Prof. univ. dr. Dumitru MAZILU Pregedintele Comisiei Nafiunilor Unite pentru Drept Comercial International in ani 1998-1999 DREPTUL COMERTULUI TERNATIONAL PARTEA GENERALA Editia a Vila -CURS-TDITURA LOMINA LEX ESTE RECUNOSCUTA scnrorTaT DE COMSt OL NATIONALAL CERCETARI STINTIFICE NIRV ATAMIANUL SUPERIOR CNCSI [DREPTUL COMERTULUI INTERNATIONAL ~ Partea generala Prof. univ df, Dumitru MAZILU Copyright ©2008, ‘Edun Larne Lex ‘Buuregt StProt Toe Fl Nes, seer “Toate seperate ir Lumina Le. ‘osees CIP ital Nainale Ronda Mazitc busin ‘Deport tan rte $Thealge om x30 iSavonotitse obs 10090788) PRINTED IN ROMANIA ‘CUVANT INAINTE, In init ani, Comer intemagional » cunoseut 0 expansiune fk ‘precedent, generat ind de dou fenomen, emp debit ln nivel national {teratoma I. integrareag 2. globaizrea. Dac ani de Gp al Ielea ‘boi mondial, integracea cr o:ndzuiis, ciein Jean Monnet si Robert ‘Schumann i dieau contur-la9 mai 1950, Belgie Fran, Germania, lia Luxemburg si Olinda 0 promovau prin Trl stblind Comuniates Europeans a Cirbunelu i Ofellu I 18 apie 1951, in timp ce Marea Britaneopta pent inteyrare su forms une soc incadrl une Zone de ‘omer ibe nile noaste intgraesscuprne 27 de sae, dup aderarea Romine’ si Bugarc Ia anuarie 2007. Compl european ~guvernat Se liber concurenj- atin cote nebinuteinwecut va cunenpteo dezvllare ‘nai pulericd In vitor, ups cum demonstra analistl Paul Lai de la Insttutl Austria pentru faced Interationale im monumental se ceeetate On the Road to Brussel" (The Luxemburg Papers). CComerul interational se eninge, toodat, in condiile tn care sloblizareaesonomieiseimpune, ota mult, genni trensnaionl ditind poile reguli ale schimburlor comercial, Janice E. Thomson si Stephen D. Krasner susfin of «in allele noastre -ranzacpile au un earecter global” (Global Transactions), ia Jaap de Wide strage sei rtm ints lame ‘near interdependeneiesexecentueazt™. Societe comercile puternice se ‘inpun pe pias mondial, iar ele slabe da faliment,nt-o compete in are bln penta calitate penta profiteunoape asent dramatice™ In acest lume a yItegrin si Glbalaai™ a stp i promova ells principle unui comer civliza, especting interesele inl g “le comunitiilor umane™ sunt ceri la eat se cuvine sl lspundi in Curse Dreptal Comer Internationa -obiectiv aft iin preocapirile crs de fa Dac am reust 8 rispunder actor coins Vl apreia dv, ei care Yah coneentatatenjia asupraeelul mai namic domenit al lumi ‘contemporane:.Conertl ino perspec’ ineratlobalizats™ Tnnous Edie @ Cursului am adit -n Parte General ~ un stuia Drivind ,Balanja comercial a Remini, iar In Parte Special, o snalied ‘eferitoae a, Schimburl comercial inersionale ale iri ast De asemenes, am adiugat un stadia privind Legea moder’ penta Comer Global AutorDREPTUL COMERTULUI INTERNATIONAL ~ SUB IMPACTUL SFIDARILOR {NCEPUTULUI DE SECOL $I DE MILENTU Cele dout evenimente major care au dominat si comin st domineulti- snul deceni, sist de secols de mileniu~ Revoluile din Europa Centra 1M gi de Est din anit 1969-1990 gi nepocere, convene i lansarea Monedel tunie europene ~ au determinat 1. ample debeteri cu piv la reagezarea re- Isle itemafional,inclsi a relailor comercial, pe noi coordonate, cae sh tink seama de ectalle evolu; 2. reginirea unora din vechle concep i ca- {egori plitce, economic i financae: 3. elaborir mai complet gi documen- tate eu rive Ta principle gi sormele care ar tebui sf guverneze In prezent reli europene gi mondiale §1. Revolufille din Europa Central gi de Est — abandonarea monopolului de stat si promovarea libere! Inigative ‘Fle indoil, con msi puterichsfidar a sft de secol gi de mile niu o reprecinth Revolfile din Enropa Central i de Est aut in plan re- Inloe pote sociale, et tn el al relator economic, inclus a celor comercial , Acesteveniment major a aut un putemic impacts asupra drepull comer inemaional. $i este de subliniat cl schimbarea revoljionaramajo- Fy in acest domeniy, a castiuito abandonarea monopolulul de sats pro- ‘movaren liberei initiative, In Proclamatia Revoltiel Romine din 1989 se "Te ramaign economies, Wold Eceami nd Soil Survey, United Nations, New ‘Yor, 1957 pp 18 un Economie Camino or Herop, Eton are of Eaope 12 19961997, ated Neo £971, 11 Ma ail cose schindirie rele ‘ie ai 83-090 ren ei oor seni Gam Sue The Le {al Impeaton of Fnuacla Secor Heor Emerg Capital Market Arcos ‘ivy Inert nw Review, Vane 121998 Tr Su, Money Ping oto Gea ede Wager 7. es sh int ip nt eso p eon, pec ft poe usa ‘ie ~Approinte ates a bth he gots ad servicer marke ands te ares af {tour “marke reform are tended” (BcotomzSurey of Europe ty 9361997.33.2) ‘See Feu Panel, eonomle eee Criss The LMR b Mig. Shepton New Yor ‘Tipe, fasary 1s 1058 Rue Sra, Rel of Law Ragin, Ino. po, LTE, ‘sic Chek San Desonz Een ui Pe Fn Tins, Spenbe!4 repr comerullintenajonal stipulee .resteturzs inte economil njonale pe baza eiterilorrena- Eis Shes Emirs melo mila rsd con ‘ere economichconalzt fi promovaren ‘i competetel {tone sectotee economice™ In temeiul fundamentelorconsttyionale pe far lev satuat Proclamaja Revolues, puters revoljionsr a emis ate noe {ative deo importnjcovirgtoae in domeniul dreptulul comer inera- loa prin climinarea monopole sat i elaboreres cadrui de manifesare Tiberel initiative’ Privitizare dn wii nous ani din prile Europe! Centrale i de Est este ‘za mai mare din istora processor de privatizare pe plan mondial” Peste ‘0.000 de nteprinr eatin propeictat privat, pin 1 vinzarea diets Ride Sen, World Bank Report Sts Bra of Emerg Econamlet: New cine eae ail wd Ros, Now Yon Tees Sepe! 10.997 Stiey Partea generals 9 ative implica jurdice in eat cu yglobal market integration” care event reaiate™, La acest frit de soo! g de mili, zlaile comer ial gavel de capital”, precu stchnolopa se ndreapis spre nol opor- ‘unit, iar nonele jurdice webule st asigue’un cadra adecvat scetor evolu excepionale. Yinod Thomas Peter Stepens fac o analiza asp evo- Ij rlului Bini’ Mondiale in oie condi, iar Tim Smart examinesza probemelecirclaii monetare in pezent. Timothy OBrien, Jefey Sachs gt Joseph Stiglitz (economist yf la Banca Mondial) efecueza sui inverse, din diverse unghiur de vedere, asupra fhixurlor de capital Ia acest sist secol i de mileniu. Top autor sbliniaza impact asestor mari eveninente ‘supa apotunor jure de comer international. $2 mpataeparnpite9 ormete top cma trai set Si eC fp ce ei i See a ee ot a att mc 'b. In ultimii ani, principalele foruri ‘au abordet numeroase wept Tet ta a is RAS wen rosie ete ean cmsercae alee oi SGOT Liens one mr steno eget mete oh ue ae sinuricaeian ora mesons Seger tegen nyo Tani Ne cre presiany a ree eek eoermn arma rere Se Bee ge ses souantahiomtys otters ee ae gra, Soares ar ce ee Scere aes eee Soa tens ce creams Seas cera, Somasecmarste SES ROR veer coupe coma gma mee Jirlce i comers! sernotal =a iat desde piece Seas de impor. cam ci eet antennas se ee ae Seeeeremn as ‘first session, 1-12 June 1996, Assembly, Official Records, Doc, 4/53/17). ™0 rept comer iternajonal ractcilordetul de eevente de incl; bs sti, mai mult coin, se (pone unr pao eset ota cb et efor rep omer intermatonal stt ma Nisoanen pines norme fundamental com sun ibs comer- tu coneare Tal eaten pre ieraiea conve, anacredio ENS yore desl in destpeaschinbrlr comecale nem oasis Prneiite nomelepromovae fa proc codifetrt efectunte de {fee Comics Rahn Une penta Drepe Comer Ineraiona devin, trp, sooonale Beg le deol come mond “t Lteotea comes cmpein essa pe pl inmafonal, +a Jovedit‘lnttdeauna ci" fdamenal al expansion comers rospeiai nando Dap cum ober Chaves Montesquieu In excepio- ial efecto pv Ia Raportl ler cu emeral yon comer ‘ues al el mica mle cl lot acl rome; ar ala cre 2 ‘ee aaa cep jugs nti doa nu oi nn mich mir ab Siplge aut" Tnednd th oporst comers, oament pe baa Heri cael se ncumed st pin pm c au dbl pena dbéod Sa mult Montequeu consider regula bund de ut ete ca 0 naiune ‘Bihuexcioa, rt nove puter, ic a naan de in comer cue ‘eis milan erp vo elu! Gps princi ibe comer cone: Teal ve eopers®, Nmalconcretiuce Le oar ns jot a Intocable porte ele dine le in wins Revlufor in Europa Cerra de Est care au abandonat smonopell de tat asupracomerfll, ssrcnes inp nore finda Bara depraut comer eras cam sun beaten comer, ‘Scare bial berate convenn au capt un cimp lrg de actin, ‘dapat in tod cuenta reporter de come ieraiona fz in cuel nope pentru romovarc monde nite ewopene, Conia Nant Unie pene Dept Comer Tneraonl a Inept ex ™ Pays aevetoppes; Ps en trast; Pays ex dveloppment, La son éeonomiqu.., ane Une Se or, 37 ‘Pen tr Introctury Remarks on the Report of the, Usted Nations i Pade Lae Fy. ess ft Uns Natons Geer Odom a1 te rad Partea generals u ‘minags unui important projet in legitnt cs Practice contractual inerstio~ sale, abordng axpeee juridceaetwale sl de pespectva pivnd fuxurle ‘mondiale de epi”. Pricialele scl de adi din Europe, Sttele Unite, Japona i din at ri i repini ale tui s- conrunta pe prcursulutinilor aml, flclad propunet penta elaborarea “unor regi uniforme in acct §4. Unitate gi diversitate {in raporturile juridice de comert international 4 a camosut pore juiced come interajonal sunt el inet a deel comer nine = el al fever eed comes rapele~ et de nome de drpt silt In acon sau att Baterale ‘Su in convent meraporale 3, Multiline gdversatn acer repent ereeaz8 ileal In Ayu comercte jn de putne ot ~ pation la schinburle comer” cir et onc eve re papi se one, ‘slumae uno coiie de at :ljelezind reaiatn diversi i chiar necesitates ei tn conde complex vit economic mondial air ipa diese del rgiue ln ala vient, de a oI ala num ani aa feu 9 50 {sen ont for depeche pet promovaren eno real nior- Ihe dnt ftw schimburl comer nto" 5. Importanta studierii sl promovaril principiilor simormelor dreptulul comertului international 4. Problemele Dreptlui Comerlul Intemational sunt dosehit de com- plex, avdnd In vedere abletal reglementii, pe de 0 pat, preci 9 exigen- soon 5, Ietmional Cort races, Twensih © Twemgh season, sito awe, Autigoment i recvbirfnaning (Docent AS17 tl Coe Porapais 2905 Unad Non Nen Yo (99 "iow. The Commision cep, apes, he work by te Woking Gop sq te erin oe evo ening wih rnierlp bec eS a ‘etngne 2 wi dota prion (dual and (8-2) 3h Sef he men arc Sane AN per sade ‘ervlen, d psa abot» Com hatunor Unt pr Dee cane naa ie fe 0/1, Ae Und Neen, 31 ane 0s; UNCHTRAL, Model am on Eectole Commerce with Gale t Enattent 199, Osten! Ress of Be Unie Sons, Bo ‘NSTEEE Utd Nain 197).2 Drop comer international ele promovirit nor soli juridice care si reflecte tit ineresele yrilor Eeevotte, cts pe cele ale yor incurs de devolae gal ror fn wanzic fn economia de pe, pe deat pare, rn specifeu sto, Dreptl ComeruliInersional este o materi plurk- iseiplinard un domeni de conexiun 5 intrferene ine ints concepte ‘ate aparin mal ular component le deptlui pe ‘Curl de fa urmareste st: 1. Explce priniplele noi si concept cu care opereazh Dreprl Co- meri ntemational vp Familarizeze student cu principale tein gi orients in procesul codifiiefetute sub egida Comisiel Najianilor Unite penta Dept Comer- ial International, ‘3 Facitezecanoagereaevolilor din uli ani tn drei lini e- isi noasze comerile la legisla european de profi, eu prioriate a Breptal comunitar, precum sia procesll asim disper nomatve din ‘conven inemajonale la cae fre noast este pare. "Fuad meus se vor abotdaunele in prolemele contoverate ise Vor prezenta pane de vedere exprimate in Iteratam de speciltate cu priv Ia [cents probleme. hepoce contemporant — caracterizatsprinu-o extindee firs precedent & cooper intemafionsle—canoaseres priniplor si ormelor Dreptlui Co- ‘metal Itergional» devenito components necesar a invatimSnlu jure {Te universtar", Multpiare reafilor comerciale implied adoptares wor feglementinadsevate, cro eplieae cree prsupune prezenje unor spc {ig easy a aor jug care ~ prin expetiza lor ~ sh de secle soit snisurd stimula schimburie economice bilaterae gi muliaterae,ini-un el that de incredete, de spin respect reciproe. © Cunopinjle asimilat I alt curs, indeosebi la Drept civil, Drept Sinaia i Dept intrasional piv vor fur inelegereanoiuilr 3 con Eipclor Dreptalui ComerulIntermafonal™. In cel timp, eunogtinfle ‘Sante le acest curs adaogho noul dimensiune preg universe a se ‘enter tn domenil jude, care ~ dupa abslvrea cult ~ s vor con funn ca speralii in domenia, ca numeroasce gi complexcle probleme ale {meg Rominie in stucturle Uniii Euopene, i eontextal multiplies Teale noasre exonomice cu cele ale um. Daman ein pe on Ta ee aac Bp coer eroaoal Ei ios, 1980, pa $4 "ice Doar, pop 91.92 [em Macoet ops ab sum TITLULI CONSIDERATIUNI GENERALE. DOCTRINA. TENDINTE $I ORIENTARI. CONTRIBUTI ROMANESTI LA DEZVOLTAREA. PROGRESIVA A DREPTULUI COMERTULUI INTERNATIONAL4 ea CAPITOLULT EVOLUTIA DOCTRINELOR DESPRE COMERTUL INTERNATIONAL. PRIMELE REGLEMENTARI PRIVIND RELATIILE COMERCIALE, Relailecomerile ntemayonae a susctt mumeroase analize sau con- cenit peocaparctmailorgindtor al omeniri, Dar dacd mult dine sce ‘inditon sau ccupa de impliaile 9 consecingle lor exonomies, tn general, ‘Ru pun au fost sel care au strat asupeaimporcnelreglementarijuridice & conor tla, Charles Louis de Sccondat Montesquieu observa spirit Comercial t nar in sufletaloamenilr unui anumitsimpmdnt de drepta- e severd, potrini, pe de opt, hoi la drumul mare, ir pe de lta eelor ‘altag morale ator crore interesle prope na sunt sspinut ntotdesuna cx Strgncie otf neplijte per interesul tora. Tot acest titan alent Jfilicedatortm acce sinfea Inconfandabil'raportrlor comercial inter fionale,potvit crea “Bout nani cae fe nego} inte ele devin dependente una deat: dae ‘ua ie interes a8 eumpere call av itres SH vidi toate legitrle ine ele se baze pe mevol reeproce™ SECTIUNEAT CONCEPTII PRIVIND ROLUL COMERTULUI INTERNATIONAL {In concep ui Plat, comer liereazi moravarile curate; el slefuiegte 4 lingo ins, rave barbare. Du cum observa Aratote, module ‘Sodabindie& bop eau foarte diferte's lar Cosa n .REzboil galic™ ob- Secvainflunya comerlu up gallo, care ~aflindu-se in vecingatea Marsi- AG ga comerfululacetin i aducsea lao coruptie att de mare inet ei, ‘ae odiniogr ruled ttdeeun pe german, Je deveniser infront "chi Lon Sundog, ape tlc camertal «in pon de ete ater simp sale, Dene ed ap lo™ (De Pepin Sh Ean Si Duce 1p 10 CL) im et rin, eC cs at it 2 coon eas cal auf ve tna hele te mod ‘SESE RIE NE roms olson cho re are atl are a oe iy rl cre cna opie Ale conse tn BTL veered Crea CV "Gen Guere es Cis, Cres Vi Cop. XX Parte yenerala 1s $1. Impactul legilor comerfului asupra moravuritor CComerul vndecd de prejuectti nefiste ~ consata Montesquien, Este sprogpe o regula generlé 4 pretuinden! unde exist meravuriblinde, cx omer. eb pretutnden! unde exist comer, exist st moravurt bland Dansu atrgea tenia cd nu tebue sf ne mira dacd moravurile noaste sunt tal pti static ca ald owes ion Cone, merevae ‘uturoe popoarelr au fost eunoseise pretutnden, ele au fost comparate unele cual gcc e adie ul bine" ves nee [Marele ginditorsubina c& slegile comerfulul Imbundtiese, morsvu- sil, dua cum tot ag de bine acest ey fac 8 dead moravrle™. Ine fn cae oamenit nu sant spin deci de sii comercial se taicheaa ca ‘oat ajunileoamenlor cu toate calle moral; eel mai runt ler, cele pe cae le cere omen, se fae or se dau acolo pe baat” "Toma @Aguino, lun de Matiana et. au condarat,practcile comervale neloile,proileexagerate, demonstind tmoraitatencametel, Dervoltaeaschimburlor comercial i aparia ngustorlor au deteminat statatea unorrelementir care sh asgue o evolutie normals a relajilo co- merle, aja Incit comer si fe ficient, respecindu-se unele nome de comportament impuse de socitat. §2. Teoriile avantajului absolut si ale avantajului relativ in comertul internation ‘In concepia ui Adam Smith avantajul absolut in comertul international cons in prodvcerea unei miei eu este cit mal mich. -Numat mune observa ecest mre ginditor ~ exe etalon rel defini, dup eae valoare Tururor mirfrlor pote f,itodeauna si orunde,apreciid compara. Ea este prj lor tal ani sunt aumal peu lor nominal”. Anu infelege valoo- rea muneil sau si mai grav a simula nemunea este o dovads nu numa de incongtengs, dar mal ales de incompetent economic responsable ei ia an Cee spe aetna rs "Ce mae cep, tind cat uel apd smenct mo pint lane amentareecomosee™16 Drepal comer inertial invents a lg ~precca Sith ~ uy nfl mie can de au say erigcacers va de sha produce angle tas $1 trove 8 Sa pon vel ana al ocr st nin dea exceponal srl hi Adam Shc pire valoaren bazatd pe munel, Dev Ricard denonseartavantaje Pe carl pot oe 2eTen aa income ior rn panacea overs repro svantajoue pen fof pane, id except nside neces eliminates ibeaaplor ee persian fn een comer SRermaonal ca uma twJeplorcoelcor” pi Bleeunlui comin Pe isa crise! mooere mie = monede mete de aug bnegl, frosum ie scrmburlr mfr tan Snr ft David Ricardo" Ske foes” pomovear opi avail ai come ne fon punedtiod cl se pot bine avamaje din comer itera ‘lag in ae cae produ mstnie coum conaum de mune de timp ma ‘Se be unas de pods, dak dvedese eligi pcpeeaneceare Pontes legen proves produ mt en car se chlestreltv Excompustv mal pin amp" In concep fu Ricardo inn sem de perc berm comer cr conan md maul cpa ‘tpanea actor gnu de avi ee Usa ek al sanjone, Avast Sime svn nl sie pt pe ia {uur Stimulid sca, ecomponsnd tll lasnd in modul cel fin efcace fone spc lene nau, acs sistem dsibue munca ‘Rec aos tl esnonco In np cy in Soren mast pre. ‘ale produclor, stoping avanael gener lagh po fest ‘unl Se ater fel occas tne shane de ln capt lal uml cient" Per nexpice em avant ela, Ricardo Mawel 8 i ii, emune sen ic ce i ed Einar passin emo i pg 327. Resta soo el kcal care lan Ti a amar ne ee Su tv cos igen SSPE eaten se name vor lyon ante ese ma mae Caw "dese: Depre comerfl extern Depe pnp econo pole inpnen 7 cmcp scoala Waa eee co compra, ‘loge rein taney core es "Ramer Terms ew mua comertul eer demersal tes anneal a dal se posi ent Hbraren comer cia Se Ange evap roa vp ara duns pol agar. Da Stn sell pt it aa me aes Pe Pr Sar Oper Wl Eat Ace Romine, Dace, 195, a. 126 Dsl segs sas al eh rac se pp cae fc x wn ros nF Parga pl st Be oi Aue Plo ca ob Se Partea general v Sn ee Sgt Samara atts clas iE ce crmatar a gaarieaea Eiiainasehettmn mercricaren eas SSE ass aale eatience ace Aileecaratiiacieramerets act iageaiewieiimstacieacier tots init ides ke meieater cea IES ak fey pent so nee Soret et east eae ieee a {§3. Conceptul input-output a Iul Leontief Pomind de le anilia apofundat a economiel american, profesoral W. Leontiet pune i dsc teoriscosurigr comparative de produce gi avan- {aelor relative In comer iteration”, Dina consider exagerat pune de ‘oder pofrivt cra acest tere ar epreenia un adevr absolut, deoaree et ‘ar explicafepomensle complexe ale eesnomie, la nivel yanalize!econo- ‘ice empirce In concep a, factor de produc abunden care st la baza mirrilor amercane export este munca de ealltate superioar, mal califiatd yi mult ‘at produciva deci in alte zoe i reglunl ale Tumi. Aceast concep contra ‘ine gindii liberal neclasice, in eae a ncaa pi mevdelul Heckssher-Oh- Tin’Samosson a comerpu intemaponal, find considera af yo pit de el ae bee fe ieee Ange (ie, > den en a prence ane nnie eonomice pnd cartel obey sl sestr Pris Basi Ricardo sbordezhschinburle comer dine nan dns- perspective rag ‘GSTS al snip So: Morars comer mwa eo MLE otcelioe nine roe ve nessa spot ued Salma Su ‘Egan th Comer nterainal politi comercial contemporine, Euy Pl, Bose 99h pe O81) “Ye pe 6 aint a pfs Nile Sut Comer internal! poli comer Contemporane, Ede A Buruey 199 og. su met kas apt ctpe Ean Sec Barret, 970 pg 10 erm, » Tar pone asarlr oe pce tara er par ere po- ace ene Se ero te ei vo dee (ii Acopdng tie Sai Rede png same fener vz el, ie onte¢Seraton aout ex proc ince des all 1 feo ede prt tn gree HASH Simo SS18 ropa comer erosional hota in comer interafional”. Atigind stn asupa insuicienelor tore ‘seademice, lbaraleneolasic ,otodoxe,concepia input-output Inrr-ei) [romovatl de Leone deschis chm liber de manifesta preocuptior de ts- {ie protic, implicit uel analize cree 8 tore scsdemice, determining reexaminaren vali modelulu usin de aceasta erie In gingirea econo iil se apeciad cl analiza empire tnp-outpt a dnamizat tora neoease pe comer itera, mpimind en cre Pragati mat “rebuie precizat cf, tn ultmile deceni, gndiea economic In ensamblu, ceunotse evolu importante in directa moderator liberal neoclsice ‘despre comer ntemational". Se remarea noi puncte de vedere cu piv le ‘scmburlor evomomice dine ale cu pote sructur exono~ ‘le incgale". S-a inrgisvaro sei de inovai in domeniulpolitilor comer- ‘ile ln nivel rogional univer, ca mares sccentailimterdependenelor ‘inte economile naonale, Ia condiile exindent proceselor de inegrare SECTIUNEA A I-A REGLEMENTARI SEMNIFICATIVE PRIVIND COMERTUL INTERNATIONAL Preceupsi concrete de rglementae a rlailorcomecileinterajonsle su exit din primi ania schimburlor ecosomice,urntvinduse, In mod cone ‘ang, stturen unr princi chiar a unor eoordonatejurdice privind mo- Aalidile de fecmare a acest schimbur §1. Primele reglementiri in Grecia si Roma anticd ups cum atrigesstengia Mootesquicu cei dint gree eru cu toi pi- sag, Supremafia pe mare" a Atene este analiza de Xenophon", cae avages ~ pss etre il ito te a a ese eterna gece oe iat Se eee rte ae te er SL Bese aie Saco es ay SS a aires hse ae 2 ct sooner pepe ame ph SENT fe too Scere Bp epee plore Sao ee in oe eta icv ee SET Nn ae canta stn oe ee le eer eo read Mn aes a es Seer os Se et Partea general 19 tenia asupeafptuli of neal fn cate ateneni ar local Ito insu i dak be langh aceasta ta deine i supemaia pe mare, lear tain putre sf vate De i ir eae 8 post f atimat elt rem af stipinitoril mii. Solon onsacrd in reglemenaile pe cae lea promovat aceste reali, faiitind ‘Sevolarea comer "Este put prin agezaea sa — Corn» putts fac8 un comer ai intns decstAtena avid un port pent peimiea mere din Asa gata pena primes ceo din alla. Naviguor preferau se duct n Corin, deoe- fece