminis- depãºirea;
sancþioneazã persoana care nu respectã trativã dispusã de poliþia rutierã
condiþiile stabilite în autorizaþia de con- în baza unui certificat medico-legal prin 6. nerespectarea semnalelor, indi-
strucþie, eliberatã în condiþiile legii, pentru care titularul a fost declarat inapt medi- caþiilor ºi dispoziþiilor poliþistului rutier
amenajarea accesului rutier la drumul cal, constând în reþinerea documentului aflat în exercitarea atribuþiilor de servi-
public, în cazul construcþiilor amplasate în ºi interzicerea dreptului de a conduce ciu;
zona acestuia. autovehicule sau tramvaie;
( Art. 97 alin. 4 din OUG ) 7. În situaþia când conducãtorul de
16. Persoana autorizatã de adminis- vehicul implicat într-un accident de cir-
tratorul cãii ferate sau de cãtre adminis- culaþie în urma cãruia a rezultat numai
tratorul unui drum public sau de cãtre avarierea vehiculului, acesta nu se prez-
executantul unei lucrãri pe partea caros- intă în 24 de ore la unitatea de poliþie pe
abilã care nu ia mãsurile corespunzã-
toare pentru semnalizarea trecerilor la
RÃSPUNDEREA raza cãreia s-a produs accidentul, în
vederea întocmirii documentelor de con-
nivel cu calea feratã sau pentru sem- CONTRAVENÞIONALÃ statare.
nalizarea obstacolelor sau a lucrãrilor pe
drumurile publice, dacã prin aceasta s-a Î nc ãl ca re a d is p oz iþ i il or p r ez en - 8. dacã titularul permisului de con-
produs un accident de circulaþie din care te i o rdo nan þ e de ur ge nþ ã, a lt e le ducere a sãvârºit contravenþii care
au rezultat victime omeneºti sau pagube dec ât cel e care î ntru nesc el e- cumuleazã 15 puncte de penalizare;
materiale. ( Art. 92, 93 ºi 94 din OUG ) mentel e constitu tiv e al e unei ( Art. 100 alin. 3 din OUG )
infr acþiuni, cons tituie con tra-
venþ ii ºi s e s ancþ io neazã cu aver-
ANULAREA PERMISULUI ti sme nt ori c u amen d ã ca san cþ i-
CONTRAVENÞII CARE ATRAG ºI SUS-
DE CONDUCERE une pr inc ip alã ºi , d up ã caz, c u
una din tre s ancþ i uni le c omp le - PENDAREA DREPTULUI DE A CON-
Anularea permisului de conducere se men tar e: ( A rt . 95 ali n 1 di n O UG ) DUCE AUTOVEHICULE PE 60 ZILE:
dispune în urmãtoarele cazuri: a) Aplicarea punctelor de penalizare;
b) Suspendarea exercitãrii dreptului 1. nerespectarea regulilor privind pri-
1. Titularul permisului de conducere a de a conduce, pe timp limitat; oritatea de trecere, depãºirea sau tre-
fost condamnat printr-o hotãrâre judecã- c) Confiscarea bunurilor destinate cerea la culoarea roºie a semaforului,
toreascã rãmasã definitivã pentru sãvârºirii contravenþiilor prevãzute în dacã prin aceasta s-a produs un acci-
infracþiunile enumerate mai sus; prezenta ordonanþã de urgenþã ori dent de circulaþie din care au rezultat
folosite în acest scop; avarierea unui vehicul sau alte pagube
2. Titularul permisului de conducere a d) Imobilizarea vehiculului; materiale;
fost condamnat printr-o hotãrâre judecã- e) Radierea din oficiu a înmatriculãrii
toreascã rãmasã definitivã pentru o sau înregistrãrii vehiculului; 2. nerespectarea interdicþiei tempo-
infracþiune care a avut ca rezultat ( Art. 96 alin. 2 din OUG ) rare de circulaþie instituite pe un anumit
uciderea sau vãtãmarea corporalã a unei CONTRAVENÞII CARE ATRAG ºI segment de drum public;
persoane, sãvârºitã ca urmare a nere-
CAIETUL CURSANTULUI 53
REÞINEREA CERTIFICATULUI semnificative de carburant sau lubrifi- 3. datele din certificatul de înmatricu-
DE ÎNMATRICULARE ant;
o) plãcuþele cu numãrul de înmatric-
lare sau de înregistrare nu concordã cu
caracteristicile tehnice ale vehiculului;
Certificatul de înmatriculare sau de ulare sau de înregistrare nu sunt con-
înregistrare ori dovada înlocuitoare a forme cu standardul ori au aplicate dis- 4. vehiculul nu a fost radiat din circu-
acestuia se reþine de cãtre Poliþia Rutierã pozitive de iluminare, altele decât cele laþie în cazurile prevãzute în prezenta
în urmãtoarele cazuri: omologate; ordonanþã de urgenþã;
a) vehiculul nu are efectuatã inspecþia p) datele din certificatul de înmatric-
tehnicã periodicã valabilã; ulare sau de înregistrare nu concordã 5. vehiculul nu este asigurat de
b) nu sunt respectate normele tehnice cu caracteristicile tehnice ale vehiculu- rãspundere civilã în caz de pagube pro-
constructive referitoare la transportul lui; duse terþilor prin accidente de circulaþie,
produselor periculoase; r) vehiculul nu a fost radiat din circu- conform legii;
c) vehiculul circulã noaptea fãrã faruri laþie în cazurile prevãzute în prezenta ( Art. 112 alin. 3 din OUG )
sau lãmpi de semnalizare, dispozitivele ordonanþã de urgenþã;
de iluminare ºi semnalizare luminoase, s) vehiculul nu este asigurat de
mijloacele fluorescent-reflectorizante, rãspundere civilã în caz de pagube pro- ÎNMATRICULAREA
prevãzute în normele tehnice în vigoare;
d) vehiculul circulã cu defecþiuni
duse terþilor prin accidente de circu-
laþie, conform legii; ªI RADIEREA
majore la sistemele de iluminare-sem-
nalizare sau cu alte dispozitive decât
t) deþinãtorul vehiculului nu a
preschimbat certificatul de înmatricu-
AUTOVEHICULELOR
cele omologate; lare sau de înregistrare, în conformitate
e) sistemul de frânare de serviciu este cu prevederile legale; Pentru a circula pe drumurile publice,
defect; u) vehiculul nu are montatã una din- vehiculele, cu exceptia celor trase sau
f) sistemul de frânare de ajutor sau de tre plãcuþele cu numãrul de înmatricu- impinse cu mana si a bicicletelor, tre-
staþionare este defect; lare sau de înregistrare; buie sa fie inmatriculate ori inregistrate,
g) mecanismul de direcþie prezintã v) vehiculul are lipsã elemente ale dupa caz, si sa poarte placute cu
uzuri peste limitele admise; caroseriei ori aceasta este într-o stare numarul de inmatriculare sau de inregis-
h) anvelopele au alte dimensiuni sau avansatã de degradare; trare, cu forme, dimensiuni si continut
caracteristici decât cele prevãzute în x) lipsa dotãrilor obligatorii pe prevazute de standardele in vigoare.
