Miza centrală a unei recenzii rezidă în primul rând în explorarea armăturii teoretice a

cărții, a ipotezelor sale constitutive și a modalităților în care sunt validate/invalidate pe

parcursul cercetării, eventual a mijloacelor suplimentare prin care aceste ipoteze ar fi putut fi
puse în problemă în cadrul volumului. Se urmărieste mai degrabă să deceleze anumite linii
de forță în perspectiva configurării unui profil doctrinar contemporan

Crotty (1998) afirmă că în structurarea unei investigaţii ştiinţifice, cercetătorul trebuie să

răspundă unor întrebări cu rol de clarificare şi organizare:
 Ce paradigmă sau teorie a cunoaşterii fundamentează perspectiva teoretică şi abordarea
metodologică a cercetării?
 Ce tip de cercetare va fi preferat?
 Ce strategie de cercetare leagă problema de cercetare de rezultatele cercetării (cercetare
exploratorie, anchetă pe bază de interviu, etnografie etc.)?
 Care sunt tehnicile şi instrumentele de cercetare la care se va face apel în contextul cercetării
propuse?

CUM SE EVALUEAZA O LUCRARE STIINTIFICA

• respectarea normelor deontologice de cercetare, cu accent pe prevenirea şi sancţionarea posibilelor

situaţii de plagiat, încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală etc.;

• respectarea cerinţelor formale de redactare şi de dimensiune minimă sau maximă, reglementate

instituţional;

• evaluarea calităţii, diversităţii şi eficienţei demersului de documentare aşa cum este oglindit el în
partea teoretică;

• evaluarea contribuţiei şi notei personale ale autorului/autoarei cercetării în contextul literaturii de

specialitate;

• evaluarea designului metodologic propus;

• evaluarea instrumentelor de cercetare produse în cadrul cercetării;

• verificarea cerinţelor de rigoare argumentativă şi conceptuală a autorului/autoarei lucrării;

• evaluarea capacităţii de a opera şi a interpreta datele de cercetare;

• evaluarea lucrării în raport cu priorităţile de interes public şi a dezbaterii academice;

• valorificarea rezultatelor cercetării în context european, în procesele şi obligaţiile de armonizare a

politicilor publice naţionale cu direcţiile de dezvoltare asumate în calitate de stat-membru al Uniunii
Europene.

ITEMII DE EVALUARE
• reliefarea importanţei şi relevanţei temei cercetate;

• expunerea reperelor de problematizare şi a literaturii de specialitate;

• explicarea conceptelor-cheie folosite, a originii şi evoluţiei acestora, a rolului lor în cadrul teoretic
propus;

• identificarea cu claritate a unui model ipotetic şi a unor întrebări de cercetare, care să aibă un rol
germinativ în cercetare;

• operaţionalizarea corectă a conceptelor utilizate în vederea utilizării lor în design-ul metodologic;

• capacitatea de a produce cunoaştere nouă, prin muncă individuală de teren, în arhive, sau prin
elaborarea creativă a unor instrumente calitative şi cantitative;

• explicitarea cadrului teoretic propus şi argumentarea opţiunilor metodologice alese;

• rigoarea demonstraţiei, argumentelor, inferenţelor şi plauzibilitatea concluziilor;

•relevarea limitărilor concluziilor şi integrarea lor în contextul problematic relevant;

• indicarea unor direcţii alternative de cercetare, viitoare sau care pot completa stadiul actual al
concluziilor şi dezbaterilor.

PREZENTAREA LUCRARII

• Prezentăm în mod succint elementele centrale ale lucrării, insistând asupra tezelor de plecare, asupra
tipului de abordare pe care l-am propus, asupra principalelor dimensiuni metodologice şi teoretice luate
în calcul, iar în final insistăm asupra concluziilor centrale.

• Membrii comisiei aşteaptă să vadă la un student cum anume acesta/aceasta reuşeşte să manipuleze
instrumentarul teoretic şi metodologic, cum anume poate să contraargumenteze faţă de o teză opusă
celor propuse eventual de ei în cadrul dialogului, cum pot absolvenţii să apere un punct de vedere, dar şi
cum conştientizează, în anumite situaţii, diverse limite pe care un demers de cercetare le poate avea

• Este de asemenea indicat să ne gândim la o serie de întrebări care ar putea fi formulate de membrii
comisiei, întrebări la care pregătim răspunsuri. De regulă, acestea pot viza:
- Clarificarea unor concepte sau termeni-cheie din lucrare;

- Nevoia de a furniza detalii suplimentare de natură metodologică faţă de indicatori, instrumente etc.;

- Nevoia de a argumenta motivaţia alegerii unei anume metode;

- Nevoia de a detalia modul în care au fost construite ipotezele;

- Nevoia de a prospecta modalitatea de selecţie a literaturii care a permis documentarea;

- Nevoia de a explica sau detalia diverse elemente grafice: tabele, matrici, figuri sau scheme din lucrare.