ef intmpinau mat grew a ocolres Promontorilui Maleas", unde se fnigese vinta opuse, pricinuind naa Ts tora reglementinlor care cdi rele comercale, Grecia aint continu, deveind un imprint punc de sti prin jocurile pe care oferea Tumi: prin ,stbltorle acre se stingeau oamenl in tale pile”, precum $i pin oracolele care, simeaucureziatea tinea omen Solon statat cd dati smu aie prvaideibenate™® petra ai consrige la ahitaes aforilor cle. Acca lege a fost relat din Egip, Unde fiseseclsborats de Bocchris” i, ape, repast in vigoae de Sesostis™ Dupi cum observa Montesquieu, etunci cindex vorba de convent care dent din comer, legen trbule 38 und mal mult pret pe bunstres public, ‘deci pe liberate um cetsean™, cea ce mu exclodenexcepile 9 imiiile “pecare le po cere omnia buna ordi Prin Leges din Rodos, Mul au se putea sustrage de ta plata datrilor ‘atl si, renunnd lamoptente"Acexss lege era cat pent republic ‘zat pe comer", cen oe ~ In opiia fu Montesquieu — implica oliatare in ene eh odatorile convaciate de elie tat, dp ee ful Ineepuse 8 fac ‘omer, su preveze bunuiledobdndte de fu". Daasulaprecta cA un ne ‘ee pena ye peo reenact Ser 2 Sethon Cane Vil iy ee otc tna er 2 dette pe ase ceaaa ee ce enmneg met Sele bende cot ae cern ee ae Senses tee ae Sees ee TR elon pmo Ces GM i Sn “Enea20 ropa comer iterasonal ‘gusor tcbuie 3-9 cunoasc Intotdeauna obliga gs se comporte fm fe- ‘are clips dup starea ave sale™ feucrzea sa Despre leg, Plton oa el int-un or n care mu exist ‘comer martin, uit nevsare de dot or mal pc leg civil dec in orgele in care exis™. Dinsul observe relate comercile arg i ara cre prac- {Scemerlmari wth mare nude de conven” determined induce renin sea fick ynumeronseflurt de bun de modari dea le dobindi”™. eee anal, tran ory comercial exist mai pun judeeio: imal multe Pe ‘Romani s-au dezvott rela comercale eu Arabi cu Indie, de unde ‘ax objinat mari opal. El erau preccupa ins, sh nu tansmitlnajiuilor ‘Supuse arta dea tavinge”,tnpiedicind prin lel ,crice comer, cu babar. ‘Nimeni’st mo timi barbie untéelemn, vin si alte blur, nie meat numa cits guste din ele" Mal mul, Dotan poruncit hse smulgS in ‘ici ville din Gala, de tam ce ates turd sn tap pe barbar ‘ero, imparei Probe lulan’” au resblit bers plan vii de vie ia a in ate tr pro ze antrepozitecomercile™, ‘Bupa cum am preci, roman au dezvoiat rela comercile cu arbi, cure eupira pu dat vindeau mt, seamuldnd sur agginnal venir” (inforge reared a cunoscuco comerfl cu arab intimal fi Augustus, replementrile istiterespectindu-se numal pail. Astel din ocumenzie wer eau chiar o prvi i permanent Inclcare a acestr re [lementir, ,Carnvanele dele Alep sf dele Suez duc apolo dou milicane din moneda noes tree tot pe ata fm mod fraudulos™ “Comer e Inde er sti itens Analist wren aru cf misfurle care 9 aducat din Indi se vindeeu la Roma eu pret insu. Si, cu oat ck Po De ot Cae Vi Base 1 Mntasen sag ei tr corel eo sae eon pe ga tcl cS co et Semel ne come a ‘effomli oan Cones ri tech epee Col Cat Ti Ml (Crt ne tite ea). = tal Doman (50). pitvan ae dap st fe Gee ie ia uel ne ips nrc at eg ce ‘ils wht Sone er na traps en ore “PM Asli Vale robust rato on 7628, 2 Min Rerun et ps om 3133 2 Ns op Plo Caio Suvi, Fue Cas Vi, Gap SEXVT. bn oie Inte ale tg comgrjun schimburle economics florea, ar bogies concenas perl rma "Hn canes Vapi Partea generals 2 cea firma pare afi exagerat toms comerul romailor eu Indile a ‘aus importante Bene Impeilu, find situs, pena o lun pecoadl de Timp, pe primul loc. Este de remarct gi fapul cf a acest comer, a dus la Et Sint to pro rei neg Od es soape sng mand toe Sut ord Eup pe mg tee ar se apo nee Slr de omc ens ae pk ne fc ec Obin ce ec i ten oi, et dept epi penn chime map are {us & ec at Oi Not Asc she eu tna de Oona Cea Partea general 2 fn analiza pe cae oficea Montesquieu asupra principillor si normelor care guverna comer lander, dinsal consttac8 nu numai un comer care ‘nu sfuce mimic pose fi flositr, ci sun comer neentabil poate f ste” ‘vocind ~ in ssfinerea acest feze~ pescuitl baleneor de lige olander ‘Acca indeletnict, de regula au daca nici micar I acoperre chelieilor. (Ce interesai fn acest pest ea, Ins, in pimul rnd, ce implica fn cons tmurea vasuli,provum $f funizorieckipamentull acess, uneltelor st & roviilor. As, ded, au peut a pescuit au cdtigat a futur” ‘Regula care se impunea tt mai mult ea ace impiccitturor nage nilor in schimburle comeriale.O najune nu tebuie sb exclu, rs motive ‘emeinice, oath naan de areal comerile cues. Asa, de pl, jeponezit fceau comer, eu chez i olandezi.Chinezicstigaa mic a su la 2a, desl even, tot st Je mult a ntoarcere. La ind lor, olandezi eliza ‘am aelagi beni, Tropa, se immpune prinepialporvit erin concureg ‘doce la inves unui po just al microg siete raportur ral inte ele ‘Olandeit au svat un fol import in promovarea acest princi in relaile comercial itersionale, 'b, Spania si Poruglia a descopert eit Iminse, in care au promovat, iar “in unele Gaz au imps acele prinlpl §1 norme comercial, cae le ‘rm fivorsbile Astfl, in dp ce speniolitdscoperea fi euerea triton in ‘parca de apis. portghezi i largeau cucerile gf deseopeile In paren de ‘etree dout nail sau indi i cuajutoral Pape Alexandr al Vea ‘Met rezolvat Digi! dine ele, smbilindae © line de demareae dnt ‘estore pe cre le descopeisert i cucersee™ ‘Spenol $1 portagheait au acfionst in tertorile descoperite ql cuceite penru dezvolarea comerjui, puna un accent deosbit pe stimulareanegope- de cu cri ede ipre, denoting o enact desi dew deeper ‘alien meres natalie sists sors oer Chega oc me Pinta concur a ei hin, component jr a elim eo se tne se ce gegen com a eects hin Contato Ane ao conu ct ot ee wet Ants csr sua nee ere pone deck Sn Rise ep pa in ae no “Er Err eaoset cum a descent Crstofr Columb Ameria, In pote eeu ct Spania ‘aims poo fre na mu Sune ont me pee di Prope es dessope @ ‘Seta Sot ments tte impor. Exe vr dpe perl Astor ews), Sipe e Care dope imperil ler (Poop Puzo Ao, Chile, PBS, in oe i 6S, tes watt epg da Ceylon cn CostPa _Dreprl comer eration Ii, Comer pact nase cloi aden ma ave ect cl a omnia el sab momma de cep poesia de land engi set nua metopol oath fie opt a clic” i lege nae mpd Eon om soe hoc coma cu. 0 ee eee ee coloniei nu era permis decat in cazurile stipulate prin tratate, "acca era Ee ee ee Zee gh antl ee cee Sancho rarer wnat Se neha ee a oe cerca aires eee st soiteenee eee en sees pieklrratencrat a ee ge i mci ae oe ae sid bet aaa om Bes tenee cae ee coe eon eae av : pet ieee ong en veer bn era en ee ine =i occa ee meg on pene pate ic a pent ale specie Asses em Spe poh Af, clo pee Iba eerie carte ution ad ney Nol cme popu, inpertor None, Despre comer fre ore egavernimdat bp g2 * Monta, Despre spe ler, es pe 859 wm To hei ssc, igus atprs inept are onmei Ear ie, Breet 8% og. 16 {fe es vt Anime elo Onsen on epoch Comme, pe car emer poe ae a oe tl acd apn deere ‘lated: ait pe se naun ea tipue is ea tiges: ae scoed Sapae ‘Noe omrlcnbe tcun soi nat ls ool et porttorem ee errarem, De Porea general 25 {§4. Impactul concepfiel lui Hugo Grotius privind libertatea mirilor asupra dezvoltirit ‘comerfulul international ‘4, Relailecomercile ale Tailor de Js tn prima jumitate a secoluli at XVElee au cunoseut 0 dezvotare fi precedent. Olindezi ers mai pun ‘ependeti de spnill ator comeruli lor sustinat eu numeroes fale fit Torus, in numeroese eazur, comerpl olandez se vedea. stingherit de tendinle hepemonistespniole.Agh se expic8 mumeoasele conflcteavute cd punioltpewsedt smal eles, pe mare {a ai multe cazu, gucci paduilor” tacau pe sani, dicing © adevivtt upd de gueil. Tot mal frevent, ued miilor” dau Tov gle foneorspaniol, att pe mA, 8 $i pe tort ', Olandeci au ayut uncle conflite comerciales eu portughei, ms ales {tn domenial marti, Un asemenea confit mame comeril april Ii Hiago Grotus serie Thani 1604-1605 ,Commentarivs de ure pracdac™ in fue abordeazl problema Hberti mar, stimind 0 adevienh furtunt in ndul edeptilr monopout navigfe pe mare, find taatl virulent de sus- ‘ton teal yMare Clausum™. Capitol ,MareLiberun” din acest comentariy {hapirut pena prima dats in anal 160, rd aume. Mai tri, in anol 1618, “Mle Liberamt spare sub numa st. fy acca lcrare de refering i Deepal ‘Comerll international, Hugo Grsus apr ieee ibersii mile dornd 8 facliteze schimbunlecomerile pe cele mai tndepirate mii gt ooeane ale luni. ‘Hugo Grotus insists asupra neces recanoastei dreptull de flosire galt a ma" de cate toate popoarel. Ia viziunesjursconsullor romani ‘epinian, Paul, Ulpian, Modest, in lose spoilor maritime se pores de a ‘Concepts e&anare ete tn un de flosn comand penta toate popoaree"— res nulls ses communis”. Reglemeatrle ine In acest domeniy se fia de Laghove Le agunoe te gee, rages, 1885-185, 1 Fagot Groot neat 50 Des ot jure toca eral pay, aa 1694p proce area neon fk a ul np a oF {nando sina servl Repne: ising» Sede Insal e cevens abso an kre anal 1206 Rance clan eo Stat SE Recent be ee ac el is #8 Coens pe eon de ick Slt Seles Mare hurt, Lonn, 1635: 1 Gees, Mare Cano, Domifo Marin ide, ser Fey Mare Cust, Anse 172 mise Liber apeniee'Mne Cus, rep ai diy Ato Roe, Boao 1980 fo 167 ie as De ure il Paci Sl, Cotes oun, Cap pg 131 sm sc JabeSitce de sratua ea me, Pars 198% pg 109i: ve 326 ropa comer iserosonal sub inte con menopoie, promot de exciton anil Poruhea nporita pcr pn pornghee Cts eed ta Fisiberm hed are ed nr ome dindans Comme erat demoed phan cotransport camer iotor Inunindo pe Selden pe ai sunt wet Nae its cre ae ec Ck men ae deve! ele! pope Pen Grn sie hts ot denus coma, $c ua alfa ber pe mga sg devote schntuo coomice proce so afl $5. Montesquieu ~ prineipi $1 norme referabile in comerful dintre natiuni a Dups cum sa vzt din sual pe are Iam efectst tm acest capitol, conta Tui Montesqies In explcarta rolulul reglementilor jrdice In Foie omeruliinteraional ~ export i Imports’ ~ pe tei grupe de i= ati capitalist devolae br incurs de dezvelae; er tn tanzijie din Europa Cental de Est. §1. Fluxul schimburilor comerciale NORD-NORD a, Principal carctersict a fuxuilorcomerile dine frit capitate rotate o reprezina ponderea pe care 0 ain comerpl mondial. Aste, nue ‘nan lial deni, test setimbur sau stat acre 5D la st, existin Unele petioade de rege i lee derelavasetdere, io Componeniciepiciple ale ux schitmbuilorcomerciale NORD- NORD sunt 1. schimburle comercinle intacuopene; 2. schimbuile co- terial dine jie Europe Occidentale cella captain dezvolate, 4 schimburle comerile dine SUA si Canada; 4. schimburile comerile dine Statele Unite ale Americ Japon In imp ce ponders prodselor de baz tn acest curent de schimburi {ost rlatv mich, neg chiar o scSdere ln aport cu period anterior®® ponderesproduslor manufcsrate fst dominant’. Este de remareat local rnciel fn acess schimbrrevenit grup de masini, utlje i miloace de "peer manne p ate rl cont Se pind de ttl Meno occu eg TO wnt Nese Sum aaa cemer pfort Annu oe ct. 196 4 ‘ a pote sinc conta inl Scena shinbure cnet een seat pane near, lies pn ova 9 eu in ol thimble comer oe Parea generate 3s anspor, Grupa de rds chimice a anosot oelatv rete imp _grupe de alte produse manufacturate a inregistrat o relativa sc&dere". ™ $2. Fluxul schimburilor comerciale NORD-SUD 4 Deck in prions ands, crea (unl schmbuslor comer owe re apne drole ire Incr de derolare, coset dept Aural NORD-SUD, sven pondrea principal, sans pe primal on een, ace shih esta pe ould ing o ponders vlc pene aoa i Compooeil rail ale Mul scinbuslorcomerale NORD- ‘UD sunt schinburile comer le ror Europe Osi c rn urs de Senta; 2 scimburle comet le Sor Unite ale AMEE ‘Cera arin cas de dea; shine comer ls apn Scr de devel Export il copie deo ile nc eda va cere rin ponders pour nansacturie”, Lac pilin exp Sl asemer odie event maginio tj, rallmor de eensge ‘Ae prone menue, dep era la slr sce pe ost Goi {cene exo De somone one ay conta, near te Ble nc Seder vin produce el inser al exporter, dnl neu Se devote cite a rile drolat 2 carseat pl proponderntaproduclor de bad, Ee nein heen siete ede Dah ten come GX pot de ud deste dou ge de copa combs rote aliments nlm an combust sv apt on oe pepe "Aces prods 6 dat aca 40 su dia oleh cu produse mans ‘noi Teen ecepeemestacoame, srs is ane Facet ppl rep ¢ sere av. Tet ace prods is 0 on arg de ea 2 fo cence sabes eal iporafc 1 ei Soe ‘Sil comepl cu rede ment “ " "cra cov pit esc c emote por ar epee Grea to pone de ste 3 anna expr de rode mac: Ipc prc rials dl gre pele a Produ chinice au cops ponder rc 1! an nb aes exper 1 Bereta ua cee ate lomanasccasconbusiorariat np ele mnie36 Drop comertulu nerasional {Tn scelag imp, 2 constaat o erste a export produslor manufie- sani Incr drole i le pli erate”, Cets rotbile +a iris a exportal de masini, ute gt milonce de tan is export all produse manufacture", ceca ce demonstreazischimbisi Trponantinsrutle economic ale flor incurs de devote §3. Flaxul schimburilor comerciale SUD-SUD a. Cancterisca rn a sal chimburilor comer dine ie incase drole conte ereteren ponder a Income mondial ‘Rai mn! deve ea ep cre imporars dela ea Siti 198, npeste 1 asain pet. : ts Componenice panciple al Muri schinburor comecile SUD- SUD at Inhinbule comes inmconnenie care, asinie, sonar: ince meer 20 pesouid nda inp ponds sero comer sic in cls de eovoltaso event roduiar de bass. pene la ens skies a ponder fal scumburr SUD-SUD Fam a dpt rsh lel pala event combasiiler§ rodslor Tinea, ep combustilr as opt oe pepondcet™ ‘itbar etn cncemes fea depose Nii Sa op pas 6398 Partea general 3 netarfare, prin cae: a se impedit; bs limieaz; se eorentesz8 xl comercial de Dunuf servic, urmarind mavfurle pe tot pareusul lr, spre ‘deoseige de barierele afer, care sunt insrumente ale poll vamale sin limul timp, ca urmare a uno feomene fi procese negative cu care se confinis economia mondial, regia o multiplier a baieteor eta Fare", urmisindi-sestopare aestorfenomiene sa, cel pin diminuarea cee. flor [or dlunoare asupaeconomiilrnajionale si, implictasupra economist ‘mondiale ‘-Acordul General penta Tate gi Comer a clasifiatbrierlenetrifre in umtoarele grupe: 1. beriese care implics 0 limite canitava direct ‘tmporur; 2. brite cre implicholmitare indie imporuror prin me~ anismul prejrilor, 3 bares cae decurg din formalitile vamale gi adm istrative [a mport brie care decurg din patiparea stall la aca omerile; 5, Sarre care decurg din standards aplicateprodusle imporate {calor inigene. Acese baie mai pour denumizea fi de obstacle eu Saracen {§3. Instrumente de naturd promotional sa Insrumentele de plies comercial do natu tarfar cele de maturd netarifard pivss, cu presdore, Importul, pe cand insrumentcle de natu Promotional pivese export. "Aces instrument coprnd mésirile relementil adopeate desta 9 de cltre agent economic in scopulimpulsiontni exporlui ' Misirile promotional implies 1. parerpres la rgur gl expozii ia- temafionale; 2, onganizare de agen i roprezenans comercial In tnaate; ‘Sscordarea de consulana gi ain de specaiatecienlor exter; 4 po biitte externa pentru prodiscle dstnteexporalu et ‘Una din masurle promotional cu o cite deosebit 0 constitu spur lore pin negocier ~aelauzsi nun cee mai favrizate ga elauzei rie ‘uli nafona in ttc de comer, navigate n cordurlecomerciale de ‘iii, precum gin acordue de cooper economic ntrafional sau in ate Sor Instramentele de natu promoyinaltcupind gl masurile de stimulae & xporturlrprintro plc de. exetere a eoiteresiniproductorilor si ex * lear fect e cle Acard! Genera ptr Tare Comer GATT) de ‘ire UNCTAD eu ate pest ornare, soe nce de ‘Store cas nc 908 "Corte dete ang poli omerlepromoionale sds la conclu et nsw einen ei ee rar cue eters eo ‘Sees penetor eu compere mic pane pis pesmnne csne ‘ate ymin ec: es oie Se ranzre tne xpsioe“ real comer inernajional portatorilr (misuri de nurs huge); 2 reducere sau eliminae a aceor fEomponente al costulr de producti rezlate din axe impozite (miei de rath fiscal), 3 ecodare de crete de expor !ssgurrea i gaantrea lot (@ndsr de nau finnciay-bancar) 4. acoraresunor prime vate 9 depre= ‘even monede najionale (misur de paruravalts8)™ Police promotioals i de stimulare a exporuiilor de mir" exe 0 component imporana a polis comerile a satelor" avd un rl impor tant in fndeplinea funci de promovare a elle economice exterme $i ‘ele de eliza aun ech dname in balan comercial dos eine amore crv en cae sn alae a ice de promovare a polit comercial, de infptie & roll gi mefilor sale, demonstrind ~ pein aumeoasse siti anliate~ ch dreptul este unt dia cela importante 9 cent istrumente de rls pois rere eres ti cr ce aay Stee ease ee RE nares int “ae ® Data Ma, Reprt the Une Nations Camimiin on Law onthe Work of efit seo, Now Yr 2 aber CAPITOLUL I ROMANIA - PARTICIPARE ACTIVA LA DEZVOLTAREA PROGRESIVA A DREPTULUI COMERTULUI INTERNATIONAL laborarea si promovaresunorreglementiiadecvateepocicontemporane tn real comercial intemafionale a devent una din preocupirile majore ale ‘uruoestatloe ur Tra oases a contibuit it eontribule la negoeiei ner naionale in acest domeniu, adaptindus, ota esa propia cerinele fete, in consens cu normele convene in eadral Comisict Nasir Unite peu Deep Comeril International SECTIUNEA PRINCIPHT SI NORME CARE GUVERNEAZA PARTICIPAREA ROMANIEI LA COMERTUL INTERNATIONAL Relailecomeriale ale Romane se bazeaza pe reglementiileinteratio~ nal convenite in frutile mondiale regional din ere lace pre, pe nome 4 peintple stipulate Ip acoruse bilatrale i in convegile mulatrle, Begocat s dopa in lumina evoluilor ineraionale determinate de Revo. Tule din Cental i Estl Europe inant 1989-1990. {1 Principti si norme fundamentale consacrate in Carta dea Paris pentru 0 now Europ 1221 noiembrie 190 a fest adopeatt Carta de la Paris pentru o Nou uropt, cra side Rominia, altri de celle pi paricipant a Confe- ‘ina pent Securit gi Coopeaze in Europ’. Dup cur se subline in acest Inportnt document progranate™ Carta deschide o noua er de democratic, pace gi unitate, marcind sfc perioadei de confuntre 5 divizare 2 Conte ‘entlu, expriind voinja stator semnaaze de eInemeiarelaile dine ele ‘be principe respectulu si eooperiri. In Captlul dedicat coopera, Cart ‘onsser hotirrea saorpatcipane si ntensfce rele lor economice, In-vederer dezvoluei unet economi sabile gi dumbile Totodatl, stele | Meier Oy 1 2 Wate Cer su Souk up naan fea tet 1s oben polis, omic, seca cone a Connex Ip eile vical Revo Exe Canal eB cin ni 18-1050, "*eat Canta Vil sCoopeare economist, Cara dls Pars pens 9 Neu! Bop,46 Drepal comer inerasional arcane — laid in considers evolu esonomize din Europa Cena gt 4S Est in procesl complex al tanzfet lor la economia de pif ~ au convent Sh spriine eceste suze pentru a facili schimbasile 1 tansformarile Resid ingot cove epcrrprvin roars sor elena at dm Crert! ination ee ns 198 on pes Pe ‘Set pe in UNCTTRAL she oat nemo eV. «Din inativaconducerit Camerei de Comer si Industrie & Rominis, in ‘nai 1999 se va organisa ls Oslai~ sub egida Camerei oeale de Comer} gi Industrie ~ o dehatee supra problemeler pivind ,Transportul aval de smfrfuri,indeosbi pe Duntre, umainduseperecionarea reglementanor in ‘ees domeniu, in pespectivadervolisi cooperirtdnte fille riverne $1 eel i in condi extinderiComerull Intermasonal, SBCTIUNEA 4 I ORIENTARI IN ACTIVITATEA LEGISLATIVA DUPA REVOLUTIA ROMANA DIN 1989 Jn uma Revol! Roma da 199, va elaort adopt element Sic prin cr schinburecomecae au fo conecte ma igus a Hae tl cuopem mond, aroginduse ase teste nomnve care puna Taco sdniaseav-srocaive detente de daca cena ono et naonae $1. Proclamatia Revolutiei Romfine din 1989 ~ ‘© noua concepfie in dezvoltarea economiel 1. Consserind abandons rlului conductor al unui siagur pari i statomicirea un sistem democratic pluralist de guvemimént. in Document rogramatic al Revoluiei Romane sunt sipulate prinipi si norme fundemen- fale pivnd ajezarea economic ajonale pe 0 nous ba7S. AS, Proclams| prevee ,estructuare inte conor nsicnale pe baz eter renabi {Ast eicente™, coca e inludenactivitatea de comet extenon Th ta fomponentele sale. 