cartea de identitate a vehiculului, prez- autovehicule destinate învãþãrii con- ( Art. 12 alin. 1 din OUG )
intã tãieturi sau rupturi ale cordului ori ducerii autovehiculelor în procesul
sunt uzate peste limita legal admisã; instruirii persoanelor în vederea
i) zgomotul în mers sau staþionare obþinerii permisului de conducere, pre- Înmatricularea vehiculelor este con-
depãºeºte limita legal admisã pentru vãzute de reglementãrile în vigoare. tinua, de la admiterea in circulatie pana
tipul respectiv de vehicul; ( Art.112 alin. 1 din OUG ) la scoaterea definitiva din circulatie a
j) motorul emite noxe poluante peste unui vehicul din categoria celor supuse
limitele legal admise; acestei conditii, potrivit prevederilor
k) elementele dispozitivului de legale. ( Art. 11 alin. 2 din OUG )
cuplare pentru remorcare prezintã uzuri REÞINEREA PLÃCUÞELOR
pronunþate ori nu sunt compatibile,
fiind de naturã sã provoace CU NUMERELE DE Autoritatea care efectueazã înmatric-
desprinderea remorcii sau dezechili-
brarea ansamblului;
ÎNMATRICULARE ularea unui autovehicul sau a unei
remorci elibereazã proprietarului sau
l) autovehiculul sau tramvaiul are În situaþiile prevãzute mai jos odatã mandatarului acestuia un certificat de
aplicate pe parbriz, lunetã sau gea- cu reþinerea certificatului de înmatricu- înmatriculare conform categoriei sau
murile laterale afiºe sau reclame pub- lare poliþistul rutier retrage ºi plãcuþele subcategoriei din care face parte vehicu-
licitare, folii neomologate ºi/sau cu numãrul de înmatriculare sau de lul respectiv, precum ºi plãcuþe cu
nemarcate corespunzãtor ori accesorii înregistrare. numãrul de înmatriculare.
care restrâng sau estompeazã vizibili- 1. nu sunt respectate normele tehnice ( Art. 15 alin. 1 din OUG )
tatea în timpul mersului, atât din interi- constructive referitoare la transportul
or, cât ºi din exterior; produselor periculoase;
m) autovehiculul are aplicat pe Vehiculele înmatriculate sau înregis-
partea frontalã ºi/sau posterioarã a 2. plãcuþele cu numãrul de înmatricu- trate, cu excepþia celor cu tracþiune ani-
acestuia afiºe, înscrisuri sau reclame lare sau de înregistrare nu sunt con- malã, ºi remorcilor care circulã pe dru-
care diminueazã eficacitatea dispozi- forme cu standardul ori au aplicate dis- murile publice, trebuie sã aibã asigurare
tivelor de iluminare ºi semnalizare pozitive de iluminare, altele decât cele obligatorie pentru rãspundere civilã în caz
luminoasã ori citirea numãrului de omologate; de pagube produse terþilor prin accidente
înmatriculare; de circulaþie, conform legii.
n) autovehiculul prezintã scurgeri ( Art. 76 alin. 1 din OUG )
Orice vehicul care circulã pe dru- PARTICIPANÞILOR LATRAFIC este implicat un vehicul care transportã
mãrfuri periculoase este obligatã sã
murile publice trebuie sã corespundã Participanþii la trafic trebuie sã aibã anunþe de îndatã poliþia ºi sã apeleze
normelor tehnice privind siguranþa circu- un comportament care sã nu afecteze numãrul naþional unic
laþiei rutiere, protecþia mediului ºi uti- fluenþa ºi siguranþa circulaþiei, sã nu
CAIETUL CURSANTULUI 55
pentru apeluri de urgenþã 112, exis- Nu constituie infracþiune pãrãsirea Conducãtorii motocicletelor ºi
tent în reþelele de telefonie din România. locului accidentului, dacã victima mopedelor sunt obligaþi sã
( Art. 77 alin. 2 din OUG ) pãrãseºte locul faptei, iar conducãtorul foloseascã luminile de întâlnire pe
de vehicul anunþã imediat evenimentul toatã durata deplasãrii acestora pe
Conducãtorul de vehicul implicat într-un la cea mai apropiatã unitate de poliþie. drumurile publice.
accident de circulaþie în urma cãruia a ( Art. 89 alin. 5 din OUG )
rezultat numai avarierea vehiculului este Conducãtorului de autovehicul sau În circulaþia pe drumurile publice se
obligat sã-l scoatã imediat în afara pãrþii tramvai, instructorului auto atestat care interzice deþinerea la vedere, montarea
carosabile ori, dacã nu este posibil, sã-l se aflã în procesul de instruire practicã a ºi folosirea mijloacelor speciale de aver-
deplaseze cât mai aproape de bordurã unei persoane pentru obþinerea per- tizare sonorã ºi luminoasã pe ºi în alte
sau acostament, semnalizându-l core- misului de conducere, precum ºi exami- autovehicule decât cele prevãzute de
spunzãtor ºi sã se prezinte în termen de natorului autoritãþii competente în tim- lege, precum ºi deþinerea, montarea sau
24 ore la unitatea de poliþie pe raza cãreia pul desfãºurãrii probelor practice ale folosirea pe autovehicule a sistemelor
s-a produs accidentul, în vederea examenului pentru obþinerea permisului care perturbã buna funcþionare a dispoz-
întocmirii documentelor de constatare. de conducere sau pentru oricare dintre itivelor de supraveghere a traficului.
( Art. 79 alin. 1 din OUG ) categoriile ori subcategoriile acestuia, Conducãtorii de autovehicule pot
implicaþi într-un accident de circulaþie, folosi mijloace proprii de detectare a dis-
Conducãtorul unui vehicul implicat le este interzis consumul de alcool sau pozitivelor de mãsurare a vitezei.
într-un accident de circulaþie în urma de substanþe ori produse stupefiante ( Art. 44 alin. 1,2,3,4 ºi 5 din OUG )
cãruia a rezultat moartea sau vãtãmarea sau medicamente cu efecte similare
integritãþii corporale ori a sãnãtãþii unei acestora dupã producerea evenimentu- Conducãtorii de vehicule semnal-
persoane este obligat sã ia mãsuri de lui ºi pânã la testarea concentraþiei izeaza cu mijloacele de avertizare lumi-
anunþare imediatã a poliþiei, sã nu mod- alcoolului în aerul expirat sau recoltarea noasa, sonora sau cu bratul, dupã caz,
ifice sau sã ºteargã urmele accidentului probelor biologice. În situaþia în care nu înaintea efectuãrii oricãrei manevre sau
ºi sã nu pãrãseascã locul faptei. sunt respectate dispoziþiile alin. de mai pentru evitarea unui pericol imediat.
( Art. 77 alin. 1 din OUG ) sus, se considerã cã rezultatele testului ( Art. 112 din R )
sau ale analizei probelor biologice (1) Mijloacele de avertizare sonora
Este interzis oricãrei persoane sã recoltate reflectã starea conducãtorului, trebuie folosite de la o distanta de cel
schimbe poziþia vehiculului implicat într- a instructorului auto sau a examinatoru- puþin 25 m fata de cei cãrora li se
un accident de circulaþie în urma cãruia lui respectiv în momentul producerii adreseazã, pe o durata de timp care sa
a rezultat moartea sau vãtãmarea accidentului. asigure perceperea semnalului ºi fãrã sa
integritãþii corporale ori a sãnãtãþii ( Art. 78 alin. 1 ºi 2 din OUG ) îi determine pe aceºtia la manevre ce pot
uneia sau a mai multor persoane, sã Proprietarul sau deþinãtorul al cãrui pune în pericol siguranta circulaþiei.
modifice starea locului sau sã ºteargã autovehicul, remorcã sau tramvai a fost (2) Semnalizarea cu mijloacele de
urmele accidentului fãrã încuviinþarea avariat în alte împrejurãri decât într-un avertizare sonora nu poate fi folositã în
poliþiei care cerceteazã accidentul.. accident de circulaþie este obligat sã zonele de acþiune a indicatorului
( Art. 77 alin. 3 din OUG ) anunþe în termenul legal prevãzut de "Claxonarea interzisã".
Nu constituie infracþiune fapta con- lege , poliþia pe raza cãreia s-a produs
ducãtorului de vehicul care, în lipsa altor evenimentul, pentru întocmirea docu- Se excepteazã de la prevederile alin.2
mijloace de transport, el însuºi trans- mentelor de constatare. de mai sus:
portã persoanele rãnite la cea mai ( Art. 80 alin. 1 din OUG ) a) conducãtorii autovehiculelor cu
apropiatã unitate sanitarã în mãsurã sã regim de circulaþie prioritara când se
acorde asistenþã medicalã necesarã ºi la deplaseaza în acþiuni de intervenþii sau
care a declarat datele personale de iden- OBLIGAÞII PRIVIND în misiuni care au caracter de urgenta;
titate ºi numãrul de înmatriculare sau
înregistrare a vehiculului condus, con- SEMNALELE b) conducãtorii autovehiculelor care
folosesc acest semnal pentru evitarea
semnate într-un registru special, dacã se
înapoiazã imediat la locul accidentului.
CONDUCÃTORILOR unui pericol imediat.