'b, Totodats, Proclamatia prevedes elimina metodcorsdrinistratv-bi- rocratice de conducere economics cenlizat si promovares beret initiative fi a competenet in condicere fturor setourcior economice™" In sclei limp, Proclapatiasipule westrutuare arcu! spines mic produc Ti aries obieev porta in proces dezvoltnt economice de ans hla Romine lin 1, Ponca Proamatn Revue Romie din 1989 din 22 dace 199 ‘cen psec gars enim Per ph Reo tse des de {oped de ornate cepa inners pn ul i ae fers Sieg Pra retard oe “a evs Retin cl wetottl p rtmslogzal~ rcs ie de lil aces isan el er ta eae ie eco se Romie “Spin 4 Prosamati Revcaps Ramse a 195: Dom Panasé repeal comer Internaional Aceste prineipl i norme rebuiau respecte gi aplicete curigurzitate pent a garania dezvolarenefcen 4 economielnafonale. Evident, resirse- ‘rea industriel sgricult era continua s feo sareind extrem de i= ilk Acest proces implica retebnologizarea scelor seetoare yi unit care icseet in urmd in petal bulimia ai dietaturi,aga net toate ramur- Tesi sectoercle economis nafoule st devint rentable, cficente ‘Aaucetea multorsectoar indusrile si nricole in tare de faim, chi- area su nstrdinares lr la peur smbolice au vista fi opium eu conse ‘inj din ele mai svave pentru economia Romine pent vel de Wa al ‘major covieitbarea popula. ‘Doc agar a seatadeczia ~ cel putin stranie a guvernanglr de a stimula nemunea, pia mitre uno segment nie ale angst, seordin- Gre 1, 14,20 sau chiar 24 de sari penta a nu munei®, tn momentlinchi- esl unor unt esonmiee, vom aved imagines completa Incompetentei si iresponsabiliti celor chemfi si gesioneze acivele noasttenajonae in Aco ayn ate, fn mime ,privazn, au coms fapte deo gravitale ex= ‘tem, ev conscigedramatce nu numa pe termen scr, ei ma ales pe ermen Ting, Montesque trigenateaa asupr feptlu ch ynatura ese dreapt cu ‘amen ea rspazege pet otenelile lor, ea faces fie harael, ec cu tell sunt msi mai resompensele pe cae ea le leagh de ele sunt mai ima in aceas timp, dns sublinie conseeinele dramatice ale compora- Imentulunet Pate bare fal de mune Dac o Patere arbiter rey recompensle nat, mul este cupins de silt ft de mince i timdsvia Deve rsingural bine. Cu sttrmai mult ese stimulat deineresul ft de ‘und, end este platth nemunca. “Ton mar gandton i umaniait au subsist imporanja muni, atria tuturorfatrlor de deci din Cette de a stimula, de a0 Incuraja, Nimes, ‘dr absolut nit un mare ganditoe au a flcutelogiol nemuncly trindavil, “Manca «0 lege” atta Vitor Hugo. ,Nu ve si fi preter ~ observa dino ai sbi f sey, Nu vrei a8 8 munity, a sb rob. Diaie Pascal ages tenia cd nimi nu e mai ehialtor pengu om ea memunea, «El simte sunct “in te alin eonaie mone na pepe In evident vale sn cry in sac sa sun Seriecanal aA "numer veloc mute camr a nt nv ei uncom sie sierra deca enn af ray st Sep comer edi res Pte: ‘den Mar parvo tail we eee amb sone ing Sn scars ne execs (ems). "cr Hug (1902-185) am mar Serr fen: fs mem at Acai Le espe iii Sei Ghd ome mie, Nose ‘SEE Gis, Power wei me" Partea general 33 ean, prea, nedesonicia, dependena,neputinga, goTul stu. nde, din Srafundurlesultlu isla veal pital, posomorala, tistetea, necazul, cd, dezndejdea™, lar Mihal Eminescu arta cd munca este lege lumi ‘modem, ce mar le pet lene" .Boptia unui popor = sublnia dnl ‘nv sinc In banc ir! in mune pared simtetizand dies umanitih ‘egpre muncl, George Enesu declare: ,Penru mine via fré mune nu are ‘afl ‘De, mjunes noastrd de a este munca, crea de valor; munca este aura progres e sigur bunistarea Absenja munci geneteaz sri, i mia enh os Ge epriewerpae §2. Reglementiri fundamentale 1. Dind curs exigenelae Revelutiei Romine, Adunarea Constanta ssipalat principal libertiicomertuli ial protetieiconcurenei line”, vind drept consecil flstuarea monopoefti stfu asupra comer Prin nsambllreglementiilor sale, Adunarea Constituent status. rut general al dezvoltincometlui exter al Remini. In taza principio ‘Spulae in Constitie,persoanel fice gi jurdce romine au capaciata de a 4 eubicte ale deepal comer intemapional dactIntunese condiia de comers. .Liberates comers, protetia coneurenel lial" ~ se stiputeazs tn CConstinia Romine! ~ erearn yearu favoral penta valorifiareatuuror factorilor de producie™, sunt obliga ale stl. Totodat, staal trebuic 8 ‘igre protgjreaineedeloe nationale in activitatea economic, fnancart 9 ‘altri fn acelsi timp, satl are indatorea 8 ase stimula cece Uni inpice naionale" explostarea resursslor naturale, fa concordant cu Fnteresl national”. * Blase Pascal act anu 1625 Inca din vit nant 1652, A fon srt 3 si ee ie cn Dr si tan Drowns) cup (187) Gere ec com nes Sree elie” Infor rear ano obo sity, itn, carrce etal nel ee nr "Rin 28 Cos Roe i princes 8 1, > Pie pun, 2,134 tiger Rocanen «i pean economist ee econo i” sued oh ant re nsnoric st sg ree oer nese prs ees ‘alt= gmc at ae 13,56 Drepral comer international §3. Princip si norme stipulate in legi organice sii alte acte normative 4 Reb com cee ne erent a oe sili cosh SRS TCSP 1 trun patra ome dott se stn Ste casa pa me a Siew emacs Ve ioer ae Erbe ears Saye Sn en a Ser ame ge og sl ema pd Ce Siem ca Eee Bae el ps Sebati ence gate aay SUTRA ota a aite ome tos ian cn sos oe tice § Mega sce Serie a Gabe age Sa et ou min Su Ste ta pcan SSRIS Steuer ae es See See fs Sain ees epi elena SETS OLA een ea ama Sc tpcpentn aindaananta” Coens Racal monn le enn ee sno delegates ate ie ‘Sit ianan uneven Tandon tag hea he Gos Sees Gprcageat s ttpesSnkg whe Sooper nek SUT AT eo = en ow eo ‘dog pe baza liber initiative, Monitoral Oficial ne, 20 din 6 febrerie 1990. * “Seana iea as easels Satie Tes erat cae: BEETS A, an tepcnacmat scone ali Ts pees = ESS acon “hemes ge mana Sits RE eee eae in ent oh orem 2 PRR tr pet oa e396 Partea general 37 COrdonanja Guvernamentalt pevind Codulacrian; Ordonanfs Guversmental pvind regal investor stdin in Romini, relzate pin cumprree de {dur de stat Ordonanfa Guveramental pevindbursele de mist "Totodatl, prin mai mle hori de, Guvem sau eabont i promovat ‘nome cae a impact asupre schimburlor comercaleexteme. Asa, de Pld, otiirea Guverului pen aprobarea normelor de splicare « DecreulicLege ‘ne $4 din 190 privind organiarea si dsfiguraen unor activity pe Baza five"; Hotiire Gaver in Jepiturs eu unele masut penta aplicerea Legit prvind sosietilecomecile™: Hotieiea Guvermulul prvind ‘ele misur in Tepiturs eu respeciarea regimuluilicenfelor de exports ne [port Hovirires Guvernlul cu privre a replementrea nor probleme finan laevaltare in lepitrt cu exporul i importl in eiing gt operajuni de ‘barter Hotirrea Guvernull privindasiguraen pli exporuiorefectuate de ‘gent cconomiet in cadrul acorurlorguvernampentale, cu decontae in com> tus de elring, barter si coopera economic” SECTIUNEA A 1V-4 REGIMUL INVESTITILOR STRAINE Pomind dela cern atrageri investor strne in Roméns, nous Putere instarath dps Revoluia din 1989 «init important ate normative, eate—in faces moment ~ defines regimal investor strc, un regi care. in mult Devinje este alnist le reglementinle evopene 91 mondiale in matric, der, {ovodat, eunaste unele particular asupra ror vom inssia in aceasta parte aru, ls Stem pen TOES cate a we nea ntmimtcue pousBak ace cade ON ia Sao etiee reneterarmes tac ine tonsa TRS Sag SU Re pm acme Oo egeihia ies Baers nites Henke ols Be Se na ears em te poco acre ar POSER aes om38 repr comer internaonal $1. Notiuni de bazi: investitie string, investitor strain 1 Ceseinyelege prin investi srdind? 1. In baa reglementilor intemayionae ga lei romine™ prin invest stone se injoleg 1. constituirea de societ comercial, Bila sa seule, ct capital integral sin sau In asociere eu persoune fie su persoae jurdicero- ‘mine, in confrmitate cu reglementiril pivnd societal comercial” 2. par- Tiigaea la majoraea capitallui socal al une! societal existent’ au obtdires de pti soiale or acini asemeneasocet, precum gi de obi= ‘un sau ale efecte de comer. 3. concesionare,tnchiiere sau loajia ges ‘uni tn condi leg, a unor sett economice, serve publice, unt de roduc le unor regi autonome stu society comercial; 4, dabindiea drep- {Uli de propretate aupraunor bunur mobil sa tmobile, ator dept cele, cu excepjia dreptulul de propitteasupa terenunlor 5. dobéniea de dep tur de propricateindusrals i itlectuls 6 dobintes de depts de ee ‘nj sau alle dreptarreferitoare la preside valare economic acct une lives; 7, cumpancea de spapi de productie sau alte clad, cu excepfia loco Ingle ded cele aula investi, precum si constute lor 8. con- tcc executr defer de explora caploatas ipl & produ In domenelresurseornatursle™ 2 Ajuda, nofiaea de investie saint tn baza lel este foane lrg, ‘Accel te us ~ in defnrea investi! strine ~ pe modalitaile de real- sub fori de seietai comercial; in forme contractuae In prima forma, investi se relzeazh prin: a consttuiea de socieayt comercial: b. patciparea la majoraeaeapitllui social, dobindires de pi Sociale ora, prcum i obligaiun sau alte efecte de comer. 3s 3 appv inl ei, pend veel ana te Se an ost 127 dn Dost on sya eae ao ae, lo ae HRS ne ee Lite poles ec oh ae ee trata wath emma nae a ‘ina lle toon, ee oS re a ot tet mtn mh x Ge Oa Oo wpe ce a i aa a en Sean armen eae Br ea ee SSIS a eam Fee aa ee etn Sea 5 dn. ee ‘Su pot dt rice poral cane! stn alae eee coer at Bes Sater coca ceca aes is a eA Lege a 35 jim 3 Parca genera 38 {in forma contractual, invesiia se relizeazA prin concesionaes, nchire- rea anu locajia de gestiune, 3. Anulizatextuli ingle concluia cl mu sunt imitate nun de ves sine pe care le poate face acelai investor. De ssrenca, leges au "Spuleea retro niei cu piv ls forma scestor tvs, coca ce pane In ‘vide caracterl ber accent seer roglement. bi. Cese ingelege prin investtor srdin? + neti ee me yl an a a ae en oa a ‘conformitate cu modalitiyile stipulate in lege". oma incr yi of seta cn pert snide ttl es ne od ‘Spe a tecar cals cc ie moins nce sai lonley Svea Seg cairns a ie ea aren SSSR are Si ca cin ata eco ote er Seis lb acs oe ein atte i, eee ea cx rind Ca ec conc 9p _ Treble prec o asemenes posi au fost recunosete investor sti penta See See eerie rs a es eee ance ele SSecee lars Seer peter ee cae raatacodniatat mig eae na desea SO See ren ere ee i Sat Sai solhetiaema tes Saniora Se ee aie cies oe Preece ight goer a venchcany i TER sen nee ern RE or eee ees SESSA coerce ce erat Se Saran tere pe eecan ten eee SES oe Gete le ance hea etter Sips hea inc tceaaee pence ete fit tens san tn oot Rea ba BE LE ew rani onjepucgeena mn sss un a ei0 Deepal comerp inerasonal $2. Princip specifice {ct din defini investi investiorlu sein au rezltatcoordona- tele care le guverena activites, concretzae in pncipll cae au ~ a cum fmoalsubliniat an caracter Hberal aeentaat 4 Principal egalitii de ratament 1. Menjonde cl — in deabterile Comisii Naiuilor Unite penta Deep, Comercial Intenajonal ~ 5 ini, in mod constant, supra profovirlunor rome juridice crea elimine oriee dseriminare de tatamentinvestorlor ‘Sein, Ast, n ngocirea telaborars ‘exeor pind Finantarea privat a proiceelor de infrastrucura™”s-a suit necestatea sipultl unor norme ‘ae gurantee egalitaten de tatament pet oi investor 2, fe baa eg rome, nu se pot face dscimink In funcie de ceienia sau, dup caz, nehionliatedinvestorlor. Legeanoastr conser acest pine- ‘iu In art. 11, care statueazl cd investor beneicazd de rgiml sabi ‘indifereatdecetjenie sau, dup az, de najonaliatea acest" 3.Nu sit admis discriminds niet In lglturd cu domi sau seul Jnvestorlar. Aga, de pil tn baza Lega. Bd 1992, in znele bere sunt mise mloace de transport, mifur alte Panu, rl esr peivind fare ‘de orgine, de proveneny sau de destinie™ ‘.Principul Nbertl formelor $1 modalidilr de investire 1. Regimal jus l investor sine ingduie bern alegere a moda tailor formelordeinvestie.Textele in vignare oferto pam asp de posbie ‘ig 8 ope penbu orice investor stn. 2. Aporul investor sii poate consta fn: a capital fn valu liber converibitsb, masini uj, miloace de tanspor, subansamble, piese de ‘SShimb i alle Banu: serv, dept de propre indus i nelecun- Ia brevets, licen know-how, me de fii de comer, drepal de autor, ‘naducttor,edior~: eunostne si metode de oganzare x onducere: d.proi- ‘ur fs val ber converbia ia et, obinute tn condi leg din avid tle elizate tn Romi "Ese evident et investor stain pot consul aporuri iin alte bana, in afiracoior enumerate in ext. Ags de pil oceania impocava unl te ln Staite const ea spor lao socitte cu seul in fara moat. Conside- cation co ratty Sac nitrates Prot, Ui Naot i eid omar Ace [ite roms stn” pe ta Ler’ bon een one ee CTT. din 1993). NA gr 38 3 re 9 Partea general 6 im corct pina profesorluiDragog-Alexandra Sitar do lt coneluie ar FR contra finali Teg age umareste arageres investor de capital sin {nar tn vie forma epala™. Principiulu Uberulul acces al investfilor srdine 1, $i acest prin se cireumscre coordonateor generale bua le mull invesfilor sone in Roménin. Legiitor ~ includ fm concepiage- feral repimulujuriie posites una acces ier l investor strine = Tarmac, pe scat cae, stimuleze gi coinereseze investor sini. 2: In tema leg, investi stne pot fefetuate In toate sctoarele din domenial indus, exploit expoutarlYesursclor naturale, apricltur, {nfrasriturt gl comunicatilr, consrutilorcvile gi industria, cert Simic g ezvolt tebnoogice, comer, ansparurlo,trismuli ser Mcilorbancares de asigurare ltr servi ‘O asemenes enumerare ete de nar eidenieze multtudineaposkil- tutor de aes a inventors investtorlloe stint In toate sectoaree econo- ‘Acs rl vesil sai o bled cone, pact ‘lspuncind preoeupér det instaura un sist bazat pe Ubera titi Broclanatl de Revolua Romlna in 1989 ~, ts une Je natrto nor eerine practice, concrete, Dipl cum sa viz, cfelena une! invest mu ‘ete in port de dornja noe cone sau unui cen de deci, en apart de ‘Sunostrea i aplicare lego economic de ps. Or, net un invstitor sin SMesnoscind crinjle eestor leg! ~ ou va invest det fn masure In eare ‘eculaele economize sunt grants ‘3: Asemence alc sistme de dept, prcum sie concept are guverneazt acest domeniu, eslementileromaneqi conn unee con, ce tebuieavute In vedere la efeturea investi a tu lncalcenormele de protetie a mediur Ini inconjrioe"s b, sf nu aducdatingereintereselor de secure gape orale Roni su dee oc publi, sw morale nclsi tmp, Leges nr 84 din 1992 sopuleezh ct in zonele ibe mu ese ‘Amis acces cclor bani al ror import ese promt pe teritoriul Romdaiet ‘Su pin convene imeajionae a care Romi ese pate”. ‘ga Ald Sia op. p27 Pra Strobe, cela ech i lis i elt era in ‘Srnec once legal dn ntvae pe tee elisa wrt nase opi i ‘Soman ops au tg, ad ole Se event rot Dl ‘ie lee ck Cem, Tie Lagn a3 in’ apie 191 pet es esi lel aesor nm, copa ar ue lit sla cece se sia pce ett Rt & igen 3 abe 9@ Drea comer international $3. Garangit 1. Unul din cee mal import elements le regi investor tiie {n Remnis I costiuie sitemal de garanti cae ~ pin orele expres spate ~ dau spurns neces investors sain cd vets eect Soeur de pce neces 2: Lopes preizu ct sinvestiile seine n Roménia mu pot fi mafiona- ‘iene, expropits, ehiiione sau supuse lor mlsut cu elo stl, dn czar de interes pu, eu respecte procdunprvizte delat x plata une despagubieorespuncstoare vant sven, eae Wbuie fe Prompt, adcer i efectvg™= Ir seme Conia Ronde rien! ma poue 1 export dete pent eauza de uta pubis, stabil pouty cu dry peas ‘espgbie™. Procedure cre se refer Logenn-$5/1991, ene ca Comat ‘in Legea ne, 3 dn 194, cares refer le expopa pent seal de uate pubes 13, Cazuile de inres public sau do tate public conte ~ dups umn reat in anal textlor~ exeepia ma rpula™ Deck aol, xpopites, ehiionrea Se ves Seosre penn sual de ute publics, despegubeaeuie st intease wi coni cums: an By adcvatt ge efetv. Loge prevede ch dspagubca ene dena In ‘port cy valosea investi po pio la data aa nel dinte mse una”. Da atoaresdaspagubir nu pate ft determi a nivel pe 2 a sable de pir pe bzaunor prinip eet, ance de capil invitee valor seu deren aceta e veniue cutee Sia scare investtoral inn sxe valour despagu dcerminne dapdge sce va bl pe ae ject, Inco preva de ise Limite spe it psi extuderes uno mls de expropriee buzive, 4 prcocupat i pened in coinare Camis Naser Unt pen Drop Comercial ternational Propane flcue vizerd afore anor repll uniforme, cast oetee pris nae dome” 5 ARS Leen w.35 in ape 19 {TAISSat" Comtee Rama do prinefendu 8 econiie 981 1 Regenemarelpomovt se fame cpr Lagen te 180 se vader hh ems mie meen a nome tae 3091 sana pt cenit e je teu pate oat spor risen Sst canes ros pic ‘Bar atic cade esate utrac ma not isp eas ‘wey Inprsce Se Report of he Une Nations Crminon on Internation! Tene Law on the Parea generat 8 ‘4. Drepturi si obligati Drepturie 5 obligate investtorilor sean vides, de asemene, rece pata lepitorfi roman de «oer un att simultv tuurr cele preoeupa ‘Sb investeast Inara nas, 1 Drepturi 1. Legeatomind este generoas la acest capitol. Dreptrle ofeiteinvesti- torlor sini ~ jinind seame de concepia dominant pe plan intemafionl ‘adaugh importante fit, facerciad #8 araphinvestia sri 38 coin 2. Potrivt ei, investor sini au dreptl: a. paricipe la conduerea si gestonares inves, ptrivitcontractelor satutlor converte, bs st in- Ettineze drepurile obliga lor contetale eae al investor, roma Su sin; c st transfere In soainstateprofitunle ce ise cuvin in valu liber onveribila,precum st prea de profit In Tl stabi in cone leg" ‘dt ansfer in staat sel caste din dep de ator, cose cel ‘avin pentru sistent despeialitate,expetize sate servi, pot contrac- telorinceiate; es arse in suinatresumele obinte fn val In ma ‘inate tale au parse, culo, parlor sociale, obligation sau alto fete de come, precum fi pe cee renalte din licidarea invesifilor, fh ‘ransfee tn senda, In Valu, in tei sate anale sumele objinute tn in ‘rma lichidri investor gs trasferein string, in vl convent su mele obinute cu tu de dexplgubire in situs lui neie din mse revizue de lee (najonalizare, expropriere, rechizfonare et) sn cist de Interes pubic" ‘Rez ~ din analiza extlu~ ef investor sri au deepal tansere in sinitate sumeleobjinute, Legeaspuleazs, as cum se ved, pentru fects az in pt, temeil Juridical ses transfer. Se observ cain tote susie Sumele pot fi obinute fn esau in valu Dacia fst obit in lel pent s putea fi tansferate~ ele ebuletansormate in valiti™, Transferl este saps ‘egulilor pevind opraiulevaluarecurente™, Se remarc, ttodst ef suhe= Joph of Tewon ant Tiny sss, Unt Nas New Yr, 1986 nd "Amana fia s spulae,pte, per tte flies a prse- ‘ples akzant weve Toca de ea unnere o e Se uu esl el yi esx ara tte aes np cee Thee sen Ren Aine valure cin 1 Aw cea ae pst ae mole Steetare ssc ope 7 ia at 9, Regemental Bick atonal a Roni priv cures oere: ie valiare. Asin Operant bei vel fees a tes64 Deepal comerpuluiinernajional le obyinute direct in yalutt sau fn lei tranaformai fa valutt se pot wansfera intel in sttingtat”™ 5 Ia zonleIibere, toate operaiunilefinancare se fc tn val liber con- versa Evident, scesteoperafunipivese actviile desftgrate in zonele Tere, porivt prevederilor leg Lege privind zonele libre stipulea — tn pivng personaluli~ ct pata sslailor e pate eects fn en valu sau numal fn elo numa valu ‘rin negotetcolective sau individual. Mai mul, a sable slarilorper- onuluth nu aplickssteml de impoitare splinetara aja cum este previ- ‘ut in reglementaile In vgoare'". Totodat, in zonelelibee personal stn, sci scones ie oe egy ops conde 6 Specilitate, cuespectarea a “4 lnvesitile sine efectunte pot prevederilr leg beneficia de egimil jure stabllitprin lege pe Iteagacureit de exists S. Un iep ceil din loge" est dedicat fcr scordte inves stoner susini"™ Aceste facia se refer la sutr de plat unortexe vama- lela Seti de plat a impoztlul pe prof, in cone i stuaile previzse Sevan Cpt, Rayna juries cv Se comer eter, de eupeare sno ilrtinifedntrafna seve Ross De Eom Maze opp 9) ‘A Lage iri Supra vat trans e Banari mobile corporal sng Haga al 1968 aaa ‘modi tse ing nef cena men de ly Secunia Cosi, ‘Sp Dele op ss* ropa comer imteraponal §1. Dreptul comerfulul international si dreptul comercial intern ‘Avdnd caracte pattimonial gi comercial, aceste dou ramusi sunt foarte spite een ~n mute pine ow acl comet eg 1. Aseminari 1, Inambel amu raporulejridie sunt patrimonale comercial, ar participant la aeste port ~ persoane fizce gi juridice ~au caltates de ‘comerciant. 2. Raporarile juice din ambele ramur™ sunt guverae, tn pencil, de Coal comercial gi Codul civil Malte din dispaiile acclr normative alop- tate tn acest domeniy se refer — in aclasi timp — la raporule comerciale Iterne, ct la aporurie de comer international ‘3, Drepul comerplu intemationl ~ preuind o parte din nore care spain drepilu comercial se configura ca un drept special in raport co cesta depul comercial ~ in reglementare Coduli! comerial ~ raminind fmanal Ka, Crea rol pore atin Sli, Bucs, 196, pp 630 * constant Noe, Jaret el, Hunan, Bure, 90, ag. 4, Un prin se out cwcrten irae ae pe epee” f at nce generar ‘Soper ole de Be epermenl en pee wel pica general [ye ‘oes rear ace ersten ter rnc directa slmpen cs ed omen” "aunts doiiahae tt pas 5 Bi pce Pc nce ea rep C4a _Drepul comer mernational 3. In domenil deprului comerpll international, principle dau unitate, verege neesirtnormelor, orientate spre dezvollrearaportulor comerciale ‘nconformtate cu crinjele generale al progresuli economic social. Principile deprall eomerullintemainal sunt o refletre a nor eern- {e obese ale evolu relailor comercial de cooperareeconomied inter "ane, cng Ia steer neces ne repre uo umina acestor consderjun,putem conehide prinepile dreptul ‘comerfula international sunt acele {del efltuzitoare in procesulelabordit normelorjuriice 9 aplicirl lr in raporturile comercial de cooperare ‘economiet i tehnio-gingifilinternafionale, cre asgurkconcordanya nor inelor eu cernele devel obective i ehlibrate a acestor repo. ‘Aged, principle drei comer intersional sunt acele preserip- tHuni fandamentale care eAliuzcse erearea gi aplicarea nomeclor jundice tn fcestdomeniu. Acfunes principio are ea fezulttasigurares certitudiall ‘Sructuarea aorelo depull comer inerafond Fapal ela baza normelr deepull comer ntrasional se aft un set ‘oerent de prinipi dt parcipanlor le raporurile comercale garanta de fae au nevoe contra imprevizibiii nor reglementiriemise cu ignorarea sarigelorobiectve ale deol comeruliinferajionl, Totodats, princip- ile sant cele care elfuzes legiultoral in aflunes sa prin care pune fn concor- anit nevolle diate de oportuntate cu cee de sabia, dind congruent Sisemulel normativ din comer intensional SECTIUNEA A I-A PRINCIPUILE DREPTULUL (COMERTULUT INTERNATIONAL Analza expecenje acumulatein volun relailor comerile. $i de ‘voperae economic thnico-tingific intemajonale « dus la concuzia ct ‘beza deepal comerul interafional se alt un set coerent de principi ‘are se completeaz4 pele pe altel, clauind procesl complex al labor ‘plicti normelor jurdie tn acest domeniu. in iteratua de spcilitate’ sa ‘ras tenia cu deosebire aspen principio: 1, liberi comeruli, 2, conc renfel lil; 3. egal juridice a parlor; 4 iberii convene 8. bu etree fee apt de coma, sin i Seaton, Caren XVI; Pina, Caren Ms ‘Avia, De expan Alestndre, Cares "Chars Luk ce Seon Manes, Dupre eg a aprt lor cu comer zt ‘npc ever nara ebro eo pes cea alae NC eg Bao a8 ae gaa Partea generals 85 ‘1. Principiul libertiti comerfului Literatescomerului~srige tenia Chares Monesquiew ~ nu ese un Arepéacordatnegusonlor dea face ceea ce vor, aceasta a semna in adevir mal degabl robs iu". Dupl cur argumenta marele glodior ceva col Stinjeneyte pe negustor nu inseamol ch stnjenese i camerul"®. Tocmal in Helle iberaiiximpina negustral nenumaate edict” onictier nu et el ‘mai pupa stijenit de legh dec fn ile scaviet"™, Anlind mteurle ado fate de Angin ndomentl comer, Montesquiey jung la conclu ct le stinjenese pe negustr, dar sunt favours comer" 4 Nude restric de incuraar gst tn comery sem rebulfa 1. Xenophon aac de nc simul” comer ave tebuin- 12" smu de rest Dinslexprima dona des se aco compose