( Art. 113 alin. 1,2 ºi 3 din R )
CAIETUL CURSANTULUI 57
e) vehiculele care compun ansamblul înlãturat imediat, conducãtorul este obli- a utilajelor agricole.
nu se ating la trecerea peste denivelãri, gat sã îl semnalizeze cu unul dintre
la efectuarea virajelor sau la schimbarea mijloacele prevãzute la aliniatul de mai Prin excepþie, se permite remorcarea
direcþiei de mers. ( Art. 154 din R ) sus. unui autovehicul al cãrui sistem de
( Art. 156 alin. 1-5 din R ) direcþie nu funcþioneazã numai în cazul
În cazul rãmânerii în panã a unui REMORCAREA UNUI AUTOVEHICUL când remorcarea se realizeazã prin sus-
autovehicul ori a remorcii acestuia, con- SE FACE CU RESPECTAREA URMÃ- pendarea roþilor directoare ale autove-
ducãtorul ansamblului este obligat sã îl hiculului remorcat cu o macara sau spri-
scoatã imediat în afara pãrþii carosabile
TOARELOR REGULI: jinirea roþilor directoare ale autovehicul-
sau, dacã nu este posibil, sã îl a) conducãtorii autovehiculelor traga- ului remorcat pe o platforma de remor-
deplaseze lângã bordurã ori acosta- tor ºi, respectiv, remorcat trebuie sa care.
ment, aºezându-l paralel cu axa drumu- posede permise de conducere valabile
lui ºi luând mãsuri pentru remedierea pentru categoriile din care face parte Conducãtorul poate împinge sau trac-
defecþiunilor sau, dupã caz, de remor- fiecare dintre autovehicule; ta, cu propriul autovehicul, în situaþii
care. b) autovehiculul trãgãtor sã nu deosebite, pe distanþe scurte, un alt
Pe timpul nopþii sau în condiþii de viz- remorcheze un autovehicul mai greu automobil pentru a-i pune motorul în
ibilitate redusã, autovehiculul sau decât masa lui proprie, cu excepþia cazu- funcþiune sau pentru a efectua scurte
remorca acestuia care are defecþiuni la lui când remorcarea se efectueazã de manevre, fãrã a pune în pericol sigu-
sistemul de iluminare sau de sem- cãtre un autovehicul destinat special ranþa deplasãrii celorlalþi participanþi la
nalizare luminoasã nu poate fi trac- depanãrii; trafic. ( Art. 157 alin. 1- 5 din R )
tat/tractatã pe drumurile publice fãrã a c) remorcarea trebuie sã se realizeze
avea în funcþiune, în partea stanga, în prin intermediul unei bare metalice în
fata, o lumina de întâlnire ºi în spate, lungime de cel mult 4 m. Autoturismul OBLIGAÞII PRIVIND TRANS-
una de poziþie. ( Art. 155 din R ) ale cãrui mecanism de direcþie ºi sistem
de frânare nu sunt defecte poate fi PORTUL DE PERSOANE
Dacã un autovehicul sau o remorcã a remorcat cu o legãturã flexibilã omolo- Conducãtorii de autovehicule ºi per-
rãmas în panã pe partea carosabilã a dru- gatã, în lungime de 3-5 m. Bara sau legã- soanele care ocupã locuri prevãzute prin
mului ºi nu poate fi deplasat/deplasatã în tura flexibilã trebuie fixatã la elementele construcþie cu centuri sau dispozitive de
afarã acesteia, conducãtorul autovehicul- de remorcare cu care sunt prevãzute siguranþã omologate trebuie sã le poarte
ului este obligat sã punã în funcþiune autovehiculele; în timpul circulaþiei pe drumurile pub-
luminile de avarie ºi sã instaleze triunghi- d) conducãtorul autovehiculului lice, cu excepþia cazurilor prevãzute în
urile reflectorizante. remorcat este obligat sã semnalizeze regulament.
Triunghiurile reflectorizante se corespunzãtor semnalelor efectuate de Pe timpul deplasãrii pe drumurile
instaleaza în faþã ºi în spatele vehiculului, conducãtorul autovehiculului trãgãtor. publice, conducãtorii motocicletelor,
pe aceeaºi bandã de circulaþie, la o dis- Atunci când sistemul de iluminare ºi mopedelor ºi persoanele transportate pe
tanþã de cel puþin 30 m de acesta, astfel semnalizare nu funcþioneazã, este acestea au obligaþia sã poarte cascã de
încât sã poatã fi observate din timp de interzisã remorcarea acestuia pe timpul protecþie omologatã.
cãtre participanþii la trafic care se apropie. nopþii ºi în condiþii de vizibilitate redusã, Conducãtorilor de vehicule le este
În localitãþi, atunci când circulaþia este iar ziua poate fi remorcat dacã pe partea interzisã folosirea telefoanelor mobile
intensã, triunghiurile reflectorizante pot fi din spate are aplicate inscripþia "Fãrã atunci când aceºtia se aflã în timpul
aºezate la o distanta mai micã sau chiar semnalizare", precum ºi indicatorul mersului, cu excepþia celor prevãzute cu
pe vehicul, astfel încât sã poatã fi obser- "Alte pericole". dispozitive tip mâini libere.
vate din timp de ceilalþi conducãtori de ( Art. 36 alin. 1,2 ºi 3 din OUG )
vehicule. Dacã remorcarea se realizeazã prin Copiii cu vârsta sub 12 ani sau cu
Dacã vehiculul nu este dotat cu lumini suspendarea cu o macara sau sprijinirea înãlþimea sub 150 cm trebuie sã poarte
de avarie sau acestea sunt defecte, con- pe o platformã de remorcare a partii din centuri de siguranþã adaptate greutãþii ºi
ducãtorul poate folosi, pe timpul nopþii ori faþã a autovehiculului remorcat, atunci dimensiunilor lor, iar cei cu vârsta sub 3
în condiþii de vizibilitate redusã, o lampã în acesta nu trebuie sã se afle nicio per- ani se transportã numai în dispozitive de
portativã cu luminã galbenã intermitentã, soanã. reþinere omologate.
care se instaleazã la partea din spate a Se interzice remorcarea unui autove- Conducãtorilor de autovehicule le
vehiculului. hicul cu douã roþi, cu sau fãrã ataº, a este interzis sã transporte copii cu vârs-
Se interzice folosirea triunghiurilor autovehiculului al cãrui sistem de ta de pana la 12 ani pe scaunul din faþã,
reflectorizante ori a luminilor de avarie în direcþie nu funcþioneazã sau care nu chiar dacã sunt þinuþi în braþe de per-
mod nejustificat sau pentru a simula o este înmatriculat ori înregistrat sau când soane majore, în timpul deplasãrii pe
rãmânere în panã în locurile unde oprirea drumul este acoperit cu polei, gheaþã ori drumurile publice.
ori staþionarea este interzisã. În cazul zãpadã. Se interzice ºi remorcarea a Se interzice conducãtorilor de autove-
cãderii din vehicule, pe partea carosabilã, douã sau mai multe autovehicule, a hicule, precum ºi persoanelor care
a încãrcãturii sau a unei pãrþi din aceasta, cãruþelor, a vehiculelor care în mod nor- ocupã scaunul din faþã sã þinã în brate
care constituie un obstacol ce nu poate fi mal sunt trase sau impinse cu mâna ori animale în timpul deplasãrii.
CAIETUL CURSANTULUI 59
La intersectarea unui drum public cu o urmeazã sa pãrãseascã autostrada sunt
calea feratã industrialã, accesul obligaþi sa semnalizeze din timp ºi sa se
vehiculelor feroviare se face numai dupã angajeze pe banda de ieºire (de decelerare). ZONA REZIDENÞIALÃ ªI
semnalizarea corespunzãtoare ºi din timp
de cãtre cel puþin un agent de cale feratã.
( Art. 169 alin. 1 ºi 2 din R )
Circulaþia autovehiculelor destinate PIETONALÃ
În cazul prevãzut la alin.de mai sus, transportului public de persoane sau de În zona rezidenþialã, semnalizatã ca
conducãtorii de vehicule sunt obligaþi sã mãrfuri se desfãºoarã pe banda din atare, pietonii pot folosi toatã lãþimea pãrþii
se conformeze semnificaþiei semnalelor partea dreapta a autostrazii, cu excepþia carosabile, iar jocul copiilor este permis.
agenþilor de cale feratã. cazului în care se efectueazã depãºirea Conducãtorii de vehicule sunt obligaþi
( Art. 140 alin. 1 ºi 2 din R ) sau semnalizarea rutiera existenta insti- sã circule cu o vitezã de cel mult 20
tuie o alta reglementare de utilizare a km/h, sã nu staþioneze sau sã parcheze
benzilor. vehiculul în afara spaþiilor anume desti-
( Art. 170 din R ) nate ºi semnalizate ca atare, sã nu stân-
OBLIGAÞII jeneascã sau sã împiedice circulaþia
pietonilor chiar dacã, în acest scop, tre-
PE AUTOSTRÃZI OBLIGAÞII PENTRU buie sã opreascã.
CAIETUL CURSANTULUI 61
Primul ajutor în caz de accident
CAIETUL CURSANTULUI 63
c) PREVEDEREA trebui sã fie de cel mult 75km/h.
Reprezintã capacitatea conducãtorului a u t o de a - se va evita stilul agresiv
a nticipa situaþi i din trafic cât m ai din ti m p º i d e - se va respecta mersul planificat
a g ãsi posibilitaþi pentru ca în desfaºura r ea t r a f i -
c u lui sã nu se producã nici un eveniment r u t i e r . 4.CONDUITA PREVENTIVÃ PE TIMP DE PLOAIE
Clasificare :
imediatã (apropiatã) a) Factorii de risc
indepãrtatã - reducerea aderentei
Prevederea imediatã se referã la acþiunile conducãtorului - creºterea spaþiului de oprire
auto când se aflã la volan (prima este folosirea centurii de si- - pericol de derapaj
guranþã, reducerea vitezei la depãºire dacã este necesarã). - reducerea vizibilitaþii
Prevederea îndepãrtatã se referã la acþiunea întreprinsã - oboseala apare mai rapid
de conducãtorul auto înainte de a urca la volan (pregãtirea - imposibilitatea aprecierii corecte, a distanþei si vitezelor
autovehiculului pentru drum, planificarea judicioasã a cãlã- celorlanþi participanþi la trafic
toriei (a cursei) ,stabilirea itinerariului ,etapizarea acestui - traversarea in fugã a strãzii de cãtre pietoni
traseu ,starea fizicã si psihicã a conducãtorului auto). - apariþia stãrii de somnolenþã
b) Mãsuri
d) JUDECATA - pregãtirea autovehiculului (ºtergãtoare, instalaþia de
Reprezintã procesul psihic de gândire si alegerea unei spãlare a parbrizului etc)
soluþii optime cu cel mai bun rezultat dintr-o situaþie apãrutã - stare psiho fizicã bunã
in trafic. Decizia, hotarârea pe care o luãm implicã - regimul de vitezã trebuie sã fie mult redus
cunoaºterea sau recunoaºterea alternativelor unei situaþii din - nu trebuie sã bruscãm comenzile (volan ,frânã,acceleraþie)
trafic si abilitatea de a alege soluþia pentru evitarea accidentu- - folosirea ºtergãtoarelor in timpul trecerii pe lângã alt
lui. vehicul chiar dacã ploaia a stat
Judecata trebuie sã fie: - din când in când trebuie privit in colþul parbrizului (unde
• promptã • rapidã • selectivã • justã nu ajung ºtergãtoarele trebuie oprit si curãþat)
CAIETUL CURSANTULUI 65
14.CONDUITA PREVENTIVÃ ÎN MEDIUL RURAL - reîntoarcerea se face tot progresiv pânã ce observaþi în
a) Factori de risc oglindã retragerea completã a autovehiculului depãºit
- starea drumului (pe timp de ploaie mâzgã) B) A CELUI CARE ESTE DEPúIT
- strãzi insuficient marcate - sã semnalizaþi cã s-a înþeles intenþia de a depãºi a celuilalt
- lipsa indicatoarelor ºi marcajelor - reducerea vitezei pentru ai permite ca el sã treacã într-un
- lipsa trotuarelor,treceri pentru pietoni timp scurt
- intersecþii nedirijate - sã reducem viteza ºi sã iasã pe acostament în caz de peri-
- diversitatea mare de vehicule prezenþa utilajelor agricole col (sau complet)
- vehicule staþionate pe partea carosabilã - pe timpul nopþii folosirea fazei scurte
- circulaþia vehiculelor cu tracþiune animalã ºi a bicicletelor
pe partea carosabilã C) A CELUI CE VINE DIN SENS OPUS
- turme de animale - sã semnalizaþi cu farurile în caz de pericol în timpul zilei
- pietoni ºi copii pe partea carosabilã - sã reduceþi viteza, sã semnalizaþi ºi sã iasã pe acostament
- petreceri publice (nunþi, botezuri), mitinguri etc. în caz de accident
- conducerea unor vehicule în stare de ebrietate (biciclete, 17. COLIZIUNILE FRONTALE
cãruþe, etc.)