Deel ete sh comer cae rele cel tal repede proces El come of teaser in oe pi” din ae scinor Abt de San Pir combiteninteriia imps unoreupur sociale sa prctce comer Referndise ls unl exemple cones dns sia ‘supra full ef ineciceen practical comer de ere nob prove aura” maura comer, dar economic, gener 5 Churles Moresquiey ata caren mpoitelordatrog comertal ‘in dept, pn veal 9 ptin impnertecesive™" Marl pndor hsv arenda importer” dare comer yi pin obsaolel pe care {evi 9 pin formaliie e care le petid”= “Asta acl acstor conclu mu considrkm chet sess insist Momesguien, op ot, pg 18 on "de ap. 818 "ide Ces Meni eae cx Angle rae pot es we" ame de en (Vise em de ie, ips Meri eg ene ate Lac Bn Monsen, Cx puter ea tere (one Si6 _Drepal comer inernational 4. ,Privilegile exclusive trebule eliminate” 1. Mai cu seam tn orinduiile sclvagist si feudlé se cordau noe pesoane pivete™,pivlegi exclusive” In anumitedomeai ale comeruii onde impune une interac aor. 2. Viceregele de Goa a ecu in mai multe cazui la asemenca masur, ‘are ~ ai tirtu— devensedo adevirat practic, avid In vedere avantaele materiale substangale ce erau implicate. Asemenea pevilegi le intnim pe ‘rem Imprajilr Honoris gi Theodosius; ele au deveaitapenajul nor pee ‘stane private in oc care ave, pin excelent, vocaie comercial 43, Charles Montesquieu atrigen atnjia cf oamenit coca lise acordau preg exclusive” use bucura de ict ofncredere, lar comerfl sues ‘nverupert prin schimbarea nocoteit a celoreivrs Te este Tneedinja”™. ‘Mat matt, dns const ct nimeni nu paca aust comer cu chibails gf ‘nv past dact i asd muna Clu ce vine dupa el" $1 poate cea mai grav onstcinjt a ,privilegilor exclusive” const In aceea cd profil rimane In ‘mdi unors erispindindu-seindajuns™- 6 Libertatea dea revinde pentru a céstiga 1. In comer nteraafiona, ca, de atl, n orice act de comer ete eten- fial si se aigue liberatea de revinde petra cisign. Dupa cum observa Vasile Boereseu meni nu se angajeazh into afacee comercial fia interes dea cgtga’, in’ acest cag reults din Vinaen produscloe, dar mat les — sin revdnzarea lor. Flecarenaiune import export produse: gti, Inst, Sx oscbire, cele eae comercializeazA prope profuse. Referndu-se Ia indus: tia rominease, dnsulardpea ate et ye multe on sue vita lips de Indus nafionald, cdi celeagi mate ce noi timitem in afar le peimim ‘wasfarmate gi le gumparim mult mai scumpe decit daca arf abricat in Insti fara nossa. Th consecinja, dnsul ceva cara une industtnaio- ® cena ur eo poh ni Leia cane nce ec ie ent pl Drop Seas omar obese near nen {aap geen comer angie avert Moma, ob SAG abou, Expcines tare pried x dept ee rod somarin cog ees ce mpi on Hua, re, "haves Momo op. pa 2 ates Moms a hd 2 Vat Bees ct amare 1850. A una crue ele a Cool 1 Save inp Reve ee 188 oleate Prone mi cae eee tm afer core tn ise pli commis xe Dupe Revol pect In Pans de fe tale este. La tears In ech rep emer lesa St Sor cowianas acne a Festa Se rep Andis ae Partea general 7 nile” fei ou elt elementle de schimb se inmulese eu sit comeral pros- 2. bic vne i reviner ere — pss Monti — 1 ei si Done Hee! Saf Ae Con pam a as Niger salou lp eet dance pe sin deo Soe pe one air gear in ddd ‘aor Pino pu defect npr ur eden Terininsena sino soe su chr aacrt a ceonmie se Bune ntsc ec shan el dc tpl nen omen emery cine utepar ees fe er Sp cg gel te i tai mt am xe ce EE bogie" Male glodtor ann cl aoe Spur pf dobinite in cs lator yn catch seen’ ph descent SR rts tail Artes nator jp dope mobile Soteme tan Inacatconpte piu rico Werk pout ina un sat aa Ge net ict e ipa ru muna Se SMe mon re ce Sex we ce cae Frnt dele" open ma sent oper vor Sno dech eri ine eet ute doe Hp ete fu pote costo ete de «reve pens cig, igh er comecie & cof pot impose fees ee a pa de sco Es Ua in nape, pnt cs Cle rtp i dren pe sick fen hla a te a i ser En A ect i 18 very ete infeleg importanga industriel promovares interes nations! lupe entry gue est "Rea a en pn Sees tar Ctl Come Rk, ict 168. 8 “june pl nent le apt prop lar, * Sint ign nese somone ed aro Pd rad 2 Ihde ig 2627 2 to Po 2 it) we cae export ot mal pte mtr su produ de ann dec ipo oe clive pe nea stn Ea ge na Boe pt et Sn sted rem ing ie em oy "em. > Motsgin urine conc exemple cone i sea ene, Noi ptm ur st38 Drepal comer insertional ‘Asada, eraten de a evinde pen a cia presupune: a. deratren pect nationale pent ca rat juste pope Sts pout vnde na ‘ina ate ine pie Si bn eli l becomes af In export 3 depfeasd import, Impramutl exee st se fet in cop produce fi nu consul il tet ballet ec rf pert Del seers gal les a sles ie ale chins Ss siaces, iar poporl respec 4 Politica monopolistécontavine ‘principlat iberi comer 1. Thophilos, impr al Biz sini inte prio concep caren ani eau uate fac pec concen monopolit® Cone Be gee i na ce or i ma 2 not". Montesquieu evoct exempll manopolutir insta de Seg Prmola, Spends eerie mama xo, lid mongol eevee cera Cie ah 2 Pot! Oras Cea ge tg ct sneoptionl gre 2, Init de fot, efecte nocive pnt consumator™ Souci eset ‘sag in mod inelctal rprea pers sdere cali Dap ae 5 se agental economic monopolist fines in med later i dsceonar ‘ul ct convine" ar pods in i i micgorerd era, one. Sind rsters aia «pret cu preset yack eng de 3 Revluia Rom dn 1989 abit monapoal de ta, cae er princi pis! fundamental af polisel comercial irre 9 shi foe ar oasis Romine tconsrat principal ibe comer, Pe aca cong cell ee oi cot cites ese os "SMa Soc op oot “ oie “Fe Tieng a g.ce SSPE 22 om Oma tt Me un(ianeiaceee meiner mm ‘oma nando a seated ee et TE 4 ct tl sp Partea generals » ‘ale, fost recanoseus, prin leges fundamental a i, apacitatea persoaneor fine 9 juridice romne de af subece ale dreptulutcomerflu international, ct au calinten de comeretant, vind previzut ~ In cbiecu lor de activate efecturea de act fate de come ntraiona a fell acest in Roméo I cells ridin Europa Cental side Est = dup revoluie din anit 1989-1991 ~ afoot eliminst prineipiul monopolis- ‘mull, cre contrevenea beri comenul ‘ Necestatea unui contro prin mijloace fnanclar-bancare 1. Libertates comerflu impli un amumt conta statu aupea ath ‘ust de comer international, detirath de persoaele lie gl jude subiex- te de dept comercial. Aces contol se efecuara prin mijloae fnanciar- banca, as cum vom vedes ln analiza din celtalte capitol le cursu "2 Unde exist comer ~atrgen tenia Charles Montesquieu -, acolo exist sl imi", Obieetl omerul este export gi imporal mrfuilor in folosu! statu, iar misiunea vimilor ese pereperen une anumite txe fseupra acesiul exports impor, de sserenea fn folsul srulal™™. Marcle evant considera, ins, necesr 88 sublnins c& vama si comerjul nu tebuie SE pane plod” unul alti, ir daca satu va esis promoveze misuri ‘ecvate fn gest sens, vor putea spune cf ,atunl acolo exist libertatea ‘comerfulul™. Cei mal cunoseup nals tn domeniu au ans a coneluzia ot ‘Bhs soos! Gngoral export) ee sigue pn te vena ‘3 Stal are la dispozitie © gamt variath de mijloace financiar-bancare, Sm a oe ws Came See ee ee et ae hota lone eed TS an ahs gtr a he ate coca seaman creer iS cco Sats Se ee me ‘Scam fe ecient,0 Drepal comer inertial Adept al uneieconomi liberal, fon Ghica™ a pledat penta promovarea nei poli fnancar-tancare cit mal Iierle in domenil eieuaie mifi- Sloe, «Ceretares minujoas si rains a inteeselor generale @ nei nail — Sublinia eminentlanalis ~ doce fs dar si poate la adoptaes prinipcla liberal schimb (ibre éehange)*”. Taxele varale gi protefonismul sunt o piedied in calen dezvottarii ban! sii xfer) naonae" cil, rin eres tere prejuli obietelo, se impuineaza numal cumpartorlor se micgreazh onsumajunes, prin umare se micyoreaza_ gi Impufinea2® muljuminie”*, CConsierajuni importante fce ~ in aceasta pivngt ~ $1 Vasile Boerescd tn Iueraea wExplearen Codicei Comerciale Romine”. Dinsil demonsteazi cise impun poe finnciar-apear eu crater stimula, sic in misura in care se dezvold Comerul™ se dezvolti qi economia’ staging atenia supra nevoll de aavea o concep stabil” in domenil comer” §2. Principiul coneurentei loiale CConcureta tn schimburilecomecile a coastnitdintoteauna wn factor de progres economic”. Din cele mai veci tipi a fst puse in evident att itil, et giriscuril concureje". Concurenja ni de pone or acetone prtcpani is comerul interajonal ~ av un ol hotiitor: a. In dezvolaren ‘mesepugurile; by inflgrea uno cali” charg In dezvolarea voor poate sregiu ale lumi Gia act a Burren al 817, fii de br derang mili A sua tC Stal Stn vod ca rota lade Rac Aunt ear Feta Stine Pars Le ire mts it vo Ants Mil (fleg ct Mia Kose Ine ce Noh Kevacan sso Vaie Aceh {rit mate bias Rae Se A wt sen pe Saga amare ia ets 189) i dome dep emer sit sane ary Proce Coll e Predera Tetbonaiar de Comer host ts nau 8 "Nee Berea, Memorial pub! 86s 1868, in 7 «So, 1 Sen, Corea 3, 2 ‘Rn Gre Cap 0 2 Ble la ren: Pas, Cu ‘Mur Tevet Varo, Der utes; Angus Fret harem et iv Partea generat By & Competitia pe piaga come up pet ei oie mara raemrty einen si Sone meat cman ana Stay ope Hesston ierareadt tara ranan aac setae ethe tyanran terme SEE Sitar otto wine Nn Se as me cae eee pee Soca dees genceeea ta Shalepersch senoewns er Sri crams ater arom . ‘vistoria comerfului este istoria relajilor dintre popoare””. Diferitele lor aegis fae =cieeccream Te cept me ne n, Set eenartcate ea acces one otascanenareccnees Eon emg ml econ es ee won timate cesarean eae eee nehduremecgtia tees temantnaecics atinane Seemcvetan aries ancora cae ccn arenes cpa gr BS da 1992 a MCT. 9 MEE. Miia Exam Fan) vio Regal ape precetared stie» arant-dompin, nor com- ‘lotr smiutor 0 benrnre rece he perce ten Se cnc, ore cna ep (Tofooeseld nen el peice ted eae senmite ji pnd an reer ip na eomeile ‘DEB Erpcnres Coed Comeraie Romo, Partea general 5 LSS Nig tie gp ome eae sn cs ee a a fen peices ers cum en Ss LS pesmi act ea aaa ‘iene ad Sete enya ate adi et cee serena San cay Tisai tos oe meant acs ‘sau serviciilor, ,partile au avut o intent in aceasta privinga”™, ‘S In conditile exinderi schimburilor comercale intemationale, autono- geal cies sation chan net er Ui ne enc sa Wp nt Sar tee ene 1a el pee 9 sia eS mae oa ‘ign dls get siecle vga etme ent chat sapicee eon cathy cere relies un os nm emt cee nee wen tas i eo Sry alcatel ee feat ect a dl ra i fopmaas cara ian eetedares secreoclajattet s arucrueateate Sen SUS eee ete, Seielencel ied oeicer sel ohiSaedktimnsge tian ord Te gt cnt agate ume sen ee ing ee yas Sousa com Sie Sp Sime ina = ht ar Gea ri weg rr ecm werner epaee ave nner sas eae camera Ser ortgeieeeer a Sass eae atl rep cri ar cont css es Snfoks aceon, ‘soi bet yi enacts sei a eu am demons mle neces Sr Caenin petra relementatesdfrendetor rave bs inves ae sate 5 sorta bn, Wasp Three 7100 ropa comer international ae Tac arcane ces ere eee ieee ae pein or nicer ee ste oo eye ere ie etn cele nt cae Hep a a mcr 72. in literatura de specialitate si in documente juridice, egalitates juridic& rE Ener Foe ue ptt ‘merruluiinternafional, ci sica metodi de reglementare'™. In Legea Model asu- eect dome tae ister cn trl pen Feather ine pt nce as ee enteamnaeen, ana siege ingens top Sir el 9 ie incadreazA ca preponderenfa in domeniul fete ‘Esc evident cX~ find un principal drepruul come intemasionl ~ egaltates juried piclororenteactnormelecmise in acest domeni i pro ‘Soul aplicr lor, avind un Puteric Impacts asupa metodei de reglemen- ‘$4. Principtul ibertifii conventiilor nips gery mcm cage ce ee aE ope rae 9 Sr ce eee Aa Te le Serene catace ig at arama ca nym co aS meas arsste ar TASS suentieee hee Ite eo tae ee Ses pe wart anil rotor no x Dra Comes ce ee tee bss, Ean Radi Remie vl 1 Base 97, Pe 19 vi acre, pg 130g um, Se Debates af the nintenth seid ofa Raton Gomis increta Tae ae 198 Portes general a sant stipulate tn displ exrese ale leg naese mite se opi pine il bert convention. wit «Convene legal cut au putere de lege” 1. Dups cum am resist, ibiza Codi ci ,conveni egal Rete as putere de lege inte parle constants", Fcc sabiet de deo se olgd ‘uma ces ce accep sa ind trea a nana in ma ae drag Aces ru geal ~ care 8 exes ponipl Hoe omenilr~ se concetzess in deepal isu paripet Ir apart Comer intemaional de lege pareve contmstual de «oegoca ue Sondiile i emenele cnractl, de spl sontctaemenea eau? Gare prtjear iesl sh gurantee reat soparor mate 2. Duptcum se foe, comer intraiona aro src specie, care se count priya speciation in mater care aight sear bine definite port, ture, pce inerainale Je mst ™ Ace acini in sur in care Ubertaten contractual epee seioneast bau unor prac! ober comune, nu nua a eee loreipoce fin relajile eu teri cae oor sum oa le acepte se dea ca Prin contact desdeins ce se impan™ 3, Consatind et ehnicleclaice Se contre sunt dept, creindu-le ni le vei i ptnetebuig; cele inurl multe trebuine pie ile Shir ale viet Unora ature drut mult, ire i cer ptn, elorlale stra le dt pus, ire ice mult, Ehilfral = menjine prin lees eu cre ea ‘inzestrat popoarele de Ia sud s prin iscusina gi hii cu cae le inex pecle de enor. Acestea din un sunt nevoite sf munceasc® mult altminer ta de lip de toate sar lle. Popoarele dea nord au nevoie de ber~ fate tori crea ele dspan de ma mule mijloace penta stiefacerea turor ‘webunjelor pe ere natura ea impus™ Analzele efectuate pe parcusul timpului asupre evoljel deptulut comer interafinal conf et normele ale sunt concepute sub impalsul ‘alu ela comercial, avin, apo, dct sunt coret elaborate, o apor- {ana influent asupraschimburlor comercial, fn general, fciitind anumite ‘aporur comercial sau resudngindode pe alle, posit cerinielorimpuse de sl realiti comers ofc ee un port a Mata sds pape xcs ‘Skt Gr pope she ben an dpi me ss pose, te ‘eoiest et mega me cpp son line cere Ca mae oneal dn Ea ‘ue dowd al pa ce Seto mn ren (Chas Monee ot rg SEES" eae onde of sees seen gbctve sin ata a Se poral ote ome eps cone! ia! moment pet id pa 31031 > iid a3 3 rE ioe prc mr de rt pt en ‘njecle ps seminar» ma sata po le, As te Popo se vale arc clara aoa elcome ea ee ee Sel nd aie ence tent Gott 9 ropa iD {Ste Aa cc a Epa oc eam enor yo Stone lms ae poor st a mashed ao Wal Dep feral tigre alone de bol Spe ford cee uf de come care mu et [pape ce enc eh De son, cc rece a here ee ‘2 pk on oat oto Ge Br spon” ie)us _Drepal comer international §3. Configurarea normelor juridice sub influenga cerinfelor dezvoltiril viel comerciale ‘4 Dezvolarea reailor comercial este deterinatl de anumie legit, care tebuiecunoscue gi lute In considera la elaborarea normelor deepal ‘omerullintemaional. Este gre de erezut eA sar putea nega cererea si ‘oferta in sjezarea si orenarea schimburlorcomerile. Dupl cum observa “Montesgues, ,caapner eran pe drum boeSilo, dace fds pn Ia 8 parules gre deltitdine nordic i pin In al cincisprezecta gad de lon- ‘itd, ea fi descopeit Coasa de Aur gi prmurilevecne™. Cereea peau rodusele pe eae le ofreau ar fi fost cu mult mai mar, ar comerul feu de e tia si fie cu mult mal Insemnat desi cel care se face asi, cind America pare ch. fics se deprecieze bogie tutor eslorae fie”. Cataginezi ar fi dat acolo ,peste comor pe care romani nul putea ripi™, '. Configurarea normelordreptlu comeruliiteraionl este inlunja- 14 side cartel consumptbil sou neconsumptibil al produscor care fac bietlschimburilor comerileinteraionale. De asemenea, este inflventat 4e fapul ot mifurile sunt mobile sau imobile, divizibile sau indivizibile, ‘nemaivorbind de satu terenurlor, pdurlor, apclor de sstutl mir — doc ‘ste terial sau bert ~ de statutl terior submarine, l spill sein, al spat cosmic ete, Raporturle comerile interionale reflec acestere- Alii iarnormele juriicetrebuie concepts ate net stl alrifice In inter ‘sul dezvoltis economies mondiale, «Dar nu ural cerinjelecomercilepreente li cele vtore tebe Iv- ste tn consider in procsul complex config nomelor dept o- ‘mer ntemajona,deoareeecomertul, in genera, schimburile comercial Intermstionale, in cal analiza, consttuie uma din factor eel mal dinamiel uit ee crl dence ve omer eae apr ef orl ik ei ar an nia lene = ‘nae pol dine cel vt omar ic Se ene ee sauce Sei (nce far ou Se pres ‘Sn ee tse! dl eon, rons pope om sue! ce al 1 tne pe acne pus hs cam ent mila Ine pean, cna e ant ‘Bees (biden) Mine dno sven nso tr eae mance nel ‘Ea Spna ec ml al Saran ved spray nur mie ape pte i Se cy memo mins ney are sn ee on de ‘ide baat catNeek de ry esti reckesdcomeu-recindte ‘Sores ee come ‘ Partea generat us ervoltri economice®. Cantonarea nomelor elaborate numa la prezent ar flo maze great” El rcbuie st rispundceineloeimedite,piving, sla vitor erie trebuie aki configureze evoiia” is granteze dezvltare in ‘conforma eu cerneezlei de maine acomertlui internation. ‘Expeienaa demonstrat cf aceleaorme undice~ emise poivtdornjelor seal ales, ntereselor una sau unor grip restins, or uno indiviz, care ‘A enefciul wremelnic al Puteri plitice ~ nu servese nici cerinflordezolrit ‘if comercial prezente si, cu st mal putin, cell vllowe. Asemenesnorme ‘Sint sorte abyopii ~ mai devreme s2u mai tirziu ~ obligind legiitora la labor! lepslatve prin lutea Ta considerare a tro cerinjlorobective ale ‘ezvolii vei comercial intersinae Tah de ce: 1. rerum natura; 2. data lial comercial; 3, cetinele dezvoltisi veg comerciales conse Inu-un adevieat sistem de tvoare ta fens material ale drepuli comerulul international. le aletuiese ,dst-l, fae urmeacd a determina ,consuuta” —acel proces iehni jure ~ rin care ‘eeasth realtate comerciald devine drept; acea mulitudine de moda, ‘rin care conjnuel percept al normet de drept devine regula de conduit, se Impune ea model de urmat in relate comercial Internationale. 'A subapreca sou ane, pur simplu, atl realitifi,cind consra- {gt norma urd, inscamnd promova forme fir fond, zea ce af xem de dduntor in elaile comerileintemationle.Toemsi de aceea,atuncicénd ‘tuiem izvoarele drepullcomeruli international, este necesr sh efectutm 0 fnaliatcomplett a acetora, at in sensu or material, cts in sensul lor for~ ‘mal, exlicind modal tn care realtata comercial exe reflec fn rep, Iimbtcdnd forma juries nocesardexpansiui!comerului mondial, dezvoltei ‘conomioe autor nani. ® Vea ¥. Gayo, Dri de ati, Pas, 1950, ps 18 lus rot conmigo Paes ot commer ees Hamel Pi 196 {pect Toe pg 68 om io Round, nd, Pde 1968 Dey confers soda cule le ep oer ~ pe ban ec pee a ss cameri ipo are big cme xperen ‘Seer es Chars Mas, Bape comer ear veh op Hepa 33 {Sm} fs le clngl nec Ge mana toh virare Bak soos Se x et et oe en ln Gematare eib—peae Eocene wenee Cup Pepr ppneepe Sevol cner ‘a ea na em jes ncn epi cone16 Drepal comer interajional SBCTIUNEA A III-A IZVOARELE DREPTULUI (COMERTULUI INTERNATIONAL IN SENS FORMAL Dal realitilcomerciale~ ea ivor In sens material al dre co- ‘mer interuionl ~ ese exprimat ine anumit form, efpttind earctr Juridi, Acrast forma extrcurtpoarsdenumiren de lvoare formale si ome de exprimare a normelordeptll comerul! international” Princpalele izvoare in sens formal ale dreptlui comer intemaionl se pot clasifin tI iavoae interne; 2. zvoreineraionle, 3. wzanfe comers le 4. principle general; 5. doting” Dat" substauli dept comertlinteraionlttalizeaz elemen- te materiales spiritual, reflecindu-se tn ctvtten de Jor idea totalirit fapeor 5 valor” ~ca factor aleuind impreand gi tn interdependent ,subetaja nowicoc”~ fundamental eglementlr juice & raporurlr com interajonale™ rocesl de construire” regullor juridive care guvereaztschimbusle comercial interitioale ae 0 mare inportanécunoagtees guinific «daalor pe cae le oer ceretaresdferilor factor care detrmind coniguares norme- for deepal come intemajonsl™ Nonmelejuridice atl constr ~ sub forma leit comercial stu convent internationale ~ oglindese judecti de ae oar, cm urmares peer datelorofete de eunoegterea realtor comer: cial, ceea ce demonsteazd cl lepuitoru infiptieteo operatiune axiologicd de selectare din multuinea de feomene pe aelea are acest af asigurete, In aplcarea or, la nevoie, pein milosce eerie 2 Vai Rose Bapsc,Ovi Sahl Ni G Node, a 10 miatenhsy cua ee faxes ceeeie wnat cnes aaa wea are woes Recaeions Memon te See ce ee eae ae ae ee ee Sr aia we ee a Partea general 7 In constructs normelr dreptuli comercial atrage stenfa Mircea Djovara ‘se avin vedere, In primal rod, comerciani, apo ear sunt In ce consist acl de comer". In cee ox privet comer pe mare vgn he ‘biel nor dispocti speciale, care consis drop eomerial martin ‘Ajadr, lvoarele formale sunt formele de exprimare ale normelor cord preczcazh cn aceste condi va deve posi tse inter bare din con Sacre are do ma etree ogame cea Ei Rp er sig ee er cai Tate anni mn tae cornet ere ceca et ae chee ere tans aceon tees meer aoe isreteentipeismcm guerre SP ean amma ek 0D tne tet Soir re Shah. Some ccs ome ee Partea genera 13 tice; S sil atin-americane. La aceasta se adh atvitates de negociere si Fomoiae uo iapr binteae in procesluniformizisi ormelordeptlu comer international seu ‘mires: a. eliminarea obsacollr sf diserimntrilor cin comer item by exindereatriamenruli comercial pe baz clnzet nau cele tal favor 2a expe omer mon! pena sie popes ee §3. Uzanfele comerciale Un alt imporant iva a rept comerli items eprint wean omc, caret apt sau sediment pe acura! Capa Depa cum observa Chares Montsglaiaile comercial yancot 8 fos litle py eae uma oisiie™ alo au fos pit ote Perey ei Ina esha mare =e {cist ivng eu uu Dana vet In Spin! ac lege gobceanle din proces comer romans" “ 4.L Definifia wzanelorcomerciale 1 In avian comer dove =a cam am att = din ele ‘mai vec timpurt sa recurs la anumste zur (Obes, bignuns). Pose cea ‘mai simpld formd s acestor zane sum practi gi obigauinfee dine pale ‘gp, seep In dearer comercial dae le np indi ti pve isitaes Orta Cooper Deore Een 1 sae age Orga oS id knit preci nt ced imine norm ep sneer ey Cont Nar Unt po Sep Caneel er [Sips cen psa ear Scare Cre anya veo na cay ‘ara more nus rcpt erat (tw eh ine ais) Ve meee geese Bens eae ois, Cat * Frei Ea nt Dupe promt otc dere sien ‘© Pet os leis ae (Loa pest soe conten el). Ain De a seer die Care Nea Tas Lia, Eons, Coes LIV Che ain ‘Esse Gi Lge Laci, psp Gan Cas “ees ‘an hr dow de und Li Sus see Serato a ‘ti ue acl rm coin rms” (Ot see aan ‘eee co ede rate "Coa pes hc oo SERLSE see titer Geese scan Cea Store Car See Oberon sen pac nur ts proce em oi ginconm er Geos Cues eae A ‘ecm pcs one cpa dre fare mar nd prt maj4 ropa comer inerajional 2. ln Coal Comeral Union al Stor Unite le Ameri, pre, cx de ple coma nie us of aig procaine che Courses of delng ose Se acy ne Bi ane el nso cae pi one nod enable Babin ie cleo bert coma entree aces ga ator oe" tl pes tee th nonce compote aor ts po- coal chee eel conn ct i Spa aee mete Sora const Claucl exes te moalae de exscuare poe Eien pr sn emetic umes» nr uid cone folie ue coal rn cal nee o semeneserprere me Flak cule epee vor preva apn moaatlr de exceamre ar ovals de ness yr preva sip accor ait ne par" Cael coms sa defn income cra, incre su sip at loa aa en opr coca Pires Fecarua in Conenta Noyunlor Unite wg sorter de ane le ‘Ena de maf sunt legate prin wale care cle su coms de Oblate area wai rede Ante nt etm stl de ‘ei ror es peewee cocoa eg Bog: ‘Sete fat subline conta senor ne spate nod eet [contac devine tio Smit ° Btniea concep a tensor kee expe comin port uice dns vinor cup, eect dio die ‘perp iors jis gm nao bec, it {Sperendy ct naples noni aeor apre Semester ve csc tute a wale co- sere poupansuan consitgonfornie’ pd pace ‘ociat Svs'annid vecing mpeablite aitas™™ In apornie ‘a ae ene aon secede pan mod carat tat ele eect cmercn "i |, Commer Cle ph ne ae ecole "Eri 2, Uniorm Commercial Code "Alin Ia 9, ComengNetunor Une apr oatracilor de vince ate tinal de mrt incre ani arp Leen m2 dn mart 191, po ‘faton! Stal sn 19 mare 191. ln at de cones coura pr, ees Selene eter tome ce a cott pn mr oie an Pe Si sempem tw Bac och ea omer emer saat ae ciee” ten sin 2 $y Da ut sone Conn ms ‘8 ol sal cereale ini eile ‘Tir ent esac sei spinner come uh vee em ‘WYEer inn Tare gett do Sel, 198, p12 9m. Ian Moet ap po 202. mga San op. sg 127 Perea general 135 jrdce de comer intematonal, lea un rol important in detrminare dep {lors obigsilor prior, acing watasvele neers contactor i tre pin. Prac. obgmsinele dite ple contacnte a, Uneos, “Talon aso tee ae cum se amp elie de intermedi a ac egency, in rel anglo-amercan™ ‘Asai, wzanfle omerile Internationale sunt cele practic, att ini comportaments,repetate de mule or fn cotraicle pe care patel {nchele dealers facitandschimbure comercial date parang Inraportril jordce de comert international Br ecm eraone como pct ol 2c plc ai rtorpaenes comercial, aust ope paripanr I Site comer era su ecunonce ca oe meee {2 Gite pgs Sau un ol duc in fcr Sestgrt opotror d= Tn fneje de natura lor wzanele pot const un iver 4.2. Clasficarea uzanflor comercale ‘Analzauzanelor comercial duce laconcluzia cele se pot clsifica ast fel: dup un eter geografie Ta locale, regionale et: B dupa ebiectal con- ‘ractluh in. wzanje speiice nel sab altel ramuri e. dupisfera de Cuprindere, in wanje generale, aplicabile uur celailer comercial; . dup forte lor jurdiedy in seane nomastive gi conventonale; «dupa gradul dete laren zane tpzate, fn forma unoe elauze iptzate™. 