- sunt cele mai periculoase generând pierderi de vieþi ºi
b) Mãsuri pagube
- pregãtirea autovehiculului, funcþionarea ºtergãtoarelor ºi Cauzele:
a instalaþiei de spãlare - nerespectarea regulilor de circulaþie la depãºire
- prudenþa ºi vigilenþa sporitã - abordarea greºitã a curbelor
- anticiparea diferitelor situaþii ,probleme care pot apãrea - pierderea controlului la volan datoritã adormirii, vitezei
- reducerea vitezei mari, influenþatã de alcool, obosealã etc
- avertizarea sonorã ºi opticã din timp - apariþia unor obstacole fixe
- evitarea bruscãrii comenzilor
- atenþie deosebitã la depãºire Cum prevenim coliziunile frontale:
- urmãrirea atentã la tot ce se petrece în faþã fiind pregãtiþi
15. SITUAÞII PERICULOASE CREATE DE VEHICULE în vederea evitãrii coliziunii
CU TRACÞIUNE ANIMALÃ, BICICLIºTI ºI PIETONI - sã-ºi pãstreze calmul
- sã menþinã ambele mâini pe volan
- sã încerce evitarea coliziunii prin ieºirea din drumul
a) Factori de risc vehiculelor ce vin din sens opus fie prin folosirea acosta-
- nu cunosc sau ignorã semnificaþia unor indicatoare ºi mar- mentului fie prin pãrãsirea ºoselei evitând copacii, stâlpii
caje - în ultima instanþã ºi încearcã o ºtergere lateralã
- fac manevre imprevizibile, schimbãri bruºte de direcþie OBS: în situaþii dificile nu întotdeauna se iese prin frânare
fãrã a se asigura ºi semnaliza ci ºi prin accelerare
- pe timp nefavorabil sau timp de noapte circulã neilumi-
nate sau iluminate necorespunzãtor 18.CENTURA DE SIGURANÞÃ
- circulaþia sub influenþa bãuturilor alcoolice
- circulã cu bagaje agabaritice supraîncãrcate Cum diminuãm la minimum consecinþele unui accident ce
- animale sperioase neobiºnuite cu zgomote nu a putut fi evitat.
Argumente în favoarea folosirii:
b) Mãsuri - centura îl fereºte pe pilot ºi pe pasageri de lovirea cu cor-
- anticiparea situaþilor periculoase puri dure, deci de traumatisme, deci de cele grave, care
- reducerea vitezei din timp pentru preîntâmpinarea oricãrei au ca urmare compromiterea luciditãþii conducerii ºi pier-
surprize derea controlului la volan
- atenþie la manevra depãºirii (spaþiul lateral) - împiedicã proiectarea prin parbriz la coliziuni frontale, la
rãsturnare
- împiedicã ejectarea pasagerului din dreapta prin parbriz
16. CONDUITA PREVENTIVà LA DEPúIRE - sporeºte considerabil confortul în pilotarea vehiculului
diminuând forþa centrifugã contribuind astfel la
A) A CELUI CARE DEPêEªTE menþinerea unei poziþii corecte la volan factor important
- sã efectueze manevra numai dacã este absolut necesarã ºi pentru siguranþa rutierã
sigurã - centura îi îndeamnã pe conducãtorii auto la o conducere
- sã începem manevra numai dupã ce cel care urmeazã a fi prudentã amintindu-le mereu de pericolele excesului de
depãºit a înþeles intenþia noastrã vitezã
- trecerea într-o treaptã inferioarã - la 20 km/h forþa ce acþioneazã asupra conducãtorului la
- ieºirea în depãºire sã se facã progresiv dupã ce se semnalizeazã frânare bruscã este de 350 kg/f rezultând un surplus de
-pãstrarea distanþei laterale suficientã 200 kg/f faþã de ceea ce opune conducãtorului auto.