4 Usanje locale, speciale, generale ‘a. Uzanele locale sunt cele cae pot fi determinate dup un ritriu geo- trafic. Asfl putem identifica: a. wanfele care se aplicd ino anumit pas 1s wanjleaplieate nu-un anumit pote. zane aplicaeint-o anu rie Ue sb chiar into anit locale, ar Pon, nomi np po. tein th gnc empera eiaey comer merle Se na el Pubicanoe a Crnreso UNCITRAL Camera di Commer Inti: Se Roa BS ec Wararsnne enste ites nde cert poeta a Eup ara Be ope eee) ‘Caer Cm Pr a unl oaiet cee oa cine dnt sano Ses nero ek re Sta gt tem oa ies perp Come Cae) Spa ct cin mi mm a ermine it cote ge Nl eee asco oe6 rapa comer imeroponal 4.2 Vance speciale sunt exe car pot determinate dup obit con- net rept intces sens, expericna a demonstat cf po 1 ante Sanne in omer eu animale vi alte roe a comerle cere ate wzne in comer coef, comers! ca vin, alco! et. De ssemenen, ‘bane specitce eles In pacar nor profes cum exe acces Se ‘get de bursts In efectaestnor operant comer, cum sunt ele din ‘Sorc de visare-cumpirae de serie. 13. Ure generale st cel care pt determinate dup fea lo de ‘uprindereapicinduse ro lilo Ge comer intraiona, indeed femure species de eat; de profsunes pecpafr a schimburle omen de obec contac (comer co cereal, ete, alcool, gt {22}. De pl, wzanele referoae la insareaprodusio in gener ele privior a eaitatn mf Es e opi In tate conte nderent de Ucar inden de lcltaten in cas derless 1b Ueanpele normative szanfle conventionle Accu clare a uanfelr este eects dupe forta lor Juri. pina tral ese sco clare ete Sout de portant fv In vedere Tntindreampactal aco dou capo Ge wane Ia ‘Bp comer nteraioa ‘hd Usaele normative 1. Uaaiele normative au vlog de norms de dept Ele mast denote neot rane legal su cutume™Asemenen unre I ese express In tere normative Aste in rn Cod cil romin convene obi nu tal aces ce exe exes inns, dar ote ume ce echites, obleta Su legend obliga dupa arr sa" Coll spol, tots faa slidard mu se prevuma,vebie se sla expres: aceasta rela mo {Seca dvi nun nd gai salir melo de ep in Vien Le Se pe ptr er et ht. SBuee ee eteacnae a ge engl ghee ad eee ee dors sehen pe tie ties ot re ee re aree arenas Sle ee eee eres Sci tr cat teach ares irebictawenconmeg yam eacat atont erage anita eae ogee meet ea asin mettre ar ae ae Pr 70 Cota eviromds lo , Bl Parea genera 1 sit". Dar, contar ses dispziti, prin imermedil zanfelrs- impus rege Sa prezumjel de soldaritatepaslvd inte dbitor contacts. De nsemencs, in intermedil uzanjelgr -impusrefacerea sau readapareaconractlul pen {Bua cvita ezlutianea™ 2. Ait In Codul evict pn gi speciale sunt sporti exprese eu privie re ln raporulecontacuale, Astfl, Coda evil prviaszs 8 spose In- Aboioae se interreteazh dupa ebleial leulul unde s- inchelt contact", ‘at scluzeleoblqnulteintan cortct se mbinfeleg den eunt exes i tedisul"™ a pivnja socieiilor comercial se ara c8 dspojile Codi se tplicd In masura fn area sunt contre elo st waurllr comerciae"™ Eegea nr $8 din 193453 Lagea 89" ae refed Ta yuzunle Toul ue 3. Dupl cum sa cbservet i teratura judi, uransle normative a ace- cot forth Jr x legen are eine le eA cm et din gweld ca alr, gain n comer web Tne irastturile caracteristce ale wran(elor normative rbuierefinue: carter obligatori cori nore juridice, putanduseuplica penta aplinilegea sau chiar prin derogare de alee, pa cum am vigat fm cazal recur de soldat psi intr debitors contactoaib, cracteral de du- fat, avind o veshime considerabla™;e. caracteral de generalitate; d.caac- ‘eral de continuitae , crateal de repetabiliate. ‘82, Uzanjele convenionale 1, Aceste uzane sunt expresia autonomic de vont plnlorcontac- tante"™'Ele mai sunt mumite azaaye de fapt sau interpretative find deiaite ° Pie a 18 8 pa ambi tri 4 Es ‘Suc Sa Sees eee rt Sih cnr or a or gs pv cst ner a et * SAE SS ran Sty 4 Ae Kas, ith ey BS eae © Frenette te nod pot. aii ia sae icon uae ea ea oa heat mac Chou onl Sarl em og238 ropa comer international drop practic si obignuinie inte pie contattante~ mai mult sau mai putin fe gt unifomizate~ respectte de patipani la raprturile comer- ale interajonale ln afecrie cre defines incest nel none jurdice exie- ‘ent prin obicel constant sou care serves la lamuriea unui cone, dnd flee voi! prezamate a prilor, pin precizaealimitelr acest voi, 2. Auostatea uzanelr conveajonale real din aordal de von expres, tacit su cel putin prezumat a parlor In emelul acest acord de voini Pile au literatea de opiune asupra confinutal contrctlui i in eazal {ranjelor conventional a dura tn np a pastors bigauafelo dine Dll conractane:B. constanja in aplicre i repetabiiatea au semifca- fie deosebis 3. Uzancle conventonale av fa juridich a uel clauze contractual, dooaree ele cuprind pravticl care se iggreaa in contract sunt grefate > cesta lainchelrea # exeeutarea lor!" Din acest considerente,zafee ot ‘enonle au un eaactercomeret, sunt mobile i de reguls, empiric. Dac in ‘zl econdui expres al por, uzanele sunt recepionate contrat cu up fin, tn eazul acorduli Tor tei, uzanele se pot deguce din elauzcle con: ‘rect, iar ~ in ipsa unui acord expres seu tait ~ wanfele comercale onveafonale sunt prezumate, cl, Sublaelese,dacd tn mod rept, In cone tracted aelsi tip pile ou recurs ele™ .Aseméniri si deasebir tre scanjele normative $ convenjonale 1 Ait se tye soe ces eg li Se ce ts as Siete ets co meet ede vn te com ft nro Cette See's Sie conc ey itera tne Se oper cet ea Eerie tise ep rae pot el one nee et oe olaeshcias ener ee ac at ee ee wep ivi ton psec ecto Seer ot Qi Clim conectn, earn tt coupe a dm Cee en a wiser cl eae pet oie eetaar ated Sneha ane c ete et Siena s ae eme ogee eat ieeeee atc sop uren oes “Experi denonsrea ck pile recur male ome enum e+ Partea general 139 3 nie uzanjele comeriale normative 5 ele conventionale exis deose- bis, In primal rand In pevigaforfl lor jridie. As, in mp oe wee ormatve fin de domenial leg, svind scoeas fort juridicd pe care © ae legen, uzanele convenioale Hin de domeniul contraetula, Bind expresia scordului de voinit al prior Ta coaseint, dash uzana ncemall webie spicata virtea comsndarpeatuu leg, wana conventional poate f inclu: ‘in contract pein vin por sa poate fi inlturats din contact pan acelag ‘a: de voi on prin invoducerea att uzans, de asreaca la bers alogere lor. Agata, dart uzanele normative se aplich automat, prin stories l= Bi, czanele conventionsle sunt la studines piso, cae — in vite Aeris ontactale~ pots le includ in contest rin-an acord de voinit expres, tacit sau prezumat sau ~ pe aceeai ale ~ sf evte aplcaea lor la {nheierea ss derulareaconactlu)™ importante deosebir sunt stn pivinjaprobatiuil existent i conn uj Jor: Dacd tn eazal wranelor nomative~ tind de domeaiul lepine bie probate de etre pir, aplicindi-e exffii, szajele convengionale, finind de domenial contact area care fe invoed rebuie si dovedeasc ex: Jstena lr, a pe a orci element de apt ‘Dac wzafele normative supines sau complete normele jurdice de rept comercial sau vizeaz Inlitrarea api uno nome, dup lm am a tat in exemplole dat, uranelecomercale convenfionle urmrese completa i precizare confnutuluiconracelor, ambele eategoril de uzanfe comercale fact ~ ag cum am presiat~ incheeren yi derulares tranasior in So: ‘menial comer intemafiona Conflict ire weanjelecomerciale 1. Experengademonstreazi cf ~ in aplicareauzanelr comercial ~ pot a= pare uals conflict Ine a. uranele comercial normale de dept civil. U- Zanlele comercial 5! nomele de dep comercial e. diferite ware comers elle aren ps aoe nn vr sal deh et ade Flt ie ut pce etal coms a ch pes tp el pea ‘cna een oa ec cen sun np, ca oe cl rr Ge oar festa (cl zprner La Saar pnt en ater commer Pas SIs Pa5 9 ay 7 ems incr ext reir xs in rence ae conch "De plat incest on fesse marian alee ps eu nrc hace exrnue on des mcs comma inp. Sse ‘ete venetian oasis Ses eb con {=f pre de somer bration ese tomer comecspe dowel incor ene expe compet ai tales pot rot de Came Se ‘Ge conse at pcan: Prone sexi pm nal ch a ae cosenoni pine nlm cur cco Regan cor feo las pobani pic msm paca le moles econ erent Seat i sa sap tea rs on ofMo. ropa comer intereponal 2. {ncaa una cof nteo want comer io norms de dept, anja spare c& 0 dispozie speil, find deo mare special, care ese “rp ser intoaondl sain ate spent lei comer vor enponine ‘In cazal uni confit neo wan comercial fo norma tpl n- to lege unfomt de rept al omer intemal, wane comerie or thexpronate coarse egle urfome un earcer spt {Conf ine dows uray comersle exe snr confi fae ous ize contract, jin devin pio nae cz ~ teal dtr U creunsanjelor ela ~ wn lew Pa refer peu moment ‘a venir nd expres vole! ores eat ans se aplce 3 ‘in oe cau ~ cum rem din dente coca de dept comer interjonl ~ prioiae are conventia expres pr tn {Sewanee nomatve, cl i fa urjelr convene. Pra a ASsposiitede celine paca 3.3, Uzanele comercial in contractele-tip 1. Dup cum se ie, tn scopul dea facta incheerea contact g dea restrdage timpal consumat pent negociee au fost elaborate forme precon tute de contract 2 In acess form’ preonsiit se repseseprineipalee elaazecontrac- tual, prior revenindule obligaia dea face eduosurle ce se impun pene Individualizarea contac "s Forma proconsitis contractual aati numa cadrl general, pe care ple a. pot modifica; b. 1 pot adapta le wanzatia comercial In care se Sngajeazh sau e. pot deroza dela aceath forma, dacdinteresul celor cae foritacteazd impun aceasta, ‘Tn ulimit ai, sa contura, ot mai mal, uncle conditit generale in ade al, Dade Dene e pot sew bet deh a apr jue de come xis Ean pr np Serr a apr, Sc Cede em marc: bi pre sractn npr ree ‘ei ngen tre cos x mpl 9 ha prope fecal en he ea ‘Bocce tol. En pera Kaow-how fps feo manent ane [Be Ceo lg ote bene come mena Cem age ple “SGP i Harmonizton fen thronghnteratinalre ape pe spect, Tne European ata Fara, Tuan Unive St! Lam, New Or Partea general 13. (aan dara oie ingen se a ac ‘Tones anal dtp cnt teat py en a al we auc ta ns SO" cee spephacee mae ee aie mer eae sori eh eae See ee ee cee erst ein togeane Novae, Secon ams Cet eens eee eae ma a cas a acer dete een ween fe Shoes Rel tern eas maces Sac ‘Sabie Spe sala avi cna coe le gem ails toe a ees sens Geet oe se teats en eco "Ptah Domenic internaonal commercal ine: reving Uniform Com- merc Codes Laon eve: Lea Uae sto) of aw New ans 57, eg eh pe ta Pal Zanory, Lo rnin belo comtratn comers nternationnes LUMIDROET Decale esac ain, uo 197 peg TB. Boned Ait ‘lane Reston of Contac Caste UNIDROTT Prices itretionl Cam ‘Merce Contes Sos E vigor Hatton, reso Pobre en TAK, Sum, veg Maca Cosi Srp Dam oo 2025 pba gl at ei Coagrno UNCTTRAL a New Yor 1-2 agg 192, Asser ‘acon aera, Rm, 3,7 ago 97,134 CAPITOLUL IL CONTINUTUL RAPORTULUI JURIDIC DE COMERT INTERNATIONAL Anaiza conjoulu apr juriic de comer iterajionalpresspune a ni, defines acest, i apo, examinarea suis dreptclor gi obi filo ee configure. SECTIUNEA 1 DEFINITIE 1. Conjinutl report jurdie de comer ntemational poate f defnt ca ‘ind ansambluldrepturlor dobinite de subiectal actly oblgailorasumote Acca ea din teal aca | al Lag. 35 i 199 prvi regime ves tio ine car pln to ees onsen Soc omer, An a ‘Sree 3 te pid sce comer ic a Lape addin 191, co * Ae vee pnt de vedere spent feu de Bre Drago Aled Sia, on ginreg 16, S5RE51-256, Coll omerta rot, i. * Despre stein Copa Co emer emt, becim. Deepal comer International alec, Societe in comand ipl, socetate pe cu, ocean coman- ‘dik pe afin, socitte cu rispundere limita. "Penny constr soceai in una din formele mefiont este necestrt fntocmirea documentslorconstintive ale soviet. Tn baa leg, aceste docu- ‘mente sunt contraculde soci, la soceaie in ume clei sau in coman- Git simpl contact de societe qi statu la societiile pe acfun, in ‘omandit pe ein seu rspundere Hath cu ol sau mal ml soca; a ‘ul In ocietilecarspndere limita cu ,asocit” une” “Ain sera const tebuie ah se prcizee ~ In afar domicilu si cxttenit sccaio,adminstatrlr sau cenzoror® ~ locale din airs {iri unde se conte filial sau sucussle™ "Act consti 2 seneaz4 de tof ascii sau de membelfondator gt se nchee informa atenioa”™ Autentiiare contract de societses/sau Haru se face de etre nota n conde previzite de lege. ',Constiires de societit comercial eu pareipare sting, In asociere cu peroane ie seu juriceromine sau eu capital ineyral stn se poste efec- fa ~ in cal investor sane in Romania — pe baza nel cert a inves: titortl stn, fregerat In Ageia Rom de Dezvotare™”. In baza datelor ‘informatio de care dispane sau pe ear le pose obfine, Ageia Romink de Dezvoltarerigpunde acest core tn teen de 30 de zl, lund n considera 1. bonita socal sri, 2. domenil | modalitatea in care urmeaza 8 ‘constitu soeetates, 3, cuatumal capital subsers" "Agenfia Romina de Dezvolae este competent st elibereze, i cereres ssociatul sin, cerifiatl de investitor”, pe bana contrectlu de societate fi stutli conatelor comercial ator ace judi" certiarl dein Imaticular a reistolcomerflu,cerificaul de inrepsrare a aministatia Financia, doveda vires capital social, Aces ceriat este opoabil au- SA apn 31 1 SAU ANG ed hn se eee unl cone cet sn ol net deo Se men cn Pu ey ens ei severe ua noms © en pl al seta rll an ne rr eer it om sini Conic Lepr a 8 ee 1 Ria a 5 tae 3a 0 pride coer os DAL Tega ist phd eget invonor sng ok de i, 2, an 23. ° Foca ae tt te camer Romie sama es ity comer toe cre ms pl formalise pl pets ogons =p ee pas de snc pra Pertea general mB tertile roméine pentru dovedite depurloe investor respect de a efee- tua o investi societard nara noas wept oct ones vid conse eo omer up tieipre sin se juste prin important activi unr asemenes societi gi ‘impliatiloreconomice nance al function lor. "7. Pouivit lei romine,concepul de investor sin include partcperee ‘cesta a majorre capital social al uneisoietiexstente sau dobla- ‘Grea de pl sociale arin la asemenea seit, precum si obligsjun tu lle eftcte de comer?™, Prin eectusres uno semenesopersunl comercial se imodified contactul saa stattl socitilcomecalerespeetive, care oe fe {a taza Logi nr. 31/1990 care reglementeazd activates soctetilor comercial, {ncaa in cae dobdndete capil socal al uel soci exitente™, inves tor stn devine cowsocla; in cazl in cae el cumplrtobligajiun su alte foc de comer, investora son devine creditor al societji tn eauzl,Dack lnygstoral participa Ja majorare capital social al nei soceti exiten- 1, operaiunen esc sub aspect jurdieo subserpie de acfuni sau par so- ‘ine, fed ceslune, spre deosebee de situa tm eae Tnchele un contact de feslune de par sociale sa acu, caz In care devine cesona. Prin efecturea ‘Scestr opera, contretl de socetae gi/sau stattl se modi ia modii> area trebuie feist la Ageapia Romina de Deze”. $4. Personalitatea juridicd a societitilor comerciale cu participare strain’ 1Intemeial lei roméne, toate; soeile comercial cu seul n Romie nia sunt persone juridice romine™ deci, incusi soceaile comercale cu pantcpare sting, 2 Aceste socictii urmeaot reglile care se aplich societajilor comerciale roméne desig, in conijile pareipaniparteeruul sin, care ~ dup cum tm obsrvat~ contribu la zajorare captalullscil™, cee ce obligh pe sees a fnvestia la Agenis Romint de‘Dezvotixe gb. 5 inregiseze ‘verse, de egul in valu aportl la letra cept social Inca a cae bole uct sti ot abs ei or ut ate ate cic demons a piven ene ef Age Romi de Deas ‘Se compen sph sierra cox. Daet a de Jans cr 5 ei lta erg ais AR, earn “ener I Leg Sain Pilon oe4 repeal comerpulu international 3 In dep! comerull iteration, seul este definitoru" petra de- temmine nfinaitatensoceti comercial. Lege najonaA est legee stall ‘tcl cetdenie 0 ae perscara In eauzi™™, Legea nafionals a eeieanuhat ‘om, cae ~ potvt lei sine ~ ete considera ch are licen este {egea romind?