- consumul de energie psihicã ºi nervoasã este foarte mare, IV. Oportunitatea semnalizãrii
ei circulând încordaþi, stresaþi, astfel cã oboseala apare - semnalizarea numai dupã asigurare totalã
mult mai rapid - semnalizãrile fãcute oportum eliminând semnalizãrile
- manifestã stângãcie la manevrarea autovehiculului derutante
Mãsuri: - sã ne facem înþeleºi de ceilalþi participanþi la trafic
- abordarea progresivã a dificultãþilor, la început alegând
trasee neaglomerate V. Anticiparea pericolului în diferite situaþii
- planificarea voiajelor mai lungi etapizat - capacitatea de a ºti sã prevezi, sã anticipezi un eventual
- în primele voiaje sã fie însoþit de un conducãtor auto cu pericol din trafic
experienþã - adoptarea vitezei dupã condiþile atmosferice
- conducerea în siguranþã a unui vehicul este direct pro- - prevenirea situaþiilor dificile (sã nu stânjenim circulaþia,
porþionalã cu deprinderile pe care le are ºi cu experienþa participanþii la trafic)
- dupã un interval mai mare de absenþã la volan necesitã o - evitarea virajului la stânga în intersecþii aglomerate
reacomodare - evitarea staþionãrii în intersecþii aglomerate
- sã nu ezite în a cere ore de perfecþionare a pregãtirii profe-
sionale VI. Folosirea raþionalã a vehiculelor
22. MIJLOACE, METODE, PROCEDEE DE REALIZARE - sã evitãm demarajele puternice
A CONDUITEI PREVENTIVE - sã evitãm frânãrile bruºte
- motorul sã fie reglat dupã prescripþii sã economisim com-
I. Pregãtirea pentru drum bustibil
1. a vehicului - sã protejãm mediul înconjurãtor.
- controlul ºi întreþinerea zilnicã
CAIETUL CURSANTULUI 67
Noþiuni elementare de mecanicã
ºi cunoaºterea automobilului
• Automobilele destinate transportului de bunuri: Ciclul motor cu aprindere prin scânteie în patru timpi este:
Autoutilitarele (autocamioane); Automobilele articulate; Au- admisia, compresia, aprinderea ºi evacuarea.
tospecialele; Autoremorcherele; Autotractoarele; Autorulotele; 1. Admisia - pistonul se deplaseazã în jos ºi se absoarbe o
cantitate de amestec carburant format din aer ºi benzinã.
2. Compresia - pistonul se deplaseazã în sus, amestecul
COMPUNEREA GENERALÃ carburant este comprimat în camera de compresie a
A AUTOMOBILULUI cilindrului.
3. Aprinderea/detenþia - bujia produce scânteie ºi astfel se
Schema constructivã cuprinde: aprinde amestecul carburant, prin aprinderea ames-
tecului carburant creºte temperatura ºi presiunea ga-
I• Motorul care este sursa de energie . zelor rezultate din ardere, apãsând pe piston. Pistonul
II• Transmisia care asigurã transmiterea puterii de la motor este obligat sã se deplaseze ºi astfel sã realizeze cursa
activã.
4. Evacuarea - la deplasarea pistonului, gazele arse sunt
lãsate sã iasã în atmosferã prin supapa de evacuare,
dupã care toþi timpii de mai sus se repetã.
CAIETUL CURSANTULUI 69
V. SISTEMUL DE DIRECÞIE
Mecanismul de direcþie serveºte la modificarea direcþiei de FRÂNA DE SERVICIU ( sau de picior) are rolul de a asigura
mers a autovehiculului prin schimbarea planului roþilor în încetinirea ºi oprirea rapidã sigurã ºi eficace indiferent de
raport cu axa longitudinalã a autovehiculului. gradul de încãrcare a autovehiculului ºi de înclinarea drumu-
lui. ACÞIONEAZÃ pe toate cele patru roþi ale autovehiculului.
Atunci când pe roþile unei osii eficienþa frânãrii este mult difer-
itã , vehiculul poate derapa lateral.
ECHIPAMENTUL ELECTRIC
Arderea incompletã ºi defectuoasã a combustibilului deter- Calitãþi ale unui ulei motor : vâscozitatea ºi punctul de con-
minã poluarea mediului ambiant de cãtre autovehicule. gelare.
SIMBOLURILE EURO I , EURO II ,EURO III, EURO IV ; Întreþinerea sistemului de ungere constã în : a) verificarea
EURO V sau NON EURO , reprezintã standardele de polu- periodicã ºi completarea nivelului din baia de ulei . Aceasta se
are ale Uniunii Eurpene .Când un motor cu aprindere prin face cu ajutorul unei tije metalice numitã JOJÃ iar nivelul uleiu-
scânteie (MAS) funcþioneazã cu benzinã fãrã plumb aces- lui trebuie sã fie între reperele MIN-MAX de pe aceasta.
ta poate fi dotat cu catalizator , acesta reduce poluarea b) schimbarea uleiului dupã expirarea termenului de uti-
atmosfericã . lizare conform periodicitãþii stabilite de uzina constructoare.
CAIETUL CURSANTULUI 71
•Dupã întreruperea contactului electric, motorul continuã sã
SFATURI DE REÞINUT funcþioneze. Fenomenul se numeºte autoaprindere electricã.
•Rolul bateriei de acumulatori este de a alimenta consuma-
•Dereglarea carburaþiei, dereglarea aprinderii sau defectarea torii cu energie.
injectoarelor pot determina un consum de combustibil peste •Ambreiajul are rolul de a realiza cuplarea progresivã ºi decu-
limitele normale. plarea motorului de restul transmisiei.
•Organele mobile ale mecanismului motor sunt pistonul, •Cutia de viteze asigurã puterea transmisã roþilor, permite
segmenþii, bolþul, biela, arborele cotit ºi volantul. mersul înapoi, fãrã a inversa sensul de rotaþie a motorului,
•Arderea incompletã ºi defectuoasã a combustibilului deter- precum ºi staþionarea cu motorul în funcþiune.
minã poluarea mediului ambiant de cãtre autovehicule.