™,Legeanafionlé a trinull cae are mai multe cetifeni este lege statu ude if are domi sau, tn lps, reqedings™.Agadar, societh- file comercile eu partcpare sind ~ find persoane jurdice romine™ ~ eu {edi in ard sunt supuse prevedeilor leg romne. ‘ite, eaptall minim, prtitparea la benef i pieder ec ine condi ile de form sun: semsareaunor Inserisus, forme Ge publica et. ‘S Conseinee Juridce ale dobdiri personal juridical societi omer sins ptrimeniaprori.Bunuse pear ssc le conte ‘Se aport is din petimonl acess git fn ptrimonil soci"; b.s0- ‘leateacomeriels are um nue” pe care uwmeazi sil teat pe fil are tan sediu toca, core aga cm amp vazut~ este definitory in determinarea eionlitfi soci comerile respective, preum sin determiners lorul tng urmenzl tse efecta anumite somunistrt Indeterminarea legit aplice- ‘ind eel cere $a obliga se soceata”, Socetatearispunde fn nume et, Ra perma rn striata Raia Ears Aca Boece eh oe 72 “ecsed c svd sel Rob, ori tt prone rice tonne ge eel solees come abnor esta pesonine e ‘Si neural comer ot 1 Lage ie "At pail seve ep eras cil rca pat ciSta ormamn aaa nteeceamnae Ses mae areata eects Egracuactacummmetironancceasen EASES rectenrelae oe here eee oe Siam gars assmase saan reoencoaco Sonatas. ge a et ag are sea idaweer"ytiareareeet ae aecustbngacta fueron mean ease pos) ween ee cater cern Ta Sieecgge sare neers EEN rca Partea general vs pra fins esol cnet «scien x cit injusti pe m- "Asada, dobindreapersonaitii urice are consecine multiple, cae t= boule cunoscate de tof aso, inclusv de oe stn penta fl avute In vedere In desfigrarea aii Potivit wor lgisli nsionale, capeitates jr a scitiorcomerci- tle este functional ind crumscris la obiectl lor deactivate". In alte re- elements! legislative, capctata Juridica a societjilor comeciale este ‘emia, nfind creunsers la obec socal lactiviit™. a legisla engleos sl emericand,actelejuridice incheine de o sovetate noni in fara oblectlu de etvitat, nu angajeal socittea™. a sistemul relailor comercial, se cunosesocieti u rspundere nein tath si soci comercial cu imitata. Din prima eatgore fae parte soeeie tn nume colectiv, ar din a doua categorie fac parte societile De acjun a cslor care ~ prin contract! g'sn sat lor ~au ors Fimitat In earl socetior in comand, rspundere est dierenyiatl”. $5. Principalele forme de societiti comerciale ‘In sisemele legislative alerturor nano ge acon un loc deosbitdefi- ii prnepalelor forme de society comerile™,atrigini-se step auprs: _ 27a conc ee ge nr nt in cnc ia diy pn oo oc pio (Gin a 38 Cod One Aeael pnd et nue iro vo con Societe come Se hig Sone cree ee ns pena Rega porate ok Eee nan st Na nc tere a die wa pce deo acest cae x cat pe sel aslo avin n vedere gle rset ne clot ce "Vas af een de Mh! de gr Beja plo, Cours de drt commer ‘ln Sos commercial 2: Par, 972 one aL "Gin Clone io Reo, Droit dy Sos, Pri 196. pag um: ‘neice rose a pen ln cates Lape o> ‘AE irae refs pci cart ee nis nce, sens nh na pan vere eee een era oa gle pnr omnia ep lean Maret po 6728. “SG Vane, ret Cis Ei, tons Ls, Pa 72 cgi fncer, sxe come ~u xcept sxetar patcipne— ‘net ens pn Last tS inn 1966 sees puree tro Cob eof engage soi come Sat regen ‘Edm ml lp, Pra Cl contest repenente cise ue eet I aman pl tn prspatin,socktlpe tn sat emanating i ‘Shen 05 cee cope tegmental 3a176 ropa comerpl interaponal ‘. modaltiilor de conse; b.organizists fnetiont ore. modi, ‘organi ibid oe. Att ops, cts docrina™ subliniazh cara ‘eri comercial al soeletlor, defnit de forma societr i obictal lor de aet- ‘ita precim soll eontractalul de socette, ca document constutv, cu ‘carscierplurllateral,sinalagmatic,oneros,comutaty consensual, 1 Societatea tn nume colectv Socicatea In nume coecti se carecterizaz prin rspundereasoidar rnelimitath «aoc, cre pot 9 rm de ereitor soviet asupra pte ‘moni popu, dar ama In subsidiar Socata seconsitue pe principal {nit personae; ascii av caltsca de comercant; opersisnile comercsle Sint dele sub-o fm socials pile soil sunt netransmiibile,raspune ‘ete socio este solidars gi nelimitats pentru oblgpile sociale. ‘al, Modul de consiuire 1, Socitates in ume colectv este guveratt~ in constuirea gi fane- fionarea et ~ de principal tmerederi ne soci, cee ce implck: a un ni- {nur relaiv mie de paripani- patene. b. un capt, de regld,miloci. ‘Dec, scitates reprint prin aie” ~ 0 uniune de pesoane care se une foe Ine ele re ae uneve pens dorleafacerea fn interes UO aS0- air, 2 in epsaia acest, enplezt si germand,ascitul poate f tt per= sean zis elt 10 persoant judi, sub forma nel soe anonime. Na ‘Sunt splat preveder ca piv Ia limiareanumdrlu sociale, capital Socal pu object societi, 3 Tn legisiailenajionale sunt stipulate, tnt condi de forma: obligat- ‘tate statu, efetuarea sei i publiitatea neces, contact Inche- Jat de par gsindu- expresia tn stautlsoceti sau pata social al acestia. Denumien socieifi, dich firma acess, cuprinde, adesea, num tutor asec, #upor sa #uni inte, comnnd peciars:Socete in ume cles" 19% nea apes sci comecine ut repre rn Partner At 150, ‘av Parse Ac 19, jo Compas Ae 908 pene aa al sada gy Als inp ca 8) Teen. Pa, 1989-0 S slum, ° Inport a Soi os colt ne lan: Soret a neme colt. a 2 Gann ss, cn oars soba nce cca ~pe ie acre privet ean cepa fe Haieapacocat ‘abso rope. "on ica agile ole ae alr at ute rel xpi Partea general i” {a legisla german gi talon, charg tm cazal In care nu au fost wmate formele de publifate nevesue, opeajumle comercial efetuate sunt recu- epee ge fc coin a expe sor voi os ‘22, Organizer i finconare 1. Socitates in name colovtiv ere condusé de unul sau mai mul admi- nisttork Dreptl dea reprezeta soietaeaspartine fein administrator" 2. Asoc care reprints majortatea absolut eaptlul social sunt in stout af aleagd unl stu mal mul sinisrato dine el, pesizindue tee File data insect remunersia™, Pe acceag cae, soca po revoea a- Tintatol gle pot Uma potrle™. In caval in ewe wl ne ‘minisratrinicto operaiue cre depgeselimitleobgnut le opeai- ‘llr comercial pe cae le exert societal are oblgaia Ge tng pe ‘ula administrator inne de ao inchei 3: Dact ina operjune determina, un asocat are pe cont propria sau pe onl ance cona ator ae citi pw a are i Sellerare seu decile privind opeajunearespoctva™ In exzul fn care — fa ‘onsimpimdntl seis a celorilf soca un ssoca inrebulejeaz capital, ‘bunule sau ereitalsoietiin foloul saa ort In acca al une! alte persoane fa obliga a resiue societit benef ce au relat 58 pleases dese Blgubin pens datnele pe cae lea provocatsoeleti. Nic! unl dite ascii centre (lind suit ae sua (oneal i et ae sora ‘Se lst dob preva ncaa nae socen cust eh ‘Gog eine ponon pisces ae "fester ups vs ech ncn ain 8 po su tel pur res" eet cance cea Ms ars ae el ‘tig are oct deat "5 Speman deri ee pra de au tcc ainea pe ba pee sh Ms pk ic se sap ce reas inion ee cae Dac aw dps es ‘em, en tr ei cr rere ati ish api se ‘Rl lng ene vere ace upene "a crathepe a9 pgs inert (Sepsis pe ete cee sae, ac ea moa itis esi pte odo momen nce inpone ei pet al, "12 atop nc ect dpa a ‘asc nue ainsi fo may pe tl os, $e rs pore tein i apron sor en. ‘hin acts fo shit cot ope crn dmin peane e ‘cert seuss se vf coounca socal epee’ ein Ty 7 Lagn a 11960. "acon csr ipo sal nat apd pn dale proven soci ahi atl sau ar oi ts sce em i, af 8)178 ropa comerpulu international ‘nu poate ia din fondurilesocetaii mai mult decd i s-2 feat penta chelto- Jeli feu su penta cele ce ar una sh fe efectute in interes societit “4 Fle consimjamdnul cella asocai,unasoest nu poate lu parte ca ssociat cu rspunderenelimiiaa, In ale societai conearene sau avindecelgt bet deactivate. De asemenes, nu au drepul fact operfun In cont Saualaliora, in acelg el de comer sau int-anulasemanaor in azul incl- ‘lil acestor dispaii,soieaea ae drepul asl decd excluereaasocatlul ‘spect sau bal did che a crt incon soe ori e ah coarddes- abin. In cazul in care apo! la capital social apaine mai multorpesoane, scestea sunt obligate solidar fh de soca ndstorirea st desermneze un Feprezenantcomun penta exercitares drepurilor care decurg din acest aor. Deck asocat a depus una sau mal mule eeane ca sport, nu este eliberst atia tmp eft socetata nua obit plata sumel peau care acestecreaje au fost adse ar neal in care pata usa putt objne prin urea debiors- Taf coda, asocatlrespoctiv~ in fers de daune ~ rspunge de suma dstorat, x doin legal care crge din zuaseadenpelcreanelor™. (23, Thasformare,diotvarea sau lichdareasoceii 1. Transformarea,dzolvarea sau lichidareasocietit otf hott mums ‘rin consmiamdnulunanim al ascifilor, avin In vedere o& suntem In pre roa uni contact inuitu personae" Peatr ca tansformarea st produc efecte este necesu st se indeplneascd conde de fond fi de form care se oer peru noul ip de socetate ngs) ientele aociajilor nu uebule 38 Be afselte, lar dept terlor mu pet fi Tea 2: Dizolvarea sosieti inaume colectiv poate survenipentu cauze coma ne: realizars Scop penru care fst const, imposibiliste realiziri Ti acorn pry sue he pt dane. ‘2 Back pipe eens ope coer oe sar ac cont 1 femora cin mci sens 0 ops consid sees dat. ‘Searle a eer ain scl saa se rons a Ea es ni ip pepe toe min ie ieweo ain a6, Lge i ide ot et oan nue cls oie ep cman rate esc ‘Rnd cc ind cna de scceeres ot meron ‘Sissies a eee nse colci, cre pends ot ‘ltr ex lar nema. ssc ji brian, Primer Act 1960 me: ‘eat pede polar wets pears aii ea Partea generat 179 ‘bieculi stabi prin statu, perdres intepuui capital, hotrrea insane jue ‘ecttrest™,flimentlsocieti su prin acordul soca. Dizolvarea poate surven! 9 petra eauze specific, care eau din caracteral ei intuitu perso- fae, ato ncapecistea sot mores orci dinte asia, fimentl unula inte asocai fevocaes unui administrator cae re calitata de asocis. De ‘semenes,dizolvarea mai poate sven I cazalreuiti parlor socilein-o ‘Singurd mina ‘3: Dupt dizolvare, societates in mume colectv int tn fiza chia, to curl clrela umeszh ah fea terminate alacenle engajate,b.tanformai ir Sumer acy eka psd Sapte talon Gare mas ‘Agader, socieatea contaul 8 ibs peronaliate Juridica penta operjunl ae priveselichideea, Asoiai sau tunel comercial ~ in eaz de nelnje Jegere~ deserneacl unl su eva ichidato, care acfoeazA pentru: conser ‘vaca pattimoniull, reinroduceres creanfelor in pavimonia, wansfarmares paimoniuli fn numeray, pts creditorilor.facbeiewes lichdaitsocietdi te- boi fie dats publi Es survine pe boa hotkrel adn asociagilor sau ‘ tbunallu comercial ‘, Societatea in comandit simp Societates in comanditssimpls™ se caracterizeazh prin existent.» dowd catogort de ssocia 4. comands . comanditari, Asceaii comanditaire- ‘rein clemennl activ al societi ef dnpun de gestunes acesteia, desft- Four active comercial, prsteszA monet, iar comand wu ca apart doer reas Ace sce apt pee el, Sind wiz a ls, de care acelepersoane, ere datrit poze lor sociale (oobi, cleric, militar) ‘Tu putea ina Tn afer in mod direct. Este cunoset 8 deptleanoaicin- ‘erage parcipareaclericlor ia afer comerciale "ots jeeticeih privat ee cori car scat * Ti sab pps cone renders i ‘seer en tocar vo! toctior repeated mujra capa soa Canes "Conan sip reel = (es 2553) de Lined Patni t 1907 Ge Cabal Comer German, oe 167177) "o ¢, Ban, V. Dern. A Tiel M. Toma, Scetie comer, Orgnizaren, engfonarenHiopnderen pg 2, Seon naman Sp pr Groen ut e Lava XV.180 repeal comerpu international ‘tn lteratura de specaiate # observa & scictatea fn comandit simpli ‘are erin ef runeso In soop de colaborreavantjonsl, munca $i eapita- 1?" Aceatt soca se caracerizeaza spin colaboraca a dows flu de soca, comanditari gi comanditafi. Pumii expr portal capital, ‘umzoriaportal prin mune 9ipricepere”™. La constnireasocieti in cor ‘mandi simpt ,gartcip, in alate de comandital, persoane care posed o ‘eserie, un megieug,o ict indusrie sau posed cunoing suicient in com. docere unr afacer comeriale™” ‘ls Modul de consinire 1 Condit de consitie a soci in comands sunt siilare celor privind constuteasoiei in ume colectiv. 2. Sub specu conor deforma, in azul society tn comand simp se impune si existe cite un asocit din Recareentepoie, ‘3. Comat are cela saat juridc ca asocitl unc! sciet tn name Occ oar comin oh enc tela pra ie ec sig selina pascal lea, campo faecal fac eh nee en ads Ponce nobis cen none acura ner solr care sete In Rome tia en us ir 15 Sin Lagen 38 a 191 prvi tne Sterne ea fl 7 I en mice oe ‘ag Sean Cipsinn, Soa oweri a pa 394 se SSrone Huse apna » ommend 094 pivind autores soci ‘aglorbenare, poze Monson Ofc 263 dn 1954 Partea generat 201 Inf de samt sua ate doveoare (pin Senate, fom jurii Sei soc mal de faeonar), escort bance nla fapoate anual, descrera sinemull de elemeniae banca in fas dor fine, deur ear de sapeeeghere infra de opine, progam de Sciviate, documenta auenic pia exe socine tencet stant. #38 tie so mse ein Ronin bona Sa. SC ces ever de anon, cre = in bas epenenlor ‘Onn se eit nanan we ln dea dpunees een Oe auiee 2 Fomine net ule lr Se pe Tn Rep sei Se Bee aol 8 ren Regimen vind eal bigs al scene bane a Bane Nom Ronn! sn apshe yt scialr solo ance ‘61.2, Consinirea lfcionarea lialelor 1. Nommele Baneii Nafionale « Romine! privind autorzaes sociciilor ‘baneate—persoane jure romine se api th caulconsitur i funtionte ti filial soeietiilorbancare stain fn Roma". fninace, funciona 4 lichidare flilelor din Roméaia ale sociellor baear, peroane Jurdce Seine, se efectuea potvit Legit nr. 31/1990 pevind societal conerile, up eeunoayereaarestor society tancare ca persoanejridice tine, incon ‘ile sabe de repeal om 2.Princpalele etpe ale constitu nel Silile sunt: a obinees autor e consti; b.Indeplnieaformalipe de consttuie”™ e.acordarea a a pda are gro sera tae aeons oe inten cs cerca name ic Siete rec ere soar ras 199i lc Ree oe ue, in Legen 105 din 183 ca prvite a regemestaren raprtrior Se dep ltrefinal pene, eu rat. age at one se oN nw ee rare Seas a eS 2 Pvt Legh 31 ln 1990 lo. ct (a. vee alin, an. 13 din Lage wr 33 in 991, be. ot) me ‘ “ i:202 Drea comerfua nerntional ‘ead neon ncaa noe cis neacordarea autora d unctonr a fia ei eit we peel Rona nd stereo. Cla tres decom. ae fe eco 5 neglect de Banca [National a Romine! trebule not ire fm chiar fila or dup ‘Smear ego te aa "CTs endemic otf noma neiom bce sone cae deus svn Ronan Asencio a ra HiplsclaSpoali suas dearest Daca nde ge 12. Conia incorrect exparipar db do- en gw 1. Societe comercial cu participa stn din domeniul asigurtior se og gosta numa in asi u persone juridical persone ice roma 2. Indiferent de forma in care au fos const, socitile comercial din domenial sigrinlor po imbrics sumai forma scicaplor pe ecu $c rs pndere limits Atune end au pariciare str se conse funetionca {conform cu digpciile Lei. 51 in 1990, Legit nr. 35 din 1991 siale ogi ne 47 ain 1991" 's Poti lei mine, societal cu partcpare sting constite in do- meni sigusior au deepal investeasch~ inlet In valu 0 parte din ‘aptall soca, din recervee de capital i din ezervele lo ehce tidus de ‘ator, bun mobile sau imobliae™, Totals, acest societa au dept ‘dea tin o pate din capital socal pera acordrea de credit insti ‘profil near" cu especarea mente unui oefclent de chia Pen ho dsc priv aia de Snore aS sce bane "Sharm Gin le ae Naonale Romi > dom nse eee fe ples seal sors acer Dancin [SEP in ydre porn une seme oma oni rcprocii toi pore Tose tds si 3, Lape 38 din O91 ped actiten Daca oe a 2A bea, in 91 pn corti, opazaces unctonare clea cance da damental agar puseas i Monson Of 11 2 Aveda jee oan mal amp, ans gene, Oca lpn, tater i al noi drept comercial Soe comercial Cuma 991, op. 232 er, edu Shain ghvomtenree anion ce Partea general 203 « Regiml juridical sucursalelor si flialelor constitute n stréndtat de sociale comercial romaine 1. In caal in cae o socictte comercial roméneascl wea st constituie 0 sucursal sa o lia insttingtate™ umears sia. spcifice acest ery in docamentele sale constisve contact sisau sat) by st fackobietal une hour a aduntri generale, daca dvi de consiie exe ulterioer infin societii. tit In seul consti, ets Im botereasduniet generale" ~ sre ‘itl dup constituieasoceti~rebuie xs preizez, nt alee I forma, oi enii Sucursald sau fal), 2 sedl din strings, 3. captlul afecat a 2. Neavind personalitate juriicS propre, sucurssla const n sti- tate deo Societal comercial roma mec, in princpiy, legen romani, Aeoarce are personalitaeajuridic sociesit-mam Toot, sieursala ete finutl sf respecte lepea care clrmuese condifa juried comercanul in fara ln care destigour actvtates™ ‘3.Avind personalitae juridiea proprie, fille sunt cirmuite de legea tii pe terior cei ya sedi gfe cae atinalateo au. Legen tnd fst lege lor naionald— lex seeletai, ir personalitatea lor juni este sea ‘salu unde i desta activites". Asada, lgea lr najonal este tence moet sit oc sal pe onl ria ‘Dupi cum am arta, ges nsjionalsreglementaz8 toate momentele esen- tale ale funciontit soci comercial: consiuives,orgnizaren, deste ‘ati, ransformarea,dizalvarea, chides, inclusi capcite judi Aocelelscieti. Aja se expla inpartaga densi a cunossten respect fein tc ce gwerend ait construc unefonea sya or filalelor infin In sutnaat de socitile comerlaleromine™, rect ins vse omit aeeee eet ne toes Siteurnakreeanannam gear cen sacred merase ears eceae iSeeetieeyineth oecerenos Seeger eae are emo neste camera mt sno ata srs coms Snes Sercccrelon facet ieratesoneer nas ecient cprimamiinen eats ene aeriec ne a a apbiancieecnatmnc Sra Sram = Ra Matec bribed tanner sti we Temas etn sp204 Drepral comer international 7. Reprezentantele societitilor comerciale tnatiea Wr fader ee pram fers come lng mcr ler ta esate, pnet coer ee cna occ ‘Nene. Tis coracersice Reenter nee oo comer pra fa et isi mele i comers, Dew apa ih Ce i me dinner sco ete ose ell ena rene pe toad rh henna Ha. clr cme sat 0 pngie a pcm ci Feet ra med ates Se bet distin! Ge de SE ee ce ca cnc cee Se a Bin seas cmc, Pa a rcemme pou opsi oepnde pedo a ene ee tu senate eer ee Repee Sa act Se iene caste do coisa: teat enccamans” ez scitir come find acta sal eidico economies care indeplnese func de inermediere se sa alec paren or ental in 8 roe permite of observim ck: a. reprezentnele comer mu Fee rot page apes tt Fe eerie ae em amc 9 pes ‘ace ese cr cnn Conn, soi cme 2m os mi a Cr Se et Mn Si ee eit tt mci es mae > mmm germ igsconse petacpt test deacon SEES amma terre stl st tne oa wana ay et ee Saati cacti enc a ena eines ed cnt pom faa ace ro ‘OTS Stns de cmsonar const propre nomine tT ain anda ane none i Sas sn SET fet oe oan opin care au fost infijate. Spe deoschire de sucursle gi ila, rerezen- Partea generals 205 ‘8, Consttuir si funcjionare 1. Repezetanjle comer se pot cons in Romania ia bara regl- menor pind autrizares gi fucose yrepreznanser scene Ines organiza economicessine"™ Desretl-Lege nr. 122 dn 1990 “sop in onde rage leila comercial ~a stort sada genous constr rg) i leash jenarcareprezenanilo soccer comercile™,abrogd implicit prveda- ‘lear. 257 din Codl comercial min, oe 2, Cerra de autorizare a consti rereentane™ bul presineze sedil social al sci comer biel de stv al rpreaeane pe ‘rial Romine, dares font, numa fant potoanelor tea s luce a eprezntana™. La cree tule aneaeh aestar, in ‘ign, din area Camere de Comer st ati rp cre ae competent in ements din far seul seit o confirma pevind bonitatea soit sin parea bal pin ae soitten i derueao peru finance sat tu ale document referee a sociate:Imputrice tenet pind "eel Sci win to mz va in nee |, compete de liber asian apaine Dpartamen- ‘ul Comer xis din Minster Industri Comer 4 Rereentaelesocclorcomercae ot emiteg primi fee su comes po epote ua ncela onircts po erp sci infermare $i eslrl comercial pot efectan ae ate jure ci = in numele Soci in conordangcuobectl de stv al sce ‘5: Rlsundcrea pena etl i fiptlerereseatanr revine sce comercial ar aconsttut-o™,.Rpreznansle peso cetrs i 3 ert eg, 122 da 190 pivnd trae fttnnre h Romi Secunia ott come onan sommes, tc “StF loses Deeg 122 in 1990, pes omc econ sini eta 3d Ctl ier Ro nce see ‘Saltese pe sabe el sos Sao pen Romi ec pre ‘Sat prot. dcr» Generel nm Ge seu aces ta er eli fe Roce pny sel in ar acl dct nel coc reveatoeCo ‘termi eng Sere pd soa in sel ve Depia ero ss ‘Sr cortmatse nem te rar economies el tsi nu pote pavers ‘cine pean prude sae Se soe emote enamored ae Sea oat eae pepe pl206 Drop comerpula inertial ‘igoard activate cw respetaea dspeitilor legate din Romina. Repre ‘entanjele socetiilor comereale, pena actviiile comerciale pe cae Je ‘Sesfigoar sunt obligate ass placeascaimpocielestxele previzue de ese’ bs ahi impozital pe pri; esd plteaseimpoztele pe salarilepero- alla st respecte rim veal at bunuilor indus in far penta do- tara gi ntetnerea sel « Statutul personalluireprecentanfelsocitijilcomerciale 1, Stitt personal eprezentnfl scietiicomeriale are in vedere fatal el post format din een roman sau stain. 2, Duataconractlor de muned poate a, detemint, b. nedeterminat Antara contac, slaile pot achitte in i sau In vat, pebazalibe- ‘ull acoed al pret tabla sla. 3 Repczrntanele platese contribu a asigurile sociale pent ctien roman pent cele sti”. Clift rominiau obligajia sh pliteasch Contbofia pent pensiasoplimentad™ Reprezentanele suport Sl sit Salar I este pers fond pla juorlu de yomaj penta integrarepro- {sional alocape de spin" "TlnYegiturt cu sec de atvitate al reprezentans, personal ecestia poate contctaaecle lneprindert sa insta pe care le Consider necesare dena. Ace doco ved ect seer pind conn seth peso ah jac Roma 2 fetes Ordonanta Gamera ar. 7 4 198 priv pox pe profit, pub co esr feat dn aap a3 in pimps par pit Mato OF Serine pr ante i ai cas cant enema een’ fotos me sina prior aparece ‘elena cana cutee mont rap ce neal preg den ac ‘BEG no sors dn ster eacvin renee come. ‘a ain pera po ir: aes ou nel Rai: been reas Sonate te coe sn bon ei romain seat nf ‘Seo tel faa po ee Se rereznan hbm pre Se preg leineeua Nitric ots ae, Dea re isan Ie fe Eade Rprenmn! leap persna ‘ben snare Ses ge prvi angen ren cna ronal one ‘ead ton cnr nl ah ewepa fife sbi ple rpeemane pe 9 pa ng. pe hp (0 SSS bei tltrhen overeat 1232 Sn) 1 che ep lp a rein va te oe «oe ie a, | . ee eal ma sos ect are a eile eee) ie nage poten robe 1 in 191 pein rete soca omer re "eos Brean 13 Partea general 207 penta discua problemele implicate fn promovaren§ralizaeaclauzeor con ‘Eactule ale socicti comercial pe cate o repent" 5. Socieatescomercialaraspunde solldar cu angio repezenaneipen- teu daunele ce rerun apse ete lve de angaoi in exrctare t= ‘isa in eptar c exestare atti reprezentane?” §8. Fuziunea internationala a societitilor comerciale 1. [nbz lego nijonae, precum ya une! practi indelungate, fuzunes sociciilor comercial se poate Yeaizape dou ca: a. pin absorbtie sib. pin ontopire™. Absorgiarepeeznt inglobarea a dowt Sau mai multe socieut omerialetntruna existent are mine fn fi, ir cecaltesciett inlo- bate, inchise, dispar ea subicete de dept" Contopiren const fn reuniea a oui stu mai multe soe comercial, care ieetenzhativitatea, dnd nag {ere une od soit" 2. Fuziunea este posi numa int soci comeriale™. i eazul abs sorbtei since al contpielsuem In przeniaunei modifi a sul Secel commine een Furs ii inepore e hire parmonllorscitiplorcomeciale™ b.contopireasubectelor de dep ‘Nici Tncorporaea sucursall nei socethi comercial de care o al societte comercial nu reprezinlofuzlune, co esi de fond de comet" 17, Dect eg 122d 190 i ‘Rem 9: Cont dense’ hn evn oredr ai ‘Sista ight eat si cone ernie ues mh sa ap 2 ‘ede Drago Alen Siar op ct pag 315319). ae 5 urns si osc ce st pn can ire dota a soap let Societe ho (al I a 35, Lega Shame our er ecm bet. a shes at nr scien cmercl um come perc ch Ince sods camer so oc ra sop ra nai de sorb peel se pon wo dae xen, scam ‘Sess afer cereale el eal sn mondiale we sem rn oben pain wel sng ak, ee vata de itn sr ‘acu cal aero ure lr Sw soins nu pa pga net ates "Hatin Cp a, pa, 366 In wn nese opr scene ede secon jc i one dict ee Sven mt ‘sect exc cal ner pare pron se ein eee Serger se vc et ie we ge208 _Drapal comer ineretional 3. Fusiunea mai multorssiet se otirspte de etre adunarea general a Seeizei Socieshtn pare” Cererea de Insrere in repairs comer & hots de fuztune dopa de dunavea general. socet buie insole bilan conti laces. "tSocictate cre incteazA de a exsta fn uma fziuni, sbuiesdepunt o declare ~ inscrst in eistrul come ~ in care va preiza modul Inca ‘njelege 38 ejoneze pena a tinge pases ‘8. Dact societal comercial implicate in proces fuiuni au minal tole comeriale ale wustlu vzeaotfunetionareaefcienth a Hectrel socie- ‘bei de alate mpi de compat la nivel Ntemula negra eae repent i, Cerra ext consti pe pnp snare sistem int al snus, fn Ere anln 20°90, coerce nau lpia ce soe co- terial de propor const pitran proces e replat constant c= toae 2 mor secu comers eno “on econ ri mii daca foveal de reir yi conoare in sel neg, fede concer. Ca inex tos, condocea concen ae un caracter wn, uTaiind bites comte 9 apd poietic npse en ar wee ‘Holding-ul este o socictate comerciala care define majoritates actiu- sir pes te le exertan in ean porte somos ‘oaoll supra avi acer Dupd cum ra ober inert de po SSGInc™ dope de conte eomiegetcu de upholding st ueeze ‘Stmone ci inersle ale specie" irategla # ota Soteilor sono se bazar pun contre de ominare,e opl pin peuwen de ce osc ‘loin codices or aoe egress tet Bee ‘a gung nr srr co ens ae ele comer compose. "Seca gM Conan A Vad, Dro der sot Ea, Pars Spa 1599 cre cancct desta demi in arma ele kil ut! a. Alas nel eda commer E420 Pr (91, 9a 83 ms Gu oq Doty ata tout us 9 pap. 98 em *sPhiree Cot Dei at 6 Tie Peel tear de hl Soong see parclriah Aste co. hice ert Sea lel pol cea Se elena ssp {Sgr merle de sme nleSecelor camercaie sneer @ mi steno gesonct noni 3 pmeaice te Je ela se sraor ‘©iEteece, aes eG peopca x nepal ites Mri age ‘esl hing Dap cam Sater ling al eo oe mere sok ‘Shel a ai sca se i ence Te rece Se iar comers cprblangal csp eed rr ase ‘Sheer fet rmnctoml tomers sceaor ipl, code entire tune sono ener none210 ropa comer nerational Int, Holding ext a msn emit diese obligor privnd manage renul general al scietlor comerisle imple. Cu tse ek ive ‘pall oldingsh etn ele mal event crab nivel capita Into insumate ae soistior contolt, set ip de sociateaet o m ‘i intvun proces costar de Schinponae finan mic loc. neo proor se bind incre bldg ea dev! x mal Fateric | mal inet in avail comerie, cu, itreatrmlor fomrciale implicate de dbind: sora sgurant nacre pe cae le den {sao fet de wn sistem comercial integra ™ $10. Societiil transnationsle 1, Analg cel mal viz al comer mondial peat ch xine considares ecnamich a companilor tansnajonle™ epee una dn coe ‘ono sf rude eal de meni 2 Lovalane Inds file Sevolse™, srt sce cca pee de el mat mare ltrs sone, cm sun india polo, bin de somobi,endusiacimic @frmaccued™ fr 198, vinci ne gates mini 3 comp ge sn em ol renal lor pgp 130 de marge lan SUA. ‘ Revotle mis extinerenafsceilor Companilor > dem 2» Bern sea phn Sl Ute ae Ama ern ate Tele me ae et ec as cp a mor psi np de pte eles (Sy trie meme ea "sr yiea Worl veneer 1996; Trends and eterminn', Unied Ne sens ew Yrk Gee 1h ut arm, Dae Se ne mi “igi fone napnse se clr soit esest fess eer ee ee eae “SPS ds Compan Tram um pupil nds, a a seh Se Une te Ar apn, Geran, Me rane a n> ture pete, d nome st facet, Compile rpm concen. ‘ton pee 30 cn selec snime. Cool ere us Des ae ‘Start fat conse oie come eer none S ‘ream pc rr scp ec as Coy, oo Shp ning ebro, ‘rime de are aveau mare nevoe,deoarece Inna nila 90 Te objinau din ‘zone indepirate, b. eau desshis pijele pentru anzacile comercial Tn ‘ester, Tenologil invechite din eet mai multe fri Central Est Europene $concurnja unor produse de ial ealtatearueate pe pila ~ clei a innpusroducerea deat ariel vamsle in mele beri commerjls~ a Seog td chant Mo Lao ot. pu. 6 2 cual ld dea 9 sons? e196 Ca pata in 05, eu acme mide el parc ace eras sal se Sear pved scp Rese sot emer snae & Vane ‘Ceri Tarte» Aczr Gros Nour Une ~ am sn tees eeguilor ‘propunes cris pivind poibill eooyinut al Legii Mode in domeniulcomer- full elecronic Partea general 245 SECTIUNEA A I-A ROLUL $I SEMNIFICATIA REGULILOR UNIFORME PRIVIND TRANZACTULE COMERCIALE INTERNATIONALE PRIN MISLOACE, ELECTRONICE 1. Plaborarea gi pomovares unr rguli uiforme privnd tinacfileeo- ‘mercial intemajonale prin mjloae electronice «mkt = pund Ia dispoziia Saclorun instrament necesar in efor lor de adaptare gi moderaizare & legit fn acest domenis™ 2 Avind In vedere complexttesmisuilor legislative fn domeniu comer- {uli leetonic, se védefe sf au numal ut ig necesarl o prezetae suc- ‘int Iuerrilor pregattoare ~ cu documenajia bogs cae le inofit — penta a spin legutora tn indeplinires cu suoes a suenior sale™. ‘3. Cunoesterea modului in cere Comisia Nafiunlor Unite penra Drept Comercial Intrajional a defnitvat ccae nord In parte i al ales, rai- unio care au deteminatopjunea pentru o anumia solu din mal mule posi- bile, deschide orzotulTorulorchemate sii elaboreze normele potivit scesor regal uniform, consttuind un spin neesar pent cle fa fundamen {area opine prop petcamte peir romevae ase inet jr, Coma uh» Adi ee feet am Ge Repro he Sch Comte, AS po Adnan or Seti a em Pe Sane nea Geer etiior termine st ple lforme conser esa Nos pec copie mmc sent rao nn eta Gmelin 8 tater et i "Ser tie oEnacineat ofthe UNCTTRAL Model Law on Electronic Commerse j See Draft UNCITRAL Mode Law om lel spect of lctrone data interchange (eon ad rented means of communication Refer c Unel Nato Cason {Rta Tree aw one woof tity etn GN Due 190, er Aen Ol ert often geet. CRD vi apogee eninge n sore gor sifoms, Varese esr Se en ‘ict ode due sane m ere ‘mor ese Se bile ors aor26 _Dreplcomerput international §1. Obiectvele si scopul reguilor uniforme 4, Becmareatanzatilor comer prin miloceelecronce sa extns sa repede det api comet. Foss computers deve un {Enon carat In ames afsceto INTERNET ala repens un moment de ‘sf in domeniy, ml omeranh sulin was, 2a pacts, tnt, folsienscsior lous moderne era singheih de ‘obsolete juris, ln care o-m eer in prima parte a stud, de nce Studien pivind vals fol legal al waar eect ea mal ‘regu acceptable pe plan international”, In masurd sh Conse yo aleratva ‘moder Ia sistem cascflosit in wanzacile comercial internationale". “4-De asemenes, Legea Mode urmiree fie un instrument la dspozitia, ‘clr care flosese mijloncle electroice in tanzachile lor comercial, aj- indi sii proecteze 9 elaboreze unele solu contractual, de natrd 8 de- plead obaacolele juice existe, st exinds folosiea miloacelor vind geemunle juice najionale care guverneaza foloiteemileacelor mo- Gere in conacaree st derlarea afer, failiind acces pe ieee fnterationsle™ folosrea mijloacelorelecronce fn tanzacile comercial. De pl, dezhateile ‘a pis In evidenf 8 textele din acete instrument pivind ,cauzele conrac= ‘ual n forma seis” nu vor pte inerpretate ca un obtain folsirea mij- Toecelorelectzonie, In misura in care sacle parila intrimentl juidic respect vor conven o lau interpreta in abet sens” * Syfmrtacton tb Moe La op. 6 etl ier mot mre ca ee vine igs i os eon apt cee ea foarte ‘once, dmarcnn aen coer ae nem mal voce ee ol ‘Site dn dol ecm null nce pre tani refed St ‘Bc pd energies sepia mai cso Sl con ee cmt pine i mapa nome vn net cer de ‘once sen your marl er ceo ee Seated tthe Model Law: p17 © Gaus inure ls overieu he tnensjurce ieaonl xisente Partea generals 247 7 Regul aloe pod gale de tant pa: acl flo- ses dovthentie tr ec msl Cat) Bras ewe fasts ota ometaran Pi ncorporre legis majo a eplor spe fn 2gu Moda pen sul cae lomo miles secre, al ‘area conde legal sear el cre dree ste fosnsc i Petea te vem £4 use econimare a domimentlr ssf ich ‘Eragl deraen ecco” “Inia oul uiforme mu fost concepts reglemnteeschimburit sexpoce de da pea lone cleonce Fo pact elaborate 8 ‘Sua lak a cone chose loonie ven ale expe le tam {Belo comercial cca. ce eterna Comin deci ex egea Mode 3h ts ef in qcomerpal electron”, nojune atcupenasoae depiind Shimbun reife ce ate pn moa 3 Catone ch gen Mote fox elabra tn vederea vii cor mal ‘modeme mince de Somumicare cum sane canst deetonee,shrbal ‘expe de da prin mjloae ecoronice (EDD, ea nu excudeflogren 2 {tr mice 6 ore tal pun evaate anes seleopa® neared ‘baci, slg tlor In asd deroire au aes tena aso i+ arr elise in umead c" ainpce nce a sopra eae tnt excl so proape exo po mfloce docronie ena sie dt en curs de devo ocr a tod de mnanse om- car simp wha udimentare™ bj sete segmental Cm a- Ceput che betas blocs eoneeatents« lone ured, Std dele mapa svete, splind pip pov care ilk Tile tee de cour ane exclude scopa Lai hocel™ do weme tose devel tenis eo necesar sada asroder bop i, Legea Model fst conceputt pentru o cit mai larg aplicare,statle ‘umaind af sioner: inv asemenes vsiune in proces de elaborae i adap tara legishfie privind comer leronic™ Find wun st echlbra dest regres ree ea ae ot FS ee Ss sss sts al a r nots» perindh de tain ee ences rene ‘te vai mils’ vd in adr Wes etal marae ‘Shoe cena ca wml o ss peal "Ste Document AICNSI30, parngphs 2629 ws sa ct ae mons de amuninelose ojies sce Cares w ptf trem ae fe oe ‘Stone Sv rue u cacople mie manly eke mpc folie. ‘tcl pate pic sun sak ropa: vse let mae ‘erpaimflnce eect pl pn INTERNET ct (ice. Sep iret ed mo op248 Drepal comer international de regli uniform”, Legee Model poste f adoptth ca un text untar sa i for- ‘mule partile, potvit opunlo fru lepsaive din fear fr, Inénd in consider colo onl fn prvi ete maser acne tranzacilecomerciale™ $2, Structura Legii Model 1. Regulilewiforme au fost grupate in Legea Model in dout pi a una referioare la tanzactile comercial itersionle pin miloace electronica, Intro viziune general os dousb.refertoare la domeni specifies, 2, Pare general cupinde ansambll normelor uniferme in domeniul comerul eleevoni, iar pares specified trteta un singur domeni, cel al ‘omer electronic in tansporal de bunri™ 3. Comisaaapreciat calc aspect ale comer electronic vor putea & tents vito" si et Lepea Models fog concepu ca un insirumentdeschis ‘completo print-o activate vitoae™ In mpulcabor textelor +8 con vent sh se urmaressedaplicare lor In practi In raport de reulae, sh Be ‘vu in vedere: a, dezvotarea i completarearegllor uniform elaborate, sau ‘iar b, modifcarea lor dac reali comerciale” vor impune aes uen §3. O lege-cadru care urmeazi si fie completatd cu reglementiri tehnice 1. Legea Mola fos concept cao eed", cae ne putt inl each ent ssp crores cera as ron legtor din care 2 presente ech csr ria echt in para nce ‘inprate et comer in pan Camere Internal e Come coat {1 wel sh coms Slr dopa snl ex ntarce const stale fot uci nina rcs aa ree ‘ii chistes mechan eg ‘Sse Yede Fart Rls concern anspor! document, Contact of eariage of ‘pete lvl at mage, Repo of Uaed Nas Conn os nro! SEV ete Model Lan p18 1 ek do reer pn teen pi neg Mode tc cents suena rence ele” fap cre iter oss ‘Sel peta ne bce mans ima nip nae te ida Fo nd peor apts cove el eae a creo ‘einer nal noes pec: Fowler sree ei a {ene de comonn fnelor gua rome Even eames ese see epee iS geo nln pie Lage ct compli rh once Partea generat 249 tar. Acete repli tec pot completa uel det procedure autorizate de {legen Model" sau pot sta In coniderre-unele creamstani specie le spl princpilor 3 nomelor connate in Legea Mode 2. In timpal leo pregone, s¢subliniat necesita cx In rosesul split reulor uniform, fru legislative ale saeor ys aorde 0 alent eos nevol meine exblit prevedror dn Leges Mode”. ‘proce venice”, ar puten ri p nel agpect legale, a are rspunsurle mu se gS ‘sec, fn od nacesar, in Loge Model, in alte ace normative, cum sunt cele ‘efeoare la convac la procedrajdiciar et. Le asemenea probleme, regu Hl uniforme nicl neu intenjionat sts refre, socotind ct este de competenta forurlorlegiuitoarenajionale se replemenieze, respectind cadral-nommativ ewe ivi lene tanzilrcomerile ero pi $4.0 abordare ,functionali-echivalenti” 1. Soluiontnd tnt-0 vziune realist" problemele promoviri comer clecronie", Comisia Naiunllor Unite penta Drept Comercial Intcmaional & suns ln concluzia cs impune oabordre ,fiuncional-echivalenta™, care 8 se trarze ype analioa scours funcilor sitemulut tradonal a text sers" fp vederea detenminarit dull i care ,scopurles func sstemulu ‘tadonal” ptf Indeplinite prin tchnicile comerflui electronie™. Inte ase- ‘menea func, Comisa sa reer la a menjnerea nealferal « docummentulu este timp; b.posiiliatea reproduce documenta aga inc ecare pre sh Dlsteze 0 copie coojinind sceleas date; e utetfcareadaelor si fe posit Prin semnatrt: . documenta fe into frm acceptable pena autora ublice i penta ti oj be oes Comm th Ge tro ‘rece anes lr afi pn spares cen omen Sil padre SER ito proc JINCTRAL Node! a. a a250) Drea comerpulu inernayional 2. In cursul desbaterilor 2 demonstzat cl tnregistsileelectonice pot ‘asiguraacelag nel de siguantextelor” sc ib unele ear, chiar nivel ‘a nalt de sguran,ofecnd posites entificdri eurselor3\confinutu- Tul datelor cag mal rare rapide #8 ‘stisfaeresunor cern ue ina rapids garatind rine “Conctail Comin refr gia semnifcata boris funeiona- ‘chivalente, in sensu eto asemeneaabordare nebula inpunerea ‘nor standarde mai severe celor ear ulzcaa milosel electronica’, cu coe ‘tu pe miu, In compara cu standrdele splice in sistema trdifional “4, Regulle uiforme a-au umn sf defineses mesa elesronicprint-o formuidechivalentt cu un document srs Ele au av, ns, In veer, functile de baz ale document srs in sopalelaborsi une rferi pe ear tle ne ‘euneasct menjl eleczoni pent ela acelagi nivel de recunentere juried apn seneay figiedocment 5. In arcolele 6", ™ 1 8" din Legea Model abordares functonal-echi- valent a Vzat seri, ,semnatura” original nal prvine, eum este azul stor dstelor nu a jus a abo echivalente™ entareareglloruniforme in comerfal electronic | ,Euborwe reife on rt veer a zi come ciate Sige ce nt al tase a pa Bas Staged cate perl som rege Mol pet psc etonmi carters aoe lair amon Norm on in Capt au pc rar ler cu occ elena ile cas tae sites chewed aust snares “Theue np i Cop Ha Lah Mel pr oe dp acount ole etn. Rees el ps Se Piacente ost lane ere “Sesh masa elecroni nu exe evento documents Fin er pia sep ce eee en em ee SESE SKIO Speers be tice ne Ie Sed eee Parmele eae wma ‘stra aeiire wrcly ast se 5 SAE Meet ata ‘iin rice Ongar Se ME TREO a, 3 Sevier cna ree yy ‘Sia ae Partea generat 2s1 4, Proveerle prvind messeeelecvonice, coginute In Capitol I at Le- ‘1 Mode pot consti ,rgul standard in acelecazur n care schimbul de me- {je clecuonie a avulloe fet un acord prealabl, In coatextul unor rele ‘Seschise de comunieae ‘8. Captolul al doe’ din Legea Model stpuesz8 exigenfe minime ac- ‘xptabile in comonicaileelectronice, De secs, ele su un earacter obligato, ‘Aceasa nu este ish 0 invtaie adresrdforuior legislative naionale 52st ‘ileaslexigene si mai sete dct el stipulate In Legea Model” ‘SECPIUNEA A IIA PROPUNERI PRIVIND ELABORAREA UNOR REGULI UNIFORME ASUPRA SEMNATURILOR ELECTRONICE 1. Dupt adoptarea Legit Model asupra comertulsi electronic”, Comisia, [Nafuilor Unite peniaDrept Comeriel Intemuionl a considera necesart labora unot repli uniforme pevind: a. semadturile digitle™ gb autor- tail maura cerifice acest somal 2. Inuma derbsteriloepivind oblecul si finaitile nor asemencaregul uniform, Comisia a hota in 1996, aa 29- sesune sa includ pe agen da de lucra a UNCITRAL semnaturle digitale gi autoriile de cetfiare & i 3. S.a convent ea sarcinapregitii acetor repul unforme si revind Grae plu de Tusru pnt comerul electronic, avind in vedere ea probleme ju- Fdice implicate de semndturecleronice gi autoctaie de cerifiare sunt, In ‘od necesar, componente ale comerulul electronic. ™ Sx aptaton te eurmentso ata meee Lp sso ot me “905 al ric peel gi Model cone re et lass tence den eam, lrind Cried inseam semen ne cle {id oboe pnt = reed fevedet tase =u pot vt pee pl Appa fg eure Str meager” oie ma me roulpvind omlntor omen ero Acer laa noma ‘menace obgrs mine ee mgeonn el ind de Gomi po MoT ScTudt oe tpt pace tl fate og ite cit a ‘Spin eee tac comercial ph alae "Sem find seman pm ioce ecole ponte sds ncaa seegpestir tionloumatiga ‘e198 Untied Nan, New Yo 1996 ue.252, repeal comerp international $1. Obiectivele si scopurile urmirite 1. Comisi agresat regu wom pind serine digas auton de cerifnre ar teu s umsvesc etre oieve pial, anf a st propasa baz judi processor de cericr nls ates {cares imei certiearea htsogc be modal de apices cor ‘ln sea punere clr cre flower milocleeesronie, ‘olor carl pun spe al ero, none feos cert chr nice; dst solionze probleme spel le otc prin fsa regis Tor cle le tcorpore pin eter 12: In 1997, na 3b sun asa Comisa a enalint Raportl Grip de Tuc prvnd activites destin ara ee dev -¢ os Tend act ei mal mule probleme inporantereyerstal stlor meme at {fn conn dy, inns i np, nino de 2 cu pie la forma st coming regulor uifome privnd senate ising autora decefewe™ 3. Gu priljldezbterlo, Comisiaaextinsobicetvl i sopurie regu ‘or wniforme, n sesul incur ltematelrtekmoe tle epogrfer chei-pubis bs fuetilorcelor cae fer serviile thie, contact stecroice™ §2. Public-key eryptography 4. Dacd supra semnatuii digitale au convent elativ mai wor, unele regull uniform dificult serioage sau inimpinat in elaborates normeloe pi ind eiptografcreachli-publice™ ceterccere gatinn sue en ster mt et sepa ates reg re oe a Socata gatertonareoeeaeeat Ee cce cman daatasteedcauiauaeararet iste gaaiv ameter cameem eres ie Seat eres S Sauget seer a See fe nl rt A ean mer tome On ens rr, Bde ses Ma ae dele int ex esc, win are care se agon cane Geach ase mer pt Je Sere seve, ac ar ‘plc pesie mrt cic cs a Bea uci tas ah Partea general 253 2. Comisia~In efortlfeut spre a falta gsiea une soli — 2 propus ca regulle uiforme sf adope o pociie neut, in sensu cas urméreasc atomo- ddarea difeielor nivele de secuiate,recunoscnd efecele juriice varie, trom le conspunderispunderea manifesail In servile oferite In conextul Semniturlor digitale, Tocmal de acer, Comisi a ajuns la concluzia cl Regu ie Unifome yn vor tebui sl descursjezefolosre ga alor forme de auten- sia teial™. 3: In legit cu etoile de certifcare, © ecomandst elaborates junor standard minim” ~jndodseama destandardele generale exisente tn domenia “ears fe respectate de autre decertfiare’ §3. Solutionares problemelor de drept privat ale tranzactilor comerciale 1. Concentrndui seni sup aspecelr de drept privat al tranzacilor comeriale, Comisa au gra propus St dea solu aturor problemelor cae pot sparen conewulextindei pide a seranturloreleeonice in acest rane 2. Regulile Uniormeprivnd sent lctronie saute de cert- fee eee Lege oe pind camer clon md prin foctnalcilth Conic: 9 once sxionlesdacunetlr Serica gt caracter henna extinderenfcredert nr utonomia ect! pt “Aces egul veer st ofee standade mine tutu oe temncie cms npn a ern ord at Reale Uaiforme ma probleme cre inde domeail epluhpuic, um afi cele de dept aminirat, penal Sa aprecia, In eh acest pro™ ‘me vor pts fi slaonte de forse leisinive ain ind vor labora ‘eglemonle ear privnd sete eens “igs, cit ca mi nine a Ss ia lions ros Lacon Span, Duc ACAI ND dn ee254 _Drepalcomerpuu inernayional §4. Semniturileelectronice 1. In cursuldezhateior,serndturileclectronice a fost definite ca find 0 ormi electronica floss petra ideatifensemnatarl mesajul prin eae ca peo care soba anna infra! 2: ,Semnitun digital” fost defini ca find transformarencriptograick prin foositea tehniilorcripopratceasimerice ~ arepezenrt numerice & result, a felt orice pesoand care a ita in posesa mesajlu care Raprt of the Working Groep onthe Eletronie Commerc onthe work of anges os nt £18 Peay 195, WCRIIHG NDOIVICPR TASS, the MP vn id, upp 12. Une legal sect ch pola fete rie” ale ctw nse cnr arsce sen « Orel Comer Een. snl scat roped cotta eo ‘Seog ide cranes pcr eps leet "I ecament CASING IVRARIVICPR.VAAASpargragh 2 ‘2 fie pr od co Parca general 21 reves: a protec consumo” sib dnc public, tn sens ea — bn cache omen ie de pli wine misses ~ na 5 nace nonce general refetoue a peas consumatior respecmca ordinii publice. Prseh * §8. Un sistem functional, care si se bucure de mai multi {ncredere decit sistemul traditional 1. Msi mal ca in cus sesiuilor precedents, la 34a sesine a Grp de nc pind comer elecronie v= uml a nomele labore 9s ‘pint esmenescnendaneie an un ilies, ee 2: Ifomafite pint wal of milsele lestonice po facia face comercial itemsioaleeferodcomerlajilor un sstem modern 1 nie ‘3. Dect funfionaiaes sistemulu este pe punctul de a confirmats in tmmnzagile comercial, rman Tn continue deschish problema credbiitit folosni: miloscelorelecvonice. Preocuarea exper vizearA definitive ‘reiectelor de norme propuse, in sensul ca noul sistem s8oferescleasi gaan, ‘ct nu chiar superioresstemuli wdiional, al documentlor srs, semnate demink. ‘La urmatonessesiune a Comisii Naiunilor Unite petra Dept Comercial lntemajona,programatt stable In vara enulul 1999, la Viena, una din po- blemele principale tn dezbater o ve coastal dezvoltaren si definiren Regi $or Ualforme privind tanzcjile comercial tterajonle pin ions rc evr a fet prea exes de te ora {he cit splecat og prbrcnencame ot ris cna ceo ine pb. at mos mil aenenes Sa sum re ropes 6 notice nmi cearran ‘ss on ee258 CAPITOLUL NEGOCIEREA UNOR REGULI UNIFORME PRIVIND FINANTAREA PRIVATA A PROIECTELOR DE INFRASTRUCTURA CComisi Nasu Unite penne Drept Comer! Interayonal a hot ~ tn cul ell doa ssn in 1996 os propesrd un Oi lei ca rutwnBO-T' ule rite op cosa Aco ote ot aot Pr tacarecomandl mai mul ste oi aor Sera Goer {Tl Nafntor Unt connd informal soup ctv Orgsnzfil Tn nxt domenit 0 presenta egl revatea sco. “Conia u speck ls reteset Ghd ela ent sutce mem, za ro se abr legs neces pein cet Feces tu Se madrzee cx cist Ta a Sua ses, 1997, Comma a dscua: Scop, obieiee 5 temislogia Ghidle;“Paile @ Rowe nn pve proetor nwrcta Mow > vd tr vedere complexes Procol Ge lawns aun Gi eit domes, Coma # sla Ciera speiagor uno ensnai ncmapioml’, cre — in S Spree uml Tn domes ~ a fhe propane pind Fa SShacfers Fem ees opetlor’s Calas Sevier’: “Dura § Sole ner semis repel pleciSaluonaea dsc Huma dsb el do a nn 9K, ea et popup pen nana colts elie imsrh fstype alo TElnnie3u' pope tea Veo, invrs cet ane Conte Teil rau cours nzuind wn rg pin na3 1a asue Comisi Bat Oper ram. Re ze cme et ay Sank TO So We ct at Nine Comino on ite “eine cmcnty "enamel, tsar Poe Duin Me nicer Rem oe Reet ot Pate ned nba pe ESS Oa pI low ce ie oem! eta cee a Rear oe nt pet 7 cag VX, Raper fhe Unt aos Comino aera Tae Ra iy te Nee Ne Ye ae $25 Bae MATA Se ie Ma ite eat pe Parca generals 259 §1. Comentarii generale {fn cunal celor uei inde de diseui, membei Comisie Naunilor Unite ‘entra Drept Comercial International, precu $ observstor din area scl $8 sumeroese organiza interaionale au subliiat: a. importa si nece- Slatea unui Ghidlgislatv” fn acest domenis b. contibutia experilo a pre- flea proicctelor de wrt; e nevoia unut efor si mat labors, in custl efntivriGhiduilegislay, in scopul de a acopet divest sitio posible in unele regis i zone le lumi, S-au identifies principale pt Implicate tn asemenea proiecte si s-au pus in evident ultimele evolu fn proces! finan private a proiectelor de infarct ‘Reprezentajit mai multor state aclu a ir noaste, au propus si se