•Fumul de culoare albastrã emis de eºapament indicã un con- ÎN LEGÃTURÃ CU SISTEMELE DE DIRECÞIE, DE SUSPENSIE ºI
sum exagerat de ulei. DE FRÂNARE, ESTE BINE DE ºTIUT:
•Fumul de culoare neagrã emis de eºapament indicã un con- •Criteriul de apreciere a eficacitãþii frânelor este spaþiul de
sum exagerat de combustibil. frânare.
•Atunci când conduceþi un autovehicul acþionat de un motor •Neeliberarea completã a frânei de staþionare determinã un
cu aprindere prin scânteie, dotat cu catalizator (dispozitiv consum suplimentar de carburant, precum ºi încãlzirea excesivã
antipoluant), trebuie sã utilizaþi numai benzinã fãrã plumb. a butucilor roþilor din spate.
•Catalizatorul asigurã o poluare atmosfericã redusã, prin •Efortul mai mare depus la acþionarea pedalei de
arderea completã a gazelor de evacuare. frânã indicã griparea cilindrilor receptori ºi a piston-
•Defectarea termostatului sau ruperea curelei de antrenare a aºelor.
pompei de apã pot determina creºterea excesivã a regimului ter- •Acþionând o singurã datã pedala de frânare, cursa acesteia
mic de funcþionare a motorului. este prea lungã. Acþionând de repetate ori, cursa pedalei se
•Temperatura lichidului de rãcire, care asigurã performanþa scurteazã. în aceastã situaþie este necesarã o reparaþie a frânei
maximã ºi uzura minimã a motorului, este cuprinsã în interval- într-un atelier specializat.
ul 90-95° C." •Cursa liberã a pedalei de frânã, mai micã decât cea obiº-
•Cele mai frecvente defecþiuni ale instalaþiei de rãcire a nuitã, indicã un joc insuficient între saboþi ºi tambur! (discuri).
motorului sunt slãbirea sau ruperea curelei de antrenare a •Atunci când simþiþi un miros specific de frânã încinsã, tre-
ventilatorului ºi a pompei de apã. buie sã opriþi imediat în afara pãrþii carosabile ºi sã controlaþi
•Circulaþia frecventã cu termostatul defect ºi, implicit, cu o roþile, întrucât este posibil ca acestea sã fie blocate, precum ºi
temperaturã a lichidului de rãcire sub 60° C conduce la sã eliberaþi imediat frâna de mânã, dacã aceasta este în funcþi-
creºterea consumului de combustibil cu 30 pânã la 90%. une.
•La manipularea soluþiei antigel trebuie sã fiþi extrem de pre- •Frâna de serviciu a autovehiculului trebuie sã aibã capac-
caut sã nu aspiraþi cu gura, întrucât ingerarea a 100 g de itatea de a asigura încetinirea ºi oprirea rapidã, sigurã ºi efi-
soluþie antigel este mortalã. cace, indiferent de gradul de încãrcare a autovehiculului ºi de
•Termostatul aparþine instalaþiei de rãcire. Rolul termostatului înclinarea drumului.
este de a închide ºi de a deschide circuitul lichidului de rãcire la anumite •Echipamentul de frânare nu este obligatoriu la remorcile cu
temperaturi. masa totalã maximã autorizatã mai micã de 750 kg.
•Vâscozitatea ºi punctul de congelare reprezintã calitãþile unui •Sistemul de frânare A.B.S. (Anti-lock Braking System)
ulei de motor. reprezintã un sistem pentru vehiculele motorizate, ce previne
•Cauzele ce pot determina creºterea nivelului de ulei în baia blocarea roþilor în timpul frânãrii.
de ungere sunt pãtrunderea apei sau a combustibilului în baia •În situaþia unui început de blocaj al uneia sau al mai mul-
de ulei. tor roþi, în timpul frânãrii autovehiculului, modul de control
•Pentru întreþinerea sistemului de ungere, trebuie sã efectu- electronic ABS permite stãpânirea direcþiei autovehiculului.
aþi verificarea ºi completarea nivelului uleiului din baie ºi sã •Cele mai solicitate elemente ale suspensiei sunt arcurile.
înlocuiþi uleiul dupã expirarea termenului de utilizare. •La apariþia defecþiunilor tehnice ale mecanismului de
•Nivelul corect al uleiului din baie trebuie sã fie între reperele direcþie se apeleazã numai la atelierele specializate, care au
MIN - MAX, însemnate pe joja de ulei.Schimbarea uleiului ºi a personal calificat.
elementului filtrant se face conform periodicitãþii stabilite de •Transmiterea unor vibraþii la volan se poate datora pneurilor,
constructor. insuficient umflate sau neechilibrate.
•Simbolurile EURO I, EURO II, EURO III ºi EURO IV reprezintã stan- •Dacã, atunci când circulaþi cu autoturismul, simþiþi cã aces-
dardele de poluare din Uniunea Europeanã. ta trage constant într-o parte, cauza poate fi geometria greºitã
•Aprinderea luminii "martor" de la bord, care semnalizeazã a roþilor.
funcþionarea generatorului de curent, poate indica ruperea •Atunci când, pe roþile unei osii, eficienþa frânãrii este mult
curelei de antrenare a pompei de apã, a ventilatorului ºi a diferitã, vehiculul poate derapa lateral.
alternatorului. •Uzura prematurã a pneurilor din faþã se datoreazã, în primul
•Bateria de acumulatori este descãrcatã dacã, la aprinderea rând, dereglãrii geometriei direcþiei.
farurilor, intensitatea luminoasã a acestora scade progresiv, •Presiunea este factorul care influenþeazã cel mai mult dura-
iar când este acþionat claxonul, acesta emite un sunet slab, ta de serviciu a pneurilor.Presiunea din pneuri se mãsoarã
întrerupt. înaintea plecãrii în cursã, când pneurile sunt reci.
CAIETUL CURSANTULUI 73