S-ar putea să vă placă și

• Drept Constitutional Si Institutii Politice Vol I 2015 B5

  

  Document500 pagini

  Drept Constitutional Si Institutii Politice Vol I 2015 B5

  Marculescu Laura

  67% (3)
• Fise de Procedura Civila 2017

  

  Document443 pagini

  Fise de Procedura Civila 2017

  Marculescu Laura

  100% (18)
• Drept Constitutional Si Institutii Politice Vol 1

  

  Document329 pagini

  Drept Constitutional Si Institutii Politice Vol 1

  Marculescu Laura

  100% (3)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Tratat de Procedura Penala Partea Speciala 2015, B5

  

  Document676 pagini

  Tratat de Procedura Penala Partea Speciala 2015, B5

  Marculescu Laura

  67% (12)
• Tratat de Drept Al Proprietatii Intelectuale, 2010, B5 Complet Curat

  

  Document592 pagini

  Tratat de Drept Al Proprietatii Intelectuale, 2010, B5 Complet Curat

  Marculescu Laura

  100% (2)
• Drept Penal Partea Speciala 2017 Spete Si Grile Infractiuni Contra Patrimoniului

  

  Document105 pagini

  Drept Penal Partea Speciala 2017 Spete Si Grile Infractiuni Contra Patrimoniului

  Marculescu Laura

  100% (3)
• Dreptul de Azil UJ 2015

  

  Document81 pagini

  Dreptul de Azil UJ 2015

  Marculescu Laura

  Încă nu există evaluări
• Curs Genetica Comport - PSIH II, Zi

  

  Document81 pagini

  Curs Genetica Comport - PSIH II, Zi

  Marculescu Laura

  Încă nu există evaluări
• Tratat de Drept Civil Contracte Speciale 2001 A5

  

  Document576 pagini

  Tratat de Drept Civil Contracte Speciale 2001 A5

  Marculescu Laura

  100% (2)
• Fundamentului Dreptului International Privat Editia A V-A 2018

  

  Document296 pagini

  Fundamentului Dreptului International Privat Editia A V-A 2018

  Marculescu Laura

  Încă nu există evaluări
• Fise Privind Organizarea Si Exercitarea Profesiei de Avocat Hamangiu 2017

  

  Document190 pagini

  Fise Privind Organizarea Si Exercitarea Profesiei de Avocat Hamangiu 2017

  Marculescu Laura

  100% (1)
• Dreptul Tratatelor CH Beck 2015 2-1

  

  Document240 pagini

  Dreptul Tratatelor CH Beck 2015 2-1

  Marculescu Laura

  100% (1)
• Dreptul Amenajarii Teritoriului Vol IV A5

  

  Document440 pagini

  Dreptul Amenajarii Teritoriului Vol IV A5

  Marculescu Laura

  Încă nu există evaluări
• Psihologia Cuplului Si A Familiei (1-1) - M.N.turliuc

  

  Document248 pagini

  Psihologia Cuplului Si A Familiei (1-1) - M.N.turliuc

  Marculescu Laura

  Încă nu există evaluări
• Bazele Teoretice Ale Psihodiagnosticului - Curs ID PDF

  

  Document106 pagini

  Bazele Teoretice Ale Psihodiagnosticului - Curs ID PDF

  AndreeaCerasela

  100% (2)
• Drept Administrativ Hamangiu 2009 1 Pe 1

  

  Document655 pagini

  Drept Administrativ Hamangiu 2009 1 Pe 1

  Marculescu Laura

  Încă nu există evaluări
• Drept Penal Partea Generala B5 2015

  

  Document622 pagini

  Drept Penal Partea Generala B5 2015

  Marculescu Laura

  60% (5)
• Drept Administrativ Hamangiu 2009 1 Pe 1

  

  Document655 pagini

  Drept Administrativ Hamangiu 2009 1 Pe 1

  Marculescu Laura

  Încă nu există evaluări
• Tratat de Electricitate Si Magnetism I Constantin Papusoi Ed Cartea Universitara 2005 B5

  

  Document317 pagini

  Tratat de Electricitate Si Magnetism I Constantin Papusoi Ed Cartea Universitara 2005 B5

  Marculescu Laura

  Încă nu există evaluări